A.

Riscul in stomatologie
 1. Particularităţi impuse de actul
stomatologic efectuat în ambulator

Deziderate ale
actului terapeutic

 Intervenţii puţin hemoragice.

 Risc minim al complicaţiilor
postoperatorii.
 Absenţa efectelor secundare.
 Posibilitatea controlului durerii
post-intervenţie cu antilagice
minore.
 Particularităţi legate de
infrastructura cabinetului

Tipuri de cabinete
stomatologice

1. Cabinete izolate
2. Cabinete satelite
3. Cabinete integrate
 Sisteme de funcţionare a cabinetelor de
chirurgie orală şi maxilo-facială

 Centrul integrat. Funcţionează chiar în serviciul de spitalizare

clasică beneficiind de aparatură şi personal.

 Centrul separat. Structură autonomă, independentă, izolată, care

nu dispune de garanţii perfecte de securitate.

 Centrul satelit. Structură specifică de funcţionare autonomă dar în

vecinătatea unui spital şi anexat acestuia. Total independent este
obligat să aibă încadrat personal specializat medical şi administrativ.
Deoarece în stomatologie urgenţele sunt
numeroase, intervenţiile efectuate în
cabinet trebuie să selecteze pacienţi cu
risc minim, dotarea materială să fie
corespunzătoare, iar medicul stomatolog
trebuie să cunoască tehnicile şi
protocolul aplicabile în caz de urgenţă.
 2. Agresiunea chirurgicala
Intervenţia chirurgicală
reprezintă un complex
de factori patogeni
Anestezia
Durerea
Deshidratarea
Stres psihic
Internare în spital
Investigaţii preoperatorii
Insomnia
Regim carenţat
Frica de operaţie
 Elementele care condiţionează
reactivitatea şi eficienţa adaptării
(terenul)
1. Factori genetici
2. Sex
3. Vârstă
4. Nutriţie

5. Patologie
Preexistentă

6. Particularităţi Actuală constituţionale

imunobiologice
biochimice
7. Labilitatea homeostazieiendocrine
8. Factorii sociali nervoase
 Principalele modificări fiziopatologice
determinate de agresiunea chirurgicală
Anestezie + act operator

1. Tulburări circulatorii
2. Dezechilibrul metabolic
3. Reacţia coagulantă şi fibrinolitică
4. Reacţia imunobiologică
5. Reacţia febrilă
6. Reacţia inflamatorie
 Rezervele
Importanţa actului Importanţa actului
funcţionale ale
anestezic operator organismului

Risc Risc
anestezic operator
Traumatismul anestezic şi operator
Tulbură echilibrul
neuro hormonal al
organismului în
raport cu

Capacitatea
Intensitatea
reacţională a
agresiunii
ţesuturilor
 Examenul general al
pacientului

 Examenul general trebuie să fie complet şi

riguros condus.
 Permite cunoaşterea pacientului, evaluarea
riscului anestezic, definirea metodei de
anestezie şi de pregătire preanestezică.
3. Criterii de evaluare a riscului anestezic
(Societatea Americană de Stomatologie)

Scara Moore

Scara Moussel-Mazerhoffer
cuprinde 4 categorii de risc în care
cele mai grave sunt:
 Urgenţele
 Politraumatismele
 Afecţiuni medicale decompensate
 RISCUL ANESTEZIC

Amploarea
intervenţiei
 I. Fără afecţiuni grave.
chirurgicale:  II. Cu afecţiuni grave
• Minoră
 III. Muribund.
• Majoră
• De urgenţă

AI Risc 1 CI Risc 5
BI Risc 2
C II Risc 6
A II Risc 3
C III Risc 7
B II Risc 4
Evaluarea riscului anestezic după Societatea
de Anestezie – S.U.A. (1972)
 Risc 1 – intervenţie minoră, pacient fără afecţiuni
coexistente.
 Risc 2 – intervenţie majoră, pacient fără afecţiuni
coexistente.
 Risc 3 – intervenţie minoră, pacient cu afecţiune
medicală coexistentă, dar care nu periclitează viaţa în
momentul intervenţiei.
 Risc 4 – intervenţie majoră, pacient din grupa de risc 3.
 Risc 5 – intervenţie de urgenţă, pacient din prima grupă
de risc.
 Risc 6 – intervenţie de urgenţă, pacient din grupa de
risc 3.
 Clasificarea ASA
 ASA I - Pacient fără nici o afecţiune decât cea care necesită actul
chirurgical.
 ASA II - Pacient cu o perturbare moderată a unei funcţii mari, în
relaţie sau nu cu o afecţiune chirurgicală.
 ASAIII - Pacient cu o perturbare severă a unei mari funcţii, în
relaţie sau nu cu afecţiunea chirurgicală.
 ASA IV - Pacient cu un risc vital iminent, determinat de atingerea
unei mari funcţii.
 ASA V - Pacient muribund.
 ASA VI – Pacient in moarte cerebrala propus pentru recoltare de
organe

 E – orice pacient care nesesita chirurfie de urgenta

 Punctajul acordat factorilor de risc
(Spitalul de Urgenţă Bucureşti)
INTERVENŢIA FACTORI DE RISC
CHIRURGICALĂ PACIENT ADIŢIONALI

Mică 1 Viguros 2 1
Medie 2 Afecţiuni 2 Urgenţă
compensate
3 Afecţiuni 3 2
Mare decompensate Vârste extreme
(sub 4 ani şi
Reintervenţia 4 Muribund 4 peste 65 de ani)
precoce
 Riscul anestezic în
stomatologie
 Pacient:
1. agitaţia psihică
2. teama exagerată de pregătirile preoperatorii
3. durere
4. tracţiunea ţesuturilor reflexogene
5. hipersensibilitatea sinusului carotidian
 Efectele nocive ale anesteziei
 Poziţia în fotoliul dentar
 Factori de risc anestezic
1. Anamneza incompletă
2. Riscuri pur anestezice Accidente grave anafilactice

3. Corectitudinea diagnosticului
4. Alegerea tipului de anestezie
5. Tehnicitatea medicului
6. Apariţia complicaţiilor imprevizibile
7. Dotarea cabinetului Sursă de oxigen
Aparatură de respiraţie artificială, aspiraţie
Analeptice cardio-respiratorii

8. Factorul “hazard” Moarte subită, afecţiuni cardiace, asocieri

medicamentoase periculoase
9. Greşeala umană
 Clasificarea pacienţilor în funcţie de starea
generală, psihologică şi organică, de importanţa
actului chirurgical şi de durata previzibilă a
anesteziei Francois (1977)

1. Cazurile bune (Good Risk)

 Riscul anestezic operator poate fi considerat neglijabil
 Pacienţi cu stare generală bună care se prezintă pentru
tratamente de rutină
 Afecţiunea locală nu are răsunet general
2. Cazurile grave (Poor Risk)
 Leziunea locală este suficient de severă pentru a produce efecte
generale pronunţate sau prezintă afectarea unor organe vitale
 Infarct miocardic recent, hipertensiune arterială oscilantă,
insuficienţe respiratorii severe, diabet zaharat dificil de echilibrat,
tulburări de irigaţie cerebrală
3. Cazurile intermediare (Intermediate Risk)
 Terenul trebuie evaluat riguros
 Pacienţii se împart pe grupe de risc

Good risk Intermediate risk Poor risk

•Insuficienţă respiratorie
•Infarct miocardic în
ultimile 3 luni
Stare generală •Diabet zaharat dificil
bună de echilibrat
•Insuficienţă circulatorie
•cerebrală

Francois, 1977
 Se impun:
 O anamneză riguroasă şi un examen
clinic general minuţios şi atent.

 Aprecierea riscului operator, precum şi alegerea indicaţiei

de anestezie şi intervenţie chirurgicală.
 Cunoaşterea perfectă a antecedentelor şi complicaţiilor ce pot apărea
intra- şi / sau postoperator.

 Stabilirea măsurilor terapeutice privind pregătirea

preoperatorie şi tratamentul intra - şi postoperator, în
funcţie de tulburările care se pot produce.
 Deziderate anesteziei

 Combaterea durerii (analgezia)

Patrulaterul  Protecţia vegetativă (antişoc)
anestezic  Relaxarea musculară
 Hipnoza (facultativă)
 Terenul bolnavului în chirurgia orală şi
maxilo-facială
 Terenul reprezintă totalitatea factorilor care
oferă organismului anumite calităţi prin care
răspunsurile sale la agenţii agresori îmbracă
sau nu caractere particulare
 Obiectivele examenului
general al pacientului

 Evaluarea riscului anestezic

 Aprecierea pregătirii
preanestezice şi a momentului
optim de intervenţie chirurgicală
 Stabilirea metodei de anestezie
adecvate
 Aspectul psihologic
 Anamneza
 Starea organică
 Examenele biologice generale
 Anamneza
 Date de identitate ale bolnavului - nume,
prenume, vârstă, sex, stare civilă,
ocupaţie, adresă.
 Interogatoriu – 4 puncte esenţiale:
 Afecţiuni anterioare, medicale sau

chirurgicale
 Tratamente în curs (hipnotice,

tranchilizante, analgetice, steroizi,

beta-blocante, antihipertensive,
anticoagulante)
 Antecedente alergice

 Antecedente toxice (etilism, tabagism,

droguri)
Forma scurtă a chestionarului
Starea organică-examen clinic
Examenele biologice generale
 Completează examenul clinic genera
 Se solicită în raport cu datele
obţinute în cadrul examenului clinic,
cu metoda de anestezie preconizată,
cu durata şi locul
de desfăşurare a intervenţiei
chirurgicale.
 Sângele
Se examinează măsurând:
 Timpul de sângerare

 Timpul de coagulare

 Hemoglobina

 Hematocritul

 Hemoleucograma

 Formula leucocitară

 Timpul de protrombină Quick

 Viteza de sedimentare a hematiilor

 Sero-reacţiile pentru lues.

 Examenul urinei

 Sumar de urină (albumină,

glucoză, sediment).
 Examen fizic, chimic,
citologic şi bacteriologic.
 Terenul pacientului în
stomatologie Bătrâni
Terenul în condiţii fiziologice particulare Copii
Gravide
Boli cardiace congenitale
Boli cardiace câştigate
Cardiovascular  Boala coronariană
 Infarct miocardic
Hemoragipar  Maladia hipertensivă
Neuropsihic
 Insuficienţa cardiacă
Bronşite congestivă globală
Terenul Bronşiectazii  Leziuni valvulare cronice
patologic Pulmonar Emfizem  Reumatismul cardiac
Astm bronşic

Alergic Adulţi fără complicaţii vasculare, echilibraţi cu regim dietetic

Hepatic Adulţi cu leziuni vasculare, dar echilibraţi cu regim dietetic şi
antidiabetice orale
Diabetic Pacienţi cu diabet zaharat insulino-dependent
Neoplazic Tineri cu numeroase come, precome şI infecţii în antecedente
Terenul în condiţii fiziologice
particulare

 Terenul la copii
 Terenul la bătrâni
 Terenul la femeia gravidă
 1. Terenul la copii
 Există particularităţi de dezvoltare
 Labilitatea neuro-endocrină
 Activitate inhibitorie insuficientă a scoarţei cerebrale
 Rezervele limitate de oxigen ale copilului
 Căile respiratorii au frecvent îngustări
 Respiraţie de tip abdominal
 Frecvenţă respiratorie de 25-30 respiraţii pe minut
 Aparatul cardio-vascular
 Pulsul arterial oscilează între 120-140/minut
 Creşteri periculoase ale valorilor tensiunii
arteriale apar excepţional la copii în timpul
anesteziilor generale

 Pierderile din masa sangvină prin droguri

neuroleptice sau hemoragii necompensate
determină scăderea aportului de oxigen şi
creşterea dioxidului de carbon determinând
anoxie tisulară.
Cauze de risc anestezic
 Schimbările prea violente sau prea mari de mediu, agresiunea de
origine fizică - căldura, frigul, acţiunea mecanică
 Agresiunea de origine psihică - supărarea, neliniştea, furia,
neîncrederea
 Răspunsuri paradoxale la agresiuni minime

Pregătirea preanestezică
 Începe departe de policlinică sau spital
 Se folosesc mijloace educative (acasă sau în colectivităţi)
 La primul contact cu medicul e necesar să se vorbească
liniştit, calm, surâzător, într-o atmosferă destinsă, fără
zgomote, mirosuri sau privelişti traumatizante: sânge,
comprese murdare, material de amprentă.
 2. Terenul la bătrâni

 Vârsta cronologică trebuie corelată

cu vârsta biologică
 Particularităţi:

 Afecţiuni generate de procesele de uzură, de

degenerescenţă, de scleroză – teren biologic
tipic
 Reactivitate locală şi generală scăzută
 Riscul anestezic şi operator
 Bolile aparatelor viscerale ce determină insuficienţă
funcţională latentă

 Reducerea riscului anestezic şi operator se face prin

descoperirea şi corectarea dezechilibrelor.

 Pacienţii în vârstă nu beneficiază de terapeutica ce

urmăreşte diminuarea reacţiei neuro-endocrine

 Se recomandă refacerea rezervelor de proteine

 Organele cu rol de metabolizare, dezintoxicare sau

eliminare (ficat, rinichi) au capacitatea funcţională scăzută.
 Principii de bază:

 Evitarea hipoxiei şi hipercapniei

 Evitarea oscilaţiilor presiunii arteriale, în mod
special a scăderilor tensionale
 Sedare neuro-vegetativă de calitate, dar nu
neuroplegică.
 3. Terenul la femeia gravidă
Terenul femeii gravide se găseşte
sub influenţe:
 hormonale
 metabolice
 neuro-reflexe Caracteristici:
 Circulaţie intensă
 Modificări ale permeabilităţii capilare
 Creşterea minut - volumului
 Imbibiţie hidrică
 Hiperexcitabilitatea centrilor subcorticali
 În primele luni de sarcină, apare o creştere a tonusului
parasimpatic (astenie, somnolenţă, vărsături), apoi
urmează o simbioză vegetativă iar spre final predomină
sistemul simpatic.
 Dezideratele impuse de
terenul gravidic
 Anestezie bună
 Securitate pentru mamă
 Siguranţă pentru făt

 Tratamentele stomatologice de rutină,

intervenţiile de chirurgie orală la femeia
gravidă necesită temporizare iar dacă
se impun, sunt bine suportate şi cu
riscuri reduse în lunile IV – VIII
Terenul patologic
 • Terenul cardio-vascular
congenital

Poate fi

Afecţiunile dobândite pot fi: dobândit

Funcţionale: tulburări paroxistice de
ritm şi de conducere
Inflamatorii: valvulopatii,
endocardite, miocardite,
pericardite, arterite, flebite
Degenerative: ateroscleroză, infarct
miocardic.
 Terenul cardio-vascular
 Boala coronariană
 Infarct miocardic
 Maladia hipertensivă
 Insuficienţa cardiacă
congestivă globală
(cord pulmonar cronic)
 Leziuni valvulare cronice
 Reumatismul cardiac
 Pulsul
 Apreciază eficacitatea circulatorie.
 Pulsul carotidian este mai uşor sesizabil, mai
amplu, fiind situat în teritoriul maxilo-facial.
 Limita normală, fără efort fizic se află între
60-80 pulsaţii arteriale / minut.
 Peste 90 de pulsaţii / minut tahicardie.
 Sub 60 pulsaţii / minut bradicardie.

În platou

Există forme Alternant

particulare de puls
Deficitar

Capilar
Presiunea arterială
Măsurarea ei se face obligatoriu la:
 Pacienţi cu antecedente patologice cardio-vasculare.
 Pacienţi peste 45 de ani ( nu mai e regula ).
Se măsoară valoarea sistolică şi diastolică (sarcina
suportată în mod continuu de pereţii arteriali).

Electrocardiograma

Este o metodă curentă de

examinare a inimii,
indispensabilă pentru aprecierea
leziunilor vechi, cicatrizate,
pentru diagnosticul aritmiilor,
etc.
 Cardiologul stabileşte gravitatea bolii
cardiace sau vasculare, apreciază riscurile
anesteziei şi ale actului chirurgical,
stabileşte conduita terapeutică, amploarea
şi locul intervenţiei propuse
 Este esenţială colaborarea
interdisciplinară a chirurgului oral sau
maxilo-facial cu specialistul cardiolog.
 Criterii pentru aprecierea
riscului anestezic
 Gradul de anxietate şi tensiune
nervoasă
 Rezerva funcţională a inimii
 Posibilitatea de a asigura o bună
oxigenare şi menţinerea presiunii
arteriale în limite normale
 Suferinţa provocată de durere
 Insomnia
 Regimul alimentar carenţat
 Boli cardio-vasculare cu risc major
ce contraindică intervenţia chirurgicală imediată
(Goldberg)

 Infarct miocardic recent

 Decompensarea cardiacă
 Miocardita sau pericardita acută
 Endocardita septică
 Stenoza mitrală în fibrilaţie
arterială cu risc de embolii
 Accesul de tahicardie
paroxistică
 Caracteristici comune în
afecţiunile cardio-vasculare

 Scăderea funcţiei de rezervă

a inimii
 Hiperexcitabilitate miocardică
 Tulburări de conducere atrio-
ventriculare
 Hipercoagulabilitate
 Tulburări psihice de tip
anxio-depresiv
 Legile lui MONHEIM
1. Medicul curant este obligat să se informeze, să se consulte cu
specialistul cardiolog
2. Timpul de staţionare al pacientului în sala de aşteptare să fie cât mai
scurt
3. Premedicaţia sedativă
4. Şedinţele operatorii sau de îngrijiri stomatologice să fie planificate în concordanţă cu
starea prezentă a pacientului, evitând manoperele obositoare, brutale, traumatizante,
tracţiunea zonelor reflexogene.
5. Modificările pulsului sau ale presiunii arteriale se urmăresc atent prin aplicarea unui
stetoscop în zona precordială, palparea pulsului carotidian sau radial, măsurarea frecventă
a presiunii arteriale şi dacă este posibilă, monitorizarea pacientului.

6. Oxigenarea corectă în limite optime trebuie asigurată permanent cu o

bună supraveghere.
 Reprezintă 1/3 dintre bolile cardiace
Boala coronariană Mai frecventă după 45 de ani

Forme clinice

 Cardiopatie ischemică dureroasă

 Cardiopatie ischemică dureroasă progresivă crescendo
(preinfarct)
 Tromboza coronariană (infarct miocardic)
 Forma cronică de cardiopatie ischemică
Cardiopatia ischemică dureroasă
Particularităţi
 Premedicaţia în cardiopatia ischemică: sedative,
tranchilizante minore.
 Anestezia preferată: anestezie loco-regională fără
vasoconstrictor.
 Se evită: zgomotul, agitaţia, mirosurile neplăcute,
manopere brutale, dureroase, traumatizante.
 Medicul verifică dacă pacienţii au asupra lor
medicaţia vasodilatatorie coronariană –
Nitroglicerină, Nitrit de amil, Nitroderm, Corinfar.
 Infarct miocardic
 Infarctul miocardic în ultimele două-trei luni constituie
contraindicaţie pentru orice tratament stomatologic sau
chirurgical.

 Pacientul fără accident coronarian în ultimii doi ani –

precauţii importante: avizul cardiologului, medicaţia
coronodilatatoare la îndemână, evitarea prânzurilor
copioase, a stresului în preziua şi ziua intervenţiei.

 Premedicaţia sedativă – obligatorie

 Anestezie locală prin injecţie după anestezie de contact.

 Maladia hipertensivă Reprezintă 75% din bolile
persoanelor peste 50 de ani

 Optimal : < 120/80 mmHg

 Normale : 120-128/80-84mmHg
 Ą la limite sup. de normale ( high-normal):
130-139/85-89 mmHg
 HTA grad I: 140-159/90-99 mmHg

Particularităţi 


HTA grad II: 160-179/100-109mmHg
HTA grad III : ≥ 180 / ≥110 mmHg
 HTA sistolique isole: ≥ 140 / < 90 mmHg

 Premedicaţia sedativă, anxiolitică (obligatorie) – tranchilizante

minore
 Controlul durerii: anestezie loco-regională de calitate
 Urmărirea oxigenării optime
 Evitarea atmosferei agitate, încordate
 Manopere chirurgicale blânde, puţin traumatizante
 Dacă se administrează vasoconstrictoare în soluţia anestezică,
concentraţia trebuie să fie sub limita obişnuită şi se verifică prin
aspiraţie ca acul să nu fie intravascular.
Tulburări de conducere cardiacă

Normal:
 60-80 bătăi / minut la adult
 80-120 bătăi / minut la copil
Modificări:
 Tahicardie
 Bradicardie
 Leziuni valvulare cronice
 Reprezintă o deformare organică
permanentă la una sau mai multe valve
cardiace: stenoze, insuficienţe sau leziuni
asociate, interesând valva mitrală, aortică
sau ambele.
 Frecvent de natură reumatismală
 E necesară colaborarea interdisciplinară cu
cardiologul.
 Profilaxia bacteriemiei
postoperatorii

 Ampicilină per os 1g cu două

ore înaintea intervenţiei, apoi
doze de 3g/zi, timp de trei
zile postoperator
 Alergie la Penicilină sau
Ampicilină:
Clindamicina,Cefalexin/Azitr
omicina
 Reumatismul cardiac

 Boală frecventă la copii şi adolescenţi

 Poate interesa numai endocardul, cu
afectarea funcţională a valvelor cardiace,
mai ales a valvei mitrale.
 O respiraţie mai greoaie, febra, creşterea
ratei pulsului la un pacient tânăr trebuie
să trezească suspiciunea de boală
cardiacă reumatismală şi să impună
controlul cardiologic.
 Măsuri severe de
profilaxie a bacteriemiei postoperatorii
 Antibiotice pe cale orală sau
chiar parenterală, cu 2-4 ore
înainte de intervenţie.
 Eritromicină 1g per os, apoi
încă opt doze a câte
500mg/doză, la fiecare 6 ore.
 Premedicaţia

 Diazepam (un comprimat de 0,1g)/

Alprazolam cu o oră înainte de anestezia
loco-regională considerată de elecţie. Se
contraindică soluţia anestezică asociată
cu vasoconstrictor.
 Insuficienţa cardiacă congestivă globală
(cord pulmonar cronic)

 Anamneză corectă
 Examen general complet
(turgescenţa venelor latero-
cervicale, edeme ale membrelor
inferioare, dispnee de efort sau de
decubitus dorsal, cianoză, tuse
iritativă)
 Risc anestezic mare, de aceea se
rezolvă în condiţii de spitalizare în
colaborare cu cardiologul.
 • Terenul pulmonar

 Bronşită cronică
 Bronşiectazie
 Emfizem pulmonar
 Astm bronşic
Bronşita cronică
 Tuse cu expectoraţie
 Dispnee
 Durere toracică
 Fetiditatea respiraţiei
Şedinţele se planifică în concordanţă cu
accesele de tuse

Emfizem
pulmonar

Se determină:
 Gradul de dispnee
 Frecvenţa şi severitatea acceselor
de tuse şi a atacurilor asmatice
 Apariţia cianozei
 Afectarea activităţii zilnice
 Astmul bronşic
 Reprezintă obstrucţia pulmonară
prin contracţia spasmodică a
bronhiilor
 50% din cazuri sunt de origine
alergică
 Se determină frecvenţa şi
severitatea crizelor
 Premedicaţie cu Prometazină
(0,3g), cu o oră înainte de
intervenţie per os
 Anestezie loco-regională cu
vasoconstrictor
 • Terenul hepatic
 Examen clinic complet
 Explorări paraclinice bogate şi complexe
 (timp de sângerare, timp de coagulare,
 numărătoarea trombocitelor, proba garoului)
 Consult interdisciplinar cu medicul internist
 Necesitatea asocierii mijloacelor de tratament pentru
resuscitare hepatocitară globală (supraîncărcare cu
glucide, opoterapie, vitamine, factori lipotropi)
 Impune metoda de anestezie cea mai puţin toxică
 Anestezia generală este contraindicată cu excepţia
cazurilor de necesitate
• Terenul diabetic
 Pregătirea preoperatorie este obligatorie
indiferent de amploarea intervenţiei
 Patru categorii de pacienţi în funcţie de gravitatea
formei de diabet:
1. Pacienţi adulţi cu diabet fără complicaţii,
echilibraţi cu regim dietetic
2. Pacienţi adulţi cu diabet care prezintă uşoare
leziuni vasculare, dar sunt echilibraţi cu regim
dietetic şi medicaţie antidiabetică orală
3. Pacienţi cu diabet zaharat insulino – dependenţi
4. Pacienţi tineri diabetici cu numeroase come,
percome şi infecţii în antecedente
Reguli generale

 Premedicaţie orală (barbiturice,

tranchilizante, benzodiazepine), cu o oră
înaintea intervenţiei
 Profilaxie cu antibiotice începută cu minim
patru ore înaintea tratamentului chirurgical
 Anestezie loco-regională de calitate cu
xilină 1-2% fără adrenalină
 Nu se intervine având ca reper doar nivelul
glicemiei
 • Terenul alergic
 Consult interdisciplinar cu medicul alergolog
 Efectuarea testelor de sensibilitate la anestezice
locale şi precizarea agentului alergogen
 Protecţie medicamentoasă - recomandată de
alergolog
 Premedicaţie cu antihistaminic, derivat de
Prometazină (Phenergan, Romergan), asociat cu
Hemisuccinat de hidrocortizon intravenos sau în
perfuzie continuă cu ser fiziologic, cu o oră
intervenţiei stomatologice
 Anestezie generală de elecţie la cei cu
antecedente alergice
 • Terenul neuro - psihic
 La pacienţii cu epilepsie, Parkinson, tulburări
motorii şi psihice severe, anestezia loco-
regională nu asigură linişte operatorie
corespunzătoare.
 Se recomandă anestezie generală chiar pentru
tratamente stomatologice de scurtă durată,
deloc traumatizante.

Premedicaţie
Anestezie generală
 • Terenul hemoragipar
 Leucemii, Hemofilie
 Alterarea mai multor factori ai hemostazei sau
creşterea excesivă a unui factor anticoagulant
 Clinic: hemoragii mucoase sau cutanate,
peteşii sau hematoame la traumatisme mici
neînsemnate
 Este interzisă orice intervenţie sângerândă la
această categorie de bolnavi.
 Indicaţii ale terapiei anticoagulante
Infarct miocardic
1. Ateroscleroză coronariană Cardiopatie ischemică

2. Ateroscleroză cerebrală

3. Afecţiuni valvulare cardiace Stenoză mitrală

Insuficienţă mitrală

4. Arteriopatii
5. Tromboflebite
6. Embolie pulmonară în antecedente
7. Bolnavi operaţi pe cord
8. Purtători de proteze valvulare
9. Purtători de proteze vasculare
10. Dializa renală
 Reguli generale
 Colaborare interdisciplinară cu medicul hematolog
 Dacă se confirmă tulburările de coagulare şi sângerare,
tratamentul chirurgical se efectuează în condiţii de
spitalizare
 Pentru intervenţii scurte - anestezie terminală de contact
sau infiltraţie locală
 Se evită anesteziile tronculare
 Anestezia generală de scurtă durată este de elecţie.
 La cei sub medicaţie anticoagulantă se temporizează
intervenţia sângerândă şi se întrerupe tratamentul cu
anticoagulante până la normalizarea constantelor sangvine
 PRADAXA Xarelto Eliquis Lixiana/
Denumire
Warfarină dabigatran rivaroxaban apixaban Roteas
comerciala
edoxaban

Tablete 1mg, 2mg,

capsule  tablete tablete Tablete 60mg
Aspectul 2,5mg, 4mg, 5mg,
75 mg,  110 mg  2,5mg, 10mg, 15 2,5mg , 5mg  Comprimate 60
7,5mg, 10 mg
pastilei și 150 mg  mg, 20 mg  mg
gramajul
disponibil 

În cât timp își
face efectul
Rapid -în cateva Rapid -în cateva Rapid -în cateva Rapid -în cateva
anticoagulant Încet- în cateva zile
ore ore ore ore
ul

DA DA DA DA
Evaluarea funcția renală funcția funcția renală funcția renală 
funcției NU afectează renală afectează  afectează  afectează 
renale concentrația  concentrația  concentrația concentrația 
plasmatică plasmatică  plasmatică plasmatică

DA- pastilele
de 15mg și 20mg
DA
Interacțiuni trebuie
Varză, spanac, ceai NU NU NU
cu alimente administrate
verde,
împreună cu
 PRADAXA Xarelto Eliquis Lixiana/
Denumire
Warfarină dabigatran rivaroxaban apixaban Roteas
comerciala
edoxaban

Interacțiuni
medicamentoa Multiple Puține Puține Puține Puține
se

Necesită
efectuarea
testelor de DA
NU NU NU NU
laborator pt INR
monitorizare

Erupţii trecătoare
Hemoaragii, necroză
pe piele, mâncărimi
cutanată, febră , Anemie,
Anemie, ale pielii - afectarea Sângerări ale pielii
Efecte anorexie, greță, hemoragie , 
epitaxis, greață, funcţionării și țesuturilor moi, 
secundare vărsături, diaree,  contuzii 
diaree rinichilor creşteri epistaxis, anemie
hemoptizie, şi greaţă
ale unor enzime ale
calcificări ale traheei
ficatului

Antidot – DA Încă nu a apărut

medicamente care Vitamina K, plasmă  DA DA DA
Agenții de
neutralizează proaspată congelată, Praxbind Ondexxya   Ondexxya
efectul concentrat de complex neutralizare sunt
(idarucizumab) (andexanet alfa) (andexanet alfa)
anticoagulantelor de protrombină studiați
https://natfonline.org/wp-content/uploads/2020/05/NATF-ACC-Patients-May-2020-.pdf?fbclid=IwAR1gouFXLp4_7G57YcXEL1oh2s2jn-ExZz_onBtQ3n8a-dK5zqIwvjQlFjk
 • Terenul neoplazic
 Caracteristici ale pacientului cu teren
neoplazic: absenţa ostilităţii, tendinţa
de ascundere a sentimentelor reale
sub un aspect general de amabilitate.
 Elementele emoţionale impun un
comportament particular.
 Atitudinea evazivă este cea mai
nocivă, tulburând echilibrul psihic al
pacientului.
•Terenul pacientului cu SIDA
 Intervenţii chirurgicale
De urgenţă
 Supuraţii severe ale teritoriului maxilo-facialul operator
 Traumatisme grave dento-maxilo-faciale
 Hemoragii masive
Gravitatea afecţiunii chirurgicale depăşeşte riscul

Majoră
 Molari de minte în poziţie vicioasă care a determinat complicaţii
infecţioase repetate
 Chisturi odontogene şi neodontogene supurate
Actul operator este singura variantă terapeutică eficientă

Relativă
 Intervenţii proprotetice
 Incluzia dentară fără complicaţii
Intervenţia chirurgicală este utilă, dar nu este absolut necesară
 Contraindicaţii operatorii
1. Temporare
Infarct miocardic recent (până la 3 luni)
Tahicardie paroxistică
Insuficienţă cardiacă globală
Endocardită bacteriană septică
Stenoză mitrală cu fibrilaţie atrială
Afecţiunea cardio-vasculară se află într-un stadiu evolutiv cu risc operator
mare, dar poate fi compensată, prin tratament ameliorându-se starea generală

2. Definitive
Insuficienţă cardiacă globală
Ateromatoză generalizată
Miocardoscleroză
Pericardită constrictivă
Focare de ramolisment cerebral
Ciroză hepatică avansată
Afecţiunea cardio-vasculară este gravă, incurabilă prin tratament medical şi la
care intervenţia chirurgicală prezintă un risc vital