Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.

Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina de Odontoterapie Restaurivă-Cariologie

Noţiuni generale.
Clasificarea cariilor dentare. Instrumentar
utilizat în tratamentul cariei dentare.

L.P. 1
Întroducere. Generalitati.

Caria dentara este considerata ca fiind cea mai răspândita

maladie, care afectează populaţia mondiala in procentaj de 90%.
Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana.
Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din
cavitatea bucala (in special Str. Mutans si lactobacili) si produsele
acestora care ajuta la formarea placii dentare microbiene si
actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a
dintelui - smaltul.
DEFINITIE:

Caria dentară este un proces patologic

dinamic, reversibil, episodic şi asincron, care în
stadiile necavitare (în smalţ şi chiar în dentină)
are capacitatea de a se vindeca cu ajutorul
măsurilor preventiv-terapeutice.
 Definitii:

 J.R Elderton. consideră că procesele carioase reprezintă în mod

fundamental o manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu şi
fosfat în ţesuturile dentare şi salivă, mediat de microorganismele plăcii
bacteriene şi influenţat de unii factori numiţi determinanţi ecologici.
 Th. Lundeen o defineşte ca o boală infecţioasă a dinţilor care provoacă
disoluţia şi distrucţia localizată a ţesuturilor calcificate.
 A Thylstrup o consideră o boală ce afectează sedii specifice, provocată
de activităţi bacteriene localizate.
 W.H Bowen. susţine că leziunea carioasă nu apare în absenţa plăcii
bacteriene sau a carbohidraţilor fermentabili, astfel încât el o consideră o
boală dietobacteriană.
 S. Reisine a conceptualizat caria dentară ca rezultatul interacţiunii dintre
factorii genetici şi cei de mediu în care componentele biologice, sociale,
comportamentale şi psihologice au un mod complex de manifestare.
DEFINITIE:

Caria dentară este un proces dinamic, în care disoluţia şi

reprecipitarea sărurilor minerale din ţesuturile dentare, placa
bacteriană şi salivă au loc alternativ în funcţie de pH-ul de pe
suprafaţa dentară în relaţie cu metabolismul ecosistemului
reprezentat de placa bacteriană.
Modificarea brutală sau îndelungată a unor condiţii de mediu în
jurul unei plăci bacteriene nepatogene face ca microflora rezidentă să-şi
schimbe compoziţia, cu predominanţa speciilor acidogene şi acidurice.
Prin glicoliza anaerobă a substratului nutritiv glucidic, se vor
produce cantităţi relativ mari de acizi organici, care vor scădea pH-ul la
nivelul interfeţei dinte/placă bacteriană până în jur de 5,5 (pH critic),
moment în care sunt iniţiate procesele de demineralizare. Dacă
condiţiile defavorabile de mediu sunt depăşite, vor predomina
fenomenele de remineralizare şi vindecare a leziunii respective
Clasificarea cariilor
dentare.
 Clasificarea leziunilor
carioase
 La ora actuală există mai multe criterii de clasificare a leziunilor
carioase ce se bazează pe aspectele clinice, radiografice şi
histologice ale procesului carios. În unele situaţii se ia în consideraţie
şi afectarea unui anumit tip de dinte, grup de dinţi sau a unei anumite
suprafeţe a dintelui. Aceste criterii de clasificare diferă din punctul de
vedere al popularităţii şi complexităţii lor.
 În descrierea unei leziuni carioase se pot utiliza elementele mai
multor criterii şi, uneori, chiar se indică acest lucru pentru stabilirea
unui diagnostic cât mai precis şi a unei conduite terapeutice
adecvate.
 Aspectele morfo-clinice ale cariei dentare variază în funcţie de
localizarea cariei, stadiul evolutiv al leziunii, gradul de penetraţie
microbiană şi ţesuturile interesate. Deşi în formele anatomo-clinice
există o intricare a tuturor acestor elemente, pentru un studiu analitic
este necesară descrierea leziunilor după anumite criterii
Tipuri de carii:
Criterii de clasificare:

I. Din punctul de vedere al aspectului clinic,

leziunile pot fi:
 Necavitare – leziune carioasă reversibilă prin
remineralizare;
 Cavitare – ireversibile-tratament restaurativ.
LEZ. CARIOASA NECAVITARA
CLASIFICARE:

I.LEZIUNI NECAVITARE
 este prezenta o leziune de
subsuprafata, acoperita de un strat de
smalţ; pseudointact aproximativ integru,
aspru la suprafata. Este considerat
stadiu reversibil al leziunii carioase
prin procese de remineralizare
(terapeutice sau naturale);

II. LEZIUNI CAVITARE

 caracterizate de o zona de
discontinuitate la suprafata smaltului, cu
prabusirea prismelor si instalarea unei
cavitati. Este considerat stadiu
ireversibil, el beneficiind numai de
tratament restaurativ.
Criterii de clasificare:

II. Din punctul de vedere al tipului lezional:

II.1. LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU

INCIPIENTE
• descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui;

II.2. LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU

RECURENTE
• sunt cele observate sub sau in jurul marginilor sau
peretilor ǐncorjurători ai unei obturatii existente. Sediile
cele mai obisnuite pentru aceste carii sunt:
— marginile aproximale, vestibulare si linguale
ale unei obturatii aproximale, in zona punctului de
contact;
— şanturi şi fosete care nu au fost inglobate in cavitate;
—- suprafetele de langa zonele fracturate;
LEZIUNI CARIOASE INITIALE,
PRIMARE SAU INCIPIENTE
LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU
RECURENTE
Criterii de clasificare:

III. Din punctul de vedere al evoluţiei clinice:

 Cu evoluţie rapid-progresivă (acute);
 Cu evoluţie lent-progresivă (cronice);
 Oprite în evoluţie, staţionare sau cu evoluţie
întreruptă;
 Vindecate.
Dentina infectata Dent. Afectata(demineralizata) Dentina sclerotica
Carii acute

I. CARII CU EVOLUŢIE ACUT PROGRESIVĂ

(CARII EXPLOZIVE SAU RAMPANT
CARIES)
• procese cu evolutie rapida invadante care
afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina
lezionala este moale şi de culoare galbuie.
Sunt frecvent insoţite de reactii pulpare
severe.
 Carii cu evolutie
cronica
II. CARII CU EVOLUŢIE LENT PROGRESIVA (CRONICE)

• evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga de timp, sunt de diferite

profunzimi, si au tendina de a evolua ǐn numar redus. Dentina lezionala este
de consistentă dură şi de culoare inchisa. De obicei diferenţa intre caria
acută şi cea cronica se face pe baza coloraţiei, consistenţei, mirosului,
vârstei, duratei evolutiei şi posibilei reacţii pulpare.
Carii stationara

III. CARII CU EVOLUŢIE ÎNTRERUPTĂ (STAŢIONARE SAU OPRITE

ÎN EVOLUŢIE)
• apar in situaţiile clinice cand fie prin prabuşirea prismelor de smalţ
sau prin absenţa dintelui vecin sunt create condiţiile propice curaţirii,
autocuratirii şi contactului direct cu saliva. In aceste cazuri, apare un
strat de dentina scleros (hipermineralizat), bine reprezentat care se
opune unui atac cariogen ulterior.
EVOLUŢIIA CLINICĂ

IV. CARII VINDECATE

• reprezintă leziuni carioase iniţiale, remineralizate
datorită accesului direct al factorilor favorizanţi
remineralizanţi.
De obicei sunt localizate la nivelul coletului,
urmărind orientarea festonului gingival şi apar
cand leziunile incipiente beneficiază prin eruptia
pasivă a dintelui de expunerea directă la fluxul
salivar şi la mijloacele de curatire si autocuraţire.
EVOLUŢIIA CLINICĂ
 IV. Dupa tesutul afectat:

I.Carii de smalt
 Corespund leziunilor carioase incipiente sau initiale.
II. Carii de dentina
 Corespund cariilor cavitare ce afecteaza smaltul si
dentina.
III.Carii de cement (suprafata radiculara)
 Sunt localizate pe suprafetele radiculare afectand
cementul si dentina.Sunt asociatevprocesului fiziologic
de imbatraniresi fenomenului de recesiune gingivala.
I.Carii de smalt
II. Carii de dentina
III.Carii de cement
(suprafata radiculara)
V. D.p.d.v. IATROGENIC
CARIILE REZIDUALE(RECIDIVA DE CARIE)
Sunt reprezentate de tesutul patologic care nu a fost indepartat in timpul
unei proceduri restaurative, fie accidental, din neglijenta sau
intentionat.
VI. Dupa numarul de fete
afectate:
I.Leziuni carioase simple
 Afecteaza o singura suprafata a dintelui,
II. Leziuni carioase compuse
 Afecteaza doua suprafete ale dintelui,
III. Leziuni carioase complexe
 Afecteaza trei sau mai multe fete ale dintelui.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi
preparata (G.V.Black)
VII. Dupa tipul de cavitate ce
necesita a fi preparata (G.V.Black)
Clasa I
 Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum sunt
fosetele si fisurile.De obicei au trei localizari:
- Suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,
- Doua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale molarilor,
- Fetele palatinale ale dintilor frontali supracingular.
Dupa tipul de cavitate ce
necesita a fi preparata
(G.V.Black)
Clasa II
 Leziuni care evolueaza la nivelul fetelor
aproximale ale premolarilor si molarilor.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi
preparata (G.V.Black)
Clasa III
 Leziuni care evolueaza la nivelul fetelor
aproximale ale dintilor anteriori fara a afecta sau
a necesita indepartarea unghiului incizal.
Dupa tipul de cavitate ce
necesita a fi preparata
(G.V.Black)
Clasa IV
 Leziuni ce evolueaza la nivelul fetelor aproximale
ale dintilor anteriori care afecteaza sau necesita
indepartarea si restaurarea unghiului incizal.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi
preparata (G.V.Black)
Clasa V
 Leziuni ce evolueaza in treimea cervicala pe
fetele vestibulare si orale ale tuturor dintilor.
Dupa tipul de cavitate ce necesita
a fi preparata (G.V.Black)
Clasa VI
 Leziuni care initial nu au fost incluse in
clasificarea lui Black. Se intalnesc la nivelul
marginilor incizale si virfurile cuspidiene sau orice
suprafata expusa la maxim curatirii si autocuratirii.
De obicei debuteaza la nivelul unui defect de
formare sau de origine traumatica.
Criterii de clasificare:

VIII. Din punctul de vedere al profunzimii şi al

ţesuturilor afectate, OMS a propus următoarea
clasificare:
 D1: leziune în smalţ detectabilă clinic cu suprafeţe
intacte (necavitare);
 D2: leziune în smalţ detectabilă clinic cu suprafaţa
cavitară;
 D3: leziune în dentină detectabilă clinic (cu sau fără
cavitaţie);
 D4: leziune cu afectare pulpară.
 
Clasificarea leziunilor carioase după
sediu şi mărime (Mount)

Sediu Minimă Medie Largă Extinsă

Fisurale (1) 11 12 13 14
Aproximale (2) 21 22 23 24
Cervicale (3) 31 32 33 34
IX. Clasificarea leziunilor carioase
după sediu şi mărime (Mount):

 Clasa l, dimensiunea 1: defecte în şanţuri şi fosete. Se

combină deseori cu sigilarea restului fisurii;
 Clasa l, dimensiunea 2: leziune de dimensiuni reduse sau
înlocuirea unei restaurări Black de clasa I-a;
 Clasa l, dimensiunea 3: leziune extinsă care necesită
protecţia unuia sau mai multor cuspizi;
 Clasa l, dimensiunea 4: leziune extinsă cu unul sau mai
mulţi cuspizi afectaţi.
X. Clasificarea leziunilor carioase
după sediu şi mărime (Mount):
 Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinară minimă, lipsa posibilităţii
de remineralizare, detectabilă pe Rx sau prin transiluminare;
 Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinară mai extinsă, creasta
marginală afectată sau distrusă, înlocuirea unei restaurări Black
limitate;
 Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinară
substanţială, fractură cuspidiană veritabilă sau potenţială; necesită
protecţie cuspidiană. La dinţii frontali este pierdut suportul pentru
unghiul incizal;
 Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puţin a unui cuspid la dinţii
laterali sau a unei porţiuni din muchia incizală a frontalilor.
 
XI. Clasificarea radiologică a cariilor
aproximale (Espelid şi Tweit, 1984)

E1 Leziune în jumătatea externă a smalţului

E2 Leziune în jumătatea internă a smalţului,
dar nu şi în dentină
D1 Leziune în treimea externă a dentinei
D2 Leziune în treimea medie a dentinei
D3 Leziune în treimea internă a dentinei
XII. Clasificarea clinică şi radiologică a
cariilor fisurale (Espelid şi Tweit, 1994)
Gradul 1
 White spot necavitar sau leziune carioasă uşor modificată de culoare în smalţ şi
nici o leziune detectabillă pe RX.
Gradul 2
 Cavitaţie superficială la intrarea în fisură, o oarecare pierdere de substanţe
minerale în suprafaţa smalţului ce înconjoară fisura şi/sau o leziune carioasă în
smalţ detectabilă pe Rx.
Gradul 3
 Pierdere moderată de minerale cu o cavitaţie limitată la intrarea în fisură şi/sau o
leziune în treimea externă a dentinei detectabilă pe Rx.
Gradul 4
 Pierdere considerabilă de minerale cu cavitaţie şi/sau o leziune în treimea medie
a dentinei, detectabilă pe Rx.
Gradul 5
 Cavitaţie avansată şi/sau o leziune în treimea internă a dentinei, detectabilă pe
Rx.
XIII. Clasificare d.p.d.v. al
solutiilor terapeutice alese:

Profilaxie Tratament microinvaziv Tratament invaziv

(aplicare de fluoruri) (metoda infiltrarii) (preparare, restaurare)
 Instrumentar utilizat în
tratamentul cariei dentare.
CLASIFICARE:

1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT.

2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA

CAVITATILOR.

3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA

DINTILOR.
1. Instrumentar utilizat la
examenul clinic:

 1. OGLINDA DENTARA
 2. SONDA DENTARA
 3. PENSA DENTARA
OGLINDA DENTARA
Oglinda dentara
 Întrebuinţările oglinzilor:

1. Asigură vizibilitatea câmpului

operator

2. Asigură protecţie
operatorului şi
pacientului
Sonda dendara rigida
Sonda dentara
Sonda dentara
Sonda dentara
Sonda flexibila- Ac Miller
Sonde dentare flexibile

-acele Miller se găsesc în două lungimi: lungi (50mm) şi

scurte (40mm) şi în şase grosimi
(superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine,
mijlocii,groase)

port-ac Miller acul Miller

Pensele dentare
Pensa dentară
 Întrebuinţările
pensei dentare

 Manipularea unor instrumente

mici,sterile: ace, freze, conuri
de hârtie sau gutapercă,
pene, inele, benzi de contur manevrarea diferitelor
Introducerea conurilor de materiale: rulouri, comprese,
 Aplicarea şi îndepărtarea unor gutapercă în canalul radicular meşe , bulete
pansamente medicamentoase
şi introducerea prin
capilaritate a unor soluţii
medicamentoase în camera
pulpară

Evaluarea mobilităţii dentare

Pentru mărirea imaginii:

- ataşarea de ochelari a unor lentile sau a

unui telescop uni sau binocular
- lentile de mărire din sticlă ce se aplică cu
o bandă pe capul pacientului
- fibre optice ataşate de capul turbinei
II. INSTRUMENTAR PENTRU
PREPARAREA CAVITATILOR:

1. Instrumentar de mana
2. Instrumentar rotativ
3. Instrumentar ultrasonic
4. Instrumentar laser
5. Instrumentar aero-abraziv
II.1. Instrumentar de mana
in prepararea cavitatilor:
 1. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN SMALT:
 Dalti:- dreapta;
- curba;
- dublu angulata.
 Toporisti de smalt
 Bizotatoare de prag gingival.
 2. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA
 Toporisti de dentina;
 Sapaliga de dentina;
 Instrument de precizat unghiuri dentinare;
 Linguri Black.
Descriere generala a
instrumentarului de mana

Tipuri de minere:
Parti active:
Caracteristici generale:

Maner gat(col) partea activa

Mânerul
- are diferite forme şi mărimi
- poate prezenta zimţi sau convexităţi anatoforme pt
îmbunătăţirea prizei instrumentului
Tija (gâtul instrumentului)
-este neted, rotund sau conic
- cu una sau mai multe curburi pt a evita tendinţa
de rotire a acestuia în timpul lucrului
Partea activă
-pot avea o singură terminaţie sau cu dublă
terminaţie
-Poate avea forme şi mărimi diferite în funcţie de
scopul pt care au fost create
 I. Instrumentar cu actiune in
smalt: - Dalti de smalt

1. Dălţi drepte - au o lamă dreaptă în lungul mânerului şi al gâtului. Marginea tăietoare este perpendiculară pe
axul mânerului.
2. Dălţi monoangulare (Wedelstaedt), au o uşoară curbură verticală la nivelul gâtului (nu este un unghi
propriu-zis). Este bizotată doar pe o singură suprafaţă a lamei (pentru distal sau mezial).
3.Dălţi dublu angulate. După cum o indică şi numele sunt două unghiuri între mâner şi lamă. Ca toate
dălţile sunt bizotate fie pentru mezial, fie pentru distal şi sunt utilizate pentru a cliva sau despica smalţul subminat.
Instrumentar cu actiune in
smalt: - Toporisca de smalt

Lama este în acelaşi plan cu unghiul sau unghiurile gâtului, paralelă cu mânerul fiind îndoită pe
muchie.
Lama este mai mare şi mai groasă decât la toporiştile de dentină şi este bizotată pe o singură faţă.
Partea activă este întotdeauna perpendiculară pe axul lung al lamei.
Sunt utilizate pentru îndepărtarea smalţului subminat de pe pereţii opuşi ai cavităţii (vestibular şi
oral).
Instrumentar cu actiune in
smalt: - Bizotatoare de prag
gingival

Există două perechi de instrumente, una pentru cavităţile meziale şi alta pentru cavităţile distale.
Pentru cavităţile distale, marginea activă formează un unghi ascuţit cu marginea lamei, care
este cea mai departe de mâner.
Pentru cavităţile meziale, marginea activă face un unghi ascuţit cu marginea lamei, care este cea
mai apropiată de mâner.

Aceste instrumente sunt destinate în obţinerea unor margini de smalţ gingivale corect bizotate.
Ele ajută şi în obţinerea unor unghiuri ascuţite în zonele interne ale cavităţilor şi în bizotarea
unghiului axio-pulpar în cavităţile proximale.
Bizotatoare de prag gingival
Bizotatoare de prag gingival

-sunt instrumente care prin forma pe care o au permit

efectuarea unui bizou corect la marginile de smalţ ale
pragului gingival într-o preparaţie proximoocluzală
-Sunt instrumente perechi dr/stg, mezial/distal
-Partea lamei ce priveşte spre mâner se numeşte
bizotatoare iar cea departe de mâner contrabizotatoare
 II. INSTRUMENTAR CU
ACTIUNE IN DENTINA

 INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA

 Toporisti de dentina;
 Sapaliga de dentina;
 Instrument de precizat unghiuri dentinare;
 Linguri Black.
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA-
Excavatoare ( linguri Black)

Au forma unor linguri la care lama face cu gâtul şi

mânerul instrumentului un contraunghi.
Sunt dispuse tot în perechi, la un instrument lama fiind curbă
spre dreapta, iar la celălalt spre stânga. Partea tăietoare este
reprezentată de un bizou semicircular circumferenţial, formând
o margine subţire şi ascuţită.
Cu ele se îndepărtează dentină patologică (infectată).
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavatoare
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavatoare
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavatoare
 II. INSTRUMENTAR PENTRU
PREPARAREA CAVITATILOR:

I.2. Instrumentar rotativ

Instrumentar rotativ
-clasificare:

1. Piese de mana:

 Piesa dreapta
 Piesa contraunghi
 Turbina

2. Instrumentar rotativ
propriu-zis:
- freze
- pietre
 Piese de mana:

 Piesa dreaptă (utilizata pentru cavitatilor pe dintii frontali, F.vestibulara a

incisivilor mandibulari si fata ocluzala a PM.,M.
Dezvolta viteze mici= 5.000-10.000 rpm. Foloseste freze cu lungimi de 40
mm. diametru 2,35mm.
 Piesa contraunghi (indicata pentru prepararea tuturor dintilor, cu actiune in
special in dentina. Utilizeaza freze medii 22mm lungime, 2,35mm diametru,
manerul carora este prevazut cu un gat special ce asigura prinderea.Viteze
conventionale=5.000-10.000 rpm.
 Turbina, dezvolta viteze mari=45.000-100.000 sau foarte mari=100.000-
500.000.Freze 19 mm lungime, fixate prin frictiune. Are actiune in principal in
smalt.
Piesa dreapta-descriere

Operează la viteze mici (5.000-10.000 rpm).

Este destinată în prepararea cavităţilor pe dinţii frontali, pe faţa vestibulară a
incisivilor mandibulari şi pe faţa ocluzală la molari şi premolari.
Nu se folosesc decât freze de peste 40 mm lungime şi diametru de 2,35 mm.
Ele sunt reţinute în piesă, printr-un sistem de crampoane activat printr-o
mişcare de împingere a manşonului piesei.
Piesa contraunghi-descriere

Operează la aceleaşi viteze (5.000-10.000 rpm) ca piesa

dreaptă.
 Sunt indicate în manopere terapeutice la dinţii maxilari
şi mandibulari.
Frezele au la capătul inactiv un şanţ în care în momentul
fixării se angajează o clemă din capul piesei. Au o lungime
medie de 22 mm iar diametru de 2,35 mm. Zonele inaccesibile
pot fi abordate cu un cap miniatural şi freze scurte (16 mm).
Turbina - descriere

Odată cu apariţia rotorului cu aer, vitezele convenţionale

au putut să crească pâ nă la valori mari (45.000 - 100.000
rpm) sau foarte mari (100.000 -500.000 rpm).
Diametrul frezei a scă zut de la 2,35 mm la 1,6 mm şi au o
lungime de 19 mm. Sunt fixate prin fricţiune.
Vitezele mari necesită freze diamantate sau din carbură .
Un dezavantaj al vitezelor mari este însă scă derea
simţului tactil de aceea vitezele mari şi foarte mari sunt
indicate în prepararea cavităţilor, când lucrăm numai
în smalţ.
De la joncţiunea smalţ - dentină şi în dentină vom
lucra la viteze convenţionale.
Apariţia micromotoarelor electrice şi a celor pneumatice a
simplificat tehnicile de preparare ale cavită ţilor, viteza fiind
modificată la aceeaşi piesă de la cele convenţionale
(10.000) la cele înalte (60.000) dispozitivul de reglare
fiind fie la pedală fie încorporat în micromotor.
 TURBINA

•In funcţie de iluminarea câmpului operator

Astă zi toate piesele de mâ nă au incorporat

un sistem de ră cire aer-apă , asigurâ nd o
ră cire, o cură ţire şi o vizibilitate crescută .
Cele mai noi piese de mâ nă au inclus şi un
sistem de iluminare a câ mpului operator printr-
o fibră optică .
Cu fibră optică Clasice

•In funcţie de materialul din care sunt confecţionate

Acestea sunt mai usor de manipulat, iar

Titan: piesele netede asigura o mai buna
igienizare a lor.

Otel: Acestea au un pret de cost mai

scazut.
In functie de modul de
fixare a instrumentarului

• Push-botton

• Strangerea si rasucirea unui

surub

• Frictiune
Design-ul turbinelor este variat deoarece se incearca o adaptare ergonomica a formei
pentru a facilita o manipulare usoara si pentru a favoriza accesul in zone distale, in
special mandibulare.
Instrumentar rotativ
propriu-zis: descriere

 - freze
 - pietre
Frezele dentare:- clasificare

1. Dupa piesa la care pot fi adaptate:

 ptr. piesa dreapta;
 ptr. piesa contraunghi;
 ptr. turbina.
2. Dupa material si modul de fabricare:
 Freze din otel (pentru viteze conventionale 6.000-10.000rpm.);
 Freze din carbura de tungsten (cu actiune in smalt si in dentina,
viteze conventionale si inalte.
3. Dupa lunimea frezelor:
 Pentru turbina-19, 21, 25mm.
 Freze scurte ptr. cap miniaturizat – 16mm.
 Fr. pentru contraunghi-22mm.
 Fr. cu gat lung pentru contraunghi-26mm.
 Fr.pentru piesa dreapta-44mm.
Frezele dentare:- clasificare

4. Dupa forma partii active:

 Sferice
 Cilindrice(fissiure)
 Con-invers
 Roata
 Para(eliptice)-330
 Conice cu lame longitudinale
 Conice cu lame sectionate transversal.
 Forma părţii active:
- freza sferică
- freza con invers
- freza cilindrică
- freza cilindro-conică
- freza pară

Celelalte forme sunt rezultatul

modificărilor acestor 5 forme
- freza cilindrică cu cap rotunjit,
cu striuri transversale, cu striuri
transversale şi cu cap rotunjit)
- freze con invers (cu cap
rotunjit, cu striuri transversale)
- freze flacară
- freze roată
- freze de înfundat pragul
- freze trepan
- freze lance
- freze pentru bonturi radiculare
 Diametrul părţii active

- diametrul părţii active este variabil 0,5 mm-30mm

Forma părţii active:
Forma părţii active:
Forma părţii active:
 Freza sferică
- este cea mai folosită
- are diametre diferite 0,5-30mm
- are 8 lame tăietoare care pot fi sau nu tăiate de striuri
transversale
- este activă în smalţ, dentină sănătoasă, dentină alterată
- Freza sferică obişnuită acţionează mai ales pt
îndepărtarea dentinei alterate şi lărgirea cavităţilor
- Freza sferică cu striuri transversale acţionează în
profunzime (pt perforarea dentinei şi îndepărtarea prismelor
de smalţ dislocate
- Freza sferică pt finisat obturaţiile din amalgam are
lamele tăietoare paralele nesecţionate transversal, dispuse
longitudinal în continuarea axului mânerului ( spre deosebire
de freza obişnuita, lamele sunt mai puţin pronunţate şi mult
mai pronunţate)
- Freza sferică pt lustruit obturaţiile din amalgam are
suprafaţa perfect netedă şi lucioasă
Frezele cilindrice
- freza cilindrică plată (fără vârf), cu
lamele tăietoare paralele, dispuse în axul
mânerului, nu prezintă secţionări
transversale.
- freza cilindrică plată cu tăietură
tranversală,
- freza cilindrică plată cu tăietură
transversală şi lamele helicoidale
-lamelele tăietoare sunt dispuse oblic pe
partea activă a frezei
- Freza de înfundat,este activă numai
frontal, părţile laterale fiind perfect netede
Frezele con invers

- partea activă este un trunchi de con cu baza mare superior

- Este activă pe toate suprafeţele sale cât şi pe muchiile sale
- Există 2 tipuri: freza con invers fără striuri tranversale şi freza con invers cu striuri
tranversale (capacitatea abrazivă este mai mare)
Freze de indepartat obturatiile din amalgam
Figure 4: Fissurotomy bur accessing the
fissures.
MODALITATE DE ACTIUNE A
FREZELOR
MODALITATE DE ACTIUNE A
FREZELOR
MODALITATE DE ACTIUNE A
FREZELOR
Pietrele dentare: descriere

Cu actiune in smalt si dentina.

Descriere:
Sunt formate din trei parti
importante:
•Substratul metalic;
•Pulberea de diamant abraziva;
•liantul
                     

Pietrele
diamantate
Forme ale partii active
Piatra flacara, cilindrica
Piatra roata, con invers
Disc Piatra roata diamantata
Discuri
Instrumentar pentru
preparare ultrasonica
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu o
frecventa de 25.000-30.000Hz. Sistemul
este compus din:
-generator de ultrasunete;
- Piesa de mana;
- Inserturi(parti active)
Preparare cu LASER

Erbium YAG-Laser (WDL 2940)

WDL 2940 este un sistem laser tip Er-
YAG pentru uz stomatologic, aplicabil
in prepararea tesuturilor dure dentare.
Se utilizeaza la indepartarea selectiva a
smaltului si a dentinei, indepartarea
cariei si prepararea cavitatii,
indepartarea leziunilor orale
superficiale - herpes, afte, ulceratii fara
Specificatii Tehnice: tendinta de vindecare, inflamatii
Producator Schutz Dental cronice, etc. Actioneaza fara durere si
Lungime de unda 2940 nm cu o reducere marcanta a sangerarii. 
Tip laser Er-YAG Are efect analgetic, antiinflamator si de
biostimulare.
Preparare cu LASER
SmartPrep™ by SS White
 3. INSTRUMENTAR PENTRU
RESTAURAREA DINTILOR.

 I. Instrumente de preparare a materialelor.

 II. Spatule bucale
 III. Instrumente de condensare.
 IV. Instrumente pentru netezire.
 V. Instrumente pentru modelare.
 VI. Instrumente de finisat si lustruit.
I. Instrumente de preparare a
materialelor.- Spatula de
ciment
Spatula de ciment
II. Spatule bucale
Spatula bucală
III. Instrumente de condensare.-
Fuloar e de condensare

Fuloar dublu -
amalgam - ciment
Daycalon
Fuloar
Fuloar
Portamalgam
Prepararea manuală a amalgamului

Prepararea cu ajutorul
amalgamatorului
Amalgamator
Fuloar amalgam
Cutite de sculptat amalgam
IV. Instrumente pentru netezire.-
fuloar pentru netezire
V. Instrumente pentru
modelare.
Instrumentar pentru finisat
si lustruit

1. Freze de finisat
2. Discuri si benzi(strips-
uri)abrazive
3. Perii
4. Gume de lustruit, cupe de
cauciuc.
Freze de finisat
Freze de funisat
Freze de finisat
Discuri si benzi(strips-
uri)abrazive
Discuri abrazive
Benzi abrazive
 Periuţele montate

- formă de cupă (pâlnie) se

adaptează la piesa de mână
contraunghi
- Forma de roată se aplica la
piesa de mână dreaptă sau
contraunghi
- Sunt instrumente agresive
datorită durităţii perilor
- Se folosesc împreună cu o
pastă de lustruit
Gume de lustruit polipant),
cupe de cauciuc

- sunt instrumente rotative folosite

la lustruirea direct în cavitatea
orală a lucrărilor protetice din
metale nobile, seminobile şi
acrilat; obturaţiilor de amalgam,
suprafeţelor de smalţ după ce a
fost efectuat detartrajul
Paste pentru lustruit; periaj
ACCESORII PENTRU RESTAURĂRILE CORONARE
Pensule

Aplicatoare adeziv
Depărtătoare obraz
Ochelari protecţie Mască de protecţie

 Scut de
protecţie
Pensă hârtie de
articulaţie inox
Lămpi pentru
- sunt utilizate pentru polimerizarea
fotopolimerizare imediată a materialelor dentare
Unitate compozite în cabinetul de
de control; stomatologie

Pistol;

Fibra optică;
Suport;

Filtru protector;
-uşor de manevrat
-Sigură
-ergonomică
CARACTERISTICI:
Design-ul ergonomic permite dirijarea precisă a
luminii,
Canulele pot fi orientate cu 360° pentru a avea acces
în zonele proximale.
Prezenta filtrului si a conductorului de fibra optica
asigură o polimerizare omogena
 Un semnal sonor calibrat electronic indica
perioadele de functionare.
Lămpa Demi pentru fotopolimerizare

- lampă cu un design unic, fără

cablu şi fără fibră optică, LED-
urile sunt situate în vârful
lampii
- Bateria asigură un regim de
lucru continuu pt 150 de cicluri
a 10 secunde
- Lampa se ţine la încărcat peste
noapte (10 0re)
- Este uşor de manevrat