procesul patologic care se dezvoltă sub obturaţiile coronare, aparent corect efectuate şi care are tendinţa de a evolua spre camera pulpară,infectînd pulpa dentară, sau spre suprafaţa dintelui producînd fracturarea acestuia. Caria secundară Caria secundara marginala este procesul carios ce apare pe coroana unui dinte obturat, la limita de contact dintre materialul obturat si marginea cavitatii si care are tendinta de a evolua în profunzime provocand subminarea şi fracturarea peretilor cavitatii, iar in ultima instanta afectarea pulpei dentare. Caria recidivantă vs. Caria secundară Caria secundară trebuie diferențiată de caria recidivă.Caria recidivă reprezintă izbucnirea unei carii neîndepărtate în întregime la nivelul unei regiuni, care a fost anterior tratată. Caria secundară se datorează de cele mai multe ori unui deficit de igienă dentară, caria recidivă este de cele mai multe ori consecința unei greșeli terapeutice dentare. Cauze: 1. Greseli in prepararea cavitatilor · Pentru cavitati de clasa I: Ø Neindepartarea smaltului cretos sau pigmentat de la marginile cavitatii Ø Extindere preventiva neeficienta sau necorespunzatoare · Pentru cavitati de clasa a II-a: Ø Mentinerea unor cuspizi subminati si necaptusiti cu ciment policarbosilat Ø Nereducerea din inaltime a peretilor laterali de smalt subtiri (sub 2 mm grosime) Ø Neefectuarea bizotarii in unghi de 20° a prismelor de smalt de sa nivelul pragului gingival Ø Realizarea unui istm prea ingust, prea superficial sau omiterea bizotarii muchiei pulpo-osiale · La cavitatile de clasa a III-a, a IV-a, a V-a Ø Mentinerea prismelor de smalt discromice, omiterea finisarii conturului marginal Cauze: 2. Greseli in obturarea cavitatilor Ø Prepararea incorecta a materialului de obturatie Ø Inglobarea unei cantitati insuficiente de pulbere de Ag sau a unei cantitati prea mari Ø O malaxare a Hg cu pulberea de Ag insuficienta ca timp sau prea indelungata Ø Utilizarea de materiale expirate Cauze: 3. Tehnica incorecta de inserare in cavitate a materialului obturat · Introducerea unei cantitati insuficiente de material in cavitati · Condensarea insuficienta a materialului in cavitate · Pana absenta sau aplicata necorespunzator ca pozitie si dimensiune · Neacoperirea materialului obturat pentru 24 ore cu un loc izolator Cauze: 4. Modelarea si finisarea reconstructiilor Un modelaj incorect conceput sau efectuat cu un instrument neadecvat Finisarea amalgamului mai recenta de 24 de ore sau la turatii mari si timp prelungit Neefectuarea finisarii si lustruirii materialului obturat va crea retentii la suprafata obturatiei si la marginile ei Cauze: Factorii etiologici ai recidivei de carie Neindepartarea in intregime a dentinei afectate de pe peretii laterali ai cavitatilor sau de la nivelul jonctiunii smalt-dentina si de sub boltile cuspidiene Neindepartarea dentinei infectate de pe peretii bazali Toaleta finala a cavitatii incolpleta Uscarea incorecta a cavitatii inainte de aplicarea materialului obturant Obturațiile care sunt uzate în jurul marginilor sau s-au retras de la smalțul dentar sunt o poartă de intrare pentru baterii. Bacteriile, care sunt prezente în salivă, se combină cu glucoza sau amidon din produse alimentare pentru a produce acizi. Microorganismele intră în spațiile mici dintre obturație și dinte. Odată ajunși acolo, ei nu pot fi de obicei îndepărtate prin periaj. Procesul carios poate începe să se dezvolte de-a lungul marginilor obturației. Semne clinice Recidiva de carie este nedureroasă în forma de debut și e dificil de diagnosticat. Semnele clinice apar cînd ea evoluează spre camera pulpară producînd inflamaţia pulpei dentare sau evoluează către suprafaţa dintelui provocînd modificări de culoare ale smalţului la limita dintre obturaţie și marginea cavităţii fără existenţa unei soluţii de continuitate între acestea Inspecția Unele carii secundare sunt vizibile cu ochiul liber. Ele au o culoare galben-brun sau gri- negru cu suprafete retentive sau ramolite. Alte cavitati carioase sunt evidentiate utilizand sonda, care la trecerea pe suprafata dintelui se va bloca in defectul carios. Eamenul radiologic Apare ca o radiotransparență cu contur difuz, contrastând cu obturațiile radioopace sau obturațiile de bază, sau este greu identificabilă în cazul obturațiilor cu substanță radiotransparentă fără bază, singurul semn radiologic fiind delimitarea difuză pe o porțiune limitată în contrast cu restul bine delimitat. Detector de carie Un dispozitiv mai recent și extrem de sensibile de diagnosticare pentru a determina existența cariei recidivante sau secundare este detectorul de carie cu laser fluorescent. Dinți sănătoși nu reactionează la fluorescențe,iar dinții cariati fluorescează proporțional cu cantitatea de bacterii prezente in dinte. Acest dispozitiv măsoară suprafața de fluorescență a dinților, și produce interpretare grafică care este înregistrată de către medicul stomatolog.