85

?
1,5,1,0,1,1,0
Tesutul conjunctiv indeplineste urmatoarele functii:
A. biomecanica;
B. de eliminare;
C. de protectie;
D. de depozitare;
E. de mentinere a echilibrului hidrosalin.
?
2,5,1,1,0,0,0
Proteinele fibrilare ale tesutului conjunctiv sunt:
A. colagenul;
B. elastina;
C. keratina;
D. spectrina;
E. fibrina;
?
3,5,1,1,0,0,1
Colagenul:
A. este principala proteina extracelulara;
B. constituie 25% din proteinele umane;
C. predomina in bacterii;
D. in cantitati mari este prezenta in organele parenchimatoase;
E. este principala proteina a oaselor si dintilor.
?
4,5,1,1,0,1,0
Compozitia aminoacidica a colagenului:
A. contine: 33% - gli; 25% - pro si hyp; 10% - ala;
B. contine: lizina, 5-hidroxilizina, alizina cca 14%;
C. contine: 4- si 5-hidroxiprolina;
D. contine: acid gama-carboxiglutamic;
E. practic nu contine: cistina, cisteina si metionina.
?
5,5,0,1,1,1,0
Particularitatile structurii primare a colagenului:
A. este o catena polipeptidica liniara;
B. catenele primare contin cca 1000-1100 resturi de aminoacizi;
C. catena reprezinta o linie franta, datorita inelelor prolinei si hidroxiprolinei;
D. este stabilizata de legaturi peptidice obisnuite si atipice;
E. legatura peptidica atipica este formata de grupele alfa-carboxil ale prolinei si
hidroxiprolinei.
?
6,5,1,0,1,1,0
Structura secundara a colagenului:
A. este alfa-spirala colagnica;
B. este rasucita spre dreapta;
C. o spira contine 3,3 resturi de aminoacizi si are 0,93 nm;
D. este stabilizata de interactiuni sterice dintre inelele pro si hyp;
E. este formata din 2 sau mai multe catene polipeptidice.
?
7,5,1,0,1,0,1
Conformatia colagenului:
A. tropocolagenul este unitatea strucurala a proteinei;
B. tropocolagenul reprezinta un helix triplu rasucita la stanga;
C. tropocolagenul este stabilizat prin legaturi de hidrogen ce se formeaza intre
grupele peptidice ale catenelor vecine;
D. tropocolagenul este globular;
E. tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea- 300 nm si masa moleculara -
300 kDa.
?
8,5,1,1,1,0,0
Colagenul - particularitatile structurii:
A. unitatile de tropocolagen se asambleaza in microfbrile, fibrile si fibre de
colagen;
B. unitatile de tropocolagen se unesc prin legaturi covalente incrucisate;
C. legaturile covalente incrucisate se formeaza intre radicalii lizinei,
hidroxilizinei si alizinei;
D. legaturile covalente incrucisate sunt nestabile, slabe si usor se distrug;
E. in microfibrile unitatile tropocolagenice sunt deplasate una fata de alta cu 1/5
din lungime.
?
9,5,0,1,1,1,0
Proprietatile fizico-chimice ale colagenului:
A. este o proteina solubila atat in solventi organici, cat si in apa;
B. in solutii se tumefiaza;
C. poseda rezistenta considerabila la tractie;
D. este termostabila;
E. proprietatile sunt conferite de prezenta cisteinei si glicinei.
?
10,5,1,0,0,1,1
Tipurile colagenului:
A. exista cca 20 tipuri de colagen;
B. diviziunea tipurilor colagenului se bazeaza pe configuratie;
C. toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: alfa1, alfa2 si
alfa3;
D. in oase si dinti predomina tipul I;
E. colagenul tip I are compozitia [alfa1(I)]2.[alfa2(I)].
?
11,5,1,0,0,1,0
Particularitatile biosintezei colagenului:
A. in sinteza sunt utilizati 20 de aminoacizi;
B. la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gama-
carboxiglutamic;
C. se sintetizeaza 3 tipuri principale de catene primare - alfa1, alfa2 si alfa3;
D. catenele primare sunt deosebit de lungi (1000-1100 resturi de aminoacizi);
E. sinteza catenelor este foarte lenta.
?
12,5,0,0,1,0,1
Sinteza colagenului:
A. are 20 de etape;
B. intracelular se sintetizeaza lanturile polipeptidice, se modifica si
glicozileaza aminoacizii;
C. intracelular se formeaza protropocolagenul;
D. protropocolagenul este tropocolagenul neglicozilat;
E. la capetele N- si C-terminale protropocolagenul are secvente neimpletite.
?
13,5,0,1,1,0,1
Modificarile postsintetice ale prolinei si lizinei in procesul sintezei
colagenului:
A. hidroxilarea prolinei si lizinei are loc pana la includerea lor in sinteza;
B. hidroxilarea este catalizata de prolilhidroxilaza si lizilhidroxilaza;
C. hidroxilarea pro si liz are loc numai in prezenta O2, Fe2+ si a acidului
ascorbic;
D. liziltransaminaza transforma lizina in alizina;
E. alizina este forma dezaminata, aldehidica a lizinei.
?
14,5,1,1,0,1,0
Hidroxilarea moleculelor prolinei din colagen:
A. se formeaza atat 3-hidroxiprolina, cat si 4-hidroxiprolina;
B. reactia este catalizata de prolilhidroxilaza;
C. se hidroxileaza moleculele prolinei, legate la tARN, ce urmeaza a se include in
biosinteza proteinelor;
D. enzima este activa in prezenta vitaminei C (acid ascorbic);
E. in reactie participa - O2 si Fe3+.
?
15,5,1,0,0,1,1
Dereglarile hidroxilarii prolinei din colagen:
A. pot fi determinate de carenta vit.C - scorbut;
B. pot fi determinate de carenta Fe2+ - hemosideroza;
C. pot fi determinate de carenta prolil oxidaza - sindromul Ehlers-Danlos;
D. in scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai putin activa deoarece nu este
suficienta vit.C pentru a mentine fierul in starea redusa (Fe2+);
E. scorbutul se manifesta prin diminuarea rezistentei colagenului (cresterea
mobilitatii dintilor si a fragilitatii capilarelor).
?
16,5,1,1,0,1,1
Modificarile lizinei in procesul biosintezei colagenului:
A. se hidroxileaza la hidroxilizina - reactie catalizata de lizilhidroxilaza
(similara prolilhidroxilazei);
B. se oxideaza atat lizina, cat si hidroxilizina, formand alizina si
hidroxializina;
C. se hidroxileaza si oxideaza aminoacizii liberi din citoplasma;
D. enzima hidroxilarii este lizilhidroxilaza iar a oxidarii - liziloxidaza;
E. liziloxidaza contine cupru si piridoxalfosfat.
?
17,5,1,0,0,1,0
Etapa glicozilarii a biosintezei colagenului:
A. protropocolagenul este eliminat in spatiul extracelular doar in forma
glicozilata;
B. substratele glicozilarii sunt acidul glucuronic si N-acetilgalactozamina;
C. se glicozileaza radicalii ser si tre;
D. situsul glicozilarii este grupa -OH a hidroxilizinei;
E. resturile glicozil-galactoza sunt fixate la radicalii 5-hidroxilizinei.
?
18,5,1,0,1,1,0
Biosinteza colagenului - transformarea protropocolagen -> tropocolagen:
A. are loc extracelular;
B. maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunitatilor;
C. procolagen-N- si -C-peptidazele scindeaza fragmentele neimpletite;
D. tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului;
E. tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului si elastinei.
?
19,5,1,1,1,0,1
Formarea fibrelor de colagen:
A. unitatile de tropocolagen se asociaza in microfibrile;
B. la asocierea microfibrilelor se formeaza fibrilele;
C. fibra de colagen este rezultatul asocierii fibrilelor;
D. toate fibrele de colagen sunt formate din acelasi numar de fibrile si
microfibrile;
E. fibrele de colagen din diferite tesuturi au diferite dimensiuni.
?
20,5,0,1,1,1,1
Osteogenesis imperfecta:
A. este o deleglare ereditara a biosintezei tuturor proteinelor fibrilare;
B. se sintetizeaza colagen cu compozitia 3 alfa1(I);
C. dintii au aspectul chihlimbarului;
D. o manifestare majora este osteoporoza generalizata;
E. deformarile craniului sunt similare celor determinate de rahit.
?
21,5,1,0,1,1,0
Caracteristica generala a sindromului Marfan:
A. catenele primare de tip alfa2 ale colagenului sunt mai lungi decat cele normale;
B. este afectat exclusiv colagenul din tesul osos si dinti;
C. se manifesta prin disproportionalitatea scheletului (membre extrem de lungi);
D. cerul gurii este foarte inalt;
E. poate fi modificat numarul dintilor.
?
22,5,1,1,1,1,0
Sindromul Ehler-Danlos:
A. exista 5 tipuri ale sindromului;
B. este deteminat de carenta liziloxidazei;
C. poate fi provocat de carenta procolagen-N-peptidazei;
D. poate fi provocat de carenta procolagen-C-peptidazei;
E. este afectata semnificativ structura dintilor si numarul lor;
?
23,5,1,0,1,0,1
Degradarea colagenului - colagenoliza:
A. colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen "imbatranite" sau
deteriorate;
B. colagenul nu se scindeaza, conservandu-se toate moleculele produse;
C. ritmul reinnoirii colagenului este acelasi in toate tesuturile;
D. cel mai lent se reinnoieste colagenul in organele parenchimatoase;
E. enzimele catabolisnului colagenului sunt colagenazele.
?
24,5,1,0,0,0,0
Elastina - particularitatile componentei aminoacidice:
A. glicina - 30%;
B. prolina si hidroxiprolina - 25%;
C. alanina - 10%;
D. hidroxilizina - 5%;
E. nu contine aminoacizi nepolari.
?
25,5,0,0,1,1,1
Elastina - particularitatile structurii chimice:
A. unitatea structurala a elastinei este tropoelastina;
B. elastina matura se formeaza din 4 molecule de proelastina;
C. lanturile elastinei unite covalent formeaza agregate;
D. la formarea agregatelor se pot intre ele uni 2, 3 sau 4 molecule de elastina;
E. structura covalenta ce leaga catenele elastinei este desmozina sau izodesmozina.
?
26,5,1,1,1,1,0
Proteoglicanii tesutului conjunctiv indeplinesc urmatoarele functii:
A. fixeaza si depoziteaza cationi (Ca2+, Na+, K+);
B. fixeaza apa;
C. confera tesuturilor elasticitate si rezistenta la comprimare;
D. servesc drept lubrefianti in articulatii;
E. regleaza fluiditatea membranara.
?
27,5,1,1,1,1,0
Componenta chimica a proteoglicanilor:
A. sunt complexe glucid-proteice;
B. contin cca 85-95% glucide;
C. contin cca 5-15% proteine;
D. elementul glucidic are o structura polimerica strict organizata, monomerii
careea sunt glucozaminoglicanii;
E. catenele polizaharidice sunt alcatuite din glucoza.
?
28,5,1,0,0,0,0
Glucozaminoglicanii - caracteristica generala:
A. sunt monomerii catenelor polizaharidice ale proteoglicanilor matricei
extracelulare a tesutului conjunctiv;
B. sunt trizaharide;
C. toti contin acid glucuronic sau iduronic;
D. toti sunt sulfatati;
E. monozaharidele constituiente sunt legate prin legaturi alfa-1,4- si beta-1,4-
glicozidice.
?
29,5,1,1,0,1,1
Selectati glucozaminoaglicanii:
A. heparina;
B. heparan-sulfatul;
C. hirudina;
D. condroitin-4- si condroitin-6-sulfatii;
E. dermatan- si kertansulfatii.
?
30,5,1,0,1,0,1
Structura proteoglicanilor
A. scheletul structurii este catena proteica la care se ataseaza lanturile
polizaharidice;
B. locul fixarii polizaharidelor la proteina il constituie grupele -OH ale
radicalilor hidroxiprolinei si hidroxilizinei;
C. legatura se relizeaza prin trizaharidul de legatura - "xiloza-galactoza-
galactoza";
D. numarul lanturilor glicanice fixate de proteina este constant - 60;
E. numarul lanturilor glicanice fixate de proteina este determinat de numarul
resturilor ser si tre din proteina.
?
31,5,1,1,0,1,1
Sinteza proteoglicanilor:
A. lanturile proteice se produc prin mecanismul clasic in ribozomi;
B. spre finele sintezei catenei proteice, se ataseaza trizaharidul de legatura la
radicalii ser si tre;
C. la XIL-GAL-GAL se fixeaza monimerii glucidici - glucozaminsulfatul, galactoza
etc.;
D. donorii unitatilor glucidice sunt UDP-monozaharidele respective;
E. ultima etapa este sulfatarea catalizata de sulfat transferaza.
?
32,5,1,0,1,1,1
Catabolismul proteoglicanilor este catalizat de:
A. proteoglicanaza;
B. colagenaza si elastaza;
C. beta-glucuronidaza si beta-galactozidaza;
D. alfa-iduronidaza;
E. aril sulfataze.
?
33,5,1,0,0,1,1
Modificarile in functie de varsta ale tesutului conjunctiv:
A. cresterea cantitatii colagenului;
B. cresterea cantitatii elastinei;
C. cresterea cantitatii proteoglicanilor;
D. micsorarea cantitatii glucozaminoglicanilor;
E. micsorarea cantitatii apei.
?
34,5,0,0,0,0,1
Care din afectiunile enumerate nu este o dereglare ereditara a metabolismului
tesutului conjunctiv:
A. mucopolizaharidozele;
B. sindromul Ehlers-Danlos;
C. sindromul Marfan;
D. osteogenesis imperfecta;
E. artrita reumatismala.
?
35,5,1,0,0,0,0
Care din afectiunile enumerate nu este o dereglare dobandita a metabolismului
tesutului conjunctiv:
A. sindromul Marfan;
B. osteoartrita;
C. artrita reumatismala;
D. sclerodermia;
E. lupusul eritematos.
?
36,5,1,0,1,1,1
Componenta tesutului osos:
A. osteoblaste, osteocite, osteoclaste;
B. fibroblaste;
C. substante minerale - cca 70%;
D. matricea organica - cca 20%;
E. apa - 2-10% in osul matur.
?
37,5,0,0,0,1,0
Matricea organica a tesutului osos nu contine:
A. colagen tip I;
B. proteoglicani;
C. glicoproteine specifice;
D. glicolipide;
E. proteine specifice (osteocalcina).
?
38,5,1,1,0,1,1
Anionii principali ai substantei minerale a tesutului osos:
A. fosfat;
B. carbonat;
C. sulfat;
D. citrat;
E. lactat.
?
39,5,1,1,0,1,0
Cationii principali ai substantei minerale a tesutului osos:
A. calciul;
B. sodiul;
C. potasiul;
D. magneziul;
E. manganul.
?
40,5,0,1,0,0,1
Combinatiile majore ale fazei minerale a tesutului osos:
A. fosfatul monoacid de calciu;
B. fosfatul tricalcic;
C. carbonatul de calciu;
D. lactatul si citratul de calciu.
E. apatita
?
41,5,1,1,1,0,1
Formarea osului:
A. are doua faze;
B. I faza este sinteza compusior matricei organice;
C. II faza este mineralizarea;
D. ambele faze se petrec concomitent;
E. fazele se succed.
?
42,5,1,1,0,1,0
Mineralizarea tesutului osos se petrece doar daca se indeplinesc urmatoarele
conditii:
A. acumularea cantitatii suficiente de fosfati;
B. acumularea cantitatii suficiente de calciu;
C. acumularea cantitatii suficiente de magneziu;
D. crearea pH optim;
E. pH-ul optim este slab acid (6,8).
?
43,5,1,0,1,0,1
Mecanimul mineralizarii:
A. mobilizarea fosfatilor anorganici si calciului din depozite si plasma sanguina,
pentru crearea concentratiilor optime;
B. formarea fosfatului tricalcic amorf si expulzarea lui din celula prin exocitoza;
C. acumularea unor cantitati noi de calciu si fosfat in vezicule;
D. formarea apatitei (preponderent fluorapatitei);
E. fixarea apatitei la fibrele de colagen.
?
44,5,0,0,0,0,1
Dislocarea osului:
A. este un proces patologic realizat de osteoclastele activate;
B. primar se distruge colagenul;
C. procesul se initiaza prin degradarea proteoglicanilor;
D. pH-ul caracteristic este neutru;
E. solubilizarea apatitei are lor prin transformarea Ca3(PO4)2 -> CaHPO4 -> Ca2+ +
(HPO4-).
?
45,5,1,0,0,1,1
Metabolismul tesutului osos este influentat de urmatorii hormoni:
A. PTH si calcitonina;
B. T3 si T4;
C. somatostatina;
D. gluco- si mineralocorticoizi;
E. hormonii sexuali.
?
46,5,0,1,1,1,1
Cantitatea substantei minerale in tesuturile dentare:
A. cantitatea medie - 95%;
B. smalt - 96%;
C. dentina - 69%;
D. cement - 46%;
E. pulpa - 7%.
?
47,5,0,1,1,1,0
Cota substantelor organice in tesuturile dentare:
A. cantitatea medie - 50%;
B. smalt - 1,7%;
C. dentina - 17,8%;
D. cement - 22%;
E. pulpa - 35%.
?
48,5,0,1,1,1,1
Continutul de apa in tesuturile dentare:
A. cantitatea medie - 80%;
B. smalt - 2,3%;
C. dentina - 13,2%;
D. cement - 32%;
E. pulpa - 68%.
?
49,5,1,1,1,0,0
Cantitatea calciului si fosfatilor din tesuturile dentare:
A. in substanta nativa este practic constanta in toate paturile dentare;
B. la 100 g greutate umeda se contine cca 35% calciu;
C. la 100 g greutate umeda se contine cca 17 % fosfati;
D. raportul Ca/Pi este in medie 0,1;
E. coreleaza cu cantitatea salivara.
?
50,5,0,1,1,1,1
Combinatiile majore ale calciului si fosfatilor in tesuturile dentare:
A. CaHPO4;
B. Ca3(PO4)2;
C. Ca8H2(PO4)6x5H2O;
D. Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2;
E. Ca10(PO4)6(OH)2.
?
51,5,1,1,0,1,1
Fluorul tesuturilor dentare:
A. cantitatea depinde de aportul alimentar (cu apa);
B. la continut normal in apa se formeaza fluorapatita;
C. fluorapatita este cea mai putin stabila forma a apatitei;
D. la continut sporit in apa se formeaza fluorura de calciu;
E. la continut sporit in apa se dezvolta fluoroza.
?
52,5,1,0,0,1,0
Rolul magneziului in tesuturile dentare:
A. poate substitui ionii de calciu;
B. poate substitui ionii de fosfat;
C. poate substitui hidroxilul si forma magneziuapatita;
D. regleaza activitatea fosfatazei alcaline osoase;
E. favorizeaza dislocarea substantei minerale.
?
53,5,1,1,0,1,1
Proteinele tesuturilor dentare:
A. principala proteina este colagenul;
B. toate paturile dentare contin colagen tip I;
C. colagenul tip I este - [alfa1(I)]3;
D. dentina contine si colagen tip V;
E. in pulpa este prezent colagenul tip III.
?
54,5,0,1,0,0,0
Care din proteinele enumerate nu sunt proteine specifice ale smaltului:
A. enamelinele;
B. keratinele;
C. amelinele;
D. amelogeninele;
E. tuftelinele.
?
55,5,0,0,0,0,1
Care din proteinele enumerate nu este o proteina specifica a dentinei:
A. fosforina;
B. osteocalcina;
C. osteonectina;
D. osteopontina;
E. oseina.
?
56,5,1,0,0,0,0
Care din proteinele enumerate nu este o proteina specifica a pulpei dentare:
A. fibrina;
B. fibronectina;
C. fibrilina;
D. laminina;
E. entactina.
?
57,5,1,1,0,0,1
Ce monozaharide specifice sunt prezente in tesuturile dentare:
A. fucoza;
B. ramnoza;
C. manoza;
D. xiloza;
E. arabinoza.
?
58,5,0,0,1,1,1
Care proteoglicani specifici sunt prezenti in tesuturile dentare:
A. keratan-sulfatul;
B. acidul hialuronic;
C. decorinul si biglicanul;
D. sindecanul si versicanul;
E. perlecanul si integrina CD 44.
?
59,5,0,0,0,1,0
Structura cristalelor de apatita - ce afirmatie nu o caracterizeaza:
A. sunt prisme ce au la baza un hexagon;
B. fiecare prisma este alcatuita din 3 celule elementare;
C. celula elementara este o prisma cu baza rombica;
D. laturile rombului nu sunt egale;
E. o celula elementara contine o molecula de apatita.
?
60,5,1,1,1,1,0
Metabolismul tesuturilor dentare:
A. smaltul, dentina si cementul sunt relativ inerte metabolic;
B. metabolismul pulpar este similar celui din organele parenchimatoase;
C. majoritatea proceselor au loc intracelular;
D. cele mai intense procese sunt sinteza colagenului si proteoglicanilor;
E. energetic tesuturile sunt asigurate exclusiv prin glicoliza anaeroba.
?
61,5,1,1,1,1,0
Particularitatile metabolismului tesuturilor dentare:
A. nu se sintetizeaza monozaharide;
B. ciclul pentozofosfatilor furnizeaza ribozo-5-fosfat;
C. glicoliza are loc atat aerob, cat si anaerob;
D. coeficientul respirator variaza intre 0,47 si 2,04;
E. sinteza acizilor grasi si trigliceridelor este neglijabila.
?
62,5,1,1,0,1,1
Fibrele prezente in parodontiu sunt:
A. colagen de tip I;
B. colagen de tip III;
C. elastina;
D. oxitalan;
E. oxitialina.
?
63,5,1,1,0,1,1
Glicozaminoglicanii parodontiului sunt:
A. acidul hialuronic;
B. dermatan-sulfatul;
C. keratan-sulfatul;
D. condroitin-4-sulfatul;
E. condroitin-6-sulfatul.
?
64,5,1,1,0,1,0
Procesele metabolice importante din parodontiu sunt:
A. sinteza proteinelor fibrilare;
B. sinteza proteoglicanilor;
C. sinteza substantei minerale;
D. glicoliza anaeroba;
E. ciclul Krebs.
?
65,5,1,1,1,0,0
Substantele produse de placa dentara ce afecteaza parodontiul sunt:
A. enzimele lizozomale;
B. histamina;
C. prostaglandinele;
D. prostaciclina;
E. complexele imune circulante.
?
66,5,1,1,0,1,1
Compozitia placii dentare:
A. compusi minerali - calciu, fosfati, fluor;
B. glucide - glucoza, galactoza, hexozamine, ramnoza;
C. proteine - colagen, elastina, keratine;
D. enzime - glicozil-transferaze, proteaze, amilaza;
E. lipide - acizi grasi superiori nesaturati si cu catena ramificata.
?
67,5,1,0,1,1,1
In placa dentara sunt prezente urmatoare tipuri de microorganisme:
A. streptococi;
B. stafilococi;
C. corinebacterii;
D. neisseria;
E. actinomicete.
?
68,5,1,0,1,1,1
Procesele metabolice din placa dentara:
A. sunt realizate de bacteriile placii dentare;
B. sunt asigurate de celulele tesuturilor dentare;
C. includ sinteza terenului pe care exista bacteriile;
D. catabolismul glucidelor cu formarea produsilor acizi (lactat, piruvat, acetat,
citrat, propionat etc.);
E. catabolismul proteinelor si generarea NH3.
?
69,5,1,1,0,0,1
Compozitia tartrului dentar:
A. apatita;
B. fosfatul octacalcic;
C. frosfatul tricalcic;
D. fosfatul monoacid de calciu;
E. brushita.
?
70,5,1,1,1,1,0
Transformarea placii dentare in tartru:
A. este corelata cu scaderea cantitaatii glucidelor in placa;
B. este asociata cu cresterea cantitatii proteinelor in placa;
C. este favorizata de concentratia mare a proteinelor in saliva;
D. este favorizata de concentratia mare de NH3 in saliva si placa;
E. este stimulata de pH acid.
?
71,5,1,1,1,1,0
Compozitia salivei substantele anorganice:
A. apa;
B. anionii principali - clor, fosfati, carbonati, rodanid;
C. cationii principali - potasiu, sodiu, amoniu, calciu, magneziu, zinc;
D. oligoelementele - fluor, brom, cupru, cobalt;
E. microelelmentele - plumb, mercur.
?
72,5,1,1,1,1,0
Substantele organice proteice ale salivei sunt:
A. proteinele serice - alfa-, beta- si gama-globuline;
B. mucina;
C. gonadotropine hipofizare si estrogeni;
D. kalicreina si bradikinina;
E. fibrina.
?
73,5,0,1,1,0,1
Enzimele salivei provin din:
A. celulele mucoasei cavitatii bucale;
B. glandele salivare;
C. plasma sanguina;
D. produsele alimentare;
E. bacteriile placii dentare.
?
74,5,1,1,0,0,1
Lizocimul:
A. este o hidrolaza;
B. este o glicozidaza;
C. scindeaza lipoproteinele membranelor bacteriene;
D. participa la digestia glucidelor alimentare;
E. exercita actiune protectoare antimicrobiana.
?
75,5,0,1,1,0,1
Mucinaza:
A. sintetizeaza mucina;
B. este o hidrolaza;
C. este o beta-glicozidaza;
D. scindeaza resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric;
E. asigura inlaturarea moleculelor uzate ale mucinei si reinnoirea lor.
?
76,5,1,0,1,1,1
?-amilaza salivara:
A. este principala enzima digestiva salivara;
B. este o hidrolaza si beta-glicozidaza;
C. scindeaza amidonul si glicogenul;
D. poseda specificitate fata de legaturile alfa-1,4-0-glicozidice;
E. este produsa de glandele salivare.
?
77,5,1,0,1,0,0
Referitor la amilaza salivara si reglarea activitatii ei sunt corecte afirmatiile:
A. face parte din clasa hidrolazelor;
B. face parte din clasa liazelor;
C. NaCl este activator;
D. NaCl provoaca denaturarea enzimei;
E. la activare se modifica structura primara a enzimei.
?
78,5,0,1,0,1,0
Modificarile activitatii enzimelor salivare in diverse afectiuni.
A. activitatea ureazei creste in uremie;
B. activitatea lizocimului creste in stomatite, gingivite si alte afectiuni
bacteriene;
C. activitatea mucinazei scade in carie;
D. activitatea alfa-amilazei creste in parotita;
E. activitatea maltazei scade in parotita.
?
79,5,1,0,1,1,0
Implicarea enzimelor salivare in afectiunile stomatologice:
A. activitatea ureazei faciliteaza formarea tartrului dentar;
B. catalaza si peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizarea;
C. colagenaza si glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea parodontozei;
D. alfa-amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate in geneza
cariei;
E. lizocimul stimuleaza proliferarea bacteriana si aparitia gingivitelor.
?
80,5,0,0,1,0,0
Care din substantele organice azotate neproteice enumerate nu este prezenta in
saliva:
A. amoniacul si ureea;
B. acidul uric;
C. bilirubina;
D. aminoacizii liberi;
E. colina.
?
81,5,0,0,0,0,1
Care din substantele organice neazotate enumerate nu este prezenta in saliva:
A. glucoza;
B. acizii organici;
C. colesterolul si fosfolipidele;
D. vitaminele;
E. heparina.
?
82,5,1,1,1,1,0
Ce vitamine sunt prezente in saliva:
A. vitaminele grupei B (B1, B2, B6);
B. acidul nicotinic si nicotinamida;
C. acizii ascorbic, pantotenic si folic;
D. biotina;
E. toate vitaminele liposolubile.
?
83,5,1,1,1,0,1
Proprietatile salivei sunt:
A. este o solutie reala;
B. se produce cca 1000 ml/24 ore cu un flux de 0,049 ml/min;
C. densitatea - 1.002 - 1.008 g/ml;
D. pH 6,58 - 6,99;
E. viscozitatea - 1,08 -1,32.
?
84,5,1,0,1,1,1
Functiile salivei sunt:
A. mentinerea umeditatii mucoaselor;
B. umectarea alimentelor si digestia lor completa;
C. excretia diferitor compusi (medicamente, agenti patogeni, metale grele etc);
D. mentinerea integritatii dintilor;
E. protectia antibacteriana.
?
85,5,0,1,1,1,1
Compozitia lichidului gingival:
A. celule epiteliale descuamate si trombocite;
B. fibrinogen;
C. imunoglobuline M si G;
D. colagenaza si catepsina D;
E. sodiu si potasiu.