 ...

sunt cel mai adesea întâlnite în cadrul traumatismelor

cavităţii orale.

 Aproximativ 82% din traumatismele dentale sunt la

nivelul dinţilor maxilari. Distribuţia este următoarea:

 64% incisivii central;

 15% incisivii lateral;
 3% caninii. (1)
 scrasnirea sau inclestarea puternica si necontrolata
a dintilor
 consumul de alimente foarte dure
 un traumatism puternic la nivelul capului (in
special la nivelul barbiei sau mandibulei)
 schimbari bruste de temperatura la nivelul cavitatii
bucale
 obturatii mari care pot compromite rezistenta
dintelui
 dintii care au suferit tratamente endodontice (au
nervul scos) sunt mai susceptibili la fracturi
deoarece au o rezistenta mai scazuta
 Un dinte frontal (incisiv sau
canin) se poate "ciobi" prin
detasarea unei mici parti din
smalt la nivelul unghiului
incizal. De obicei, asemenea
afectiuni nu provoaca
dureri.
 Tratamentul consta in
aplicarea unei obturatii
compozite estetice.
 Cuspizii sunt proeminente de forma
piramidala care apar pe fata ocluzala
a dintilor posteriori (molari si
premolari). Un cuspid se poate
fractura daca este slabit, de obicei in
jurul unei obturatii vechi.
 In majoritatea cazurilor, un cuspid
fracturat nu va afecta pulpa dentara.
Totusi, pacienti pot resimti dureri
cand musca pe dintele respectiv sau
o sensibilitate crescuta la rece.
 Tratamentul consta in confectionarea
unei coroane dentare sau a unui
onlay dentar (care acopera doar
suprafata ocluzala), pentru a proteja
intreaga suprafata ocluzala a
dintelui.
 Fisurile verticale pornesc de la marginea ocluzala a
dintelui (pe care se realizeaza masticatia) si se extind
vertical spre radacina. In asemenea situatii, dintele nu
este inca detasat in doua parti distincte desi, cu timpul,
fisurile dentare vor evolua spre varful radacinii si se vor
mari.
 Cand fisura se extinde si sub marginea gingivala in
radacina dintelui, acesta devine imposibil de salvat.
Un diagnostic precoce este
esential pentru a evita
progresia fisurii spre pulpa
dintelui si mai departe in radacina.
 In asemenea situatii, linia de fractura
strabate toata lungimea dintelui, acesta
fiind separat in doua parti. In multe
cazuri, fractura totala este rezultatul
unei fisuri verticale netratate.
 Dintele fracturat poate dezvolta infectii
si abcese la nivelul gingiei
inconjuratoare. Pot aparea dureri la
masticatie sau la atingerea dintelui.
 Un dinte fracturat total nu poate fi
salvat in intregime. In anumite situatii,
un tratament endodontic ar putea
salva o parte din dinte, dar acest lucru
depinde de dispozitia liniei de
fractura.
 Fracturile radiculare verticale au punctul de
plecare la varful radacinii si evolueaza treptat
spre coroana dintelui. Deoarece
simptomatologia este saraca (de obicei, nu
apar dureri sau alte semne), asemenea fracturi
pot ramane nedescoperite un timp
indelungat.

 Fracturile verticale se pot complica cu infectii

la nivelul osului alveolar sau in tesuturile din
jurul dintelui. De multe ori, fracturile
radiculare se descopera accidental pe o
radiografie dentara indicata in alte scopuri.
 Dintii cu fracturi radiculare pot fi rareori
salvati. Uneori, o rezectie apicala (o
interventie chirurgicala care are ca scop
indepartarea portiunii de la varful radacinii)
poate salva o parte din dinte.
 …Spre deosebire de fracturile osoase nu se
vindeca in intregime. In ciuda tratamentului,
unele fisuri vor continua sa progreseze
periclitand sanatatea si stabilitatea dintelui.
Totusi, tratamentul este important pentru a
elimina durerea si a crea cele mai bune conditii
pentru ca fractura sa nu se agraveze.