Erori și complicații în

tratamentul endodontic.
Profilaxie

Guidea Ina
S1307
 Definiție:
 Accidente și erori care se produc din cauza nerespectării
etapelor sau exploatării incorecte a materialelor și
tehnicilor în timpul tratamentului endodontic.
Cauze:
 •Necunoaşterea anatomiei şi morfologiei dinţilor;
 •Prezenţa zonelor, care topografic se învecinează
cu risc posibil;
 •Utilizarea instrumentelor endodontice
necorespunzătoare;
 •Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament
incorecte.
 Clasificare:
 1. Erori şi complicaţii care pot apărea în regiunea coronară a
dintelui şi parodonţiului marginal în timpul creării accesului şi
lărgirii orificiilor de intrare în canal:

- Erori şi complicaţii mecanice:

+Nedeschidere a camerei pulpare a dintelui (eroare de trepanare);
+Camera pulpară a dintelui prea larg deschisă;
+Deschidere incompletă a camerei pulpare;
+Perforare a coroanei cu afectarea parodonţiului marginal;
+Fracturare a frezei.

- Erori şi complicaţii chimice:

+Parodontită marginală arsenicală;
+Parodontită marginală apărută în urma folosirii acizilor
 Clasificare:
2. Erori şi complicaţii, care pot apărea la nivelul rădăcinii dinţilor.
 Crearea pragurilor.
 Căi false (perforarea pereţilor canalului radicular);
 Fracturare a instrumentelor în canalul radicular;
 Obturare parţială a canalului radicular;

3. Erori şi complicaţii posibile în parodonţiul apical.

 Hemoragie în canalul radicular.
 Traumă mecanică a parodonţiului apical;
 Afectare a parodonţiului apical de origine chimică:
 Împingere a maselor putride după apex;
 Afectare a formaţiunilor anatomice înconjurătoare
(sinusuri, enfizemul ţesuturilor moi, obturarea canalelor radiculare cu refularea materialului
după apex)

4. Erori generale:
 4.1. Aspirare a corpilor străini.
 4.2. Înghiţire a acelor (instrumentelor) endodontice;
 4.3. Leşin, colaps
 Clasificare

 Accidente in timpul prepararii cavitatii de

acces
 Accidente in timpul tratamentului mecanic de
canal
 Accidente in timpul obturatiei de canal
 Accidente in timpul prepararii cavitatii de
acces endodontic
Un acces corect efectuat este cheia ce asigura o procedura fara erori in
timpul tratamentului mecanic de canal, daca nu este efectuat corect
duce la un esec procedural.
Principalele erori din timpul prepararii cavitatii de acces endodontic
sunt:
 Perforatiile cavitatii de acces, perforatii iatrogene cervicale
 Tratamentul unui alt dinte
 Canale nereperate sau inabilitatea de a negocia canale blocate sau
calcificate
 Deteriorarea unei restaurari existente
 Indepartarea incompleta a tesuturilor cariate
 Deschiderea cavitatii de acces prin coroane de acoperire totale
Perforația căilor de acces:
 In timp ce se incearca reperarea orificiilor
canalelor radiculare se pot produce
accidente din cauza indepartarii in exces a
tesuturilor dure dentare, pana la efectuarea
unei perforatii.
 Esecul in obtinerea unei cai in linie dreapta
de acces este principalul factor etiologic
pentru alte tipuri de accidente
intracanalare.
 Cavitatea de acces trebuie să fie suficient
de deschisă: pentru evitarea oricărei
supraobturaţii la nivelul camerei pulpare,
pentru a permite evacuarea debriurilor
organice,reperării variaţiilor anatomice ca
de altfel preparaţiei şi obturaţiei
ansamblului sistemului canalar.
 Perforatiile

 Sunt de
doua tipuri:
A. Perforatia
laterala a
radacinii
B. Perforatia
furcatiei
radiculare
 Cauze:
 Lipsa de atentie asupra gradului de inclinare axiala a unui
dinte in relatie cu dintii adiacenti si cu osul alveolar poate
duce fie la indepartarea excesiva a peretilor camerei pulpare
pana la efectuarea unei perforatii a coroanei sau a radacinii la
diferite nivele.
 Neverificarea orientarii deschiderii cavitatii de acces in timpul
prepararii
 Esecul in directionarea frezei paralel cu axul lung al dintelui.
 Cautarea orificiilor canalelor radiculare printr-o cavitate de
acces nepreparata .
 Accesul printr-o camera pulpara aproape aplatizata la dintii
pluriradiculari.
 Prevenție:
 Examinarea clinica
 Cunoasterea amanuntita a morfologiei dintilor, atat a
anatomiei de suprafata cat si a celei interne si a relatiilor
intre acestea, este obligatorie pentru a putea preveni
perforatiile camerei pulpare.
 Apoi, localizarea si angulatia dintelui trebuie sa fie
relationate cu dintii adiacenti si osul alveolar pentru a
evita o preparare necorespunzatoare a cavitatii de acces.
 In plus, radiografii ale dintilor din diferite unghiuri ofera
informatii despre marimea si intinderea camerei pulpare
si despre prezenta unor modificari interne cum ar fii
calcificarile (pulpolitii) sau rezorbtia interna.
• Este necesara folosirea apex locatoarelor si a
radiografiilor excentrice pentru detectarea
timpurie a perforatiilor. Detectarea timpurie
reduce daunarea cauzata de continuarea
tratamentului mecanic ( spalaturi, tratament
mecanic de canal) si imbunatateste
prognosticul unei reparatii nechirurgicale.
• Trebuie sa se foloseasca o sursa de lumina
corespunzatoare in timpul prepararii caii de
acces .
• Folosirea lupelor sau a microscopului ajuta si
la localizarea orificiilor mici.
 Recunoastere si tratament

 Perforatiile trebuiesc recunoscute timpuriu pentru a se evita

deteriorarea ulterioara a tesuturilor parodontale cu
instrumentarul de canal si cu solutiile de irigare.
Semnele timpurii:
 O durere brusca aparuta in timpul determinarii lungimii de lucru
 Aparitia brusca a unei sangerari
 O senzatie de arsura sau un gust neplacut aparut in timpul
spalaturilor cu hipoclorit de sodiuburning pain
 Alte semne, incluzand o freza maplozitionata radiografic sau
apex locatorul indica patrunderea in tesuturile parodontale la o
lungime mult mai mica decat lungimea de lucru.
Tratament:
 Pronostic:
Depinde de:
 Localizarea defectului in relatie cu creasta osoasa;
 Lungimea radacinii;
 Accesibilitatea operatorie;
 Dimensiunile perforatiei (mai putin de 1 mm);
 Prezenta sau absenta unei comunicari parodontale cu
perforatia;
 Timpul scurs de la producerea perforatiei la repararea acesteia;
 Capacitatea de etanseizare a materialelor restauratoare;
 Alti factori legati de dotarea si competentele medicului
stomatolog si legati de atitudinea si igiena orala a pacientului.
 Canale nereperate
 Cel mai frecvent pot ramane nedescoperite urmatoarele
canale : canalele suplimentare din radacinile meziale ale
molarilor maxilari si din radacinile distale ale molarilor
mandibulari.
 Se mai pot omite canalele secundare ale incisivilor
inferiori si canalele secundare si canalele bifurcate din
premolarii inferiori, precum si al treilea canal al
premolarilor superiori.
 Trebuie realizata o trepanare corecta a acestor dinti. Este
necesara o iluminare buna si se recomanda folosirea
sistemelor de marire.
 Accidente posibile in timpul realizarii cleaning and
shaping

 Literatura de specialitate aminteste 2 etape distincte in

timpul tratamentului mecanic de canal:
 a.Cleaning – indepartarea pulpei radiculare, a resturilor
organice, a dentinei alterate;
 b.Shaping – realizarea unei forme a canalului astfel incat sa
se poate realiza o obturatie etansa tridimensionala;
 - In timpul realizarii cleaning & shaping pot sa apara unele
probleme:
-formarea de praguri, crearea unui canal artificial, perforatia
radiculara, ruperea instrumentarului in canal si patrunderea
solutiei de irigare in parodontiul periapical.
 Formarea pragurilor:
Definitie – un prag se formeaza cand lungimea de lucru nu mai poate
fi instrumentata si se pierde permeabilitatea originara a canalului.
Cauzele favorizante formarii pragurilor:
(1) Acces neadecvat in linie dreapta in canal;
(2) Lipsa irigarii si lubrefierii
(3) Largirea excesiva a unui canal curb cu ace pila si compactarea
detritusurilor dentinare in portiunea apicala a canalului.
(4) Prezenta dentinei alterate in cantitate mare in interiorul canalului
radicular
(5) Incercarea de a depasi curburile canalului cu ace mai groase de
nr. 15 si 20
(6) Fortarea zonelor stramte ale canalului cu ace Kerr groase,
folosirea incorecta a acelor Kerr in incercarea de permeabilizare prin
rotatii complete.

Semne clinice - in incercarea de a cateteriza canalul, acul se opreste

in prag la o lungimemai mica decat lungimea de lucru stabilita initial;
 Formarea pragurilor:
 Preventie
 Canalele cele mai susceptibile de a forma praguri sunt inguste, mici ,
curbate si lungi.
 Procedura
 Accesul in linie dreapta
 Masurarea adecvata a lungimii de lucru
 Recapitulare frecventa si irigare dupa folosirea fiecarui ac
 Lubrificare – RC-Prep
 Folosirea acelor flexibile din Ni-Ti
 Fiecare ac se foloseste pana se poate misca liber in canalul radicular,
inainte de a folosi un ac superior ca marime

 Tratament - reluarea tratamentului mecanic cu ace mai subtiri sau ace

precurbate care pot patrunde pe traseul initial al canalului ocolind pragul
si prin miscari de razuire pot desfiinta pragul
 Se foloseste o miscare de reaming o optime de tura pana la o patrime.
 Se foloseste o miscare de pilire directionata departe de furcatie pentru a
da forma de palnie canalului si pentru a reduce curbura coronara.
 Pronostic:

 Esecul tratamentului mecanic de canal asociat cu formarea de

praguri depinde de cantitatea de detritusuri lasate si de
marimea portiunii de canal neinstrumentata si neobturata.

 Aceasta cantitate depinde si de momentul cand s-a format

acest prag in timpul procesului de cleaning and shaping.
 In general, pragurile scurte si curatate au un prognostic bun.

 Aparitia semnelor si simptomelor clinice si radiologice de

esec » retratament chirurgical.
 Fracturare a instrumentului în canal
 Cauzele fracturării instrumentului
 - Calitatea necorespunzatoare a materialului din care sunt confectionate acele
 - Erori de tehnica
 - Deformarea canalelor
 - Miscarile bruste ale pacientului
 - Torsiunile repetate imprima o fragilitate progresiva care duce in final la ruperea
acelor
 - Sterilizarea repetata si excesiva a acelor Kerr si Lentullo le altereaza progresiv
calitatea si le diminueaza elasticitatea
 - Folosirea acelor Kerr sau Lentullo de calibru neadecvat lumenului canalului
radicular
 - In timpul obturarii canalelor prin actionarea motorului in sens invers, pasta nu mai
este aruncata in canal si acul se insurubeaza in canal si se va fractura.
 Recunoastere
 Medicul percepe un zgomot caracteristic ruperii unui fragment metalic subtire
avand senzatia de angajare a acului pe canal
 Indepartarea din canal a unui instrument scurtat, cu varful bont.
 Pierderea permeabilitatii lumenului canalului radicular cu scurtatea lungimii de
lucru.
 Daca acul a depasit apexul, pacientul acuza o durere provocata asemnatoare cu
aceea a inteparii mucoasei gingivale
O radiografie este esentiala pentru confirmarea fracturarii instrumentului.
Tratament:
 Greseli care pot aparea in timpul irigarii
canalelor
 Blocarea unui ac de spalatura in canalul radicular sau
introducerea acestuia prin perforatia radiculara si fortarea
substantei de spalatura produce penetrarea solutiei de
irigare in tesuturile periradiculare cu inflamarea lor si
discomfort pentru pacient.
 Plasarea lejera a acelor de irigatie si irigarea cu grija cu o
presiune scazuta sau folosirea unor ace perforate evita
fortarea solutiilor de irigare in tesuturile periradiculare.
 O durere brusca, prelungita si ascutita in timpul spalaturilor
urmata de un edem brusc,difuz,(mai ales la sol. de
hipoclorit de sodiu) indica penetrarea solutiei de spalatura
in tes. periradiculare .
 Nu se prescriu antibiotice, nu se face drenaj chirurgical.
 Se informeaza pacientul. Se prescriu analgezice.
 Poate fi necesara spitalizarea si interventie chirurgicala.
 Accidente in timpul obturatiei de canal
Obturatiile scurte
Cauze
 Bariera naturala in canal
 Praguri create in timpul prepararii canalului
 Preevazare insuficienta
 Con master neadaptat lungimii sau grosimii
canalului
 Presiune neadecvata in timpul condensarii laterale.
 Tratament:
 Indepartarea obturatiei de canal scurte si efectuarea
retratamentului.
 Daca metoda de obturatie este obturatia prin
condensare laterala la rece, conul master trebuie
marcat la lungimea de lucru.
 Obturație cu refluerea
materialului periapical:
 poate cauza distructie tisulara si inflamatie.
 Discomfort postoperator, sensibilitate la
masticatie ce dureaza cateva zile.
Cauze
- Instrumentare excesiva
- Apex deschis
- Indepartarea constrictiei apicale in timpul
tratamentului mecanic, nu mai exista un stop
apical.
- Rezorbtie interna inflamatorie
- Dezvoltarea incompleta a radacinii
- Forte excesive in timpul condensarii laterale
Preventie
 Evitarea suprainstrumentarii.
 Prepararea corecta a unui stop apical.
 Alegerea conului master corectsi potrivirea
acestuia la lungimea de lucru – fen de tug
back.
 In cazul apexurilor largi – folosirea conurilor
master customizate.
 Fractura radiculara verticala
Cauze
 -tratamentul mecanic de canal si plasarea de pivoti endo.
 Cauza principala este cimentarea pivotilor si aplicarea de forte
excesive de condensare pentru obturarea unui canal preparat
insuficient sau excesiv.
Preventie
 Prepararea corecta a canalului radicular
 Folosirea unei presiuni potivite in timpul obturatiei
 Folosirea finger spreaderelor in locul hand spreaderelor.
Semne
 Sunet brusc si aparitia durerii in timpul obturatiei de canal.
 Aparitia unei pungi parodontale inguste sau a unei comunicari
sinuzale precum si o radiotransparenta laterala ce se extinde
catre portiunea apicala a fracturii verticale.
 Confirmarea - radiologic si chirurgie exploratorie
 Aspiratia sau ingestia instrumentarului

 Aspirarea sau ingestia instrumentelor endodontice –

evenimente serioase dar usor de evitat daca se iau
precautiile necesare.
 Folosirea sistemului de diga constituie standardul de
grija in prevenirea ingestiei/aspiratiei instrumentarului.
 Daca aspiratia sau inghitirea instrumentului se
produce, pacientul trebuie dus imediat intr-o unitate
spitaliceasca de urgenta, insotit obligatoriu de medicul
dentist/ endodont.

 Este necesara indepartarea chirurgicala pentru unele

instrumentelor inghitite si aproape pentru toate
instrumentele aspirate.
 Emfizemul tisular
 Desi foarte rar nu trebuie trecut cu vederea
 Cauze
 Uscarea intempestiva a canalelelor sau in timpul unei rezectii
apicale datorita aerului care realizeaza racirea turbinei.
 Mai probabil se poate produce la dintii frontali, la tineri, unde
canalele sunt mai largi.
 Se produce: edematiere rapida cu tulburari de vorbire si
pacientul prezinta dificultati in respiratie, eritem si crepitatii.
 Preventie - folosirea conurilor de hartie pentru uscarea
canalelor radiculare. Nu se usuca direct canalele.