Dr. Creanga Bogdan Dr.

Savulescu Andreea

Definitie Clasificare Accidente in timpul prepararii cavitatii de acces Accidente in timpul tratamentului mecanic de canal Accidente in timpul obturatiei de canal

Accidentele si incidentele din timpul tratamentului endodontic, sau accidentele procedurale, sunt acele accidente nefericite care se produc in timpul tratamentului endodontic, unele din cauza lipsei de atentie la detalii, iar altele fiind total imprevizibile. Cand se produce un accident in timpul tratamentului endodontic, pacientul ar trebui sa fie informat despre: A) Incident; B) Proceduri de corectare necesare; C) Modalitati de tratament alternativ; D) Efectul accidentului asupra prognosticului dintelui. In plus medicul dentist care isi cunoaste limitele ar trebui sa cunoasca cazurile potential dificile si sa trimita pacientul la medicul specialist endodont.

Principalele cauze ale erorilor n cazul tratamentului endodontic sunt: Necunoaterea anatomiei i morfologiei dinilor; Prezena zonelor, cu care topografic se nvecineaz, cu risc posibil; Utilizarea instrumentelor endodontice necorespunztoare; Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament incorecte.

Clasificarea erorilor i complicaiilor, care pot aprea n timpul tratamentului endodontic:

1. Erori i complicaii care pot aprea n regiunea coronar a dintelui i parodoniului marginal n timpul crerii accesului i lrgirii orificiilor de intrare n canal: 1.1. Erori i complicaii mecanice: 1.1.1. Nedeschidere a camerei pulpare a dintelui (eroare de trepanare); 1.1.2. Camera pulpar a dintelui prea larg deschis; 1.1.3. Deschidere incomplet a camerei pulpare; 1.1.4. Perforare a coroanei cu afectarea parodoniului marginal; 1.1.5. Perforaie intraradicular: 1.1.6. Fracturare a frezei. 1.2. Erori i complicaii chimice: 1.2.1. Parodontit marginal arsenical: 1.2.2. Parodontit marginal aprut n urma folosirii acidului tricloracetic, sulfuric,clorhidric etc.

2. Erori i complicaii, care pot aprea la nivelul rdcinii dinilor. 2.1. Crearea pragurilor. 2.2. Ci false (perforarea pereilor canalului radicular); 2.3. Fracturare a instrumentelor n canalul radicular; 2.4. Obturare parial a canalului radicular sau obturatie cu depasire;
3. Erori i complicaii posibile n parodoniul apical. 3.1. Hemoragie n canalul radicular. 3.2. Traum mecanic a parodoniului apical; 3.3. Afectare a parodoniului apical de origine chimic: 3.3.1. Afectare arsenical a parodoniului apical; 3.3.2. Afectate a parodontiului apical cu alte substante chimice; 3.4. mpingere a maselor putride dup apex; 3.5. Afectare a formaiunilor anatomice nconjurtoare (sinusuri, enfizemul esuturilor moi, obturarea canalelor radiculare cu refularea materialului dup apex)

4. Erori generale: 4.1. Aspirare a corpilor strini. 4.2. nghiire a acelor (instrumentelor) endodontice; 4.3. Lein, colaps

Accidente in timpul prepararii cavitatii de acces Accidente in timpul tratamentului mecanic de canal Accidente in timpul obturatiei de canal

Un acces corect efectuat este cheia ce asigura o procedura fara erori in timpul tratamentului mecanic de canal, daca nu este efectuat corect duce la un esec procedural. Principalele erori din timpul prepararii cavitatii de acces endodontic sunt: Perforatiile cavitatii de acces, perforatii iatrogene cervicale Tratamentul unui alt dinte Canale nereperate sau inabilitatea de a negocia canale blocate sau calcificate Deteriorarea unei restaurari existente Indepartarea incompleta a tesuturilor cariate Deschiderea cavitatii de acces prin coroane de acoperire totale

Obiectivul primar al unei cavitati de acces este acela de a oferi o cale in linie dreapta, neobstruata, catre foramenul apical. In timp ce se incearca reperarea orificiilor canalelor radiculare se pot produce accidente din cauza indepartarii in exces a tesuturilor dure dentare, pana la efectuarea unei perforatii. Perforaia endodontica poate fi definita ca "o comunicare artificial ntre cavitatea dintelui i a esuturilor parodontale. Esecul in obtinerea unei cai in linie drapta de acces este principalul factor etiologic pentru alte tipuri de accidente intracanalare. Cavitatea de acces poate fi n funcie de dinte: rotund, oval sau de form patrulater, dar va avea ntotdeauna o morfologie corect, adaptat celei a dintelui i o inclinare convenabil a pereilor pentru a permite un acces bun spre zona apical. Cavitatea de acces trebuie s fie suficient de deschis: pentru evitarea oricrei supraobturaii la nivelul camerei pulpare, pentru a permite evacuarea debriurilor organice, reperrii variaiilor anatomice ca de altfel preparaiei i obturaiei ansamblului sistemului canalar. Aceast cavitate nu trebuie ns s mutileze inutil dintele.

Sunt de doua tipuri: A. Perforatia laterala a radacinii B. Perforatia furcatiei radiculare

Cauze In ciuda variatiunilor anatomice a configuratiei dintilor, camera pulpara, este localizata, in majoritatea cazurilor, in centrul coroanei anatomice. Sistemul pulpar este localizat in axul lung al dintelui. Lipsa de atentie asupra gradului de inclinare axiala a unui dinte in relatie cu dintii adiacenti si cu osul alveolar poate duce fie la indepartarea excesiva a peretilor camerei pulpare pana la efectuarea unei perforatii a coroanei sau a radacinii la diferite nivele. Neverifcarea orientarii deschiderii cavitatii de acces in timpul prepararii poate duce la o perforatie. Medicul dentist ar trebui sa se opreasca periodic si sa verifice relatia freza-dinte. Esecul in directionarea frezei paralel cu axul lung al dintelui. Cautarea orificiilor canalelor radiculare printr-o cavitate de acces nepreparata . Accesul printr-o camera pulpara aproape aplatizata la dintii pluriradiculari. Accesul printr-o coroana de acoperire turnata nu este aliniat cu axul lung al dintelui.

O freza incorect directionata poate crea o scobire severa sau o perforatie in timpul unei preparatii de rutina a cavitatii de acces. Unii dini prezint, de fapt, o form propice erorilor de ax. Este cazul, de exemplu, al dinilor care prezint ngustri importante ale coletului precum premolarii sau incisivii inferiori. Ali dini, precum incisivii i caninii mai ales, au o orientare natural oblic n plan vestibulolingual care ne poate nela. Dinii n mezio- sau distoversie sunt destul de frecvent la originea perforaiilor. Oricare ar fi poziia dintelui pe arcad, cavitatea de accestrebuie realizat n axul longitudinal al dintelui.

Deschiderile insuficiente care merg de la efracia cornului sau de la trepanaia parial a plafonului pulpar pn la deschiderea incomplet a camerei pulpare reprezint originea unor probleme grave. Aceast deschidere defectuoas mpiedic eliminarea n totalitate a esutului pulpar ce poate fi la originea coloraiei ulterioare a coroanei i reinfeciei. Ele fac dificil accesul n canale, iar vizibilitatea este nul. n final, ele sunt la originea solicitrilor importante ale instrumentelor. Existena acestor interferene coronare poate sta la origineaunor ci false, lovituri, fracturi ale instrumentelor prea solicitate, sau de preparaie parial i incomplet a sistemului canalar. Lipsa deschiderii are drept consecin o preparare lung, dificil, deseori incomplet, care se soldeaz cu o obturaie insuficient i riscuri importante de recidiv.

Preventie
Examinarea clinica Cunoasterea amanuntita a morfologiei dintilor, atat a anatomiei de suprafata cat si a celei interne si a relatiilor intre acestea, este obligatorie pentru a putea preveni perforatiile camerei pulpare. Apoi, localizarea si angulatia dintelui trebuie sa fie relationate cu dintii adiacenti si osul alveolar pentru a evita o preparare necorespunzatoare a cavitatii de acces. In plus, radiografii ale dintilor din diferite unghiuri ofera informatii despre marimea si intinderea camerei pulpare si despre prezenta unor modificari interne cum ar fii calcificarile (pulpolitii) sau rezorbtia interna.

Proceduri operative
Initierea deschiderii cavitatii de acces este de preferat sa se realizeze fara diga pe dinte sau folosind split tehnique, pentru ca permite o aliniere coroana radacina mai buna. Esecul de recunoastere a momentului cand freza trece prin tavanul camerei pulpare, atunci cand aceasta este calcificata, poate duce la scobirea in exces sau la perforarea zonei de furcatie radiculara. Dupa patrunderea in camera pulpara prin tavanul acesteia, folosirea unei freze de acces cu farful netaietor va preveni perforarea podelei camerei pulpare.

Este necesara folosirea apex locatoarelor si a radiografiilor excentrice pentru detectarea timpurie a perforatiilor. Detectarea timpurie reduce daunarea cauzata de continuarea tratamentului mecanic ( spalaturi, tratament mecanic de canal) si imbunatateste prognosticul unei reparatii nechirurgicale. Trebuie sa se foloseasca o sursa de lumina corespunzatoare in timpul prepararii caii de acces . Folosirea lupelor sau a microscopului ajuta si la localizarea orificiilor mici.

Recunoastere si tratament Perforatiile trebuie recunoscute timpuriu pentru a se evita deteriorarea ulterioara a tesuturilor parodontale cu instrumentarul de canal si cu solutiile de irigare. Semnele timpurii de perforatie pot include unul sau mai multe din urmatoarele simptome: O durere brusca aparuta in timpul determinarii lungimii de lucru Aparitia brusca a unei sangerari O senzatie de arsura sau un gust neplacut aparut in timpul spalaturilor cu hipoclorit de sodiu Alte semne: freza maplozitionata radiografic sau apex locatorul indica patrunderea in tesuturile parodontale la o lungime mult mai mica decat lungimea de lucru.

O durere postoperatorie neobisnuit de severa poate fi cauzata de tratamentul mecanic de canal efectuat printr-o perforatie nedetectata. Dupa o evaluare pe termen lung, alte proceduri, chirurgicale, pot fi necesare daca apare esecul tratamentului endodontic.

Perforarea laterala coronara cervicala Localizarea si marimea perforatiei rezultate in urma crearii accesului endodontic sunt factori importanti in determinarea prognosticului unei perforatii laterale. Daca defectul este localizat deasupra sau la nivelul inaltimii osului crestal, prognosticul reparatiei perforatiei este favorabil. Aceste defecte se pot repara cu usurinta cu materiale standard de restaurare cum ar fi amalgamul, cimentul glass ionomer sau compozitul. Dintii cu perforatii situate sub nivelul inaltimii osului crestal in treimea coronara a radacinii au in general un prognostic scazut. Nivelul insertiei epiteliale poate scadea si se formeaza o punga parodontala, iar pierderea insertiei epiteliale se extinde in sens apical pana la cel putin adancimea defectului. Telul tratamentului este de a pozitiona portiunea apicala a defectului deasupra osului crestal prin proceduri de extruzie ortodontica si lungire a coroanei. Reparatia interna cu trioxid mineral agregat (MTA) este posibila.

Scopul tratamentului este pozitionarea portiunii apicale a defectului deasupra osului crestal.

Extruzia ortodontica a radacinii este procedura de electie pentru dintii din zona estetica. Se poate lua in considerare si alungirea coroanei cand rezultatul estetic nu va fi compromis sau cand dintii adiacenti necesita terapie parodontala chirurgicala. Reparatia interna cu MTA a acestor perforatii s-a demonstrat a oferi o etansare excelenta in comparatie cu alte materiale.

Perforatia furcatiei radiculare poate fi de doua feluri: perforatie directa sau de tip stripping. Fiecare tip de perforatie a furcatiei radiculare poate fi creata si rezolvata diferit iar prognosticul variaza. Perforatia directa este realizata de obicei atunci cand se incearca reperarea orificiilor canalelor radiculare. Este un defect prin impingere a frezei in furcatie si este de obicei accesibil , poate fi de dimensiuni reduse si poate avea pereti duri de dentina. Acest tip de perforatie trebuie sa fie imediat reparat cu ajutorul MTA, daca este posibil. Prognosticul este in general bun daca defectul beneficiaza de o sigilare imediata.

Perforatia tip stripping implica partea de furcatie a suprafetei coronare a radacinii si se produce din cauza unei preevazari excesive cu acele sau frezele de canal (Gates Glidden). Perforatiile tip stripping sunt in general, inaccesibile, necesitand o abordare mai deosebita. Esecul pe termen lung rezulta din infiltrarea materialului de reparatie, care produce lezarea parodontiului cu pierderea insertiei epiteliale .

Tratamentul nechirurgical Daca este posibil, repararea nechirurgicala a perforatiilor furcatiei este de preferat fata de interventia chirurgicala. Au fost folosite pentru repararea acestor perforatii numeroase materiale de restaurare coronara, cum ar fi: amalgamul, oxid de zinc eugenol, gutaperca, Cavit, hidrodid de calciu. Repararea acestor perforatii este dificila din cauza vizibilitatii scazute, imposibilitatii de oprire a sangerarii, calitatii se sigilare a materialelor de reparatie. In general, perforatiile ce se produc in timpul prepararii cavitatii de acces ar trebui sa fie sigilate imediat, cu pastrarea permeabilitatii canalelor. Repararea imediata a acestor perforatii cu MTA ofera cele mai bune rezultate in timp.

Tratamentul Chirurgical Alternativele chirurgicale sunt hemisectiunea, bicuspidizarea, amputatia radiculara si replantarea intentionata. Daca prognosticul dintelui care prezinta acest tip de perforatie este slab, se poate lua in considerare informarea pacientului in legatura cu o alta optiune de tratament, extractia dintelui in cauza.

Prognostic Factorii ce afecteaza prognosticul pe termen lung al dintilor ce au suferit o reparatie a unei perforatii: Localizarea defectului in relatie cu creasta osoasa; Lungimea radacinii; Accesibilitatea operatorie; Dimensiunile perforatiei (mai putin de 1 mm); Prezenta sau absenta unei comunicari parodontale cu perforatia; Timpul scurs de la producerea perforatiei la repararea acesteia; Capacitatea de etanseizare a materialelor restauratoare; Alti factori legati de dotarea si competentele medicului dentist si legati de atitudinea si igiena orala a pacientului.

Tratamentul unui dinte gresit poate fi prevenit cu usurinta. Trebuie sa ne asiguram ca vom trata dintele cauzal prin examinarea directa (inspectie), teste de vitalitate, examene complementare (Rx) inainte de a aplica diga.

Deteriorarea unei restaurari existente Coroanele din ceramica sunt cele mai frecvent supuse ciobirii sau fracturarii. Cand o asemenea coroana este prezenta trebuie sa se foloseasca turbina cu racire si freze diamantate fine. Nu se va forta freza, trebuie lasata sa isi realizeze singura o cale. Nu se va plasa clema de diga pe suprafata gingivala a acestor dinti cu coroane sau fatete ceramice.

Cel mai frecvent pot ramane nedescoperite urmatoarele canale : canalele suplimentare din radacinile meziale ale molarilor maxilari si din radacinile distale ale molarilor mandibulari. Se mai pot omite canalele secundare ale incisivilor inferiori si canalele secundare si canalele bifurcate din premolarii inferiori, precum si al treilea canal al premolarilor superiori. Trebuie realizata o trepanare corecta a acestor dinti. Este necesara o iluminare buna si se recomanda folosirea sistemelor de marire.

Literatura de specialitate aminteste 2 etape distincte in timpul tratamentului mecanic de canal: a.Cleaning indepartarea pulpei radiculare, a resturilor organice, a dentinei alterate; b.Shaping realizarea unei forme a canalului astfel incat sa se poate realiza o obturatie etansa tridimensionala; - In timpul realizarii cleaning & shaping pot sa apara unele probleme: Cele mai frecvente accidente procedurale din timpul etapei de Cleaning & Shaping ale sistemului canalelor radiculare sunt: formarea de praguri, crearea unui canal artificial, perforatia radiculara, ruperea instrumentarului in canal si patrunderea solutiei de irigare in parodontiul periapical. Corectarea acestor accidente este in general foarte dificila.

Formarea de praguri Definitie un prag se formeaza cand lungimea de lucru nu mai poate fi instrumentata si se pierde permeabilitatea originara a canalului. Cauzele favorizante formarii pragurilor: (1) Acces neadecvat in linie dreapta in canal; (2) Lipsa irigarii si lubrefierii (3) Largirea excesiva a unui canal curb cu ace pila si compactarea detritusurilor dentinare in portiunea apicala a canalului. (4) Prezenta dentinei alterate in cantitate mare in interiorul canalului radicular (5) Incercarea de a depasi curburile canalului cu ace mai groase de nr. 15 si 20 (6) Fortarea zonelor stramte ale canalului cu ace Kerr groase, folosirea incorecta a acelor Kerr in incercarea de permeabilizare prin rotatii complete. Semne clinice - in incercarea de a cateteriza canalul, acul se opreste in prag la o lungimemai mica decat lungimea de lucru stabilita initial;

Preventie Canalele cele mai susceptibile de a forma praguri sunt cele inguste, mici, curbate si lungi. Procedura Accesul in linie dreapta Masurarea adecvata a lungimii de lucru Recapitulare frecventa si irigare dupa folosirea fiecarui ac Lubrificare RC-Prep Folosirea acelor flexibile din Ni-Ti Fiecare ac se foloseste pana se poate misca liber in canalul radicular, inainte de a folosi un ac superior ca marime
Tratament - reluarea tratamentului mecanic cu ace mai subtiri sau ace precurbate care pot patrunde pe traseul initial al canalului ocolind pragul si prin miscari de razuire pot desfiinta pragul Se foloseste o miscare de reaming o optime de tura pana la o patrime. Se foloseste o miscare de pilire directionata departe de furcatie pentru a da forma de palnie canalului si pentru a reduce curbura coronara.

Tratamentul pragului: Pragul este dificil de corectat.

Incercarea initiala de a depasi pragul si de a recapata lungimea de lucru se face cu un ac ISO 10. Varful acului (2-3 mm) este indoit si se introduce in canal in directia curburii canalului. Se foloseste o miscare de culegerepentru a incerca sa se simta alunecarea in spatiul canalului initial, la o adancime putin mai mare decat intinderea apicala a pragului. Dupa ce se reuseste localizarea canalului initial, acul se va angaja intr-o miscare de reaming si ocazional cu o miscare de du-te vino pentru a mentine spatiul creat si pentru a inlatura detritusul remanent. Daca nu se poate localiza canalul initial prin aceasta metoda, se trece la tratamentul mecanic de canal pe noua lungime de lucru.

Prognostic Esecul tratamentului mecanic de canal asociat cu formarea de praguri depinde de cantitatea de detritusuri lasate si de marimea portiunii de canal neinstrumentata si neobturata. Aceasta cantitate depinde si de momentul cand s-a format acest prag in timpul procesului de cleaning and shaping. In general, pragurile scurte si curatate au un prognostic bun. Aparitia semnelor si simptomelor clinice si radiologice de esec retratament chirurgical.

Creatrea unui canal artificial cale falsa radiculara

Cauze si Preventie Devierea de la calea originala a canalului radicular si creerea unui nou canal reprezinta o cale falsa radiculara. Se creeaza un prag si se pierde lungimea de lucru determinata initial. Dorind recastigarea lungimii de lucru, medicul forteaza inaintarea acelor si astfel creeaza o cale falsa. Folosit persistent, acul va perfora suprafata radacinii. Cauza - Folosirea agresiva a acelor din otel - Fortarea cu acele Kerr in scopul desfiintariii pragurilor; - Insuficienta deschidere a camerei pulpare, varful acului luand o alta directie decat cea endocanalara; - Insistarea cu ace Kerr groase, neflexibile in canalele curbe; - Folosirea instrumentelor rotative de canal; Semne clinice: pacientul simte o intepatura la o adancime mai mica decat a lungimii delucru; apare o sangerare abundenta si foarte greu de stapanit; Tratament: -Pt caile false situate in portiunea incipienta a canalului se incearca obturarea cu ionomeri de sticla, MTA sau amalgam cu ajutorul acelor Lentullo; -Pt caile false din 1/3 apicala se recomanda rezectia apicala la dintii la care conditiile anatomice o permit Management Negocierea canalului original este foarte dificila. Trebuie sa se verifice daca s-a produs o perforatie. Daca nu s-a produs perforarea radacinii , canalul va fi obturat printr-o tehnica de obturatie la cald cu gutaperca incalzita. Exista perforatie->tratament chirurgical.

Radacinile pot fi perforate la diferite nivele in timpul efectuarii tratamentului mecanic de canal. Localizare - apicale, in treimea medie a radacinii sau cervicale

Perforatiile apicale Perforaia apical se ntlnete, conform unor date, n 9% cazuri din toate erorile Perforatiile apicale se produc prin foramenul apical (suprainstrumentare) sau prin corpul radacinii (cale falsa cu perforatie). Cauze ale perforrii peretelui apical al canalului radicular: A) ncercarea de a trece canalul cu efort n cazul blocrii accesului cu rumegu de dentin; B) Utilizarea instrumentelor cu vrf agresiv; C) Utilizarea instrumentelor mecanice pentru prelucrarea canalelor curbe; D) Deschiderea insuficient a cavitii dintelui sau incercarea de a prelucra canalul radicular fr crearea accesului direct al instrumentului endodontic n canal. E) Alegerea incorect a instrumentarului endodontic. n cazul lrgirii canalelor curbe este util de utilizat instrumente cu vrf bont din aliaj nichel-tiran (ProFile-uri), care dispun de flexibilitate sporit. Semne clinice: Instrumentarea canalului dincolo de constrictia apicala produce zipping - realizarea unei forme eliptice la nivelul apexului cu deplasarea acestuia aparitia sangerarii din canal, durere la instrumentare, la un dinte initial asimptomatic, pierderea brusca a stopului apical.

Preventie Stabilirea corecta a lungimii de lucru si mentinerea acesteia pe parcursul instrumentarii canalului. Tratament include stabilirea unei noi lungimi de lucru , crearea unui nou stop apical si obturarea canalului la noua lungime de lucru Plasarea MTA pentru formarea unei bariere apicale previne patrunderea materialelor de obruratie in spatiul periapical. Prognostic Succesul tratamentului depinde in principal de marimea si forma defectului. Un apex deschis sau un apex de forma unei palnii inverse sunt greu de sigilat si permit patrunderea materialelor de obturatie dincolo de apex.

Fracturarea instrumentului n canal este una din cele mai neplcute complicaii pentru medic i pentru pacient. Lsarea n canal a prii fracturate a instrumentuluinruteste rapid prognosticul tratamentului endodontic, iar uneori servete drept cauz a extraciei dintelui. Cauzele fracturrii instrumentului - Calitatea necorespunzatoare a materialului din care sunt confectionate acele - Erori de tehnica - Deformarea canalelor - Miscarile bruste ale pacientului - Torsiunile repetate imprima o fragilitate progresiva care duce in final la ruperea acelor - Sterilizarea repetata si excesiva a acelor Kerr si Lentullo le altereaza progresiv calitatea si le diminueaza elasticitatea - Folosirea acelor Kerr sau Lentullo de calibru neadecvat lumenului canalului radicular - In timpul obturarii canalelor prin actionarea motorului in sens invers, pasta nu mai este aruncata in canal si acul se insurubeaza in canal si se va fractura. Recunoastere Medicul percepe un zgomot caracteristic ruperii unui fragment metalic subtire avand senzatia de angajare a acului pe canal Indepartarea din canal a unui instrument scurtat, cu varful bont. Pierderea permeabilitatii lumenului canalului radicular cu scurtatea lungimii de lucru. Daca acul a depasit apexul, pacientul acuza o durere provocata asemnatoare cu aceea a inteparii mucoasei gingivale O radiografie este esentiala pentru confirmarea fracturarii instrumentului.

Tratament

In principiu exista trei abordari: (1) se incearca indepartarea instrumentului, (2) se incearca depasirea acestuia, sau (3) prepararea si obturarea segmentului situat coronar de instrumentul fracturat. Daca fragmentul proemina in camera pulpara se incearca prinderea lui cu o pensa subtire; Daca fragmentul se gaseste in portiunea proximala a canalului, dar fara sa proemine in camera pulpara, se poate largi canalul cu o freza subtire, sferica, din aproape in aproape, pana cand fragmentul se poate prinde cu ajutorul unei pense. Daca fragmentul nu e bine fixat se poate incerca scoaterea lui cu ajutorul unui Tirre-Nerf foarte fin sau cu ace ultrasonice sau ace Hedstrom. Daca fragmentul este situat in treimea coronara si nu poate fi indepartat, acesta se poate lasa pe canal cu conditia sa se lucreze steril si ulterior sa se poata continua taratamentul mecanic si obturarea canalului pana la apex pacientul va fi prevenit si dispensarizat, controale radiologice periodice. Daca fragm entul este situat in 1/3 mijlocie se poate incerca utilizarea unor mijloace chimice care sa dizolve fragmentul (fie il fac friabil, fie largesc canalul prin decalcifiere); Daca fragm entul este situat apical se poate incerca rezectia apicala,radiculectomia, extractia cu replantare sau extractia propriu-zisa

Blocarea unui ac de spalatura in canalul radicular sau introducerea acestuia prin perforatia radiculara si fortarea substantei de spalatura produce penetrarea solutiei de irigare in tesuturile periradiculare cu inflamarea lor si discomfort pentru pacient. Plasarea lejera a acelor de irigatie si irigarea cu grija cu o presiune scazuta sau folosirea unor ace perforate evita fortarea solutiilor de irigare in tesuturile periradiculare. O durere brusca, prelungita si ascutita in timpul spalaturilor urmata de un edem brusc,difuz,(mai ales la sol. de hipoclorit de sodiu) indica penetrarea solutiei de spalatura in tes. periradiculare . Nu se prescriu antibiotice, nu se face drenaj chirurgical. Se informeaza pacientul. Se prescriu analgezice. Poate fi necesara spitalizarea si interventie chirurgicala.

Aspirarea sau ingestia instrumentelor endodontice evenimente serioase dar usor de evitat daca se iau precautiile necesare. Folosirea sistemului de diga constituie standardul de grija in prevenirea ingestiei/aspiratiei instrumentarului. Daca aspiratia sau inghitirea instrumentului se produce, pacientul trebuie dus imediat intro unitate spitaliceasca de urgenta, insotit obligatoriu de medicul dentist/ endodont.

Este necesara indepartarea chirurgicala pentru unele instrumente inghitite si aproape pentru toate instrumentele aspirate.

Desi foarte rar nu trebuie trecut cu vederea Cauze Uscarea intempestiva a canalelelor sau in timpul unei rezectii apicale din cauza aerului care realizeaza racirea turbinei. Mai probabil se poate produce la dintii frontali, la tineri, unde canalele sunt mai largi. Se produce: edematiere rapida cu tulburari de vorbire si pacientul prezinta dificultati in respiratie, eritem si crepitatii. Preventie - folosirea conurilor de hartie pentru uscarea canalelor radiculare. Nu se usuca direct canalele.

Obturatiile scurte Cauze Bariera naturala in canal Praguri create in timpul prepararii canalului Preevazare insuficienta Con master neadaptat lungimii sau grosimii canalului Presiune neadecvata in timpul condensarii laterale. Tratament: Indepartarea obturatiei de canal scurte si efectuarea retratamentului. Daca metoda de obturatie este obturatia prin condensare laterala la rece, conul master trebuie marcat la lungimea de lucru.

Obturatia cu depasire Materialul de obturatie in exces poate cauza distructie tisulara si inflamatie. Discomfort postoperator, sensibilitate la masticatie ce dureaza cateva zile.

Cauze - Instrumentare excesiva Apex deschis Indepartarea constrictiei apicale in timpul tratamentului mecanic, nu mai exista un stop apical. Rezorbtie interna inflamatorie Dezvoltarea incompleta a radacinii Forte excesive in timpul condensarii laterale

Preventie Evitarea suprainstrumentarii. Prepararea corecta a unui stop apical. Alegerea conului master corect si potrivirea acestuia la lungimea de lucru fenomenul de tug back. In cazul apexurilor largi folosirea conurilor master customizate.

Cauze -tratamentul mecanic de canal si plasarea de pivoti endo. Cauza principala este cimentarea pivotilor si aplicarea de forte excesive de condensare pentru obturarea unui canal preparat insuficient sau excesiv. Preventie Prepararea corecta a canalului radicular Folosirea unei presiuni potivite in timpul obturatiei Folosirea finger spreaderelor in locul hand spreaderelor. Semne Sunet brusc si aparitia durerii in timpul obturatiei de canal. Aparitia unei pungi parodontale inguste sau a unei comunicari sinuzale precum si o radiotransparenta laterala ce se extinde catre portiunea apicala a fracturii verticale. Confirmarea - radiologic si chirurgie exploratorie