Sunteți pe pagina 1din 14

N~7IOAMl.

~

M. cf)L/l//lt

~il&Elbu

EVALUAREA STATUSULUI NUTRITIONAL

= este un proces complex prin care se colecteaza, sorteaza ~i integreaza informatiile privitoare la starea de nutritie a unui individ.

Evaluarea statusului nutritional sau aprecierea starii de nutritie

se bazeaza pe informatiile obtinute prin:

-anamneza -ancheta alimentara -examen clinic general -masuratori antropometrice -teste de laborator -metode paraclinice

Anamneza { I )

Trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:

-comportamentul alimentar, atitudinea fata de alimente, preferinte alimentare -obiceiuri alimentare traditionale ~i/sau religioase -regimuri alimentare particulare

-numarul ~i orarul meselor

-posibilitatile financiare

-nivelul educational

-suportul familial

Anamneza (Ill)

• - istoria familiala in ceea supraponderea la rudele

• - istoricul personal privind:

ce prive~te obezitatea sau

de gradul 1 ~i 2

-curba ponderala

-cure de slabire urmate - tip, medicatie, suplimente alimentare

-consum de alcool

-complicatii ~i comorbiditilti cunoscute

Anamneza ( II )

-nivelul de activitate fizica

-modificarea calitativa sau cantitativa a apetitului

-modificarile greutatii corporale

-afeqiuni dentare sau tulburari digestive: greata, varsaturi, diaree

-alergii alimentare

Ancheta alimentara

- -este metoda prin care se determina aportul

caloric ~i nutritiv individual

- -poate avea o larga accesibilitate

- -informatiile obtinute pot fl relative

Obiectivele anchetei alimentare

-aprecierea ingestiei calorice ~i nutritive medii pe o anumita perioada de timp

-aprecierea modului de preparare al alimentelor (metode!or de gastrotehnie)

2.Chestionarul alimentar

-chestionarul alimentar cu lntrebari standard ~i raspunsuri scurte

-chestionarul de frecventa alimentara - pentru controlul lncruci~at: pacientul este lntrebat despre frecventa cu care consuma anumite grupe de alimente pe o perioada de timp (o zi, 0 saptamana sau 0 tuna)

Calculele

-se

calculeaza aportul caloric ~i nutritiv (numar

de calorii ~i principii nutritive) din tabelele de

compozitie a alimentelor

-aportul estimat se compare cu recomandarile existente In raport cu greutatea ideal a ~i tipul de activitate fizica

Metodele de realizare a anchetei alimentare

1.alcatuirea jurnalului alimentar prin enumerarea felurilor §i cantitatilor de alimente §i lichide consumate in cursul unei zile (24ore)

-zi de lucru

-zi libera

-zi speciala (aniversari, deplasari)

3. lnterviul structurat

• -vizeaza alimentele consumate recent (In ultimele 24 de ore) cu accent pe metodele de preparare a alimentelor, numarul meselor, comportamentul alimentar

Examenul clinic general

-aprecierea distributiei tesutului adipos subcutanat

-determinarea masei musculare

-prezeni:a edemelor §i a ascitei

-aprecierea starii de hidratare

'~-·-•·<~r-~•'= J'°~'""=·r~- ••- <•"~·•·~-~~~-~~--··~ •·-~-~-~-·-

Greutatea ideala

=este greutatea care asigura speranta de viata maxima

-se calculeaza astfel:

-pentru copii:-cu formula G = 9 + {2xV)

G=greutatea ideala

V=varsta

-se preia din tabelele pediatrice

G normala = G ideala +/- 10%

Un exces ponderal mai mare de 20% se lncadreaza In obezitate

• - cu formula Lorentz:

G =1-100- (i-150)/sex

• G = greutatea ideala (kg)

1=lnaltimea {cm)

• Sex= 2,5 pt.femei ~i 4 pt.barbati

lndicele de masa corporala

Pentru a afla starea de nutfitie a pacientului se poate calcula indicele de masa corporala cu formula

IMC= G/P (kg/m 2 ) G=greutatea (kg} T=fnilllimea (m)

Se considera ca pacientul este :

·subponderal dacii IMC este sub 18,5

-normoponderal dad IMC este intre

18,5-24,9

-supraponderal daca IMC este 'intre

25-29,9

-obez gradul 1 dacii IMC este intre

30-34,9

-obe2 grad 2 daca IMC este intre 35-

39,9

-obez grad 3 dacii IMC este peste 40

Procentul de modificare a greutatii

-se folose~e daca anamneza a decelat o

lnterpretarea modificarii greutatii

modificare ponderala recenta

Perioada de timp

Modificare ponderala

 

importantli

 

l luna

Peste 5%

-formula:

 

6 luni

Peste 10%

(G uzuala- G actuala)/ G uzuala x 100

 

1an

Peste20%

Masurarea pliului cutanat

-evalueaza tesutul adipos subcutanat

-se realizeaza cu lipocalibrator (plicometru compas tip Harpenden)

Masurarea circumferintei bratului

-se realizeaza la nivelul jumatatii bratului

-apreciaza masa slaba {masa musculara)

-valorile medii se lncadreaza lntre:

28+/- 6 cm la femei

32+/- 5 cm la barbati

Tn practica prin comprimarea tesutului subcutanat intre index ~i police se poate aprecia pliul cutanat la nivel bicipital, tricipital, subscapular, suprailiac, abdominal ~i la nive!ul coapsei

Ce! mai frecvent este folosit pliul cutanat tricipital, care are valori normale sub 3 cm la femei ~i sub 2 cm la barbati.

Masurarea circumferintei taliei

-se realizeaza cu pacientul In pozitie ortostatica, la jumatatea distantei dintre rebordul costal ~i creasta iliaca superioara

-se define~te ca perimetrul abdominal (Pa}

-apreciaza adipozitatea viscerala

Circumferinta taliei

-valorile normale sunt:

-sub 80 cm la femei -sub 94 cm la biirbaji

-rise cardiovascular moderat

-80-87 cm la femei

-94-101 cm la barbati -rise cardiovascular crescut

-peste 88 cm la femei

-peste 102 cm la bilrbati

lndicele talie-inaltime

• -parametru asociat cu riscul cardiometabolic

• -valori de peste 0,5 atesta prezenta unui rise crescut, indiferent de sex

Teste pentru evaluarea aportului energetic ~i proteic

-de screening: colesterolemia, albumina plasmatica ~i indexul creatininei urinare

• -de rutina: balanta azotata, nr.limfocitelor

• -de confirmare: transferina, proteina de transport a retinolului (RBP), proteina de transport a tiroxinei (TBP) ~i factorul de cre~tereinsulin-like 1 (IGF-1)

Ajustarea IMC in functie de talie

Talia (cm)

Barbaµ

Femei

IMC+O

Sub94

Sub80

IIMC+2

IMC+4

94-101

Mai mare

sauegal cu

102

180-87

Mai mare

sau egal cu

88

Masurarea circumferiniei ~oldului

-se realizeaza cu pacientul in pozitie ortostatica, -la nivelul marelui trohanter -se poate calcula astfel raportul talie /$Old -pentru o valoare mai mare decat:

0,85 la femei 0,95 la barbati se considera o repartitie de tip android (de tip abdominal) a grasimii, corelata cu un rise cardiovascular ridicat

Analiza compozitiei corporale

• -vizeaza:

• -masa grasa: cantitativ, procentual, topografic

• -masa musculara

• -retentia hidrica

Metodele paraclinice de evaluare a tesutului adipos

-sunt mai laborioase

- -folosite In scop de cercetare

- sau pentru monitorizarea pacientilor aflati intr-un program de modificare a greutatii

Concluzii

• Evaluarea statusu!ui nutritional se realizeaza cu

a determina in ti mp util aparitia unui

scopul de

dezechilibru (fie in exces, fie in deficit) in raport cu

starea de nutritie optima.

• Aceasta actiune permite ulterior implementarea unor masuri igieno-dietetice ~i/sauterapeutice pentru corectarea acestor dezechilibre.

Metodele paraclinice de evaluare a tesutului adipos

- -metode directe - determinarea azotului total al corpului prin activare neutronidl

- -metode indirecte:

1.densitometria hidrostatica

2.absorbtiometria duala a razelor x (DEXA) 3.impedanta bioelectrica 4.tomografia computerizata

5.rezonanta magnetica nucleara

7'Yf11t-Mt;;-).lntL

N~C06YQ

7N Mri-4JBTUL

MllMAT

~. OL/11/A-

Geo/2S€<ft)U

, Tratamentul nefannacologic in DZ

i

Managementul terapeutic

-t------

• I. Terapia propriu-ztsii

- Optimizarea stilului de vlati!

-Medicalia spedfica (antidiabetice orale)

- Insullnoterapia

II. Educatia terapeuticii III. Monltorizarea periadidi

IV. Evaluarea globali

, I.Terapia propriu-zisii
!

1.0ptimizarea stilului de via\ii

--r-----

-diet:I

-interzicerea sau reducerea consumului dealcool

-abandonarea fumatului -practicarea exercitiului fizic -asigurarea orelor de odihnli -coabitarea cu stresul

,

--L-

'

Dieta

_

-individualizati!, echilibratl! caloric §I nutritiv -in cazul excesului ponderal reducerea aportului calorlccu 500-1000 kcal/zi fati! de consumul initial -aproximativ 1200-1400 kcal/zi .,;dldere in greutate cu o,5 kg/sapti!mana (2 kg/luna)

-trepte de sdidere-men\inere ponderala a care

31uni

Beneficiile sciiclerii ponderale
1

~i:!fltHetii

-aproximativ 5-10% din greutate

-~ toleranta 1a glucoza

-scade insulinemia

-~ utilizarea periferidl a glU<X>Zei

~-~i\,/itateafizica

Necesarul caloric trebule raportat la greutatea idealli §I apredat in funqie de actiVitatea flzica, astfel:

-necesar ba2al= 20-25 kcal/kg -repaus la pat =25-30kcal/kg -ac:tMtate flzid! ~ra=30-3s kcal/kg -activttate flzica medie=35-40 kcal/kg -activitate flzica mare=40-45 kcal/kg Kg = kilograme greutate ideala

I Etapele intocmirii unei diete

-,--------

1.Stabilirea necesarului caloric 2.Caracterizarea generalii a dietei

3.Precizarea cantttatilor de principii

nutritive

4.Precizarea cantttatilor de alimente

necesare

5.Realizarea meniului zilnic, pe rnese

6.Precizarea elementelor de gastrotehnie

! Calculul necesarului caloric

.,-----------

Greutatea idealii x kcal/kg corp

• (in functie de activitatea fizidi depusa)

• N.E =

11

Necesarul caloric trebuie ajustat in funqie

de:

• -greutatea idealli corespunzatoare sexului §I

varstei

• -tipul de activitate flzica

• -temperatura mediului ambiant

• -stlirileflziologice: sarcina,alliptarea

• ""Starile patologice: febra, arsuri, traumatisme,

hipertiroidie

+_g~cumstantespeciale

• Necesarul caloric

-in sarcina +300kcal zi -in perioada de lactalie +500 kcal zi

-pentru ~

ponderalli +500 kcal zi

-pentru sdiderea ponderala -500-1000 kcalzi

caracterizarea generala a I dietei

,-.-

·in func;ie de tipul necesarului caloric, dieta poate Ii: hipocaiorid!, nonnocalorid!, sau

hipercalor1d!.

-in func;le de distribulia prtndplilor nutritive, dieta poate Ii: hlpo/ normo/ sau hiper:

-glucidica

·lipldid! ·protidld! -in func;le de adaosul de sare, purine, fibre allmentare se va face precizarea de rigoare

I ~=i::i=iciia principalelor

-1--"'C--·.

'

Zahi!rul 100% jl produsele

zaharoase 60-90%

Pilinea50%

fructeie 10-20% PastEle Fciinoase 20%

Leguminoasele uscate

20%

lactatele 4-5%

Legumele proaspete 2-5%

camea, ~

o,s-1%

 

j

calculul necesarului lipidic

Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor enuntate anterior) x 30% (procentul de liplde din dle!l!)= nr. kcal

provenile din lipide (Y).

Prin metabolizare, lg llpide elibereaza 9,3 kcal. Ded dieta va contine:

Ykcal lipide / 9,3 kcal = z grame liplde/zi Exemplu: pentru 1600 kcal calculate, la a dieta cu 30% llpide, rezuit!! 480 kcal, provenile din 51,6 g de lipide.

! Repci~ principiilor nubitive

- 50-55% glucide

-20-30% lipide

-15-20% prote;ne

-

glucide complexe, nu Simple rafinate

.

lipide mono- §i poli-nesaturate

·

fibre alimentare (20-35 g/zi sau l 4g

fibre/lOOOkcal)

.

colesterol sub 300 mg/zi

F.ibrele alimentare

J

 

hemiceluloze

de: pectine, gume, mucilagii,

-se gasesc in: linte, fasole §i mazllre uscata,

legume frunzoase verzi, OWz, orz, mere,

dtrice -furmeazll geluri, prin care reduc rata de absorbtie a prtncipiilor nutritive~incetinesc

evacuarea gastrid! -previn ascensiunea glicemidi, hiperinsulinismul

§i disilpidemia

I Apo_rtul de lipide

'

-nu trebuie sa ~ caiorica

·trebuie sa contiM sub 7% acizi gra§i saturati,

25-30% din rai;a

10% adzi ~

poli~§i 13% acizi

gra§i mononesaturai; -grasimile de tip trans trebuie eliminate din

dietl!

-cantttatea de colesterol ingerat nu trebuie sl! fie mal mare de 300 g/zi -trebuie sa contiM in medie 2/3 liplde vegetale

~ 1/3 lipide anirnale

I calculul necesarului glucidic

'

T~1:1~I necesare (calculate conform fOnnulelorenuntate anter1or) x 50-550/o procentul de glucide din dieli! = nr. kcal provenile din glucide (Y).

Prin metabolizare, 1 g glucide elibereazll 4,1 kcal. Deci, dieta va contine:

 

Y kcal glucide/4,1 kcal= Z grame

glucide pe zi

Exemplu: pentru 1600 kcal calculate, la o dieta

 

cu 50% glucide, rezultl! 800 kcal, provenile

din 195 g hidra!i de carbon

l

Fibrele alimentare

-;----

-cantltatea zilnidi recomandatii este de

14g fibre/1000kcal din care eel putin 50% trebuie sa fie cereale integrale

,

I

Continutul lipidic al principalelor

gnipe c1e alimente

-,--------

Ulei 100%

Unt75%

carne2-25%

Mezeluri 20-30% PE!$e 0,5 -20%

Br-anza io-25%

0ua12%

L.apte 1,5-8%

Legume0,1·0.S%

Fructe 0,1-1%

Orez, gri~,fi!lnoase

0,5-2,5%

Paine 0,5-2%

2

Calculul necesarului de I proteine

--r=---------- -

Totalul kcal necesare (calculate c:onfunn formule!or)x 10-15% (procentul de proteine din dletli) = nr. kcal provenite din pro!Elne

(Y).

Ptin metabollzare, 1 g pro!Elne elibereaza 4,1

kcal. Deci dieta va c:om;ne:

Y kcal proteine /4,1 kcal = z grame proteine pe Zi

Exemplu : pentru 1600 kcal calculate, la o dietli cu 15% proteine, rezultl! 240 kcal, provenite din 58,5 grame de proteine

I Aportul hidric

.

rse 1ecomandlH ml de apa pe kcal de eneJg1"

consumatil

-lngestla deapii trehuiesil fie eel pu!in' plenlerilorflOOlogite

-in mod normal:

-50-100 ml sunt 5eaelilll prin fe<ale

-500-1000 ml se ellmiM prin b'a1

~ resplra!le

-10CKH500 ml se elilllin:i prin urtna

-s-·

~,~

4

--

Precizarea elementelor de I gastrotehnie

.,------- -

Se va explica modul de preparare al

alimentelor mentronate in dietil.

Aportul de proteine

ltrebu~§il_rei:irezjnte15-20 % din ~a calorid!

l(iii'. total de calorii calculat)

-ratia de proll!ine cu valoare biologid! mare

(pro!Eine de origine animalB: came, lapte,

ouii) este pentru adult de 0,6 g/kg corp pe zi -f"i19a de proteine cu valoare biologid! medie ~ mid!, provenind din legume, fructe, cereale

este de aproximativ 0,75-0,80 g/kg corp pe Zi

-35% din aportul de proteine trebuie si! fie de origine animalB ~ 65% de origine vegetalB

Precizarea cantitiitilor de

~~1'11en_tenecesare

'

Tradua!rea cantffii!ilor de prindpii nutrttive in cantfti!!i

- de compozi!;r-'---- allmente se -- consultind tabelul de

,

!

~,-------

Diminuarea sau interzicerea

consumului de alcool

1 g alcool = 7 kcal COnsumul de alcool:

-crE!$ll! aportul caloric prin stimularea

secretiei gastrice

-0"!$! dezinhibijia apetitului

-0"!$! valoarea triglic.eridelor

-consumul preprandial de alcool poate

induce hipoglicemie!

_ Continutul in proteine al I alimentelor

-r-~--

Lapte3,5%

Iaurt 1,8-3,5%

Branz! 11-20%

carne20%

1'<$!15-20%

Oua7%

Legumel-2%

cartDfi7%

Mazare, fasole boabe

21-25%

Fructe O,S-2%

Arahide25%

Masline negre 20% 0rez, gris 8-9%

Paine7-12%

Unt6%

Realizarea meniului zilnic

I

+---=---

pe mese

• Pentru pacien!ii cu insulinoterapie c:onven\ionalB (1-2 prize/zi) mesele se vor sincroniza cu injec\iile la ore relativ fixe.

• Pentru paciemJi cu insulinoterapie intensiva basal-bolus (3-4 prize/Zi) doza injedat'! va fi adaptatl! la cantitatea de glucide.

• Programul meselor va fi individualizat.

I Consumul de alcool

--r----"-- - ---

• -limitat la:

• -eel mult 1 portie/zi la femei $i

• 45 ml tarie

c:el mult 2 portii/zi la biirbati 1 portie de alcool=_ ~-

350 ml bere 125 ml vin

-

r-

~

.fltl

-

l Consumul de alcool

-,~-~---

• va fi total Clllltraindicat:

• -in cazurile in care se urmareste

scaderea ponderalil

• -in sardna

• -in hipertrigliceridemie

• -in afectiunile hepatice (hepatite,

ciroze)

-i.-~ebenefice ale exercitiUlui fizic -scade tesutul adipos $i mentine masa

musallara

-reduce obezitatea visc:eralli

-amelioreaza controlul glicemic $i dislipidemia (scacle trigliceridele, cre$le

HDL-colesterolul)

-cTe$te lllnusul psihic -amelioreaza calltatea vietii

l

'

~ducatiaterapeutica

=proces fonnativ continuu, de lungi!

g

duratli

Obiective:

-infonnarea $i motivarea pacientului -inducerea deprinderilor de autu-control $i auto-observare -implic:area in propriul tratament

-,--~---

l

Efectele fumatului

-fa~ apari\ia dislipidemiei aterogene

- fa1IOrizeazl! excesul de cortizol ~

acumularea !;eSUtului adipos visceral

riscul cardlovascular

-reduce sensibilitatl?a la insulinl! prin efed:

toxic direct pe receptori

• riscul de cancer bronho-pulmonar

~

! Asigurarea orelor de odihna

---t---=· ··-

·minim 6 ore de somn pe zi (ideal 7-8 ore/zi)

-respedarea zilelor libere

-asigurarea unui

ti

program de

echilibrat

mundi

- .,

·

l

~~ .,

! m.11i1onitorizarea

-vizeazli fiecare componentli a educa!;iei

-interpretarea rezultatelor se va face in

context global

f

Ttpul ~e efort fizic

-individualizat

-adaptat patologiei asociate

-intensltate moderatll:

-mers pe jos in ritm rapid

30-60 minute pe zi -exerciiii flZice aerobice : ideal zilnic, minim de 150 minute pe si!ptlimana

_J_J:~bitareacu stressul

• Stressul - efect negativ prin eliberare de hormoni w efect hiperglicemiant • Mijloace:

• -evitarea situapilor conflictuale

• -le$irea din rnediul ostil

• -consmere psihologicll

-se va faa! periodic -se va stabili elicieJ$1 managementului dinic

-in func\ie de rezultate, se poate adapta ~i

ajusta managementul dlnic -se va respecta principiul ingrijirii integrate, prin colaborare intre cele trei nivele de asisten\ll medicala (primara, secundara ~i tel1iara) precum ~ principiul colaoorarii multidiscipllnare (dlabetolog, asistenta de edutalie, oftalmolog, chirurg, nefrolog)

Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat

Prindpalele tipuri de insulina disponibi!e actual pentru tratamentul diabetu!ui zaharat sunt urmatoare!e (farmacocinetica este pentru administrarea subcutanata):

1. Rapida umana. Debut in 30', varf la 3h, durata 6h. Produse comerciale disponibile:

a. Actrapid (DC!: insulina umana regular).

b. Humulin

c. lnsuman rapid (DCI: insulina umaria regular).

R (DC!: insu!ina umana regular).

2. Analog rapid. Debut in 10', varf la lh, durata 3h. Produse comercia!e disponibile:

a.

Novorapid (DCI: insulina aspart}.

b.

Humalog (DC!: insu!ina lispro).

c.

Apidra {DCI: insuiina glulisine).

3. lntermediara umana. Debut in lh, varf la 6h, durata 12h. Produse comerciale disponibiie:

Humulin N (DCI: insu!ina umana isofana).

a~

b. lnsuman bazal (DCI: insulina umana isofana).

4. Analog lent. Produse comerciale dlsponibi!e:

a"

Levemir (DCI: insulina detemir). Debut in 3h, fara varf, durata 18h.

b.

Lantus (DC!: insulina g!argine}. Debut in 3h, fara varf, durata 24h.

5. Premixata umana. Produse comerciale disponibi!e:

a. Mixtard30: 30% insulina rapida + 70% insu!ina intermediara.

b. Humu!in M3: 30% insu!ina raplda + 70% insuHna intermediara.

c. !nsuman Comb25: 25% insulina rapida + 75% insulina intermediara.

d. insuman CombSO: 50% insulina rapida + 50% insulina intermediara.

6. Premixata cu analog rapid:

a.

Novomix30: 30% analog rapid+ 70% insu!ina intermediara.

b.

HumalogMix25: 25% analog rapid + 75% insulina intermediara.

c.

· HumalogMix50: 50% analog rapid+ 50% insulina intermediara.

lnsu!inele umane rapide se pot administra si in urmatoareie cai alternative:

1. Intramuscular. Debut in 20', varf la 2h, durata 4h.

2. lntravenos. Debut imediat, varf imediat, durata 45 minute.

Prindpalele 2 niodalitati de insulinoterapie in diabetul zaharat tip 1 sunt urmatoare!e:

1. lnsulinoterapie bazal bolus in 4 prize:

a.

Detemir si <lnalog rapid dirnineatc:1 + analog rapid pranz + analog rapid seara +

Detemir la culcare.

b

Analog rapid dimineata + analog rapid pranz + analog rapid seara + g!argine !a

cu!care.

2. Pompa de insulina: infuzie continua subcutanata cu analog rapid.

1

Cea mai buna optiune de insulinoterapie in diabetul zaharat este sistemul bazal-bolus cu analogi de insu!ina. Raportul intre cantitatile totale de insulina prandiala (analogi rapizi) si cea bazala este in general 1:1 la femei si 4:3 la barbati.

Principiile insulinoterapiei functionale bazal-bolus cu analogi de insulina, exemplificate pentru

combinatia de analog rapid ,,Apidra" si analog lent 11 Lantus" sunt urmatoarele:

1.

Alimentele permise se impart in 3 mese principale si o gustare in jurul orei 22.

2.

Nu se recomanda folosirea suplimentelorpe pacursul zilei deoarece nu sunt acoperite de insulina prandiala (durata de actiune 3h).

3.

Se estimeaza necesarul pe 24h al pacientului:

a. Control metabolic slab pe alta schema de insullna => se face suma dozelor existente, la care se poate adauga eventual inca 20%.

b. Control metabolic slab sub insulina + su!fonilureice => se adauga 20% la doza totala de insu!ina existenta.

c. Pacient netratat anterior cu insulina => 0,4U/Kg corp {0,2-0,6U/Kg in functie de

rationamentu! clinic individual).

4. Se administreaza 50% din necesarui insulinic estimat pe 24h sub forma unei prize unice de Lantus, in jurul orei 22, inainte sau dupa sup!iment.

5. Se administreaza restul de 50% din necesarul insulinlc sub forma a 3 prize ega!e de analog

rapid, administrat inainte de masa si prin exceptie imediat dupa masa.

6. Automonitorizarea glicemica cu ajustarea continua a dozelor.

Principiile de ajustare a dozeior de insu!ina baza!a sunt urmatoarele:

1.

Ana!ogul bazal actioneaza 24h si se considera ,,antidot" al glucozei produsa de ficat si rinichi,

avand drept consecinte:

 

a.

Nuse opreste si chiar nu se modifica doza in functie de aportu! a!imentar.

b.

Se administreaza neintrerupt si fara schimbari in sistemul de ajustare a doze!or chiar in conditii de repaos digestiv complet pentru mai multe zile.

c.

Dupa administrarea insu!inei bazale nu este obligatorie ingestia a!imentara,

 

deoarece intra in actiune dupa 3h.

 

d.

Rolui suplimentului este de a preveni o hipog!lcemie la ora 3 dimineata, permitand

 

astfel o doza mai mare de analog bazal seara.

2.

Daca gHcemia a jeun (de dimineata) este < 100 mg/di sau pe parcursul noptii a fost o

hlpoglicemie se reduce doza cu 2U.

3.

Daca giicemia a jeun este > 130 mg/di si nu a fast o hipoglicemie peste noapte se creste doza

cu 2U

4. Daca glicemia a jeun este 100-130 mg/di se pastreaza aceeasi doza.

5. Daza de analog bazal nu se schimba zi!nic, ci la 3 zi!e, daca paternul ce genereaza schimbarea

se pastreaza.

6. Tintele glicemiei a jeun pot fi scazute sau crescute in functie de judecata dinica individuala a

cazului.

3

Hipog!icemiile

Definitie. Hipoglicemia reprezinta scaderea concentratiei glucozei in plasma venoasa sub pragul de 70 mg/dL Astfel definita, simptomele nu sunt ob!igatorii pentru diagnostic. !n absenta !or, se pune

cliagnostbd de hipog!icemie asimptomatica daca v2lo2rea g!icemiei este :s; 70 mg/di.

Creierul este responsabi! pentru 50% din consumul periferic de glucoza. Preluarea glucozei este

insu!ino-independenta. Creierul nu poate folosi eficient alti combustibi!i, iar in conditiile deficitului de glucoza apare rapid o insuficienta functionala cer2brala.

Prir.cipalii factori de rise pentru aparitia hipoglicerniei sunt urmatorii:

1.

Aport aiimentar insuficient de carbiohidratL

2.

Supradozarea medicatiei antidiabetice (insulina, suifoni!ureice).

3.

Efort fizic intens si prelungit.

4

0 hipoglicemie rerenta.

5. Sindromul de nerecunoastere a hipoglicemiilor (hypoglycemia unawareness).

6. Tratamentul intensiv antidlabetic, mai a!es fara automonitorizarea glicemiilor.

Evenirnente asociate cu scaderea glicemiei sub pragul hipoglicemiei:

L

G!icemia < 70 mg/di duce la descarcarea hormonilor de contrareglare.

2.

Giicemia < 60 mg/di duce la aparitia simptomelor date de neurotransrnitatorii sisternului nervos vegetativ. Hormonli de contrareglare nu intervin semnificativ in aparitia acestor simptome.

3. Glicemia < 50 mg/di duce la aparitia simptomelor date de neuroglicopenie.

4. Glicemia < 30 md/dl duce la apartia convulsmor si comei. Persistenta pentru mai multe ore a acestor valori gHcemice poate duce la leziuni cerebrale definitive sau deces.

Principale!e

urmatoareL2:

simptorne

si

sernne

date de

1.

Parasimpatic:

 

a.

Foame.

b.

Parestezil

c.

Cresterea motilitatii gastrice.

2.

Simpatic:

neurotransmitatorii sistemu!ui

nervos vegetativ sunt

a.

Palpitatii.

b.

Tremor.

c.

Hiperhidroza. Este o reactie adrenergica mediata prin exceptie prin descarcarea de

acetilcolina.

d.

Anxietate.

e.

Paloare.

f.

Vasoconstrictie cutanata.

g.

Cresterea debitului cardiac.

h.

Cresterea perfuziei cerebrale.

1

1.

Glkemia din plasma venoasa este < 45 mg/d!, indiferent de prezenta sau nu a simptomelor.

2. Simptome severe neuroglicopenice, indiferent de valoarea glicemlei.

3. Trecerea a 72 de ore de post.

Diagnosticui de insulinom se pune prin prezenta unnatoare!or rezultate concomitente de

!aborator la momentu! intreruperii testului de post [Masharani 2011]:

1.

Glicemia plasmatica < 45 mg/dl.

2.

lnsulina plasmatica (RIA) 2 6 microU/rnl. Daca metoda de anallza este lCMA pragul scade la~ 3 microU/ml.

3.

Peptidul C;:: 200 pmol/I.

4.

Suplimentar, in masura in care se pot determina:

a. Testare negativa pentru sulfoni!ureice {urinar sau sanguin).

b. Proinsulina ;:: 5 prno!/L

c. Beta hidroxibutirat sanguin < 2, 7 nmol/I.

Tratamentul hipoglicemiei presupune urmatoan:le masurl:

1. !ngestia de catre pacientu! constient a 20 g hidrati de carbon rapid absorbabili, de exemp!u

din fructe, sue de fructe, bomboane, prajituri sau zahar. lngestia se repeta dupa 15 minute

daca hipoglicernia persista (preferab!I verificat prin automonitorizare glicernica).

2. Administrarea la pacientu! inconstient a unui gel special cu glucoza, ap!icat intre buza si arcada dentara. Este interzisa administrarea per os de alimente solide sau lichide care trebuie inghitite, datorita riscului foarte mare de aspiratie pulmonara.

3. Administrarea la padentul inconstient a 20 g glucoza intravenos rapid, cu repetarea

administrarii in functie de evolutia starii de constlenta si a valorilor gllcemiei.

4. Administrarea la pacientul inconstient a 1 mg glucagon intramuscular sau intravenos, daca

hipoglicemia nu a fost data de sulfoni!ureice. Glucagonul agreaveaza hipoglicemia data de

su!fonilureic prin stimu!area secretiei de insulina endogena. Glucagonul nu va avea efect in

conditille in care depozite!e hepatice de glicogen sunt consumate (de exemplu dupa un post

prelungit).

lipsa de sesizare a hipog!icemiei (hypoglycemia unawerness) se corecteaza prin ridicarea tintelor

glicemice si evitarea comp:eta a hipoglicerni\lor p1::ntn: 2 saptarnani. Ulterior, tintele glicemice pot fi

scazute treptat.

3