Preparare Mecanica Radiculara

/2012
Cadru univ. coordonator: Conf. Dr. Puscasu Cristina | Irion

Bianca- Roxana, MD IV, Gr. III
IRION
BIANCA
ROXAN
A
TEHNICI DE PREPARARE
MECANICA A CANALELOR
RADICULARE
CUPRINS:
TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE
Cap. I: Generalitati
Cap. II: Rolurile si importanta
instrumentarii mecanice a
canalului radicular
Cap. III: Instrumentarul
endodontic folosit in
tratamentul mecanic de canal
Cap. IV: Tehnica conventionala
a tratamentului mecanic de
canal
Cap. V: Tehnicile prin
telescopare
1.
2.
3.
4.
5.
Tehnica step-back
Tehnica step-down
Tehnica crown-down
Tehnica instrumentarii
Tehnica
fortelor compensate
circumferentiale
1
6. Tehnica din OHIO

7. Tehnica din California de Sud
Cap. VI: Preparatia canalului

radicular in gangrena
pulpara
Metode
Metode
Metode
Metoda
manuale
sonice
ultrasonice
cu laser
Cap. VII: Concluzii

Cap. VIII: Bibliografie
Cap.
I:
Gener
alitati
Tratamentul mecanic al canalelor radiculare reprezinta una dintre etapele ce

se parcurg in cursul tratamentului endodontic al unui dinte mono- sau pluriradicular,
2

a carui vitalitate a fost pusa in pericol de procesele inflamatorii pulpare ireversibile,
sau deja a fost pierduta. Tratamentul mecanic de canal este indicat in cazul unor
inflamatii pulpare ireversibile pentru a evita dezvoltarea unui proces periapical, sau
pentru tratarea unuia deja constituit.
Prin tratamentul mecanic de canal se intelege excizia chirurgicala a peretilor
dentinari, pana la obtinerea unei preparatii necesara pentru aplicarea metodei de
obturatie aleasa in cazul pulpectomiilor, iar in gangrene pulpara in acelasi scop
prepararea se practica pana la indepartarea, in totalitate, a dentine alterate si
infectate. (9)
In ceea ce priveste etapele interventiei endodontice, tratamentul mecanic se
realizeaza dupa ce s- a efectuat anestezia locala, apoi realizarea cavitatii de acces
endodontic, indepartarea pulpei coronare din camera pulpara si apoi extirparea
pulpei radiculare. Va fi urmat de o noua etapa endodontica, reprezentata de: toaleta
canalelor si tramentul medicamentor canalar. Ulterior se va efectua obturatia de
canal, fie ea provizorie sau de durata.
(15)
(16)
Conform unei vechi si faimoase axiome a endodontiei, ceea ce este
indepartat din canalul radicular, este mult mai important decat ceea ce va fi
introdus ulterior. Fara a subestima importanta etapei de obturare, putem afirma
cu siguranta ca fazele de tratament mecanic de canal, evidarea lor, urmate de
toaleta acestora sunt fara indoiala cele mai importante, cele mai complexe si cele
mai delicate. (1)
Dupa cum se cunoaste din literatura, cea mai buna obturatie de canal este
nervul insusi, astfel ca este dificil sa ne imaginam cum un medic poate fi capabil sa
obtureze in totalitate sistemul canalar radicular, avand in vedere anatomia
complexa a acestuia cu canale radiculare principale si o sumedenie de canalare
radiculare secundare, fara a realiza optim o serie de etape anterioare de evidare a
canalelor, permeabilizare si largire a acestora, uniformizare si toaletare. O buna
preparare mecanica radiculare va facilita o ulterioara obturare cat mai buna a
canalelor, prevenind si aparitia unor posibile complicatii sau recidive. Schilder
afirma ca chiar si un medic stomatolog al carui punct forte nu este obturatia de
canal poate realiza una corecta, optima cu gutaperca atata timp cat canalul
radicular a fost evidat, largit si preparat, ulterior toaletat intr-un mod corect.(1)
Prezenta unui canal netratat, incorect sau incomplete tratat poate reprezenta cauza
unui esec al unui tratament endodontic. (2)
De- a lungul anilor, principiul de cleaning and shaping of the root canal
system (Shilder) a avut o serie de sinonime folosite, precum: instrumentarea
canalelor, largirea, sau tratamentul/ prepararea mecanica a canalelor radiculare.
Dar acesti termeni nu sunt foarte exacti, deoarece canalele nu sunt pur si simplu
4

largite sau instrumentate, si nici prepararea lor nu este scopul final al
tratamentului endodontic. Notiunile de cleaning si shaping au fost introduse de
Schilder in vocabularul endodontic in anul 1974, fiind folositi acesti termeni de
atunci pentru descrierea universala telului unui procedeu endodontic complet si
complex, realizat corect. (1) Cleaning se refera la indepartarea in totalitate a
continutului sistemului de canale. Termenul de shaping se refera la obtinerea unei
anumite forme a canalului, avand 5 obiective:
1. Realizarea unei forme conice, continue a canalului radicular, ce se termina
intr- un varf ascutit
2. Canalul radicular in treimea sa apicala sa fie mai ingust, cu cel mai mic
diametru pe sectiune transversal aflat la acest nivel
3. Instrumentarea mecanica sa se faca in toate cele 3 planuri
4. Sa nu se deplaseze foramenul apical ( sa nu i se modifice pozitia)
5. Sa se pastreze orificiul apical de dimensiuni cat mai reduse posibil. (3)
Schilder afirma ca obiectivele unui tratament de canal sunt: (7)
1. A nu lasa nicio urma de material organic in sistemul canalar radicular care este
capabil fie de a fi support de insamantare bacteriana, fie de descompunere
2. A indeparta sau a distruge microorganismele din canalele radiculare, prezente
dinaintea tratamentului
3. Sa se conformeze si instrumenteze in fiecare canal radicular o cavitate a carei forme
sa permita cea mai simpla, eficienta obturatie tridimensionala.
Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic se tine seama de
urmatoarele reguli (9)
1. Crearea accesului trebuie sa asigure patrunderea acelor in axul canalelor
2. Tratamentul mecanic se efectueaza apropiindu- ne treptat de apex
3. Prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului
radicular, pana la dentina sanatoasa
4. Tratamentul mecanic se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice sau apa calda
5. Pentru permeabilizarea canalului se pot utiliza, cand este necesar, substante
chimice
(17)
5

6. In timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
7. Daca tratamentul mecanic se face in mai multe sedinte, intre acestea dintele se
lasa deschis
8. Dupa terminarea tratamentului mecanic se efectueaza intotdeauna tratamentul
medicamentos, cu dintele izolat.
Indiferent de diagnosticul anatomo-clinic, prin prepararea canalului trebuie sa
rezulte o cavitate endodontica a carei forma sa corespunda tehnicii de obturare
aleasa.
Largirea canalului trebuie sa nu denatureze morfologia initiala a canalului pe
traiectul lui.Canalul preparat trebuie sa aibe o forma conica, cu baza spre camera
pulpara si varful la constrictia apicala, respectand astfel conul dentinar anatomic
care are baza la nivelul camerei pulpare si varful la nivelul constrictiei apicale
Preparatia se realizeaza pana la limitele terminale ale lungimii de lucru si
anume la nivelul constrictiei apicale, respectand astfel conul cementar ce are varful
la nivelul constrictiei apicale si baza la foramenul apical, cu o inaltime de 0.5-0.7
mm. Aceasta configuratie permite formarea unui dop apical, prin bontul pulpar
apical de la acest nivel, care este capabil sa asigure o sigilare biologica a apexului
dupa obturatia de canal.
Astfel, tehnicile endodontice, prin instrumentare si obturare, trebuie sa aiba
in vedere menajarea, la acest nivel, a integritatii tisulare si a protejarii testutului
periapical, favorizand vindecarea chiar si in cazurile cu leziuni preexistente ale
parondotiului apical.
In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, acest lucru este
posibil deoarece jonctiunea cemento- dentinara nu este interesata de procesul
gangrenos, iar instrumentarea canalului se practica pana la 1-1.5 mm
In cazul parodontitelor apicale cornice, cu rezorbtii patologice ale extremitatii
apicale care desfiinteaza constrictia apicala, aprecierea lungimii de lucru, pentru
preparatia canalului se face la 1.5-2mm de apexul radiologic.
Tehnicile de preparative a canalelor radiculare sunt asemanatoare, in
extirpatile pulpare si in gangrene pulpara, dar fiecare dintre ele prezinta
unele particularitati:
(18)
EXTIRPAREA PULPARA:
- Tratamentul mecanic se
efectueaza pana la
constrictia apicala
- Se insista cu tratamentul
pana se obtin peretii netezi
si o largire suficienta pentru
obturatie
- Se executa intr- o singura
sedinta
- Se fac spalaturi endodontice
cu hiperclorid de sodium in
pulpitele purulente
- Nu se utilizeaza substante
chimice ajutatoare petru
largirea canalului
- Se lucreaza in conditii de
asepsie prin izolarea dintelui
- Se pot folosi chelatori pentru
permeabilizare
- Nu se aplica pansamente
medicamentoase decat in
pulpit purulente, cronice sau
hemoragii
- Obturarea de canal se poate
realiza in aceeasi sedinta cu
terminarea tratamentului
mecanic sau in sedinta

urmatoare
GANGRENA PULPARA:
-
Tratamentul mecanic se
efectueaza pana la
constrictia apicala
Se insista cu tratamentul
pana se indeparteaza in
totalitate dentina ramolita
de pe pereti
Se executa in una sau mai
multe sedinte in functie de
schema de tratament
Se fac spalaturi endodontice
cu hipoclorid de sodium sau
alte substante antiseptic
Se utilizeaza substante
chelatoare care usureaza
permeabilizarea si largirea
canalului
Nu este necesara izolarea
dintelui, decat dupa primul
pansament ocluziv
Se aplica, dupa terminarea
tratamentului mecanic,
pansament medicamentos
Cap. II Rolurile si importanta

instrumentarii mecanice a
canalului radicular
Tratamentul canalelor radiculare are in vedere indepartarea tuturor bacteriilor
si tesutului pulpar necrotic restant sau ireversibil inflamat, si ulterior instrumentarea
acestora in vederea largirii, conformarii lor interioare, astfel incat sa poata fi
obturate cu un material biologic inert. (3)
(19)
Triada: preparatie biomecanica, sterilizarea spatiului endodontic si obturatia
tridimensionala reprezinta marca unul tratament endodontic de success. (6)
Inainte de 1946 nu se acorda multa importanta preparatii mecanice a
canalelor radiculare, considerandu- se ca scopul final al terapiei endodontice ar fi
sterilizarea spatiului endodontic. (Ingle, 1961). Studii ale anatomiei canalelor
radiculare au demonstrate existenta a unor ramificatii ale acestora inaccesibile
instrumentarii. Ulterior s- a ridicat problema: ce sa se faca in privinta ramasitelor
tesutului pulpar in urma indepartarii pulpei in interiorul acestor ramificatii?. (7)
Instrumentarea canalului trebuie sa se realizeze pana in portiunea sa cea mai

ingusta, si anume constrictia apicala. Atunci, tratamentul de canal va fi cu
siguranta cel mai bun (Beer si Baumann 1994). (3) Constrictia apicalareprezinta
zona de jonctiune intre dentina radiculara si cementul celular, fiind descrisa de
Groove in 1931 ca fiind zona optima unde tratamentul de canal ar trebui sa se
termine. (3) Terminarea tratamentului de canal trebuie deci sa se termine la acest
nivel si nu neaparat la nivelul orificiului apical, avand in vedere ca Kuttler prin

studiile sale efectuate pe 400 dinti umani extrasi, a demonstrat ca plasarea
foramenului apical difera de localizarea constrictiei apicale in 44% din cazuri. (3)
Deoarece sistemul de canale radiculare este foarte complex, este foarte dificil
sa se poata obtine antiseptizarea sa totala si rapida. Practicianul poate doar sa
reduca numarul germenilor microbieni la un numar ce nu prezinta potential
patogenic de infectie sau sa schimbe flora microbiana locala astfel incat sa permita
vindecarea parodontiului periapical. Acesti agenti patogeni si produsii lor de
metabolism pot fi idepartati printr- o serie de proceduri de tratament mecanic si
chimic de canal. (4)
Instrumentarea mecanica corecta depinde de capacitatea medicului de a
indeparta pulpa infectata si dentina de pe suprafata peretilor canalari, obtinand
totodata si o suprafata plana a acestora. Indepartarea in totalitate a tesutului pulpar
infectat este aproape imposibil de realizat, avand in vedere:
-
prezenta numeroaselor canale secundare ce nu pot fi instrumentate manual
ori cu instrumentar rotativ;

imposibilitatea de a indeparta in totalitate dentina interesata de procesul
infectios deoarece ar slabi mult prea mult rezistenta dintelui; s- a constatat
ca procentul de dentina radiculara ramasa neinstrumentata este de aprox 3335 %. A fost demonstrate ca o cantitate mare de dentina ramane
neinstrumentata in cazul dintilor frontali maxilari. (5)

dificultatea de a obtine contactul intim al instrumentelor folosite in cursul
tratamentului mecanic cu toti peretii canalului dentinar, pt o preparare
optima si corecta. (4)
Acest lucru se va obtine ulterior, toaletand sistemul de canale cu diferite
substante chimice, ceea ce va completa rezultate obtinute in urma instrumentarii

mecanice a canalelor. Practic tratamentul de mecanic de canal, pe langa rolul de a
obtine un spatiu suficient si perfect modelat pentru viitoare obturatie de canal,
are si rolul de a facilitate accesul in sistemul de canale al irigantilor chimici, care
datorita starii lor fluide vor putea patrunde in lumenul canalelor radiculare
secundare care sunt inaccesibile instrumentarii manuale ori rotative. De asemenea
creaza loc pentru introducerea unor eventuale pansamente medicamentoase ce
vor avea rolul de a difuza in parodontiul periapical sau periradicular in vederea
3

remiterii proceselor inflamatorii. (4) Acesti iriganti vor realiza si o debridare a
peretilor canalari ce au ramas neinstrumentati. (5)
Pentru ca instrumentarea canalelor radiculare sa se faca cu succes, este
esential sa se cunoasca cu o cat mai mare precizie anatomia acestora, avand in
vedere ca depozitul de tesut dentar dur din jurul pulpei dentare poate avea o
varietate de conformatii si forme. De asemnea este necesar ca medicul sa:
- interpreteze corect si cu atentie radiografiile dentare in plan, si celor facuta
-
sub incidente angulate

realizeze o cavitate de acces endodontic corecta
realizeze o explorare delicata si atenta a canalelor
Pentru un rezultat cat mai bun, se recomanda folosirea dispozitvelor de
marire a imaginii si o iluminare cat mai buna a campului. (2) Vertucci afirma ca este
foarte important sa se vizualizeze si sa se cunoasca relatiile anatomice interne ale
dintelui inainte de a se insitutui un tratament endodontic. El sustine ca este esential
ca practicianul sa foloseasca tot instrumentarul pe care il are la dispozitie pentru a
localiza si trata intreg sistemul de canale. (2) Forma finala a canalului preparat va
depinde de modul de folosire al instrumentelor de canal, designul si formele lor. (5)
In ceea ce priveste legatura dintre anatomia interna a dintelui si localizarea
canalelor radiculare, Krasner si Rankow au facut un studio in urma caruia au afirmat
ca peretii camerei pulpare si anume podeaua si peretii verticali pot oferi indicia
referitoare la morfologia canalelor radiculare. In 1989 ei afirmau ca (dupa un studio
pe 500 dinti) cel mai important reper pentru determinarea localizarii orificiilor
canalelor radiculare. (2) Aceasta localizare este esentiala pentru realizarea unei
instrumentari corecte si evitarea crearii unor cai false.
Dupa Grossman (1955) instrumentarea biomecanica a canalelor radiculare
reprezinta cea mai importanta etapa a tratamentului endodontic. El defineste
aceasta faza ca fiind obtinerea unui acces liber in interiorul canalului radicular pana
la foramenul apical, etape ale carei obiective sunt: evidarea si curatarea camerei
pulpare si canalelor radiculare, evitarea aparitiei proceselor inflamatorii periapicale,
largirea canalelor la diametrul maxim permis pentru a permite inserarea unei
cantitati maxime de tratament medicamentos intracanalar si de a netezi si prepara
peretii canalelor astfel incat ca faciliteze o eventuala obturatie a acestora. (7)
Dupa M. Gafar si A. Iliescu, tratamentul mecanic are urmatorii timpi operatori:
(9)
1. crearea accesului la camera pulpara
2. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos, necrotic, inflamat
4

3. stabilirea lungimii de lucru
4. razuirea dentine alterate de pe peretii canalului
In acest proiect, ne vom ocupa de cel de-al 4lea timp al tratamentului
mecanic, si anume instrumentarea propriu-zisa a canalelor radiculare, in vederea
indepartarii dentine alterate din canalele radiculare afectate de procesul inflamator.
(20)
Cap. III- Instrumentarul endodontic

folosit in tratamentul mecanic de
canal
5
(21)
Ac
Mille
r
Ace
TirrNerfs
Ace Kerr File (

pila)
INSTRUMENTE
MANUALE
( GRUP I)
Plugge
rs
Ace
Kerr
Reamer
s
(burghi
u)
Ace
Hedstroe
m
Spread
ers
INSTRUMENTARUL MANUAL (GRUP

I )(8)
6

Prezinta o serie de dezavantaje fata de instrumentele actionate mecanic
rotativ, deoarece prelungesc timpul de lucru, sporesc oboseala medicului practician
si pot determina deficient ale etanseizarii obturatiei radiculare.
Acele obisnuite pentru actionare manuala pot fi confectionate fie classic din
otel, fiind mai rigide, fie din aliaje de nichel- titan, obtinandu-se astfel ace cu o mai
mare flexibilitate si rezistenta, cu un modul de elasticitate crescut, fiind indicate in
instrumentarea canalelor radiculare curbe. Au totusi o eficacitate mai redusa de
indepartare a dentine decat a acelor clasice confectionate din otel. Spre deosebire
de acele clasice confectionate din otel, cele Ni-Ti prezinta o diferente de grosime
(diametru) a tijei de deasupra partii active, in sensul ca diametrul la acest nivel la
acele confectionate din acest aliaj flexibil este mai mare. Diametrul acelor la nivelul
varfului partii active este acelasi. Aceasta diferenta de diametru in 1/3 coroana a
acului confera un avantaj, si anume: permit o exereza mai pronunata a dentine la
nivelul peretilor verticali ai camerei pulpare, obtinand astfel o patrundere mai in ax
a acului in canal, evitand o dubla curbare a acestuia. In acest fel scade remarcabil
riscul de fracturare a acului in canal.
Instrumentarea canalelor radiculare folosind acele de mana confectionate din
otel si standardizate ISO produce frecvent deteriorari iatrogenice ale peretilor
canalari. Un alt dezavantaj al acestor instrumente este tendinta lor de a crea forme
de canale inguste ceea ce ingreuneaza accesul irigantilor in lumenul canalului si
deasemenea riscul de extruzie apicala a rumegusului dentinar rezultat in urma
instrumentarii. Aceste dezavantaje au determinat producerea instrumentarului
confectionat din aliaj de nichel-titan de tipul acelor GT (greater tapers) sau
ProTapers, ce utilizeaza tehnica crown down. Aceste tipuri de instrumente mentin un
bun simt tactil al operatorului, si au pret de cost redus. Aparitia lor a precedat
aparitia instrumentarului rotativ de nichel-titan. Pot fi folosite singure sau in
asociere sau alternare cu instrumentele ni-ti rotative. (12)
Acele au un diametru al varfului partii active standardizat ISO si marcat pe
manerele acestora dupa o cheie de culori, precum si dupa cifre. Acesta se masoara
in sutimi de mm, astfel ca daca dimensiunea unui ac este 10, varful va avea un
diamentru de 0.1 mm. Dimensiunile mici, sub 15: 6,8,10 se gasesc in diverse culori
ale manerelor, in functie de producator, cel mai frecvent: gri, roz, nuante de mov.
Setul clasic este cel 15-40: 15-alb, 20- galben, 25- rosu, 30- albastru, 35- verde, 40negru. Dimensiunile mai mari se gasesc si ele, sub aceeasi succesiune de culori.
INSTRUMENTELE NI-TI
7
(1)
1. ACELE KERR REAMERS- BURGHIU
(22)
Sunt ace flexibile, folosite pentru permeabilizarea canalelor radiculare. Partea
active are forma de spire desirate. Spirele sunt orientate in sens antiorar, oferind
astfel instrumentului margini taietoare ce formeaza un unghi de 60 grade cu peretii
dentinari. Sunt ace de cercetare, cautare ale canalelor radiculare. Sunt mai active
decat acele Kerr File in ceea ce priveste indepartarea dentine peretilor canalelor
radiculare deoarece spatial dintre spire este mai mare si permite o mai buna
8

incarcare a acului. Sunt primele care se folosesc in cursul tratamentului mecanic, in
vederea reperarii orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare principale si
permeabilizarea acestora.
Pe sectiune au o forma patrata, astfel ca partea activa a acului va veni in
contact in 4 puncte dinstincte cu peretii canalelor radiculare, sporind astfel
perceptia tactila a medicului. Acest fapt le face a fi instrumente endodontice ideale
pentru cercetarea canalelor. (1)
Au simbol ISO un triunghi marcat pe manerul de plastic al intrumentului, in
interiorul caruia este consemnata dimensiunea acului, fapt intarit si dupa cheia de
culori a manerelor.
Sunt folosite pentru eliminarea detritusului dentinar, penetrarea canalelor,
determinarea lungimii de lucru, dezobturarea canalelor chiar si la extractia nervului
atunci cand acele Tirre-Nerfs sunt contraindicate (in canalele curbe, unde acestea
se pot fractura datorita rigiditatii lor).
Se folosesc astfel: se patrunde cu ele in canal pana se simte o rezistenta, atat
cat permite lungimea canalului,se pun in contact cu un perete, se rotesc de tura
in sens orar, apoi se scot in directie coronara. Daca se realizeaza o miscare de
rotatie mai mare de de tura, care este contraindicata, creste considerabil riscul
de fractura al acului pe canal sau de blocare al acestuia in peretii dentinari ai
canalului. Pentru a fi siguri ca am actionat corect instrumental, trebuie sa retinem
ca nu trebuie indepartate degetele operatorului de pe manerul de plastic al
instrumentului, lucru ce ar fi necesar sa il facem pentru a obtine o rotatie mai mare
de 360 grade. (1)
(21)
2. ACELE KERR FILE- PILA
(23)
Au fost confectionate in dorinta de a obtine un instrument mai active in
actiunea de taiere a dentine. Acele au simbol ISO un patrat marcat pe manerul de
plastic al acului, in interiorul caruia este notate dimensiunea sa.
Sunt probabil cele mai folosite instrumente endodontice. Pe sectiune, partea
active a acului are o forma patrata, ceea ce ii confera o rezistenta sporita, facandu-l
ideal pentru negocierea initiala cu canalele radiculare. Spirele acului vor veni in
contact cu peretii canalului radicular In 4 puncte, fapt ce creste simtul si perceptia
tactila a operatorului. Varful acului Kerr este taietor, are o un unghi de tranzitie
agresiv cu prima spira a partii active, putand cauza ledging, in special daca se
folosesc acele mai putin flexibile in canalele curbe. Folosirea acestor ace genereaza
o cantitate mare de detritus dentinar, care poate fi capabil sa blocheze spirele
instrumentului, acesta devenind mai putin efficient. Tot din acest motiv, din dorinta
de avansa cu acul spre apical, putem condensa acest detritus dentinar in regiunea
apicala, determinand o blocare a foramenului apical. Pentru a evita acest
inconvenient, acul trebuie sa actioneze in special in momentul de retragere al
acestuia din canal si pulberea de dentina rezultata trebuia spalata frecvent, putand
alterna folosirea acelor cu o irigare abundenta a canalelor. (1)
Sunt ace mai rigide decat cele Reamers, au o forma asemanatoare a partii
active, dar spiralele sunt mai stranse, cu spatii mai mici intre ele, ceea ce determina
o incarcare mai redusa si mai rapid a acului, scazand eficacitatea sa la raclare, si o
rezistenta mai mare decat acele tip burghiu. Spirarele partii active a acului au un
unghi active de 90grade. (7)
Sunt folosite pentru largirea canalelor, avand o penetrabilitate mai mica
decat acele Reamers. Se folosesc astfel: se realizeaza miscari de de rotatie in
sens orar pentru a inainta, se sprijina pe un perete si se retrag din canal in directive
coronare, astfel determinand incarcarea partii active cu dentina.
10
Sunt disponibile in dimensiuni de la 0.06- 140 mm,

si in lungimi de 21, 25, 28, 30, 31 mm, in functie de
producator. (1)Exista si ace Kerr cu modificari, si anumele
acele K-Flex, K-FlexoFiles, obtinute in urma dorintei de a
fabrica instrumente hibride care sa imbine forta si
versatilitate unui K-file cu eficienta in taiere a unui ac
Hedstroem. (1)
Acul K-Flex pe sectiune transversala are forma
romboidala, lucru ce- I sporeste flexibilitatea in cazul
acelor de diametre mai mari. Sunt confectionate doar din
otel. (1)
Acele FlexoFiles sunt confectionate din otel si se
obtin prin rotirea unui sarme in jurul unui ax de forma
triunghiulara pe sectiune. Dimensiunea cea mai mica este
15. Varful partii active este rotunjit si prezinta un unghi de
tranzitie care confera siguranta prepararii mecanice a
canalelor curbe. Sunt mai flexibile decat acele Kerr clasice,
iar cele 3 puncte de contact cu peretii canalelor radiculare
reduc frictiunea, favorizand penetrarea acului in directie
apicala. Forma triunghiulara ii permite deasemenea sa
produca o cantitate mai redusa de DDR, evitandu-se astfel
obliterarea orificiului apical cu noroi dentinar. (1)
(
1)
11
(24)
3. ACELE HEDSTROEM
(1)
Sunt ace folosite pentru largirea canalelor, avand simbol ISO un cerc
inscriptionat pe manerul instrumentului manual. Sunt foarte fragile si partea activa
are forma de conuri suprapuse, motiv pentru care este contraindicate rotatia
complete a acului in canal deoarece exista risc de blocaj si fractura a acului. Au
eficienta mai mare decat acele Kerr tip pila, scurtand timpul de lucru pentru
raclarea dentinei peretilor radiculari.
Partea activa a acului are margini foarte ascutite, formand un unghi de aprox
60 grade. Sunt foarte eficiente pentru indepartarea dentine alterate de pe peretii
canalelor radiculare.Sunt in mod sigur superioare acelor Kerr. (3)
Se folosesc intotdeauna dupa acele kerr file, deoarece acestea trebuia sa
poata trece usor pana la nivelul constrictiei apicale. Se insereaza cu atentie, se
sprijina pe un perete si se realizeaza miscari de razuire prin scoatere active din
canal in directive coronara.
Mai sunt folosite pentru eliminarea materialului de obturatie din canale sau a
resturilor.
12
(1)
Exista o serie de ace hibride, obtinute in urma dorintei de a realizare ace mult
mai active si mai rezistente, imbinand proprietatile acelor Kerr si Hedstroem.
(1)
13
(1(
4. ACELE TIRR-NERFS
(25)
Sunt instrumente endodontice folosite pentru extirparea nervului din canalul

radicular. Au risc mare de fractura, fiind rigide. Partea active se prezinta sunt forma
unui ax drept pe suprafata caruia sunt dispuse perpendicular ori oblic o serie de
spini fini, ce au rolul de agata tesutul pulpar ori resturile din canalele radiculare.
Sunt folosite si pentru extragerea buletelor de vata de pe canale, a conurilor
de argint sau de gutaperca. Sunt folosite astfel: se introduce acul extractor pe cat
14

posibil in axul canalului; acul este propulsat in canal pana se intalneste o rezistenta;
se retrage 1 mm pt a-l degaja; se efectueaza 2-3 miscari de rotatie de 360 grade
pana se simte o tensiune la aceasta miscare, moment in care acul ia punct sprijin fix
pe un perete si se retrage in directie coronara.
(26)
O varianta a acelor Tirr- Nerfs sunt acele codita de soricel, care le sunt
foarte asemanatoare primelor, avand o eficacitate mai mare ca acestea. Au un
numar mai mare de spini pe suprafata partii active, dispusi sub un unghi drept fata
de axul acului si detin un maner de plastic de dimensiuni mai mari decat cele ale
altor ace manuale.
5. ACELE MILLER
Mai sunt denumite si sonde flexibile. Se folosesc in endodontie pentru
palparea podelei camerei pulpare la dintii pluriradiculari in vederea reperarii
orificiilor canalelor radiculare si pentru introducerea meselor de vata in canale
pentru obtinerea hemostazei sau a uscarii spatiului endodontic radicular.
(1)
6. PROTAPER MANUAL
Sunt clasificate astfel: S shaping, F- finishing
S1- folosite pentru prepararea 1/3 coronare a canalului, asigurand
permeabilitatea 1/3 apicale si centrarea acului in canal
S2- utilizare pentru instrumentarea 1/3 medii a canalului si cresterii
dimensiunii 1/3 apicale, facilitand folosirea acului F1
Sx- folosite in cazul canalelor scurte, inlocuind acele S1 si S2
F1,2,3- o succesiune de ace ce se folosesc pentru obtinerea formei conice a
zonei apicale a canalului.
15
(27)
7. PLUGGERS
Sunt ace manuale folosite pentru obturarea canalului radicular, in tehnica de
condensare vertical a gutapercii. Varful tijei acului este pe sectiune taiat drept.
(28)
8. SPREADERS
Sunt ace manual folosite pentru obturarea canalului, in tehnica de
condensare laterala a gutapercii. Se folosesc pentru crearea de spatiu intre
conul master de gutaperca si peretele dur de dentina al canalului radicular.
Varful tijei acului este ascutit, sub forma de lance.
(29)
16
GRU
P II
INSTRUMEN
TE ROTATIVE
GRU
P III
Grupul II: Sunt aceleasi ace ca si in grupul I, doar ca se pot monta la

instrumentar rotativ in vederea sporirii eficientei lor in indepartarea dentine alterate
de la nivelul peretilor canalelor radiculare.
(30)
17
Kerr File
TirreNerfs
Hedstroe
m
GRU
P II
Spreader
s
Pluggers
Kerr
Reamers
GRUP III:
Freze
GatesGlidden
Freze
PeesoReamers
GRUP III
Freze
Beuterlock
Protapers
18
(31) (32)
FREZE PEESO- REAMERS
GATES- GLIDDEN
FREZE
19
(1(
Cap. IV- METODE MANUALE
Tratamentul mecanic se realizeaza prin metode manuale cu ajutorul acelor

de canal, prin:
Tehnica conventionala
Tehnica de telescopare regresiva= tehnica STEP- BACK
Tehnica de telescopare progresiva= tehnica STEP- DOWN
Tehnica combinata: STEP- DOWN, STEP- BACK
Aceste tehnici se aplica si in tratamentul mecanic al gangrenei simple.
Mullaney, in 1979 a descries 3 tehnici pentru instrumentarea delicate a
canalelor curbe, si anume:
-
Tehnica step back

Tehnica din statul Ohio
Tehnica din California de Sud (7)
20

Tehnicile moderne de telescopare amintite au fost promovate in special
pentru preintampinarea esecurilor terapeutice, care pot aparea in cazul canalelor
curbe, in tratamentul mecanic prin procedee conventionale.
TEH
NIC
IN EXTIRPARILE
PULPARE & GANGRENA
PULPARA
A (se asociaza spalaturile cu irigantii
chimici)
CO
NVE
NTI
ON
ALA
(9)
1.
(33)
Reprezinta tratamentul clasic de preparative a canalelor, in special a celor
drepte, care se incepe cu ace Kerr nr. 0, 8, 10 atunci cand canalele sunt subtiri, si
acele 15,20 cand canalele au un diametru mai mare.
Nu este necesara o indepartare exesiva e dentina pentru a se obtine o
preparatie de canal eficienta. (11)
Practic se introduce in canal acul Kerr 1/ 2 in functie de calibrul canalului,
pana intampinam rezistenta. Se stabileste un reper pe suprafata ocluzala sau
marginea incizala a dintelui. Se retrage acul din canal si se compara cu lungimea
medie cunoscuta si daca avem o radiografie si cu aceasta. Daca cel putin 2
parametri corespund, lungimea canalului este corecta. Notam in fisa lungimea
fiecarui canal.
Tratamentul mecanic se incepe cu acele Kerr nr.1 cele mai subtiri, cand
canalele sunt stramte si cu Kerr nr2 atunci cand sunt mai voluminoase. (9) Daca nu
e posibila patrunderea cu ace Kerr datorita ingustarii canalului sau curburii sale,
pentru permeabilizare va fi folosita piesa giromatic cu un ac de permeabilizare
subtire.
21

Acele Kerr se introduce in canal prin miscari de propulsive si alunecare, pana
la constrictia apicala, si apoi cu miscari energice de dute-vino se racleaza peretii
canalului pe toata lungimea. Cand acele Kerr 10,15,20 aluneca liber de-a lungul
canalului, se trece la folosirea acelor 15, 30, care se introduce pana in treimea
apicala a canlului si cu acelesi miscari, se continua largirea canalului. Se recomanda
ca dupa folosirea acelor sa se introduca un ac extractor tip Tirr- Nerfs pentru a
indeparta rumegusul dentinar rezultat din raclare.
Acul Kerr 40 se introduce pana la treimea mijlocie, efectuandu- se aceleasi
miscari. Tratamentul se continua cu acele Kerr 50, 60, departandu- se din ce in ce
de treimea apicala si medie, pan ace obtinem un canal radicular in forma de palnie
alungita, ingustat spre apex, cu peretii regulate, netezi, fara asperitati sau praguri.
Cand largirea canalului a fost realizata si DDR- ul din canal indepartat, revenim la
acele 10,20 pentru a recontrola permeabilitatea pana la limita stabilita prin
odontometrie. Acele de canal trebuie folosite intotdeauna in ordinea succesiva a
marimii lor.
In canalele curbe, se vor folosi acele Kerr 1 si 2 pana cand desfiintam
convexitatea peretelui, in scopul reducerii curburii. Numai dupa aceeea introducem
acele Kerr 3 si 4, edoarece acestea fiind mai putin flexibile, riscam sa cream praguri
sau cai false. (9)
22

Tehnica conventionala pentru prepararea canalelor curbe se realizeaza prin
instrumental 0.06, 0.08, 0.10 maxim 15, initial incurbat, care se introduce in canal
asociat cu un lubrefiant, prin presiune usoara si rotare in 2-3 directii, conform cu
complexitatea curburii. Cu acul ajuns la nivelul jonctiunii cemento- dentinare se
realizeaza prima miscare de razuire si apoi se continua treptat razuirea peretilor
dentinari. Pentru a evita formarea de praguri, deci aparitia fenomenului de
ledging este obligatorie preincurbarea acului, de fiecare data cand se introduce in
23

canal. Canalele curbe fiind adesea de calibru redus, la largirea treimii apicale nu se
folosesc intrumente cu numar > 25.(9)
24
(35)
METODA SCHILDER (1)

A fost descrisa de Prof. Herbert Schilder un 1974.
Presupune o serie de faze distincte ale prearatiei:
1. Determinarea lungimii de lucru
2. Mentinerea constrictiei apicale si a bontului pulpar apical
25

3. Largirea corpului canalului
El considera ca acele File se folosesc in primele 2 etape, iar acele pentru cea
de a treia.
Principiul precurbarii acelor:
Toate instrumentele trebuiesc precurbate. Gradul de curbare depinde de
gradul de curbare al radacinii care apare pe radiografia dentara. Trebuie efectuata
intotdeauna, chiar si atunci cand se instrumenteaza canale aparent drepte.
Un ac precurbat isi creaza mai usor acces printre obstacolele si calcificarile pe
care un instrument le poate intampina in drumul sau spre constrictia apicala.
Precurbarea acului previna ca instrumental sa creeze praguri sau cai false,
evitandu- se astfel aparitie fenomenului de ledging.
Pentru a se obtine aceasta precurbare a acelor, trebuie sa se foloseasca un
aparat asemanator unui plier orthodontic care indoaie, deci curbeaza partea active
a acelor, in moduri diferite, astfel incat sa corespunda cu gradul de curbura al
canalului radicular. Curbura va fii cu atat mai accentuata cu cat radacina este mai
scurta. Aceasta indoiere a instrumentelor trebuie sa se realizeze cu atentie si grija,
progresiv, pentru a nu deteriora acul si a- si pierde proprietatile elastice.
(1(
Inclusiv acele Reamers trebuiesc precurbate pentru a-si spori eficacitatea.

Dupa ce sunt usor indoite si apoi rotite in canal, ele descriu in spatiu o figura
descrisa de Schilder ca envelop of motion. Un ac reamer care nu a fost curbat in
prealabil, introdus intr- un canal curb va urma curbura acestuia, dar totusi nu se va
26

putea roti in jurul propriei axe, astfel ca in spatiu va descrie o forma de clepsidra,
fapt ce va determina lacerarea la nivelul foramenului apical sau aparitia pragurilor.
(!)
Stopper-ele de cauciuc
Toate instrumentele trebuie sa fie prevazute cu opritoare de cauciuc, care
sunt folosite pentru pentru a mentine la nivelul partii active a acului lungimea de
lucru.
Aceste opritoare sunt usor de aplicat, sau la nevoie de indepartat. Ele trebuie
sa fie fixate in siguranta pe tija acului, astfel inact lungimea de lucru sa fie
mentinuta constanta, si pozitia stopper-ului sa nu poate fi modificata in cursul
manuirii acului.
Trebuiesc plasate in unghi drept fata de axul acului.Daca sunt plasate oblic,
atunci lungimea de lucru poate varia cu pana la 2 mm.
Ele trebuiesc sa poata fi directionate in directia curburii, sau a precurbarii
acului. Este foarte util acest fapt, deoarece, in momentul introducerii acului in canal
practicianul stie in ce directie sa pozitioneze acul, astfel incat curbura acului sa
corespunda curburii canalului radicular si al radacinii.
PREPARATIA PROPRIU- ZISA MECANICA A CANALELOR (1)
Acele manuale sunt folosite in aceasta etapa astfel incat sa imprime canalului
radicular forma unui trunchi de con, cu varful spre apex si baza spre camera
pulpara, acesta fiind primul principiu al instrumentarii canalului- Shaping.
Canalul este deja largit usor de catre acele ce au fost utilizate in fazele
anterioare.
27

Primul ac reamer care se introduce trebuie sa fie de aceeasi dimensiune cu
cea a ultimului ac introdus ultima data in canal, care este considerat ultimul
instrument ce ajunge la apex. Pe langa scopul sau de a largi canalul, acest ac va fi
folosit pentru indepartarea rumegusului dentinar restant in canal in urma largirii
sale anterioare. Acele reamers sunt foarte eficace in aceasta faza, datorita spatiilor
mari dintre spirele partii active ale acului, ce se pot incarca consistent, producand o
indepartare rapida a DDR-ului. Acest prim ac folosit, desi de aceeasi lungime si
calibru ca cel anterior, nu trebuie sa ajunga pana la apexul radiologic, ci chiar usor
anterior de acest reper, astfel incat sa se evite afectarea foramenului apical
determinat de efectul de clepsidra. Acul se introduce inactiv in canal, rotat ulterior
de tura, in timp ce concomitant este retras din canal, imprimandu-i-se o rotatie
de 90 grade. Acest ac reamer niciodata nu trebuie sa fie infiletat sau fortat in peretii
canalului, ci ca toate celelalte instrumente endodontice, se scoate activ, desi se
introduce inactive in canal.
Aceasta miscare se repeta de cateva ori, dupa care canalul va fi irigat si se va
trece la urmatorul ac reamer. Se fac aceleasi miscari, doar ca dupa imprimarea ului de rotatie, se retrage doar cativa mm si miscare se repeta, abia la final fiind
scos acul de tot din canal.
2. METODELE DE
TELESCOPARE
Tehnicile de preparare manuala a canalelor radiculare prin telescopare sunt
urmatoarele:
-
Tehnica step back sau prin abord dinspre apical spre coronar
Tehnica step down sau prin abord dinspre coronar spre apical
Tehnicile de preparatia a canulului prin telescopare au permis preintampinarea

esecurilor in prepararea canalelor curbe, si anume: (9)
-
formarea de praguri prin aparitia fenomelelor de ledging,

perforatia radiculara pe curbura interna a canalului,
perforatia radiculara apicala;
In general se considera ca, cu cat curbura unui canal creste, cu atat este mai
dificila manopera de largire a acestuia, respectandu- I forma initiala si in acelasi
timp sa indeparteze rumegusul format. Pentru a se evita devierea de la traiectul
original in cadrul canalului radicular in cursul instrumentarii canalelor curbe, uneori
este necesara apelarea la unele tehnici de preparare mai complicate. (10)
28

Aceste metode de preparare manuala prin telescopare se pot efectua in doua
sensuri si anume:
- Corono-apical
- Apico- coronar (10)
Sens coronoapical
Sens apicocoronar
(33)
A fost demonstrat ca exista diferente in largirea canalelor in functie de metoda

de telescopare aleasa in prepararea canalelor, daca se alege o instrumentare in
sens corono-apical sau apico-coronar. (10)
TEHNICA abord apico coronar
TEHNICA abord corono apical
Tehnica standard, conventionala
Tehnica crown-down fara exercitare de

presiune
Tehnica step back
Tehnica step down
Foloseste ace Fill- tehnica circumferentiala
Tehnica Double flare
Tehnica Anti-curvature filing

Tehnica fortelor compensare (balanced forces)
In cadrul tehnicii cu abord corono-apical, se realizeaza o largire a canalului

step-by-step incepand dinspre portiunea coronara a canalului, mergand spre apical.
(10)
29

Aceste tehnici au rolul de a preveni ca, continutul infectat al canalelor
radiculare ce rezulta in cursul instrumentarii sa fie tasat in 1/3 a apicala a canalului,
ori chiar sa ajunga in tesuturile periapicale. Este un risc mai scazut de a trimite
rumegusul dentinar infectat in spatiul periapical cand se folosesc metode ce
folosesc instrumentar mecanic rotativ, decat atunci cand se prefer tehnicile
manuale.
1. TEHNICA STEP-BACK. TELESCOPAREA

REGRESIVA
Aceasta tehnica a fost introdusa de MULLANEY si este recomandata in
tratamentul mechanic al canalelor radiculare cu o curbura usoara spre moderata.
(9) Este contraindicata a fi utilizata pentru canalele ce au curburi accentuate.
Poate fi imbunatatita folosindu- se tehnica specific filing, instrumente cu
varf inactive si flexibile. Se instrumenteaza prima data portiunea apicala, si abia
ulterior portiunea coronara. Este considerate a fi tehnica standard de instrumentare
a canalelor radiculare. (10)
Initial, portiunea apicala, pe sectiune transversal va fi largita cu acele Kerr cu
3-4 numere ISO. Atunci cand lungimea de lucru este redusa pas cu pas cu 0.5-1mm,
alternand reducerea cu un ac superior si apoi acul master, (cel mai frecvent acul
rosu), preparatia va fi completata inclusive In portiunea coronara. Ultimul
instrument de canal care poate fi introdus pe toata lungimea de lucru va fi acul
apical master apical master file. (10)
Daca este executata corect, in urma acestei tehnici va rezulta o preparatie de
canal conica, cu o conicitate de 5%. Canalele cu o curbura accentuata >20% si
inguste fac ca instrumentarea lor sa fie mai dificila. Pentru a reduce problemele din
cursul instrumentarii se poate apela la precurbarea acelor sau la utilizarea
instrumentelor cu un modul mai mare de elasticitate, care sunt destinare a se
centra in canal, de- a lungul lungimii de lucru. (10)
Se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului, pana la constrictia
apicala, care se largeste in functie de calibrul natural al acestuia, de obicei pana la
un ac Kerr cu doua numere superioare celui cu care s- au facut cateterizarea si
stabilirea lungimii de lucru (odontometria). De exemplu, daca odontometria s-a
efectuat cu un ac Kerr 15, largirea portiunii apicale se va face pana la acul 25
inclusiv. In functie de calibrul natural al canalului, largirea portiunii apicale ajunge,
de regula, pana la acele Kerr 25 sau 30. (9) De fapt, aceste respective se utilizeaza
simultan, pe toata lungimea de lucru stabilita prin odontometrie, nu numai in
portiunea apicala. (9)
30

In continuare, trecandu- se la un ac Kerr cu un numar superior, se scurteaza
concomitent lungimea de lucru cu 1 mm. La fel se procedeaza pentru acul urmator,
a carui lungime de lucru va fi deci cu 2 mm mai scurta decat lungimea initiala,
stabilita prin odontometrie.(9)
De exemplu, daca largirea portiunii apicale s- a facut cu acul Kerr 25, care a
actionat simultan pe toata lungimea de lucru, cu acul Kerr 30 ne retragem 1 mm, cu
acul 35- 2mm, s.a.m.d. (9) Procedeul acesta de scurtare a lungimii de lucru se
continua prin schimbarea acelor Kerr pana cand aceasta devine mai scurta cu
aproximativ 4-5 mm fata de lungimea de lucru fixata prin odontometrie. (9)
Dupa cum se deduce, ia nastere o largire in forma de telescop, pe masura de
ne indepartam de apex, motiv pentru care tehnica poarta denumirea de
telescopare regresiva (9)
Pentru a evita formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care sa executat tratamentul mechanic al portiunii apicale, dupa ce am folosit un ac Kerr
cu un numar superior. (9)
Aceasta operatiune de recapitulare se executa pe toata lungimea de lucru a
canalului respective. In acest fel se realizeaza alezarea canalului radicular in forma
de telescop, fara a se forma si praguri. (9)
Tehnica telescoparii regresive este mai greu de aplicat corect in canalele cu
curbura mai accentuata. In aceste situatii, daca totusi dorim sa realizam
tratamentul mechanic de canal prin tehnica step back, pentru respectarea
principiului prepararii tridimensionale, trebuie sa recurgem la o tehnica speciala de
pilire, la ace cu varful netaietor modificat si la instrumentar de canal mai flexibil. (9)
31
32
(33)
33
2. TEHNICA STEP- DOWN. TELESCOPAREA

PROGRESIVA
Este o metoda recomandata in cazul instrumentarii unor canale inguste, sau ce
au curburi exagerate. Intr- o prima etapa, odata ce a fost determinate lungimea de
lucru prin odontometrie, se realizeaza largirea portiunii coronare a canalului, ulterior
realizandu- se largirea treimii apicale a canalului radicular. Segmentul drept al
canalului va fi largita utilizand un ac Hedstroem si apoi se vor netezi peretii folosind
o freza Gates- Glidden. Portiunea curba a canalului va fi instrumentata printr- o
tehnica ce utilizeaza rotatia sau raclarea substantei dure, folosind ace flexibile cu
varf inactiv. (10)
A fost introdusa de Goering si presupune o preparare telescopata care
porneste din portiunea coronara a canalelor. Metoda consta in largirea si evidarea
initiala a portiunii coronare a canalelor, continuandu- se prin coborarea in trepte
telescopate spre apex, in ordine inversa a numerelor acelor Kerr utilizate la
telescoparea regresiva (9)
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje: (9)
-
3.
Accesul rectiliniu spre portiunea apicala

Diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor
radiculare in cele 2/3 coronare ale acestora, care deviaza directia
microinstrumentului endodontic
Tratamentul mecanic rapid si efficient al portiunii apicale
Reducerea pericolului acutizarilor in tratamentul gangrenei pulpare prin
pistonarea transapicala a rumegusului dentinar infectat
Ofera posibilitati superioare de irigari endodontice datorita largirii
accentuate a treimii coronare a canalelor.
TEHNICA CROWN DOWN
Este o metoda recomandata in cazul instrumentarii unor canale inguste, sau ce

au curburi exagerate. Intr- o prima etapa, odata ce a fost determinate lungimea de
lucru prin odontometrie, se realizeaza largirea portiunii coronare a canalului, ulterior
realizandu- se largirea treimii apicale a canalului radicular.
Segmentul drept al canalului va fi largit utilizand un ac Hedstroem si apoi se
vor netezi peretii folosind o freza Gates- Glidden. Portiunea curba a canalului va fi
instrumentata printr- o tehnica ce utilizeaza rotatia sau raclarea substantei dure,
folosind ace flexibile cu varf inactiv. (10)
34

(34)(34)
(34)
35
4. TEHNICA INSTRUMENTARII
CIRCUMFERENTIALE
Aceasta tehnica doreste sa obtina o instrumentare egala in toate cele 3 planuri
a peretilor canalului radicular, utilizand o metoda de instrumentare manuala a unor
canale radiculare cu forme neregulate (Ex: canalul in forma de C intalnit in radacina
distala a molarilor inferiori). (10)Este contraindicate in cazul canalelor ce nu sunt
centrate pe mijlocul radacinii. In acest caz este indicata TEHNICA INSTRUMENTARII
ANTI- CURVATURE (in sens invers curburii), avand rolul de a proteja portiunea
interna a curburii, care este foarte apropiata de suprafata radacinii, in vederea
prevenirii unei perforari de tip stripping. (10)
5.
TEHNICA FORTELOR COMPENSATE
A fost implementata de Roane in 1985, ca fiind o metoda diferita de

instrumentare a canalelor curbe. Este tehnica Roane, sau a fortelor compensate,
care determina prepararea canalului conform dimensiunilor sale originale, si nu
conform gradului de curbura. Se folosesc ace cu sectiune transversala triunghiulara
care se introduce in canal si devin active in rotatie in sens orar, aplicand usoara
presiune in sens apical. Raclarea peretilor se obtine prin rotatie in sens antiorar,
aplicand totodata presiune. Southard a demonstrat ca utilizarea acestei tehnici
36

mentine forma initiala a canalului si pozitia originala a canalului in cadrul radacinii.
(7)
Permite tratamentul mecanic pe toata lungimea de lucru pana la acul 55 fara
transpozitia apexului. Este indicate in canalele cu curbura accentuate si foloseste
ace tip pila, special, flexibile cu varful netaietor. Manipularea acelor se face printr- o
miscare combinata, de 90 grade in sensul acelor de ceasornic, urmata de o miscare
de 360 grade in sens invers. (9)
Aceasta tehnica este considerata astazi a fi metoda standard pentru
instrumentarea manuala a canalelor radiculare curbe. Are drept punct de plecare
avantajul instrumentarii prin rotatie, folosind instrumente bazate pe principiul
acelor Kerr, dar care prezinta un varf inactiv al partii active. Acele Kerr flexibile sunt
introduse in canal aplicand o usoara presiune in sens apical,in timp ce sunt rotate in
sens orar intre 90-180 grade. In cursul ultimei rotatii, intre 120-180 grade,
aplicandu-se concomitent presiune in sens apical, care se executa in sens antiorar,
se realizeaza raclarea substantei dentare dure. Se indeparteaza acul din canal,
rotindu- l in directia acelor de ceas. Aceasta metoda de lucru este continuata pana
ce portiunea apicala a canalului a fost largita (pe sectiune transversal) cu 3-4
numere ISO. (10)
37
(36)
6.
TEHNICA OHIO
Spre deosebire de aceasta tehnica, metoda celor din Ohio sau California de
Sud presupun largirea treimii apicala pana la numarul 40. (7)
Presupune largirea segmentului coronar cu frezele Gates Glidden dupa ce
apexul a fost largit pana la numarul 25. Apoi, se plaseaza pe lungimea de lucru
instrumente cu numere superioare.
7.
TEHNICA CALIFORNIA DE SUD
Presupune modificarea accesului si aplicarea unei presiuni dinspre mezial

asupra instrumentelor, avand tendinta de indrepta curbura originala a canalului.
8. TEHNICA STEP DOWN- STEP BACK=

TEHNICA DUBLEI TELESCOPARI (9)
Are urmatorii timpi:
1. ETAPA DE PREGATIRE STEP DOWN: se largeste 1/3 coronara si medie a canalului cu
ajutorul frezelor sau a celor actionate de sistemele mecanice sau ultrasonice.
Aceasta operatie scurteaza si usureaza pregatirea manuala a canalului.
2. ETAPA DE PREGATIRE A ZONEI APICALE: la constrictia apicala se face cu ace Kerr
File, Unifile sau FlexoFile; largirea se incepe cu acul 15 sau 20 si se continua cu ace
succesiv mai mari pana la acul 40. Acesta este ultimul ac cu care se patrunde pe
toata lungime de lucru (ac master apical)
3. ETAPA DE PREGATIRE STEP BACK: se realizeaza forma conica a canalului, in treimea
apicala, cu 3-4 ace Kerr de diametru progresiv mai mare, fiecare dintre ele
patrunzand in canal cu cate 1 mm mai putin decat precedentul. Dupa folosirea
fiecarui ac se revine cu acul cu un diametru inferior, pentru e preveni impingirea
38

resturilor in zona apicala. In final se foloseste acul 40 pentru a verifica
permeabilitatea canalului pana la lungimea de lucru.
Cap. VI: PREPARATIA

CANALULUI RADICULAR IN
GANGRENA PULPARA
In tratamentul endodontic al gangrenei pulpare, ca metode de preparative
radiculara sunt folosite frecvent:
Metodele
Metodele
Metodele
Metodele
mecanice
sonice
ultrasonic
cu laser
Aceste tehnici sunt folosite deoarece efectele mecanice ale sistemelor folosite
se asociaza cu efectele chimice antiseptic ale lichidului de spaltura endodontica. (9)
METODELE MECANICE (9)
39

Se bazeaza pe unele sisteme care utilizeaza miscarea de rotatie, miscarea de
translatie sau ambele miscari combinate asupra instrumentelor endodontice:
Sistemul Giromatic
(37)
Canal Master U
Canal Finder
(38)
METODELE SONICE(9)
(39)
Se realizeaza prin vibrarea instrumentelor in canal, cu o frecventa intre 30005000 Hz, cu ajutorul unui aparat tip Sonic- Air sau Endostar, la care se monteaza
instrumente endodontice special.
METODELE ULTRASONICE (9)
Pentru prima data in stomatologie, ultrasunetele au fost folosite pentru
prepararea cavitatilor, ulterior in 1955 Zinner le-a folosit pentru indepartarea
depozitelor pentru dinte, urmand a fi introduse in tehnica detartrajului de catre
Johnson si Wilson. In endodontie au fost introduse abia in 1957 de catre Richman, si
folosite impreuna cu acele endosonice Kerr de catre Martin. Tot el a fost cel care a
introdus termenul de endosonic impreuna cu Cunningham, tehnica luand
denumirea de tratament ultrasonic sinergic. (13)
40

Ultrasunetele reprezinta un tip de energie Sonora cu o frecventa superioara
categoriilor ce sunt auzite de urechea umana, si anume de 20Hz. Intervalul de
frecvente folosit initial in endodontie era de 25-40Hz. Apoi au aparut pe piata
piesele de mana ultrasonice de frecventa redusa 1-8 Hz, dar acestea prezentau
dezavantajul ca determinau stress la suprafata dintelui, desi leziunile induse erau
mai putin importante.(13)
Utilizeaza in tratamentul endodontic ultrasunetele; este denumit si sistem
ultrasonic sinergic, in care se asociaza efectele mecanice al undelor ultrasonic cu
efectele chimice antiseptic si organolitice ale lichidului de irigare endodontica, de
regula Solutia de hipoclorit de sodium 2.5% ce insoteste in mod obligatoriu
activitatea energetic a acelor endosonice.
Se cunosc doua metode de a produce ultrasunete:
Magnetostrictiunea- converteste energia electromagnetica in energie
mecanica
Principiul piezoelectric- un cristal este folosit, care isi schimba
dimensiunile cand este supus unui curent electric. Deformarea cristalului
este transformata in oscilatie mecanica fara a produse insa caldura. (13)
Avand la baza principiul magnetostrictiunii sau plexoelectricitatii,
generatoarele de ultrasunete de uz stomatologic dau nastere unor unde acustice de
frecventa cuprinsa intre 20 000- 40 000 Hz, majoritatea firmelor producatoare
fixandu- se la cea de 25 000 Hz, considerate ca cea mai potrivita scopului propus.
Aparatele piezoelectrica prezinta un avantaj fata de cele ce se bazeaza pe
magnetostrictiune, si anume ca produc mai multe cicluri pe secunda: 40 comparativ
cu 24 Hz. Varfurile active ale acestor aparate functioneaza liniar, cu miscari de dute-vino, ideale pentru endodontie. Aparatele pe baza de magnetostrictiune
genereaza o miscare eliptica, care nu este ideala nici pentru procedurile
nonchirugicale si nici pentru cele chirurgicale endodontice. Acestea mai prezinta
dezavantajul ca genereaza caldura, ceea de duce la necesitatea existentei unui
sistem de racier corespunzator.(13)
Energia vibratorie eliberata de generatorul de ultrasunete la nivelul sondei
ultrasonic endodontice (a aculu endosonic), care reprezinta corespondentul
microinstrumentului chirurgical utilizat in tratamentul mecanic de canal
conventional (acele de canal), nu poate actiona decat in mediu lichid. Transmiterea
energiei undelor ultrasonic de la acul endosonic la peretii canalului ce urmeaza a fi
debridat si largit nu se face prin contact direct, ca in cazul presiunii mecanice
exercitata manual, cu ajutorul acelor de tip Kerr, ci prin intermediul unui mediu
lichid. (9)
Fluxul de unde acustice, care porneste de la acul endosonic introdus in
lumenul canalului radicular, actioneaza printr- o mobilizare rapida a moleculelor de
lichid in jurul acului endosonic, sub forma unor vartejuri, generand o unde de soc
lichidiana, care izbeste peretele canalului cu o viteza de 400km/ ora spulberand, pur
si simplu, straturile dentinare superficial in particule minuscule. La randul lor aceste
41

particule sunt accelerate de undele de soc radiante rezultate din implozie la viteze
de peste 500 km/ ora si directionare asupra peretelui canalului radicular. (9)
Practic, debridarea si largirea lumenului spatiului endodontic in cursul
tratamentului ultrasonic sinergic se fac cu contributia propriilor sale structure.
Fenomenul este comparabil celui din sablarein ce priveste capacitatea de penetrare
si debridare mecanica a tuturor anfractuozitatilor peretilor canalului radicular. (9)
Undele ultrasonic forteaza lichidul de irigare sa patrunda in cele mai mici
anfractuozitati ale canalelor radiculare, recunoscute prin mare lor diversitate
anatomica individuala, ca sip e o anumita portiune a canaliculelor dentinare,
exercitandu- si in profunzime actiunea mecano- chimica, aspect therapeutic greu,
daca nu chiar imposibil de realizat numai prin irigatiile endodontice conventionale.
(9)
Generatoarele de ultrasunete utilizate in tratamentele endodontice sunt:
Cavi- Endo (Dentsply) 1

Enac (Osada) -2
Piezon Master (Electro Medical System) -3
Piezotec (Satelec)- 4
42
(1-40)
(2-41)
(3-42)
(4-43)
Generatoarele de ultrasunete folosesc 2 tipuri de ace endosonice:
Setul tip ace Kerr pila, confectionate din otel inoxidabil cu numerele:
10, 15, 20, 25
Setul tip ace diamantate avand numerele 25, 35, 45
(44)
43
(45)
ACELE ENDOSONICE TIP KERR sunt elastice, putin fi recurbate si deci
utilizabile si in canalele radacinilor meziale ale molarilor inferiori, sau
vestibulare ale celor superiori;
ACELE ENDOSONICE DIAMANTATE, datorita rigiditatii, nu pot fi folosite decat
in canalele drepte sau portiunile rectilinii ale canalelor curbe, de obicei in
treimea coronara si uneori cea medie a canalelor radiculare.
(45)
44
TEHNICA CORECTA A TRATAMENTULUI

ENDODONTIC ULTRASONIC SINERGICGOODMAN ( 9 + 7)
(46)
-
Presupune o etapa premergatoare obligatorie, efectuata manual cu

microinstrumentarul chirurgical endodontic conventional: CATETERIZAREA,
odontometria cu stabilirea lungimii de lucru si largirea circumferentiala
initiala a canalului (de regula pana la acele de tip Kerr 15 inclusiv, in
canalele inguste sau de stabilirea numarului acului Kerr, care sufera o
usoara blocare in propulsive la nivelul istmului apical, in canalele mai
largi)
Debutul: introducerea acului endosonic tip Kerr 15 neactivat energetic,
pana la 1 mm de lungimea de lucru stabilita initial
Se activeaza acul endosonic K15 S sau K25 S sub spalturi abundente
endodontice cu hipoclorit de sodium 2.5%, procedandu- se la largirea si
netezirea peretilor canalului pana la acest nivel.
Se prepara conventional portiunea apicala de 1 mm cu acele Kerr
conventionale 20 si 25
45

-
Se reia netezirea ultrasonic cu acul sonic tip K15 S timp de 15-30s,

desavarsindu- se si debridarea acestei ultime portiuni a canalului
Terminarea prepararii canalului se face manual cu acul Kerr conventional
30, urmata de netezirea finala timp de 15-30s cu acul endosonic K25 S
sub spalaturi continue si abundente cu solutie de hipoclorit de sodium
2.5%
In timpul tratamentului endodontic se recomanda imprimarea asupra
acului endosonic a 3 tipuri de miscari:
Miscarea de du-te-vino circumferentiala, similara celei manuale, dar
efectuata pana la limita apicala a lungimii de lucru ultrasonic
Miscarea circulara de rotatie care se recomanda in general la
patrunderea si retragerea acului endosonic din canal, evitandu- se pe
cat posibil pastrarea constanta a adancimii de patrundere a acestuia,
mai ales in portiunile curbe ale canalelor, unde devierea directiei acului
endosonic de catre curbura interna a peretelui canalicular duce la
crearea unor praguri in partea opusa, pe curbura externa
Miscarea de translatie, lateral, prin usoara presiune pe peretii
canalului. (9)
METODA CU LASER (9)
(47)
Utilizeaza un laser pulsatoriu de 35W si care produce o raza cu o lungime de
unda de 1.06 microni, prelucrata de matricea optica cu particule de cuart.
In timpul functionarii se face o racier a canalului cu un sistem de racier tip
spray. In endodontie, prin introducerea laserului se urmareste suprimarea peliculei
de DDR formata din resturi anorganice si organice ramase dupa razuirea dentine de
pe peretii canalului prin metoda conventionala.
46

Laserul are si defect de potentare a actiunii solutiilor antiseptic folosite
obligatoriu pentru irigatii endodontice.
Utilizarea laserului in endodontie a fost studiata inca din inceputurile anilor
1970, ajungand sa fie mai frecvent folosit dupa anii 1990. Diferitele lungimi de unda
ale laserului s- au dovedit a fi eficiente pe reducerea semnificativa a coloniilor
bacteriene din canalele radiculare infectate, rezultate cu atat mai bune cu cat
laserul este asociat cu irigantii uzuali de tipul: EDTA 17%, acid citric 10%, hipoclorit
de sodium 2.5%. Actiunea chelatorilor faciliteaza pentrarea luminii laserului, care
poate strabate peretii dentinari pe o adancime de 1 mm. De asemenea laserul este
capabil sa activeze solutiile de spalatura endodontica aflate In canale. Aceasta
tehnica poarta denumirea de irigare laser-activata si s- a dovedit a fi mai eficienta
in indepartarea DDR- ului decat alte metode conventionale sau chiar ultrasunetele.
(14)
Laserele se clasifica un functie de pozitia lungimii lor de unda in spectrul
electromagnetic al luminii. Astfel ca ele pot fi:
-
Vizibile
Invizibile
Aproape / Medium/ far (near/ medium/far): Lasere cu infrarosu
Laserul verde a fost introdus in stomatologie recent. KTP, a neodymium duplicate

of 532nm
-
Lasere Near: Nd:YAG (1,064nm)

Medium: Erbium (2,780nm and 2,940nm)
Far: CO2 (10,600nm)
47
(48)
(49)
48
SISTEMUL CU LASER LIGHTWALKER
(50)
Prepararea cavitatii de acces endodontic se poate face utilizand laserul
Erbium, folosind un varf scurt de 4-6 mm, cu diametru 600-800 microni,
confectionat din quartz. Tinand cont de afinitatea mare pentru tesuturile intens
hidratate (pulpa si testuri cariate), laserul permite realizarea unui acces minim
invaziv, deoarece are actiune selective, inspre camera pulpara, in acelasi timp
realizand si sterilizarea spatiului endodontic prin indepartarea agentilor microbieni
rezidenti. Astfel, folosirea laserului permite evitarea transportarii germenilor
microbieni, a toxinelor si DDR- ului in directive apicala in cursul instrumentarii
canalelor. Chen a demonstrate ca bacteriile sunt distruse pe o profunzime de 300400 microni in cursul utilizarii laserului. In plus, laserele Erbium sunt capabile de
indepartarea tesutului pulpar calcificat, facilitand cautarea si permeabilizarea
canalelor calcificate. Unele studii afirma ca laserele sunt capabile intr- o oarecare
masura chiar si de largirea si conturarea interna a canalelor radiculare, dar totusi nu
pot subtitui instrumentarul din nichel- titan. (14)
Radiatiile emise de laser produc diverse modificari morfologice asupra
dentine.Daca sunt folosite fara racier, exercita efecte nocive termice asupra
dentine: indepartarea doar partiala a noroiului dentinar, inchiderea canaliculelor
dentinare. Daca sunt folosite cu sistem de racire, obtin in urma actiunii un model
dentinar mai favorabil, asemanator cu cel obtinut in urma folosirii irigantilor. (14)
Tehnologia laser folosita in endodontie in ultimii 20 ani a suferit o dezvoltare
uimitoare. Au aparut astfel fibrele optice si varfurile active de un calibru foarte
49

redus si cu un modul mare de elasticitate, ce au permis inserarea lor pana la 1 mm
de apex. Efectele termice asupra dentinei au fost reduse semnificativ, asociind
folosirea chelatorilor.
CAP. VII- CONCLUZII

In concluzie, o preparative corecta se obtine aplicand tehnica aleasa, in
functie de situatia clinica si de metoda de obturatie aleasa. (9)
O preparatie corecta a canalului necesita, de obicei, combinarea tehnicii
manuale cu una din celelalte tehnici. Astfel, pentru prepararea zonei apicale se for
folosi metodele manuale, iar pentru portiunea coronara tehnicile manual combinate
cu una dintre celelalte. (9)
Pentru obtinerea unui rezultat clinic ideal, este necesar ca decizia terapeutica
sa fie cea optima, practicianul sa aibe la dispozitie tot instrumentarul necesar, sa
beneficieze de acces la tehnologia de ultima ora precum si la informatiile necesare,
coroborarea eficienta a diferitelor metode in vederea obtinerii unui spatiu
endodontic evidat, steril, mentinand pozitia, formele, curburile originale ale
canalelor radiculare, atingand intr-un final scopul fundamental al tratamentului
mecanic radicular, si anume acela de a obtine remiterea proceselor inflamatorii
periapicale si obtinerea unui spatiu ideal, optim, perfect pentru aplicarea unei
viitoare obturatii radiculare realizata dintr-un material biologic, inert, care sa confere
o sigilare a spatiului endodontic cat mai buna si apropiata de cea ideala, si anume,
pulpa insasi.
50
CAP. VIII: Bibliografie

(1)Arnaldo Castellucci- Endodontics- vol 2
(2)Vertucci: Root Canal Morphology and its Relationship to Endodontic
Procedures, Endodontic Topics 2005, 10, 329
(3)Color atlas of Endondontology
(4)Endodontics: Problem Solving in Clinical Practice
(5)KISHOR GULABIVALA, BINA PATEL, GLYNIS EVANS & YUAN-LING NG, Effects
of Mechanical and Chemical Procedures on Root Canal Surfaces, Endodontic
Topics 2005, 10, 103122
(6)Dr. Kunjal S, Dr. Shashin Shah, REVIEW ON COMMON ROOT CANAL
IRRIGANTS, JOURNAL OF DENTAL SCIENCES Volume 2 Issue 2
(7)Fiona Margaret Heard: Preparation Techniques in Root Canal Therapy
(8)Cursuri&lp-uriEndodontie- Facultatea de Medicina Dentara a Universitatii
Ovidius Constanta
(9)M. Gafar& A. Iliescu- Endodontie clinica
(10)
Manual Root Canal Preparation Techniques- prof. dr. edgar Schafer
(11)
The Standardized-taper Root Canal Preparation- part 2. The GT file
selectionand safe handpiece-driven file use- L.S. Buchanan- Dental
Education Laboratories, Santa Barbara, CA, USA
(12)
hand instrumentation in root canal preparation- Elisabeth SaundersEndodontic Topics 2005, 10, 163167
(13)
Ultrasonics in endodontics- A review of the Literature- Gianluca
Plotino, DDS,* Cornelis H. Pameijer, DMD, DSc, PhD, Nicola Maria Grande,
DDS,* and Francesco Somma, MD, DDS*
(14)
Laser in endodontics (Part I + II ) by Prof Giovanni Olivi, Prof Rolando
Crippa, Prof Giuseppe Iaria, Prof Vasilios Kaitsas, Dr Enrico DiVito & Prof
Stefano Benedicenti, Italy & USA
(15)
http://en.wikipedia.org/wiki/Endodontic_therapy
(16)
http://www.bouldindds.com/endodontic-treatment-root-canaltherapy/
(17)
http://www.renudentalcare.com/what-we-do/generaldentistry/root-canal-therapy/
(18)
http://www.jalandhardentist.com/services/root-canaltreatment.php
51
(19)
http://www.thesmile-centre.co.uk/root-canal-treatment.html
(20)
http://budgetdental.com.au/our-services/root-canal-treatment/
(21)
http://gr.dentistbd.com/flexo-file-endodontic-instrument-usesand-safety-tips.htm
(22)
http://www.indiamart.com/nexus-medodent/products.html
(23)
http://www.dentcafe.com/produse.php?
pageNum_rs_produse=1&totalRows_rs_produse=42&kat_id=1
(24)
Hghg
(25)
http://www.dentex.ro/778instrumentar_endo_manual_otel/13131dentsply_maillefer_instruments_trading_s_a_r_l_ace_tire_nerfs_20_21m
m_10buc_blister.html
(26)
http://www.dentanacas.ro/vanzari/produse/140
(27)
http://smiledt.en.made-inchina.com/productimage/obtJWcprCZkK-2f0j00qsUQNpktVTbR/ChinaNiTi-Protaper-Endodontic-Files-Superfiles-I-.html
(28)
http://www.ewaydental.com/product/product_43_46_54_1_en.ht
ml
(29)
http://www.kabdental.com/small-dentalequipment/miltex_instruments_and_products/endodontic-files/handendodontic-files-integralife-miltex.html
(30)
http://www.advanceddentalcentre.com/course-details/advancedendodontics/
(31)
http://rds-nowdental.com/others/4-peeso-reamer-19-mmworking-length-package-of-6-instruments.html
(32)
http://www.sybronendo.com/index/sybronendo-shape-gatesglidden-02
(33)
http://dentallecnotes.blogspot.ro/2011/10/root-canal-preparationtechniques.html
(34)
http://www.hyflex.info/overview/step_by_step/
(35)
http://www.pacificdentalbangkok.com/root_canals_treatment.htm
l
(36)
http://gr.dentistbd.com/flexo-file-endodontic-instrument-usesand-safety-tips.html
(37)
http://www.micromega.com/allemand/produits/giromatic/index.php
(38)
http://www.dentaluck.com/dental-endo-motor/287-dental-endomotor-with-apex-locator-root-canal-finder.html
(39)
http://www.cascade-dental.net/index.php?
nav=detail&cat=141&id=2919
(40)
http://www.cascade-dental.net/index.php?
nav=detail&cat=141&id=2919
52
(41)
http://www.novodental.co.in/new-arrivals.htm
(42)
http://www.ems-company.com/de/dental/products/ultrasound
%20devices/piezon%20master%20600/
(43)
http://www.dentalraces.com/web/index.php?
option=com_virtuemart&Itemid=1&category_id=122&page=shop.bro
wse&limit=20&limitstart=20
(44)
http://www.ebay.com/itm/2pcs-Dental-Endo-tip-gold-coated-fitSirona-ultrasonic-Scaler-ES3T-/260973358700
(45)
http://www.sirona.com/en/products/instruments/
(46)
Google images
(47)
http://www.biolase.com/Pages/Endolase.aspx
(48)
http://www.biolase.com/Pages/Endolase.aspx
(49)
http://www.dsi.ro/cabinet/aparatura/altele/laser_kavo_gentleray_
980_class.html
(50)
http://www.lightwalkerlaser.com/en/procedures/endodontics/
53

Preparare Mecanica Radiculara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preparare Mecanica Radiculara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

/2012

Cadru univ. coordonator: Conf. Dr. Puscasu Cristina | Irion

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

6. Tehnica din OHIO

Cap. VI: Preparatia canalului

Cap. VII: Concluzii

Tratamentul mecanic al canalelor radiculare reprezinta una dintre etapele ce

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

mecanic sau in sedinta

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Cap. II Rolurile si importanta

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Instrumentarea canalului trebuie sa se realizeze pana in portiunea sa cea mai

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

prezenta numeroaselor canale secundare ce nu pot fi instrumentate manual

ori cu instrumentar rotativ;

neinstrumentata in cazul dintilor frontali maxilari. (5)

substante chimice, ceea ce va completa rezultate obtinute in urma instrumentarii

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

sub incidente angulate

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Cap. III- Instrumentarul endodontic

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Ace Kerr File (

INSTRUMENTARUL MANUAL (GRUP

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Sunt disponibile in dimensiuni de la 0.06- 140 mm,

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Sunt instrumente endodontice folosite pentru extirparea nervului din canalul

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Grupul II: Sunt aceleasi ace ca si in grupul I, doar ca se pot monta la

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Cap. IV- METODE MANUALE

Tratamentul mecanic se realizeaza prin metode manuale cu ajutorul acelor

Tehnica step back

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

folosesc intrumente cu numar > 25.(9)

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

METODA SCHILDER (1)

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Inclusiv acele Reamers trebuiesc precurbate pentru a-si spori eficacitatea.

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE

Tehnicile de preparatia a canulului prin telescopare au permis preintampinarea

formarea de praguri prin aparitia fenomelelor de ledging,

TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE