Sunteți pe pagina 1din 68

Embriogeneză

Săpt. 6 i.u. - lama dentară primară


(dentiţie temporară)

Săpt. 16 i.u. - lama dentară secundară


(dentiţie definitivă)
1. Creşterea si diferenţierea celulară:
a)proliferarea celulară
b)histodiferenţierea celulară
c)morfodiferenţierea celulară(organogeneza)
2. Mineralizarea ţesuturilor
dentare(calcifierea)
3. Erupţia dentară cu formarea rădăcinii
4. Uzura dentară şi atrofia orizontală a
parodonţiului
Erupţia dinţilor temporari

Ic,Il 6-12 luni

C 24 luni

M1 18 luni

M2 30 luni
Erupţia dinţilor permanenţi
Superiori Inferiori
Ic,Il 6-8ani Ic,Il 6-8ani
C 11ani C 9 ani
PM1 9ani PM1 10ani
PM2 10ani PM2 11ani
M1 6ani M1 6ani
M2 12ani M2 12ani
Accidente de erupţie ale dinţilor temporari
Tulburări cronologice
 erupţia precoce:(febrele eruptive)
 erupţia tardivă
rahitism; sifilis congenital; rubeola prenatală
( sindromul Down -secvenţă neobişnuită de
erupţie şi întârzieri)
dinţii natali
dinţi neonatali.
Accidente de erupţie ale dinţilor temporari
 Tulburări topografice de erupţie
Ectopia
Transpoziţia
Heterotopia
Tulburări de dinamică a erupţiei
• lncluzia dentară
• Reincluzia dentară (reîntoarcerea totală sau
parţială în procesul alveolar a unui dinte erupt)
Accidente de erupţie ale dinţilor
temporari
Tulburări locale asociate erupţiei dinţilor temporari
1. Pericoronarita congestivă
2. Pericoronarita supurată
3. Gingivostomatita
4. Foliculita expulsivă (Cap de Pont)
Accidente regionale ale erupţiei dinţilor
temporari
 hipersecreţie salivară şi nazală;
 fotofobie;
 congestie facială;
 hiperemie conjunctivală;
 coriză;
 herpes, etc.
Accidente generale ale erupţiei dinţilor
temporari
 tulburări nervoase (agitaţie, convulsii);
 tulburări digestive (anorexie, diaree, vărsături);
 tulburări respiratorii;
 stări de (sub)febrilitate;
Tratamentul accidentelor de erupţie ale
dinţilor temporari
 igiena bucală riguroasă cu soluţii slab antiseptice
 colutorii ( vitamina A, hidrocortizon, antibiotice)
 vitaminoterapie (E, A, D);
 sedative şi tranchilizante minore;
 antialgice şi antiinflamatorii
 chirurgical ( incizia abcesului)
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări cronologice de erupţie

Factori locali Factori generali


• poziţia superficială a mugurelui dentar • endocrinopatii
• extracţia precoce a dintelui temporar • boli febrile
Erupția • procese inflamatorii periapicale ale dinţilor
precoce temporari, cu rizaliză accentuată
• exces de spaţiu pe arcadă

• persistenţa dinţilor temporari pe arcadă peste • endocrinopatii


vârsta normală de exfoliere • carenţe alimentare şi vitaminice
• obstacole în calea erupţiei dentare • tulburări metabolice: rahitism
Erupția • lipsa spaţiului pe arcadă • tulburări psihice (oligofrenia)
tardivă • amelogeneza imperfectă • iradieri ale mamei în timpul
• fibromatoza gingivală ereditară sarcinii
• hiperplazii gingivale medicamentoase
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări topografice de erupţie

 Ectopia dentară = erupţia unui dinte la distanţă de locul său


normal de erupţie, de o parte sau de alta a liniei arcadei dentare
(ectopie vestibulară sau ectopie orală)
 Transpoziţia dentară = erupţia cu inversarea locului de pe
arcadă a doi dinţi vecini
 Heterotopia = anomalia de sediu a unui dinte ce se află
inclus sau erupe la distanţă de arcada alveolară
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară

 Incluzia dentară = retenţia intraosoasă sau submucoasă a


unui dinte complet dezvoltat, peste perioada sa normală de erupţie,
fără a avea posibilitatea sau tendinţa de a erupe
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
Incluzia dentară - etiologie
Tulburările din • plicaturarea sau alungirea lamei dentare
perioada de • modificarea axului de dezvoltare a dintelui
dezvoltare • traumatisme sau infecţii ale germenului dentar

• persistenţa pe arcadă a dintelui temporar


Obstacole în calea • malpoziţii ale dinţilor vecini
• dinţi supranumerari
Factori erupției dintelui
• formaţiuni tumorale
• fibromucoasă densă şi renitentă, hiperplazii gingivale
locali
• incongruenţa dento-alveolară primară sau secundară
Reducerea spaţiului • migrări dentare secundare extracţiilor precoce ale dinţilor
de pe arcadă temporari
• deficite de creştere scheletală
Osteoscleroza • traumatisme
procesului alveolar • procese inflamatorii

• disfuncţii endocrine: hipotiroidism, nanism hipofizar


Factori • tulburări metabolice (rahitism, anemii)
generali • factori ereditari
• anomalii cromozomiale (sindromul Down, sindromul Turner)
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară – forme anatomo-patologice
 După dinții interesați (Dehaume): temporari, permanenți,
supranumerari
 După tehnica chirurgicală ce urmează a fi efectuată
(Parant):

osoasă totală
Incluzie parțială

mucoasă totală
parțială
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară – semne clinice
 lipsa de pe arcadă a dintelui definitiv după perioada sa normală de
erupţie
 prezenţa pe arcadă a dintelui temporar
 prezenţa tremelor şi diastemelor
 deplasări, rotaţii şi migrări ale dinţilor vecini
 procese inflamatorii ale mucoasei (pericoronarite şi gingivo-
stomatite)
 prezenţa unor fistule cronice, fără răspuns terapeutic
 la inspecţie şi palpare se poate constata vestibular sau oral, o
deformare de consistenţă dură care ar putea fi sediul dintelui inclus
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară – examene paraclinice
 Ortopantomografia
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară – examene paraclinice
 Radiografia cu film ocluzal
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară – examene paraclinice
 Radiografia cu film ocluzal –
incidența Belot

Evaluează raportul între molarul de minte


superior și sinusul maxilar
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei

Incluzia dentară – examene paraclinice


 Radiografia cu film ocluzal –
incidența Donovan
Evaluează raportul în sens transversal
între molarul de minte inferior și corticala
linguală
Tulburări ale erupţiei dinţilor
permanenţi
 Tulburări de dinamică a erupţiei
Incluzia dentară – examene paraclinice
 CBCT (cone-beam computerized tomography)

• oferă o imagine cu o rezoluţie foarte înaltă


• avantajul că planurile anatomice nu se suprapun
• gradul de iradiere a pacientului este mult mai mic: 50 ~Sv, ceea
ce reprezintă 1/10 din doza de radiaţii a unei CT clasice
• permite reconstrucţia 3D
Patologia molarului de minte inferior

 Prognosticul evolutiv și axul de erupție al


molarului de minte inferior
 Unghiul dintre axul molarului de minte și axul molarului doi
Patologia molarului de minte inferior

 Prognosticul evolutiv și axul de erupție al


molarului de minte inferior
 Extracția unui dinte de pe hemiarcada corespunzătoare
Patologia molarului de minte inferior

 Topografia molarului de minte inferior


 Molarul de minte inferior ocupă aproape invariabil spaţiul
care îi este destinat: trigonul retromolar, în spatele molarului
de doisprezece ani
 Incluzie a molarului de minte inferior la distanţă de locul
normal de formare (heterotopie):
• în unghiul mandibular;
• aproape de marginea inferioară a mandibulei, în marginea
bazilară;
• în ramul ascendent;
• la nivelul condilului;
• în apofiza coronoidă
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


1. Angularea
În plan sagital, după Peterson se descriu:
• incluzia mezio-angulară (35% dintre cazuri) – odontectomie
relativ uşoară;
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


1. Angularea
În plan sagital, după Peterson se descriu:
• incluzia orizontală (35% dintre cazuri) – odontectomie
dificilă;
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


1. Angularea
În plan sagital, după Peterson se descriu:
• incluzia verticală (38% dintre cazuri) – odontectomie dificilă;
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


1. Angularea
În plan sagital, după Peterson se descriu:
• incluzia disto-angulară (6-8% dintre cazuri) - odontectomie
foarte dificilă
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


1. Angularea

În funcție de unghiul format între orizontala care trece


prin planul ocluzal al celorlalți dinți și axul lung al molarului
inclus,Winter descrie:
• unghi negativ «0°) - incluzie cu ax inversat;
• unghi între 0° şi 30° - incluzie orizontală;
• unghi între 31 ° şi 60° - incluzie mezio-angulară;
• unghi între 61 ° şi 90° - incluzie verticală;
• unghi mai mare de 90° - incluzie disto-angulară.
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


1. Angularea
În plan transversal, se descriu următoarele situaţii:
• molar inclus aliniat pe arcadă chiar în spatele molarului de
doisprezece ani;
• molar inclus deviat spre lingual sau spre vestibular .
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


2. Relația cu ramul mandibular
În funcție de gradul de acoperire osoasă a molarului
inclus, Pell și Gregory descriu 3 clase:
• Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet
liber faţă de marginea anterioară a ramului mandibular;
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


2. Relația cu ramul mandibular
În funcție de gradul de acoperire osoasă a molarului
inclus, Pell și Gregory descriu 3 clase:
• Clasa a II-a: jumătatea distală a coroanei este acoperită de
marginea anterioară a ramului mandibular;
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


2. Relația cu ramul mandibular
În funcție de gradul de acoperire osoasă a molarului
inclus, Pell și Gregory descriu 3 clase:
• Clasa a III-a: coroana molarului inclus este total acoperită
de ramul mandibular.
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


3. Relația cu planul ocluzal
În funcție de profunzimea dintelui inclus, raportată la
planul ocluzal al molarului de 6 și 12 ani, determinată de
grosimea osului supraiacent, Pell și Gregory descriu 3
clase:
• Clasa A: molarul de minte este la nivelul planului ocluzal al
molarului doi (sau uşor sub acesta);
Patologia molarului de minte inferior
 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior
3. Relația cu planul ocluzal
În funcție de profunzimea dintelui inclus, raportată la
planul ocluzal al molarului de 6 și 12 ani, determinată de
grosimea osului supraiacent, Pell și Gregory descriu 3
clase:
• Clasa B: faţa ocluzală a molarului trei este între planul ocluzal
şi linia cervicală a molarul doi;
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


3. Relația cu planul ocluzal
În funcție de profunzimea dintelui inclus, raportată la
planul ocluzal al molarului de 6 și 12 ani, determinată de
grosimea osului supraiacent, Pell și Gregory descriu 3
clase:
• Clasa C: faţa ocluzală a molarului trei este sub linia cervicală
a molarul doi.
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


4. Morfologia rădăcinii
• lungimea rădăcinii;
• curbura rădăcinilor;
• direcţia curburii rădăcinilor;
• dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor;
• spaţiul periodontal.

5. Dimensiunea sacului folicular

6. Densitatea osului înconjurător


Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


7. Natura țesutului acoperitor
• incluzie în țesut moale (molar inclus submucos)
• incluzie osoasă parțială
• incluzie osoasă totală (molar total inclus)

8. Relația cu molarul de 12 ani


Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior

 Clasificarea incluziei molarului de minte inferior


9. Relația cu canalul mandibular (nervul alveolar inferior)
Patologia molarului de minte inferior
 Factori care influențează dificultatea
odontectomiei M3 inferior
Factori care ușurează odontectomia Factori care îngreunează
M3 inferior odontectomia M3 inferior

• poziţia mezio-angulară; • poziţia disto-angulară;


• clasa I după Pell şi Gregory; • clasa a III-a după Pell şi Gregory;
• clasa A după Pell şi Gregory; • clasa C după Pell şi Gregory;
• rădăcini formate pe 1/3 sau 2/3; • rădăcini lungi şi subţiri;
• rădăcini conice sau fuzionate; • rădăcini curbe şi divergente;
• spaţiu parodontal larg; • spaţiu parodontal îngust/anchiloză dento-
• os "elastic"; alveolară;
• spaţiu faţă de molarul doi; • os dens, rigid;
• relaţie la distanţă de canalul alveolar • contact strâns cu molarul doi;
inferior; • raport direct cu canalul mandibular;
• incluzie în țesut moale. • incluzie osoasă completă.
Patologia molarului de minte inferior

 Tulburări asociate erupției și/sau incluziei


molarului de minte inferior
Patologia molarului de minte inferior

 Complicații septice
 Pericoronarita congestivă
• dureri spontane sau provocate, jenă în deglutiţie şi trismus discret
• mucoasă hiperemică, congestivă, tumefiată distal de molarul de 12
ani, în regiunea retromolară
• la presiune, de sub capuşonul de mucoasă apare o secreţie
serosanguinolentă, iar la palparea cu sonda dentară se poate
percepe coroana molarului de minte
• poate fi prezentă adenita submandibulară
• fenomenele inflamatorii pot retroceda după câteva zile, fie
spontan, fie prin tratament antiseptic local
• poate evolua către o formă supurativă, instalându-se
pericoronarita supurată
Patologia molarului de minte inferior

 Complicații septice
 Pericoronarita supurată
• stare generală mai mult sau mai puţin febrilă (38-39ºC),
inapetenţă
• jenă în deglutiţie şi trismus
• cu sonda dentară se poate palpa coroana molarului de minte
• prin evacuarea spontană a secreţiei purulente de sub
capuşonul de mucoasă, pericoronarita poate ceda
• procesul infecţios întreţinut de pericoronarită poate duce la
apariţia unor complicaţii septice în părţile moi perimaxilare,
în oasele maxilare, în ganglioni sau la distanţă
Patologia molarului de minte inferior
 Complicații (tulburări) mecanice
• leziuni carioase pe fața distală,
mortificări pulpare şi resorbţii radiculare
ale molarului de 12 ani
• declanşarea sau agravarea patologiei
ortodontice
• incongruenţă dento-alveolară cu
înghesuire în regiunea frontalilor inferiori
• tulburări în dinamica ATM
• leziuni ulcerative la nivelul mucoasei
jugale şi limbii, prin iritaţie cronică

 Tulburări trofice
• gingivo-stomatita odontiazică sau neurotrofică
Patologia molarului de minte inferior

 Tulburări nervoase
 senzitive:
• nevralgii dentare;
• sinalgii dento-cutanate;
• otalgii;
• algii cervico-faciale.
 motorii:
• trismus;
• contracturi musculare ale muşchilor feţei;
• paralizii faciale.
 salivare prin participarea sistemului simpatic:
• sialoree;
• asialie.
Patologia molarului de minte inferior
 Complicații tumorale
 favorizează apariţia unor chisturi sau formaţiuni tumorale benigne
odontogene, localizate frecvent la nivelul unghiului şi ramului
mandibular
 existenţa acestora poate provoca o serie de complicaţii, cum ar fi:
• supuraţii ale spaţiilor fasciale şi fistule prin infectarea chistului;
• ulcerarea tumorii prin traumatism produs de dinţii antagonişti;
• fracturi de unghi mandibular (fracturi în os patologic) datorate
demineralizării întinse a osului
Patologia molarului de minte inferior

 Atitudinea terapeutică
 Molar de minte inclus ce nu a provocat accidente sau
complicații

• extracţia profilactică
• ţinerea bolnavului sub observaţie până la apariţia primelor semne
de complicaţie a incluziei, (Peterson recomandă chiar extracţia
imediată a acestor molari atunci când este diagnosticată incluzia)
Patologia molarului de minte inferior

 Atitudinea terapeutică
 Molar de minte inclus ce a provocat tulburări inflamatorii
ușoare
• Pericoronarita acută congestivă: irigații orale cu soluții antiseptice,
tratament cu agenți fizici (ultrasunete, diatermie, laserterapie de
mică intensitate), antiinflamatoare, antialgice

• Pericoronarita acută supurată: drenajul sacului pericoronar,


antialgice, antiinflamatorii, decapușonarea (după remiterea
fenomenelor inflamatorii, în situațiile care permit erupția ulterioară
a molarului de minte)
Patologia molarului de minte inferior

 Atitudinea terapeutică
 Molar de minte inclus ce a provocat complicații sau
accidente inflamatorii severe
• Timpul 1: tratament local și general (irigații antiseptice, antibiotice,
antiinflamatorii)

• Timpul 2: incizia și drenajul colecțiilor supurative

• Timpul 3: odontectomia/extracția molarului de minte, după


cedarea fenomenelor inflamatorii/infecțioase
Patologia molarului de minte inferior

 Atitudinea terapeutică
 Molar de minte inclus ce a provocat complicații diverse
neinflamatorii
• Chisturi/tumori: chistectomie/extirparea în totalitate a tumorii +
extracție/odontectomia molarului de minte

• Nevralgii, tulburări mecanice: extracția molarului de minte

• Stomatita odontiazică: îndepărtarea depozitelor moi cu soluţii slab


antiseptice şi administrarea unor colutorii ce conţin substanţe
antiinflamatoare, antiseptice şi analgezice; după ce leziunile s-au
remis, obligatoriu se practică odontectomia molarului de minte

S-ar putea să vă placă și