0Endodontie

Subiecte endo

1.Domeniile biologiei si medicinii ce fundamenteaza abordarea endodontiei.

2.Competentele in endodontie ale absolventului

La finalizarea cursului studentul trebuie s:

cunoasc morfofiziologia pulpei dentare i a esuturilor periradiculare.

cunoasc anatomia spaiului endodontic i a rapoartelor topografice

cunoasc odontogeneza i anomaliile de dezvoltare a dinilor, mai ales a acelora care intereseaz
morfologia canalelor radiculare.

descrie rspunsul complexului pulpodentinar la carie, traumatisme, abraziune i mbtrnire.

cunoasc principiile anamnezei i examinrii extra i intraorale a pacientului.

s recunoasc simptomele subiective i obiective corespunztoare patologiei pulpare i

parodontale apicale

s poat realiza un diagnostic diferenial al durerii pulpare i parodontale apicale

s cunoasc etapele i tehnicile tratamentului chemo-mecanic.

s cunoasc etapele i tehnicile obturaiei de canal tridimensionale.

Abiliti de comunicare.

La finalizarea cursului studentul trebuie s.

a. comportament profesional

- s dovedeasc o atitudine profesional fa de pacient

- s coordoneze activitatea n cabinetul de medicin dentar prin colaborare cu asistenta

- s instituie i s menin un climat de lucru lipsit de pericole

- s cunoasc importana educaiei medicale continue pentru a-i dezvolta capacitile

profesionale fondate pe date tiinifice actuale
 b. comportament etic i jurispruden

- s aplice principiile etice legate de practica medical dentar

- s respecte drepturile pacienilor

- s recunoasc semnele de abuz sau maltratare a pacienilor i s informeze instanele legale

competente

- s respecte pacienii i colegii fr discriminare

- s respecte procedurile juridice, legale, administrative i direciile de conduit n practica

medicinei dentare

c. capacitate de comunicare i relaionare

- s-i nsueasc i s utilizeze corect vocabularul medical

- s stabileasc o relaie practician-pacient care s permit o ofert de ngrijire eficace.

- s dobndeasc abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obinerea datelor necesare

formulrii unui diagnostic corect i complet al afeciunii pulpei dentare sau a spaiului endodontic

- s dobndeasc abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obinerea acordului informat

pentru tratamentul endodontic

- s identifice factorii sociologici i culturali care provoac o maladie dentar sau o disfuncie

- s interrelaioneze cu medicii altor specialiti

- s menin o atmosfer de lucru constructiv, lipsit de stres

3.actele diagnostice si terapeutice ce impun redirijarea pacientului spre un specialist endodont

4.Enumerarea actelor terapeutice cuprinse in Ghidul de practica in endodontie

-Mentinerea vitalitatii pulpare

-devitalizarea pulpara

-tratamentul necrozei si gangrenei pulpare simple

-tratamentul parodontitelor apicale cronice

-tratamentul parodontitelor apicale acute

-posibilitati de reluare a tratamentului endodontic

-metode de albire dinti devitali (asta am gasit pe net nu stiu cat e de bine )
5.Semnificatia gradelor de evaluare a manoperelor din Ghidul de practica in endodotie:

-Gradul A -necesita cel putin un studiu randomizat si controlat ca parte a unei liste de studii de
calitate,publicate pe tema acestei recomandari

-Gradul B necesita existenta unor studii clinice bine controlate dar nu randomizate publicate pe
tema acestei recomandari

-Gradul C dovezi obtinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experti cu autoritate in
domeniu

-Gradul D indica lipsa unor studii clinice de buna calitate,aplicabile direct acestei recomandari

-Gradul E recomandari de buna practica bazata pe experienta clinica a grupului ce a realizat ghidul

6.Dezvoltarea embriologica a pulpei dentare

Papila dentara componenta conjunctiva se formeaza in urma cresterii bratelor mugurelui dentar si
condensarii celulelor mezenchimale situate in concavitatea cupei epiteliale care prin proliferare
formeaza pulpa.

7.Formarea radacinii a sistemului endodontic ,a tesuturilor de suport parodontal.

Numarul si aspectul radacinilor sunt determinate genetic ,edificarea lor este controlata de teaca
Hertwig,numita si arhitectul radacinii.

Dentina este depusa de celulele periferice ale papilei dentare diferentiate in odontoblaste.

Cementul-este depus de cementoblaste diferentiate din celulele interne ,vecine cu dentina.

Ligamentele parodontale-se diferentiaza din celulele mijlocii ale mezenchimului sacului

folicular,diferentiate in fibroblaste.

La dintii monoradiculari- teaca Hertwig se pliaza intr-un unghi de 45 de grade si formeaza cu cea
opusa un disc care separa celulele papilei dentare de cele ale sacului folicular inconjurator ,ramanand
deschisa doar la nivelul viitorului foramen apical.

La pluriradiculari-teaca Hertwig are forma unui cilindru ,prin plierea tecii se face diafragma epiteliala
ce va trimite prelungiri numite langhete ,acestea converg unele cu altele.

8.Clasificarea si functiile stem pulpare

Celulele nediferentiate:

-mezenchimale,celule stem

-se pot diferentia in fibroblaste sau in odontoblaste

-sunt in nr mare in pulpa tanara ,se mentin in vecinatatea peretilor capilari

-celule poliedrice cu prelungiri periferice avand citoplasma deschisa la culoare si nucleu situat central
-in repaus nu se deosebesc de fibroblasti

No.9 Diferentierea odontoblastilor

Ondontoblastele se diferentiaza din ectomezenchinul papilei dentare si au origine in crestele neurale.

Odontoblastele se pot evidentia specific cu anticorpi anti-vimentina dar si cu anticorpi anti-proteina

S-100.

Odontoblastele suntcelule post-mitotice,inalt diferentiat durata lor de viata se considera a fi egala

cu cea a dintelui indemn. In cazul refacerii dentinei din urma unei leziuni activitatea secretoare a
odontoblastelor poate fi preluata de celule denumite odontoblast-like : celule HOHL ,celule
mezenchimale si in unele situatii fibroplast.

10. Schema prinz de diagnostic diferential intre durerea pulpara si cea parodontala apicala

No. 11 structura si functiile odontoblastilor

Odontoblastul este :

-celula caracteristica a tesutului pulpar

-dupa diferentiere nu se mai poate divide devenind o celula fixa post mitotica

Odontoblastul este alcatuit din 3 portiuni principale:

-corpul celular (situat la periferia pulpei dentare)

-gatul odontoblastului(situat in contact direct cu predentina )

-fibra Tomes (patrunde in canaliculele dentinare)

Odontoblastul in activitate are un nucleu mare, ovalar cu cromantina abundenta si 1-4 nucleoli.

Odontoblastul in repaus este practic ocelula cu activitate mult redusa dar nu si oprita.

Functiile odontoblastului:

-dentinogeneza

-sinteza colagenului de tip I

-sinteza proteoglicanilor

-sinteza glicoproteinelor

-schelet de sustinere a predentinei

-rol special in raspunsurile pulpare , deoarece:

- celula pulpara cea mai apropiata de mediul extern este prima lezata de agentii
iritanti

- fiind celula specializata este mai vulnerabila ca fibroblastul

12. Componentele fundamentale ale tesutului conjunctiv lax pulpar

Compartimentul extracelular al pulpei dentare este alcatuit din matricea amorfa a substantei
fundamentale, fibre de colagen si lichid interstitial.

A. Substanta fundamentala, secretata de fibroblasti este asemanatoare celei intalnite in orice

tesut conjuctiv lax si reprezinta mediul intern al pulpei in care se desfasoara toate functiile
vitale.
Compozitia chimica a substantei fundamentale: proteoglicani; glicoproteine; apa si ioni.
B. Fibrele de colagen ca si substanta fundamentala reprezinta produsul de sinteza al
fibroblastilor. Colagenul este proteina predominanta in pulpa dentara umana (34%),
macromoleculele de colagen care alcatuiesc aceste fibre iau nastere prin agregarea
macromoleculelor de tropocolagen.
C. Lichidul interstitial este un transudat plasmatic cu o compozitie oarecum asemanatoare
plasmei sanguine dar care difera prin :
-continutul mai sarac in proteine
- instabilitatea cantitatii de apa, electroliti si glucoza( in caz patologic se elimina)

No.13 Componentele celulare ale sistemului imun pulpar

1. Macrofagele:
Sunt principalele celule defensive pulpare mobile si deosebit de active
Dispuse in pulpa normala in zona centrala si perivascular
Celula mare cu prelungiri scurte, uneori ovalara sau fuziforma

2. Limfocitele
-Apare uneori inpulpa normala; la dintii nerupti sau recent erupti apar acumulari
vocalizate de limfocite, aparent fara nici o explicatie se intalnesc in mod obisnuit in
inflamatia cronica
-in pulpaumana sanatoasa intalnim atat limfocite T cat si B

3. Plasmocitul:
- Celula ovalara cu citoplasma bazofila
- Nucleu excentric, cu cromatina dispusa in spita de roata
- Numar mic in pulpa normala devin foarte numeroase in cursul inflamatiei
4. Mastocitul:
- Rar intalnit in pulpa coronara sanatoasa
- apare frecvent in inflamatia pulpara cronica
- forma celulara rotund \ovalara
- nucleul mare, rotund

13.componentele celulare ale sistemului imun pulpar

No.14 Vascularizatia pulpei dentare.

-pulpa dentara este un organ intens vascularizat de artera maxilara interna prin ramurile dentare ale
arterelor: -alveolara superioara si posteriora, infraorbitara si alveolara inferioara

- vasele pulpare au peretii mai subtri decat cele parodontale

- sangele venos este colectat de venulele pulpare ce se varsa in plexul ptervigoidian( trece mai
departe in vena maxilara interna)

- comunicarea pulpei cu restul organismului se face prin foramenul apical si canalele accesorii

- vasele cele mai mari(100-150 micrometrii) patrund impreuna cu vasele limfatice si fascicule
nervoase senzitive si simpatice prin foramenul apical

- in pulpa mai intra si vase mai mici prin foramenele minore ale canalelor laterale si accesorii numai
ca aceste vase numai sunt insotite de firele nervoase

- ramificarea apare la toate nivelele dar este maxima in pulpa coronara, unde aceste vase colaterale
devin din ce in ce mai numeroase.

- circulatia in pulpa coronara este de 2 ori mai intensa decat in pulpa radiculara

Arteriorele pulpare prezinta cele 3 straturi specifice vaselor de acest tip:

- tunica externa(alc. dintr-o retea rara de fibre de colagen);

- tunica medie (1-3 straturi de celule musculare netede dispuse circular

- tunica interna(alc din celule endoteliale turtite)

Capilarele pulpare sunt vase de 8-10 micrometrii formate in intregime dintr-un singur strat de
celule endoteliale turtite asezate pe o membrana bazala.

No.15 Invertatia pulpei dentare

-pulpa dentara este un organ senzorial cu o invervatie extrem de bogata

- numarul si proportia fibrelor nervoase pulpare depinde de tipul de dinte (temporar sau permanent)
respectiv de stadiul de dezvoltare

Invervatia pulpara este alcatuita din :

- fibre nervoase aferente( senzitive) responsabile de aparitia senzatiei dureroase;

provin din ganglionul trigeminal ;patrund in pulpa radiculara sub forma de
fascicule in contact intim cu oasele pulpare
orice impuls(mecanic termic) este transims catre SNC sub forma de
durere
- fibrele nervoase simpatice responsabile de reglarea circulatiei in arteriolele
pulpare si modularea dentinogenezei; sunt in exclusivitate fibre amielinice

Fibrele nervoase intra in pulpa prin foramul apical urmand in general cursul si
maniera de ramificare a vaselor sanguine aferente

In pulpa radiculara se opresc maxim 10% din fibrele nervoase care au patruns
in dinte, restul isi continua drumul spre pulpa coronara ramificandu-se pe
parcurs.
 Plexul Raschkow alcatuit din fibre amielinice mici reprezinta un camp
receptor imens deoarece sumeaza cel putin 8 ramificatii terminale de la fiecare
fibra nervoasa ce tranverseaza foramenul apical.

16. Semnificatia morfo-functionala a conceptului de complex pulpo-dentinar

Pe sectiune transverala, dentina prezinta in structura ei, canalicule dentinare care se intind de la
pulpa pana la smalt. Estimativ numarul acestor canalicule este de 50 000/ mm patrat. In
interiorul canaliculului dentinar se afla o prelungire protoplasmatica odontoblastica, de la
odontoblastul din pulpa dentara, prelungire numita fibra lui Tomes.
Zona dentinara cea mai apropiata de pulpa prezinta caractere diferentiate datorita
interferentei dintre cele doua tesuturi conjunctive, pulpa dentara bogat vascularizata si dentina
puternic mineralizata, aceasta zona se numeste predentina si este situata imediat in afara
odontoblastilor si este alcatuita in cea mai mare parte din substanta fundamentala si fibre de
colagen

17.Raspunsul tesutului pulpar la stimuli nedistructivi

Pulpa reactioneaza la mediul inconjurator raspunzand prin alterarea anatomiei structurilor sale
interne si a tesutului din jur

Modificarea dimensionala:

Odata cu trecerea timpului sub actiunea unor factori iritanti ,volumul pulpei scade prin formare
tesuturilor calcificate aditionale pe pereti.In mod normal,cu timpul ,formarea dentinei continua,mai
rapid la nivelul podelei camerei pulpare si pe muchia incizala a dintilor anteriori.La dintii anteriori
camera se poate reduce pana la nivel gingival.

La molari formarea dentinei micsoreaza camera dandu-i infatisare asemanatoare unui disc.

Modificarea structurala:

Numarul celulelor scade si componenta fibroasa creste datorita imbatranirii pulpei.S-a observat o
scadere a numarului vaselor sanguine si a nervilor care sustin pulpa care imbatraneste,multe dintre
artere prezinta modificari arteriosclerotice similare celor vazute in alte tesuturi.De asemenea poate
aparea calcificarea arteriorelor si a precapilarelor.

Modificari regresive:

Scade capacitatea functionala a pulpei datorita imbatranirii.Pulpa imbatranita prezinta un nr mai mic
de celule, o vascularizatie mai putin extinsa si componente fibroase numeroase.

18.Raspunsul testului pulpar la stimuli distructivi

Structurile si functiile pulpei sunt alterate adesea radical prin agresare si inflamatia care rezulta.

Ca parte a raspunsului inflamator leucocitele neutrofile sunt atrase chemotactic la locul respectiv.
Bacteriile sau celulele pulpei pe cale de disparitie sunt fagocitate.

Fluidul care e eliberat tinde sa se acumuleze in spatiul interstitial al pulpei,dar deorece spatiul e
limitat presiunea din camera pulpara va creste.Aceasta presiune va produce efecte distrugatoare
asupra microcirculatiei locale.Presiunea tisulara crescuta colapseaza venele deci creste rezistenta la
fluxul sanguin prin capilare.Sangele este apoi suntat din ariile de presiune crescuta la arii mai
normale.

19.Mecanismele exprimarii sensibilitatii pulpo dentinare

20.Componentele sistemului endodontic

-canal radicular

-canale accesorii

-canale care comunica intre ele (comunicante)

21.Variatii ale anatomiei interne conventionale a dintilor

Anomalii frecvente de canale prezinta:

-incisivii inferiori 2 canale(V si L)

-molarul unu superior:radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale(Vsi P)

-premolarul 2 inferior :2 canale(V si L)

-primul si al doilea molar inferior:2 canale pe radacina distala

22.Variatii ale anatomiei interne a dintilor instalate dupa eruptia acestora

No.23 Incisivul central superior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Incisivi centrali superiori au lungime medie de 23 mm

-Forma canalui radicular difera daca dintele este examinat in sens mez-distal sau vestibulo-palatinal

-In sens mezio-distal pe radiografie apare ca o linie fina, aproape dreapta

-In sens vestibulo-palatinal este mult mai larg si prezinta o constrictie sub colet

-Pe sectiunea canalul are forma ovala la nivel cervical , se rotunjeste progresiv pe masura ce se
apropie de apex

-Curbura apicala la IC este foarte mica, la IL apare mai frecvent si este orientata distal

-Odata cu varsta depunerea de dentina secundara impinge plafonul camerei pulpare pana la un nivel
care poate corespunde cu coletul anatomic
No.24 Incisivul lateral. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Are o lungime medie de 22 cm

-Foarte rar acesti dinti pot avea mai mult de un canal radicular

-Are o lungime medie de 22 cm

No.25 Caninul superior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Este dintele cel mai lung(26,5 mm)

-Rar are mai mult de un canal

-Cavitatea pulpara este mult mai larga in sens vestibulo-palatinal decat la incisivi

-Forma generala a canalului este ovalara si devine circulara in treimea apicala

No26. Primul premolar superior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

=Lungimea medie este de 21 22 mm

-Camera pulpara este larga in sens vestibulo-palatinal si ingusta in sens mezio-distal si prezinta 2
coarne pulpare

-Este un dinte dificil de tratat datorita anatomiei sale pulpare complexe

-Prezinta variatii numarul canalelor si radacinii

-Prezinta adesea 2 radacini(60%), o radacina(35%) , 3 radacini(5% din cazuri)

-Frecvent sunt 2 canale chiar la monoradiculari ,deci sunt 2 canale (75%) , 1 canal(20%) si 3 canale(5%
din cazuri)

-Prin urmare, in mod normal, primul molar superior este un dinte cu 2 radacini si 2 canale radiculare.

No.27 Al doilea premolar superior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Prezinta in cele mai multe cazuri (95%) o singura radacina

-Numarul cazurilor cu 2 canale este foarte controversat(50/25%)

-Prezenta a 3 canale separate este cu totul exceptionala

*Deci premolarul secund superior in mod normal prezinta o singra radacina in care sistematic vom
cauta un al doilea canal

- Camera pulpara cu dimensiunea mai importanta in sens vestibulo-palatinal prezinta in

comparatie cu primul premolar podeaua mai aproape de apex

- La monoradiculari exista frecventa o insula de dentina ce imparte canalul in 2 parti care in general
se unesc pt a forma o extremitate apicala comuna

No.28 Primul molar superior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Dificil de tratat

-Prezinta un procent de succes mai mic decat dinti aflati anterior pe arcada

-Una din cauze este prezenta unui al 4 lea canal situat in radacina mezio vestibulara

-Observatiile facute invitro pe dintii extrasi arata la 2/3 prezenta celui de-al 4 lea canal

-Clinic 1 din 3 medici realizeaza prezenta celui de-al 4 canal

-Pe de alta parte daca exista 2 canale ( 15%) se termina printr-un foramen apical distinc

-Dpdv practic trebuie considerat ca primi molari superiori au 4 canale

-Camera pulpara are o forma de patrulater si prezinta dimesiunea cea mai mare in sens vestibulo-
palatinal

-Podeaua camerei pulpare este situata in mod normal sub colet

No.29 Al doilea molar superior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Copia mai mica a primului premolar

-Radacinile sunt mai apropiate mai putin divergente si in general mai putin curbe

-Existenta celui de al 4 lea canal e de 2 ori mai mica decat la primul molar

No 30 Molarii de minte superiori. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Morfologia acestui dinte poate prezenta variatii individulale foarte diferite

-De aceea tratamentul endodontic este contraindicat pe un asemenea dinte

-Daca din motive protetice este necesar tratamentul acestui dinte este necesara o radiofgrafie facuta
inainte inceperii tratamentului pt orientare asupra numarului radacinilor si canalelor

No.31,32 Incisivul central si lateral inferior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-In general au un singur canal drept usor de tratat

-Apare destul de frecvent o divizare a canalului catre mijlocul sau 2/3 apicala intr-o ramura
vestibulara si una linguala

-Existenta unui canal secundar poate fi cauza esecurilor in terapie

-Poate prezenta si 2 canale separate pana la apex (1,3%)

No.33 Caninul inferior. Anatomia interna. Modalitati de numeroare

-Coroana , radacina si camera pulpara seamana cu elementele corespunzatoare de la caninul

superior

-Dimensiunile sunt mai mici

-Canalul poate prezenta 2 brate

 No.34,35 Premolarii inferiori. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Contrar premolarilor superiori , cei inferiori au caracteristicile caniculare si pulpare foarte

asemanatoare

-In mod normal au o singura radacina si un singur canal

-Cateodata se separa in 2 ramuri care in aproprierea apexului se reunesc

-2 canale apar mai frecvent la primul premolar

No.36,37 Primul si al doilea molar inferior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-De obicei acesti dinti au 2 radacini una meziala si una distala

-Radacina distala este mai mica si mai rotunjita decat cea meziala

-Dispozitia cea mai frecventa este aceea cu 3 canale(2M , 1D)

-Ca si la molarii superiori este important sa cautam al 4 lea canal

-Camera pulpara este mai larga in mezial decat in distal

38 molarul de minte inferior anatomia interna modalit de numerotare

No 39. Anamneza pacientului . Antecedente patologice generale

-Pot exista unele boli generale care contraindica sau fac necesare unele masuri speciale pentru
realizarea tratamentului endodontic

- Exemplu: bolile cardiovasculare(HTA),alergiile, bolile de sistem, hepatice renale

-Este bine sa folosim un chestionar imprimat pt nu a uita una sau alta dintre bolile importante

-Uni pacienti necestita tratamente cu antibiotice curativ sau preventiv

-Alti pacienti pot fi purtatori de boli infectioase(hepatite, herpes,SIDA)

-Trebuie sa cunoastem inainte de efectuarea anesteziei daca pacientul urmeaza unele tratamente
medicale pe cale generala ( Atentie la anticoagulant!)

40.Anamneza pacientului. Antecedente patologice dento-parodontale

Este important de cunoscut :

Tratamente anterioare care ar fi putut afecta vitalitatea pulpei dentare
Traumatisme la nivel facial sau dentar
Tratamente ortodontice sau parodontale
-Durerea ste simptomul cel mai des semnalat pt diagnostic
-Este important sa se permita pacientului sa explice principalele lui probleme
-Important de semnalat este factorul timp( debutul durerii, durata acesteia ,repartitia ei
ziua/noapte)
-Localizarea durerii daca poate fi indicat dintele(localizata) sau regiunea ( nelocalizata
Obiectivul anamnezei dento-parodontale este de a determina :

De ce pacientul s-a recat la stomatolog.

Daca pacientul a avut recent un tratament dentar care ar putea influenta conditia pulpei
dentare.
Cand au inceput problemele
Daca exista factori care infuenteaza pozitiv sau negativ problema lui de exemplu
caldura,rece,presiune sau masticatie.
Care este frecventa problemei
Daca exista sangerarea sau prezenta de puroi la nivelul gingiei
Daca exista mobilitate dentara crescuta.
Eventuala existenta durerii :
a)Daca exista durere trebuie stabilit unde este localizata (daca pacientul poate identifica area
dintelui responsabil sau daca durerea este difuza)
b)Originea durerii (daca durerea este spontana sau provocata)
c)Daca simptomele durerii pot fi reprodusi
d)Caracterul durerii : (acut,bland,pulsatil)
e)Durata durerii (continua sau intermitenta)
f)Daca durerea este influentata de postura (durere in timpul serii cand pacientul este culcat)

41si 42. Examenul clinic subiectiv si obiectiv al pacientului in endodontie

Se evalueaza simetria faciala.Asimetria fetei poate indica edem de origine dentara sau poate fi
consecinta unui traumatism.In timpul examinarii extraorale se cauta fistule cutanate.

Cu ajutorul unei oglinzi dentare si unei sonde dentare se efectueaza examenul intraoral al tesuturilor
moi si duri.

In examinarea tesuturilor moi se cauta:

Leucoplachia
leziuni canceroase si precanceroase ale cavitatii orale
fistule
tumefierea tesuturilor sau eriteme
cicatrici sau semne de chirurgie periapicala antecedenta

Trebuie evaluate integritatea dentitiei si calitatea igienei orale a pacientului.

Inaintea examinarii a tesuturilor dure dentare trebuie sa se usuce coroanele dentare cu ajutorul unui
aspirator chirurgical.Se cauta :

carii
eventuale discoloratii ale coroanelor dentare
conditia lucrarilor stomatologice antecedente.
Prezenta crepaturilor si fisurilor dentare.
Daca se suspecteaza o leziune parodontala sau o leziune mixta parodontala-endodontica , atunci
este necesara si folosirea unei sonde parodontale.

Percutia :

Testul percutiei determina prezenta unei inflamatiei la nivelul ligamentelor parodontale,dar nu

da informatii despre sanatatea pulpei.Acest test poate fi folosit la diagnosticarea unei
parodontite apicale acute,care este cauzata de inflamatie pulpara ,trauma ocluzala sau boala
parodontala.

Percutia se efectueaza in primul rand usor cu indexul maiini drepte (incepand mereu de la dintele
cel mai putin suspect pentru a nu speria pacientul)

Apoi se efectueaza percutii cu manerul oglinzii dentare pe fetele ocluzale,vestibulare si

linguale.Percutia usoara unui dinte afectat de un proces inflamator la nivelul ligamentului
parodontal o sa provoace durere la pacient iar stomatologul o sa auda un sunet caracteristic
cracat- .

Un raspuns pozitiv la examenul percutiei este semn cert unui proces inflamator care cuprinde si
spatiul parodontal.

Un raspuns negativ totusi nu este un semn cert de sanatate pentru ca inflamatia periapicala
cronica este asimptomatica.

Examenul percutiei este contraindicat in cazul in care se suspecteaza fracturi sau fisuri dentare.

Palparea :

Examinarea prin palpare consta in aplicarea unei presiuni digitale usoare pe tesuturile moi ale
cavitatii orale.

Cu indexul mainii drepte se aplica o presiune usoara pe area suspecta cu o miscare rulanta.Astfel
ariile dureroase pot fi identificate din cauza raspandirii a inflamatiei de la ligamentul parodontal
la periostul adiacent.

Testul este cel mai eficient atunci cand se efectueaza simultan si la dintele respectiv al
hemiarcadei opuse.

Manevra aceasta poate ajuta la depistarea unei parodontite apicale in faza incipienta.Este utila in
delimitarea marginilor ale arii inflamate (de exemplu un abces alveolar acut) si in localizarea
punctului in care se va efectua insertia bisturiului pentru incizia si drenajul exudatului purulent.

In cazul unui abces,manevra bimanuala poate evidentia daca tumefierea subiacenta este moale
si fluctuanta.

Examinarea bimanuala se efectueaza pentru a investiga conditia limfonozilor submandibulari si

cervicali.

In sfarsit palparea ne da informatii asupra:

- mobilitatii dentare
- prezentei unei fenestrarii apicale sau unei fracturi alveolare.

43.Teste aditionale la examenul clinic obiectiv al pacientului in situatii de diagnostic dificil.

Teste termice

Testele termice ne dau cele mai concrete informatii in ceea ce priveste sanatatea sau gradul de
inflamatie al pulpei.Pacientii des acuza durere dupa schimbari in temperatura.O pulpa
necrotizata sau inflamata raspunde foarte diferit fata de o pulpa sanatoasa.Pulpa sanatoasa in
mod normal este sensibila la stimuli termici si sensibilitatea aceasta dispare repede dupa
indepartarea stimulilor.O pulpa necrotizata sau inflamata pe de alta parte ori nu raspunde deloc
la stimuli ori raspunde in mod exagerat si prelungit.

Ca sa ajutam pacientul sa inteleaga deosebirea intre reactia fiziologica si ceea patologica este
indicat sa efectuam testul termic inainte la un dinte sanatos si apoi la dintele suspect.

Testul termic la cald se efectueaza incalzind o bucata de guttapercha pe o flacara si pozitionarea

ei pe varful unei spatule.guttapercha se incalzeste pana la nivelul in care este prea calda ca s-o
atingem dar in nici un caz peste 65C. Guttapercha incalzita se plaseaza pe treimea cervicala a
fetei vestibulare,unde stratul de smalt este mai subtire.

*la dinti cu coroane de de aur folosim un disc de guma de lustruit la viteze mici care sa
provoace caldura prin atritie pe suprafata protezei*

*la dinti cu coroane de metalo-ceramice testul se face pe fata linguala a dintelui pe treimea
cervicala unde de obicei se gaseste o portiune de metal expus*

Testul termic la rece

Se efectueaza prin vaporizarea de clorura de etil pe treimea cervicala a dintelui sau pe un rulou
de vata prins cu pensa si apoi plasat pe dintele uscat.O metoda mai simpla este sa folosim
bastoane de gheata

Raspunsul pulpei sanatoase la test la rece este acelasi cu raspunsul la cald.Pacientul n-ar trebui
sa simta durere,doar o senzatie moderata care cedeaza imediat dupa indepartarea stimulului.

Daca raspunsul pulpei este cu :

durere care cedeaza greu chiar si dupa indepartarea stimulului,

durerea foarte acuta
sau
nici o reactie la test,
 atunci pulpa nu este sanatoasa dar inflamata.Lipsa raspunsului ar putea indica o pulpa
necrotizata sau un raspuns fals-negativ din cauza calcificarii excessive,unui apex imatur sau
un traumatism recent.

Testul electric
Testul se efectueaza cu un instrument care sa stimuleze electric inervatia pulpei.
Dintele de testat trebuie izolat cu rulouri de vata si uscat.
Instrumentul se pozitioneaza pe treimea cervicala a dintelui.
Contactul intre dintele si instrument trebuie facut printr-un gel conductor.
Instrumentul nu trebuie sa intre in contact cu gingia pacientului.

Raspunsul la test sugereaza prezenta sau nu a fibrelor neuronale , dar nu da informatii

asupra starii irigatiei sangvine a pulpei.De aceea testul acesta trebuie mereu combinat cu
celelalte teste de vitalitate ale pulpei.
Prima senzatia a pacientului este foarte slaba.Poate fi descrisa ca o senzatie de intepatura
usoara,sau de caldura usoara.La un anumit punct pacientul simte durerea care incet devine
insuportabila.
*testul electric trebuie evitat la pacienti purtatori de pacemaker. *

Test de cavitate
Atunci cand raspunsul celorlalte teste este dubios sau testele nu se pot efectua , (de
exemplu atunci cand dintele este total acoperit de coroane de invelis) ,se foloseste testul de
cavitate,care este cel mai sigur dintre toate si sterge imediat orice indoiala.

Testul se efectueaza pregatind o cavitate mica pe fata ocluzala a dintilor posteriori sau pe
fata palatinala/linguala a dintilor anteriori cu o freza sferica mica montata pe turbina,fara sa
anesteziem pacientul.In acest fel dupa ce patrundem grosimea protezei si a smaltului (daca a
ramas ) si ajungem la dentina pacientul o sa simta imediat o durere usoara.Durerea confirma
vitalitatea pulpei.
Daca raspunsul la test este pozitiv cavitatea se obtureaza.Daca raspunsul este negativ,adica
pacientul nu acuza nici o durere nici atunci cand freza ajunge in camera pulpara atunci
suspiciunea ca pulpa este necrotizata a fost corecta.Cavitatea mica creata pentru test poate
fi largita si transformata intr-o cavitate de acces.

Test de transiluminare
Transiluminarea cu fibre optice poate fi de folosi in giagnosticarea fracturilor sau fisurilor
dentare.Iluminand dintele lateral o linie mica intunecata reprezinta fractura.Pentru rezultate
eficiente trebuie indepartate restaurarile dentare preexistente.

Bite test( test de muscatura)

Este un test indispensabil pentru diagnosticarea corecta a fracturilor dentare.Pacientul este
pus sa muste un rulou de vata umezit cu o pereche de antagonisti pe rand.Manevra aceasta
provoaca deplasari minime ale fragmentelor , o intindere a proceselor odontoblastice si
apoi o senzatie de durere.

44.Metode contemporane de diagnostic imagistic in endodontie

Cele mai folosite metode radiografice sunt :
1.Tehnica unghiului bisector
2.Tehnica paralelismului

1)Tehnica unghiului bisector este bazata pe principiul de a pozitiona filmul cat mai aproape
posibil la suprafata linguala al dintelui fara deformarea acestuia (filmului).
In acest fel nu o sa existe paralelism intre planul filmului si axul lung al dintelui si razele nu
vor fi directionate perpendicular pe amandoua planuri ci directionate perpendicular pe un
plan imaginar mijlociu reprezentat de unghiul bisector format de aceste doua planuri.
Cu tehnica aceasta portiunea coronara a dintelui este foarte aproape sau chiar in contact cu
filmul,iar apexul este situat la o distanta considerabila.De aceea rezulta o distorsiune care o
sa fie mai accentuata spre apexul radacinii.

In plus daca fasciculul razelor X este perpendicular fata de planul filmului si nu de planul
unghiului bisector,atunci imaginea dintelui o sa apara scurtata.Astfel daca fascicolul este
perpendicular fata de axul lung al dintelui imaginea o sa apara alungita.

2.Tehnica paralelismului
Tehnica paralelismului este bazata pe principiul de a pozitiona filmul paralel cu axul lung al
dintelui.Dirizand fasciculul de raze X perpendicular cu axul dintelui , automat
acesta va fi perpendicular si cu planul filmului.
Cu tehnica aceasta este relativ usor sa obtinem paralelismul la arcada inferioara,mentinand
un contact bun intre dintii si filmul.Totusi pe arcada superioara paralelismul este mai dificil
de obtinut si filmul trebuie plasat mai departe de dinti.Rezultatul plasarii filmului la distanta
aceasta este obtinerea unei radiografii marite si pierderea de definitie.
Pentru a micsora aceste efecte nedorite este necesara folosirea conului lung,care permite o
marire a distantei intre sursa radiografica si obiectul.
 Se obtin radiografii cu dintele usor marit ,cu deformare uniforma care nu altera relatiile intre

variile structuri anatomice .

45.Valoarea diagnostica a radiografiei dentare retroalveolare in endodontie

Radiografiile au o importanta fundamentala pentru diagnosticul endodontic.Totusi trebuie

tinut minte ca radiografia este o reprezentare bidimensionala unui obiect
tridimensional.Exista mereu riscul unei interpretarii gresite de aceea nu trebuie folosit ca
singura metoda de examinare,dar trebuie folosita in combinatie cu celelalte
metode.Radiografia nu da informatii asupra vitalitatii pulpei.

Cu toate astea radiografia ne da informatii substantiale cum ar fi :

prezenta si extinderea leziunilor carioase
vecinatatea restaurarilor dentare la tesuturile pulpare
pulpectomii
calcificarile camerei pulpare
calcificarile canalelor radiculare
resorbtii radiculare
Radiolucente*** periradiculare
Originea unui tract fistulos
Fracturi radiculare
Grosimea ligamentelor parodontale
Bolile parodontale
Informatii asupra numarului radacinilor si al canalelor
Largimea camerei pulpare
Lungimea aproximativa a radacinilor.
Grosimea peretilor dentinari
Gradul de curbatura radiculara (daca curbatura se afla pe planul meziodistal)
Gradul de maturizare al apexurilor radiculare
Evidentierea terapiilor radiculare anterioare.

46 Tipuri de radiografii dentare utilizate in endodontie.

47.Executarea expunerii la radiografia prin tehnica paralelismului la frontali superiori

Incisivi superiori :

Filmul trebuie pozitionat destul de profund pe palat astfel in cat apexurile sa fie incluse in
radiografia.
Linia mediana a radiografului trebuie sa coincida cu linia mediana a arcadei dentare.
Filmul trebuie sa fie paralel cu axul lung al dintelui.

In cazul incisivului lateral radiograful trebuie centrat pe el fara suprapozitia dintilor adiacenti.

Caninul superior :

Dintele trebuie centrat in film in acord cu regula paralelismului.Radiograful trebuie pozitionat cu

portiunea lui mai lata paralela cu axul lung al dintelui.

48. Executarea expunerii la radiografia prin tehnica paralelismului la premolari superiori.

 Filmul trebuie pozitionat in palat destul de departe de dinti pentru a respecta regula
paralelismului.
Axul lung al filmului trebuie sa fie paralel cu planul ocluzal.

Din cauza existentei palatului si a arcadei dentare cei doi premolari sunt centrati la radiograf cu
mare dificultate , de fapt de cele mai multe ori vor fi deplasati spre mezial.In afara premolarilor pe
radiografie o sa observam primul molar , portiunea meziala a molarului 2 si parte din caninul.

49. Executarea expunerii la radiografia prin tehnica paralelismului la molari superiori

Marginea superioara a filmului coincide cu linia mediana a palatului si marginea inferioara este
paralela cu planul ocluzal.

Astfel filmul o sa arate portiunea distala a premolarului 2 si toti 3 molari fara suprapunerea
procesului zigomatic al osului maxilar.

Daca pacientul sustine ca are un reflex de voma usor de stimulat,trebuie luate anumite precautiuni:

- Pacientul trebuie sa fie pe pozitie erecta,si trebuie sa coopereze respirand profund prin nas
sau fara sa respire momentan.
- Pacientul trebuie sa evite respiratia orala
- Aparatul purtator de film trebuie pozitionat astfel incat sa nu atinga baza limbii sau palatul
moale.
50. Executarea expunerii la radiografia prin tehnica paralelismului la frontali inferiori

Incisivi inferiori :

Filmul trebuie orientat vertical si mai degraba posterior,dar nu prea mult ca sa nu interfereze cu
frenulul lingual.Pacientul trebuie apoi sa puna dintii in contact muscand suportul plastic.

E clar ca regula paralelismului trebuie mereu respectata.

Incisivul interesat trebuie centrat pe film fiindca asa se obtine cea mai mica distorsiune.

Canini inferiori :

Filmul trebuie pozitionat vertical cu partea lunga paralela cu axul lung al dintelui si caninul trebuie
centrat pe radiograf.Respectand prezenta frenulului si a limbii filmul trebuie pozitionat intr-o pozitie
destul de posterioare ca sa nu provoace durere la pacient.

51. Executarea expunerii la radiografia prin tehnica paralelismului la premolari inferiori

Radiograful trebuie pozitionat cu partea lui lunga perpendicular cu axul lung al dintelui.Marginea sa
superioara trebuie sa fie paralela cu planul de ocluzie.
Fiindca premolarii se afla pe jumatatea arcadei dentare,sunt dificili de centrat in radiografia,ceea ce o
sa arate pe ea portiunea distala a caninului,cei doi premolari ,primul molar si portiunea meziala a
molarului 2.

Filmul nu trebuie plasat foarte aproape de dinti ca sa nu provoace durere pacientului.

52.Expunerea la radiografie prin tehnica paralelismului a molarilor inferiori

Radiografia se pozitioneaza orizontal cu marginea superioara paralela cu planul de ocluzie.Rama de

plastic ce contine radiografia trebuie sa-si gaseasca spatiu intre limba si linti fara sa cauzeze
discomfort.Daca pacientul se opune cu ajutorul limbii in momentul plasarii radiografiei ,suportul
poate fi plasat pe dintii arcadei superioare in timp ce pacientul musca respirand pe nas.Pe radiografie
se observa portiunea distala a premolarului 2 si cei 3 molari.

53 interpretarea radiografiilor retroalveolare executate pentru odontometrie

54 planul de tratament in endodontie pentru dintele afectat.independentm respectiv bolistic

55 criteriile de solutionare terapeutica intr o sedinta sau mai multe

56 prognosticul evolutiei post operatorii. Abolirea simptomatologiei si longevitatea dintelui

57 planul de tratament in deschiderile accidentale ale camerei pulpare

58 planul de tratament in dechiderile accidentale ale camerei pulpare

59planul de tratament in inflamatiile pulpare acute reversibile

sub 59:1-diagnosticul pozitiv,,al pulpitei acute seroase partiale(pe baza evaluarii durerii+examen
obiectiv+teste vitalitate si examen radiologic)

2-trat pulpo odonto conservator prin coafaj direct

3-esec:amputatie vitala sau extirpare vitala cu obt de canal in aceeasi sedinta +trat
restaurator

60planul de tratament in pulpitele ireversibile

60:pulpite ireversibile:1-diagnosticare idem sub 59

2-extirpare vitala cu obt de canal intr o alta sedinta

3-trat restaurator

62 si 63 eu nu le fac:)))spor

61planul de tratament in necroza si gangreNA PULPARA SIMPLA:orice necroza se trat ca o

gangrena are 3 etape importante dupa diagnosticul corect idem sub59

1:evidare canal de resturile pulpare si dentinare pana la dentina sanatoasa prin trat mecanic pe
toata lungimea de canal pana la constrictia apicala,rezulta si largirea canalului in vederea
obturatiei

2:trat canal radicular prin sterilizarea canalului radicular prin tratament medicamentos si ag fizici
3:sigilarea spatului endodontic prin obturatie etansa

62planul de tratament in IN PARODONTITELE APICALE ACUTE

63planul de tratament in parodontitele apicale cronice

64criteriile de modificare pe parcurs a planului de tratament initial

65etiopatogenia inflamatiei pulpare

65:ag patogeni pot fi:externi:fizici-termici,traumatici

chimici:acizi,baze,met grele,subst oxidante

animati:bacterii,ciuperci

interni:avitaminoze,boli de sistem,dismetabolisme sau intoxicatii endogene

66mecanismele imune care intervin in inflamatia pulpara

sub 66:mecanisme ce intervin in aparare:1)mecanisme initiale de aparare(sa previ invazia

microbiana),rezulta depunerea de dentina tertiara si/sau dentina sclerotica in dreptul cailor de
acces

2)in interiorul tesutului pulpar:in faza initiala(infl acuta)mecanisme fagicitare intervin celulele cu
functie de fagocitare.....mai tarziu poate surveni un rasp cronic asociat cu prezenta atc

infectia cu evolutie indelungata:apare reactia de aparare de tip celular

3)in organul pulpar necrozat-mecanismele de aparare nu mai exercita decat o influenta minima
asupa bacterilor din interiorul spatiului endodontic

4)leziunile periapicale sunt rezultatul reactiei de aparare al organismului pt a preveni infectia la

nivelul osului alveolar

raspunsuri nespecifice: apar datorita actiunii directe a microorgansimelor asupra sistemului

imunitar Rezulta:o reactie de tip inflamator cu atragerea PMN in zona foramenului apical cu
actiunea de fagocitoza

raspunsurile specifice se dezvolta prin participarea celulelor LIMFOCITE b si t:prezenta

endotoxinelor stimuleaza proliferarea L b cu producerea de atc

se activeaza si sist complementului pt atragerea de PMN si macrofage in focar;pot sa mai apara

reactii atg-atc,aparitia de IG e

Tratament:coafaj direct+amputatie vitala si extirpare vitala

sub 68:inflamatia acuta reversibila(pulpita acuta seroasa partiala)

diag:durere spontana sau provocata dureaza de la cateva min la cateva ore

teste de vitalitate pozitve in secial la rece si curenti electrici

existenta unui proces carios fara deschiderea camerei pulpare si hipersensibilitate pe fundul
cavitatii

67criterii de clasificare a patologiei pulpare(anatomo clinic si terapeutic)

sub 67 criterii de clasificare:inflamatii reversibile:hiperemia si inflamatiile acute seroase partiale

ireversibile:seroasa totala+purulentele partiale si totale

+inchisele si deschisele

iar terapeutic:pulpa fara simptomatologie clinica

pulpa cu simptomatologie dar cu posibilitati reversibile

pulpa cu inflamatie ireversibila

pulpa necrozata

68pulpopatiile reversibile.inflamatia pulpara acuta reverssibila, diagnostic si tratament

69.Clasificarea pulpopatiilor ireversibile:

A.pulpite acute a.seroase totale b.purulente-partiale ,-totale

B.pulpite cronice a.inchise:-propriu zise,-hiperplazice b.deschise:-ulceroase, -granulomatoase.

sub 69:clasificare pulpopatii ireversibile:acute:seroase partiale

purulente partiale si totale

cronice:inchise-ulceroase si granulomatoase

deschise:propriu-zise si hiperplazice

70 inflamatia pulpara acuta ireversibila, diagnostic si trat

Pulpita acuta seroasa totala-diagnostic pozitiv:

-se stabileste pe caracterul continuu , de mare intensitate a durerii, sensibilitate la percutie in ax,
hipersensibilitate la testele de vitalitate termice.

Pulpita acuta purulenta partiala-diagnostic pozitiv:

-caracter pulsatil al durerii, posibil de localizat

-exacerbarea la cald, diminuarea la rece

-prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare, urmata de exacerbarea si apoi reducerea
durerii
-probe de vitalitate la rece si electrice pozitive la intensitati mai mari decat cele obisnuite.

Pulpita acuta purulenta totala-diagnostic pozitiv:

-caracter pulsatil al durerii, calmarre temporara prin lichide reci , teste de vitalitate reduse,
sensibilitate la percutia in ax si aparitia picaturii de puroi.

Tratamentul extirpare vitala. In cazul celei purulente totale se practica si un tratament

medicamentos dupa metoda aseptico-antiseptica.

71infl pulpara cronica(pulpite cr inchise) diagnostic si trat

. Diagnostic pozitiv:

-se iau in considerare scaderea considerabila a vitalitatii la diverse teste de vitalitate la dintii cu
procese carioase profunde sau cu obturatii care nu intereseaza camera pulpara.

-existenta unei carii secundare sau a unei recidive de carie

-daca in cadrul acestei situatii trepanarea exploratoare a peretelui de dentina pulpara evidentiaza
insensibilitate , dar cu sangerare abundenta in momentul lezarii pulpei , se pune diagnostic de pulpita
cronica inchisa

Diagnostic diferential:

-pulpita cronica deschisa ulceroasa- camera pulpara deschisa, pulpa vizibila, ulceratii suprficiale

-necroza pulpara-raspuns negativ la teste de vitalitate , lipsa sensibilitatii la sondarea camerei

pulpare , nu apare sangerare

-pulpita cronica inchisa granulomatoasa-absenta procesului carios sau a obturatiei

-gangrena pulpara-camera pulpara deschisa , lipsa oricarei sensibilitati si sangerari, miros fetid

Tratament- extirpare vitala

72. infl pulpara cronica(pulpite cr deschise) diagnostic si trat

-lipsa durerii si aparitia ei in urmatoarele circumstante-inteparea pulpei cu sonda ce provoaca o

durere vie

-existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare

-sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia sensibilitatii numai la inteparea straturilor mai
profunde
-raspuns pozitiv la teste de vitalitate numai la intensitati crescute ale excitantilor

-raspuns negativ la percutia in ax

Diagnostic diferential:

-pulpita cronica deschisa polipoasa-polip pulpar epitalizat sau neepitalizat si nu exista ulceratie

-neccroza si gangrena, in care la sondarea camerei pulpare si a canalelor pulpare nu apare sangerare
si nici sensibilitate , teste de vitalitate negative

Tratament:- extirparea vitala sau devitala numai in cazul une contraindicatii de anestezie

73. Necroza pulpara aseptica si septica(gangrena pulpara)diagnostic si tratament

Diagnostic pozitiv:

-modificari de culoare ale dintelui

-lipsa sensibilitatii la palparea cu sonda

-teste de vitalitate negative

-insamantarre bacteriana negativa

Diagnostic diferential:

-gangrena pulpara simpla-insamantare bacteriana pozitiva

-parodontita apicala cronica- osteita apicala,- examen bacteriologic pozitiv

-pulpita cronica deschisa-sensibilitate si sangerare in profunzimea canalului radicular, -teste de

vitalitate pozitive la intensitati mari

-pulpita cronica inchisa pr-zisa- prezenta cariei cu evolutie lenta ,-raspunsuri slabe la teste de
vitalitate

Tratament:

-fiind o mortificare pulpara , tratamentul cuprinde etapele similare celui de gangrena pulpara
incluzand si o etapa de tratament antibacterian.

Gangrena

Diagnostic pozitiv :

-carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate totala la palpare profunda

-fetiditate

-teste de vitalitate negative

-examen bacteriologic pozitiv

-imagine radiologica-fara modificari ale parodontiului apical

Diagnostic diferential:

-necroza pulpara- numai prin examen bacteriologic

-gangrrena complicata cu o parodontita apicala acuta- congestia mucoasei vestibulare , edem, durere
la percutie

-parodontita apicala cronica examen radiologic- formatiune periapicala, -prezenta unei fistule sau
cicatrice pe mucoasa vestibulara in dreptul apexului

-pulpite cronice sensibilitate la inteparea cu sonda , prezenta hemoragiei,- teste de vitalitate

pozitive la intensitati mari

74. Mecanismele odontalgiei:

-independent de stimulul aplicat suprafetei dentare , nu se naste decat o singura senzatie constienta
care este durerea

-nu se cunoaste exact mecanismul de transmitere a stimulului prin dentare pentru a initia un impuls
nervos( durerea)

-au fost propuse 3 ipoteze ale transmiterii durerii:

a. inervarea dentinei

b.mecanismul hidrodinamic

c.lezarea dentinoblastica

a.Teoria inervarii dentinei spune ca exista fibre nervoase in interiorul canaliculelordentinare care
atunci cand sunt lezate initiaza un impuls nervos ( potential de actiune).

b.Terminatiile nervoase neuronale din zonele subdentinoblastice, dentinoblastice si din canaliculele

dentinare sunt extrem de sensibile la presiune, la miscarea fluidului sau deformarea mecanica , daca
stimulul depaseste pragul lor.Fluidul tubular urmeaza acelasi legi ale fizicii ca si lichidele din
capilarele de sticla. Orice dislocare , oricat de mica, provoaca un flux de lichid intratubular.Miscarea
fluidului poate , de asemenea, provoca o miscare concomitenta a dentinoblastului , care la randul sau
produce o stimulae mecanica a terminatiilor nervoase in contact cu procesul si cu corpul celular.

c.Dentinoblastii pot fi lezati prin orice stimulent aplicat dentinei: termic, chimic, mecanic,
osmotic.Dentinoblastul si procesul sau functioneaza ca un mecanism transductor atunci cand
stimularea membranei este transformata intr-un mesaj chimic.

75 caracteristicile durerii dentinare

76. Caracteristicile dureriipulpare:

-timpul care trece de la impactul agentului cu tesutul pulpar pana la aparitia durerii este extrem de
scurt

-in prima faza durerea atrage atentia asupra suferintei pulpare si duce la manifestarea mecanismelor
de aparare , iar in a 2a faza prin componenta afectiva duce la modificari vegetative

-mai recent se recunooaste posibilitatea receptionarii impulsurilor nervoase si de catre terminatii

nervoase vegetative si a conducerii lor catre nevrax

-se pare ca indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redusa actioneaza pe fibrele vegetattive ,
in timp ce stimulii puternici actioneaza pe fibrele trigeminale

-se diferentiaza durerea de tip vegetativ cu un caracter surd, continuu, suportabil, imprecis, de cea
transmisa de nervii cranieni cu un caractter paroxiatic, intermitent si bine localizat

77. Caracteristicile durerii periradiculare

78 diagnosticul diferential al odontalgiei

79manifestari alergice care simuleaza durerea de cauza dento parodontala

No.80 Hipersensibilitatea postoperatorie in tratamentul cariei simple

- Hipersensibilitatea dentinara este fenomenul dureros ce apare la nivelul unui dinte

ca urmare a expunerii directe a terminatiilor nervoase din canaliculele dentinare la
actiunea agentilor agresori din cavitatea bucala, ca urmarii a sectionarii acestora prin
pierderea integritatii dintelui, fara a permite organismului sa se adapteze la noile
conditii;

81 Microinfiltratia marginala etiologie combatere

82. DDR etiologie semnificatie clinico terapeutica

n urma manoperelor de tiere a dentinei, n timpul preparrii cavitilor, dar i n timpul
tratamentului endodontic, indiferent de tipul de instrument utilizat pentru aceasta, rotativ sau de
mn, rezult o cantitate considerabil de rumegu dentinar, care acoper plaga dentinar sub forma
unui strat superficial aderent ce poart numele de detritus dentinar remanent (DDR) sau smear
layer, semnalat pentru prima dat de Boyde n anul 1963 i introdus in literatura de specialitate
romneasc de prof. Iliescu n 1999, sub denumirea de detritus dentinar remanent.
DDR este alctuit dintr-o pelicul organic amorf, cu grosimea de 2 micrometri n compoziia
creia intr cristale de hidroxiapatit i apare ca o consecin a degradrii colagenului din structura
esuturilor dure dentare. Acesta i pierde aspectul fibrilar i se transform ntr-o mas amorf de
gelatin. n plus, DDR blocheaz i canaliculele dentinare formnd cepuri intracanaliculare de DDR de
lungime variabil.
DDR este foarte aderent, nu poate fii ndepartat de splarea cu ap sub presiune sau cu solveni
organici, detergeni, ser fiziologic sau, ntr-o anumit msur, chiar de peroxidul de hidrogen. El
poate fi indeprtat prin demineralizare acid terapeutic i prin chelatori (EDTA).
Grosimea DDR depinde de:
- tipul instrumentului de tiere;
- mrimea i forma cavitii;
- folosirea apei pentru rcire n timpul manoperelor de tiere a dentinei.
Utilizarea frezelor cu granulaie mare i lipsa rcirii cu ap n timpul lucrului determin formarea
unui DDR de grosime maxim, de pn la 10-15 micrometri.
83)Cerintele unui material de coafaj indirect
Crearea conditiilor optime de vindecare pulpara
Actiune antihiperemianta si sedativa pulpara
Actiune antimicrobiana
Prevenirea agresiunilor ulterioare chimice sau toxice
Stimularea neodentinogenezei si scaderea permeabilitatii dentinare
Respectarea unei compatibilitati fizice sau chimice intre materialul de coafaj indirect si materialul de
obturatie coronara
Favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare
84)Cerintele unui material de coafaj direct.
Solubilitate in apa si umorile tisulare
pH alcalin apropiat de cel alpulpei dentare
toxicitate tisulara minima
eficacitate mare in concentratie mica
actiune antiinflamatoare si antiseptica indelungata si neiritata
inertie chimica fata de materialul de obturatie ,pt a nu intra in combinatie
sa nu coloreze dintele
sa nu aiba miros neplacut
85) Crearea conditiilor optime de vindecare pulpara
Actiune antihiperemianta si sedativa pulpara
Actiune antimicrobiana
Prevenirea agresiunilor ulterioare chimice sau toxice
Stimularea neodentinogenezei si scaderea permeabilitatii dentinare
Respectarea unei compatibilitati fizice sau chimice intre materialul de coafaj indirect si materialul de
obturatie coronara
Favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare
Varnisurile sau lacurile dentare sunt solutii ale uneia sau mai multor rasini derivate din gumele
naturale,dizolvate in solventi organici.Unele lacuri contin si substante terapeutice precum fluor,
eugenol sau timol.
Cand lacul este aplicat pe peretii cavitatii preparate ,lichidul se avapora lasand in urma lui o pelicula
subtire de material rasinos.Din cauza pericolului ca dupa evaporarea solventului sa ramana in film
mici bule , se indica diua straturi de lac. Filmul ramas depozitat pe structurile dentare este insolubil in
fluidul oral
Linerii in mod obisnuit se aplica intr un strat subtie ,un adevarat filtru a carui grosime variaza de la
cativa microni la cativa milimetri. Scopul aplicarii lor in cavitate este sa actioneze ca o bariera
protectiva intre dentina si materialul restaurator,reducand cat mai mult posibil efectul nedorit al
acestora asupra dentinei sau pulpei sa se reduca pe cat mai mult posibil microinfiltratiile fluidului
oral.
86)Clasificarea tratamentelor de conservare a vitalitatii dintilor
Metode de conservare totala a pulei dentare:coafajulindirect si coafajul direct
Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate :amputatia vitala(pulpotomia
vitala),amputatia devitala(pulpotomia devitala)
87)Coafajul indirect intr-un singur timp(o singura sedinta)
Izolarea dintelui
Toaleta cavitatii
Uscarea cavitatii cu jet de aer
Aplicarea in cavitate a unei paste de hidroxid de calciu
Obturatie provizorie cu eugenat de zinc
Dintele este tinut sub observatie 7-10 zile dupa care se trece la obturatia definitiva daca semnele de
hiperemie au disparut iar pulpa isi mentine vitalitatea . in caz de esec se aplica alte metode
terapeutice.
88)Coafajul indirect in dublu timp
Timpul 1-
Izolarea dintelui,
Toaleta plagii dentinare cu apa oxigernata si neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald si cu bulete sterile
Aplicarea pe fund a cavitatii a pastei cu antibiotice care se aplica in doua moduri
a)cu spatula bucala sau cu o bagheta de sticla se ia o cantitate de pasta de antibiotice ce se
depune in cavitate .Cu un fuloar de ciment se intinde pasta pe fundul cavitatii intr-un strat de
aprox.1mm grosime. Deasupra se aplica o buleta de vata sterila care sa aiba volumul de aprox.1/3din
vol.cavitatii.Totul se acopera cu eugenat de zinc ,asigurandu-se etanseitatea pansamentului
b)pasta cu antibiotice se poate preleva cu ajutorul unei bulete sterile ,ce se introduce in
cavitate ,asigurandu se un contact intim al pastei cu fundul cavitatii.Daca volumul cavitatii permite se
aplica deasupra inca o buleta de vata sterila,care sa nu depaseasca1/3 sin vol.cavitatii.
Totul se acpoera cu eugenat de zinc ,asigurandu-se etanseitatea pansamentlui care se mentine in
ambele situatii timp de 48de ore dupa care se trece la timpul2.
Timpul2-
Izolarea dintelui
Indepartarea eugenatului de zinc
Indepartarea buletei de vata indepartarea urmelor de pasta de antibiotice prin stergerea peretilor cu
bulete sterile umectate in neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald
Aplicarea unei cantitati de pata de hidroxid de calciu ,in cavitate intr un strat de 1mm grosime
Acoperirea cavitatii cu eugenat de zinc avand grija sa nu se disloce prin presiune ,[asta sau hidroxid
de calciu.

Se mentine pansamentul 7-10 zile timp in care se urmareste evolutia clinica . daca semnele de
hiperemie au cedat si dintele isi pastreaza vitalitatea se procedeaza la aplicarea obturatiei definitive
coronare .Pentru aceasra se modeleaza in eugenatul de zinc obturatia de baza ,dupa care se aplica
obturatia definitiva coronara.In situatia in care obturatia coronara se realizeaza cu materiale
compozite, se aplica ciment fosfat de zinc ,sau CIS.peste stratul de eugenat de zinc lasat ca obturatie
de baza . Daca in intervalul de 7-10 zile durerile se exacerbeaza ,coafajul indirect se considera
nereusit si se recurge la alte metode terapeutice .
No.89 Coafajul direct. Indicatii . Protocol operator.

-Coafajul direct este metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta
izolnanta, neiritanta , cu actiune antiinflamatoare si dentinoneogenetica;

-Coafajul este indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie;

-Coafajul se efectueaza la pacienti pana in 30 de ani;

-Coafajul se efectueaza la pacientii clinic sanatosi;

-Coafajul este indicat in deschiderile accidentare ale camerei pulpare ;

-Deschiderile accidentale ale camerei pulpare se realizeaza coafajul direct intr-un timp(pag140 ), pe
cand in inflamatia incipienta a pulpei dentare se realizeaza coafajul direct in dublu timp;(pag141)

In indicatiile si contraindicatiile coafajul direct se tine cont de 2 grupe de factori:factorii generali si

factorii locali.

A.Factorii generali:

-varsta pacientului-coafajul se indica la pacientii pana la 30 de ani,varsta de la care incep ,in

general,metaplaziille regresive ale pulpei dentare;

-starea generala a organismului-coafajul se efectueaza la pacientii clinic sanatosi;

-factorii de ordin social-posibilitatea pacientului de a se prezenta la controalele repetate in cadrul

dispensarizarii;

B.Factorii locali:

-Coafajul este indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie.Este contraindicat

coafajul la nivelul molarii de minte ,ectopici,dinti suprasolicitati,dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic.

-Coafajul are indicatii majore in cariile ocluzale,mai putin recomandabil in cariile aproximale cu
evolutie subgingivala si in cariile cervicale.De asemenea este contraindicat in cariile distale ale
molarilor secunzi superiori,deoarece atat accesul cat si vizibilitatea sunt reduse.

-Volumul coroanei si al cavitatii-la dintii cu volum mic ,cavitatea nu va avea adancimea necesara
pentru aplicarea celor doua sau trei straturi de coafaj.

-Starea pulpei dentare.Coafajul este indicat in deschiderile accidentale ale camerei pulpare
,hiperemia preinflamatorie si pulpita acuta seroasa partiala al carui debut nu a depasit 24 de ore.

Tehinica coafajului direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare.

-izolarea dintelui

-indepartarea salivei din cavitate cu bulete sterile

-hemostaza plagii pulpare prin tamponament usor cu bulete sterile sau bulete carbonizate

-degresarea peretilor cavitatii cu buleta imbibata in neofalina

-uscarea cavitatii cu aer caldut

Aplicarea pastea pe baza de hidroxid de calciu cu urmatoarea tehnica:pe o spatula bucala sterila se
ia o cantitate de pasta si se depune in cavitate,pe fundul acesteia.

Aceeasi operatiune se poate efectua cu un fuloar pe suprafata neteda sau depunerea prin pistonare
a pastei din seringa.Dupa depunere,cu un fuloar steril de ciment se aplica pasta cu multa grija pentru
a nu exercita presiuni asupra pulpei,mai intai pe orificiul de deschidere al camerei pulpare si apoi pe
intreg peretele pulpar al cavitatii,intr-un strat de maximun de 1 mm grosime.Deasupra se aplica,tot
fara presiune,eugenat de zinc de consistenta intermediara intre cea chitoasa si cea smantanoasa
,pana la umplerea intregii cavitati.Daca volumul cavitatii permite ,se recomanda,ca dupa
introducerea unei anumite cantitati de eugenat de zinc,ultimul strat sa fie din ciment fosfat de
zinc,pentru a asigura o inchidere etansa si cu o rezistenta mai mare.Pacientul sa fie sub observatie
20-30 zile pentru a se urmari evolutia clinica.Daca in acest interval apar simptome de pulpita acuta
sau simptome de necroza pulpara se trece la indepartarea pulpei dentare.

Coafajul se considera reusit daca in acest interval de timp pacientul nu acuza dureri,sau are numai
usoare dureri la rece ,iar dupa perioada de control,pansamentul este integru si probele de vitalitate
arata o sensibilitate normala.Dupa obturatie coronara definitiva pacientul este dispensarizat si
chemat la controale din 6 in 6 luni,timp de 2 ani de la efectuarea coafajului,controlandu-se vitalitatea
dintelui si integritatea obturatiei coronare.

Tehnica coafajului direct in inflamatia incipienta a pulpei dentare.

Sedinta 1:

-izolarea dintelui

-indepartarea in totalitate a dentinei alterate cu excavatoare Black sau cu o freza sferica mare cu
turatie mica

-hemostaza prin tamponament cu bulete de vata sterila sau bultet de vata usor carbonizate

-toaleta peretilor cavitatii cu bulete umectate in neofalina

-uscarea cavitatii cu jet de aer caldut cu presiune mica

-aplicare pastei de antibiotice dupa urmatoarea tehnica:

Din flaconul de pasta cu antibiotice se ia cu ajutorul unei spatule bucale,o cantitate de pasta ce se
depune pe peretele pulpar al cavitatii.Cu un fuloar de ciment de aplica pasta in contact intim ,dar
fara presiune pe pulpa descoperita si apoi se intinde pe tot peretele care acopera pulpa,intr-un strat
de 1 mm grosime.Deasupra se aplica o buleta de vata sterila al carei volum nu trebuie sa depaseasca
1/3 din vol cavitatii,apoi totul se acopera cu eugenat de zinc aplicat fara presiune.Se mentine
pansamentul 48 de ore.Daca durerile cedeaza se trece la timpul 2,daca nu au cedat complet se
repeta aplicarea pastei cu antibiotice pentru inca 48 de ore

Sedinta a 2-a :

-izolarea dintelui

-se indeparteaza urmele de pasta cu antibiotice stergand peretii cavitatii cu o bucata sterila de vata
umectata in neofalina

-se aplica pe plaga pulpara o pasta pe baza de hidroxid de calciu

-cu un fuloare de ciment se aduce pasta peste orificiul de deschidere al camerei pulpare,avand grija
sa nu exercitam presiuni ,iar restul pastei se intinde pe fundul cavitatii intr-un strat de 1 mm grosime.
-restul cavitatii se umple cu eugenat de zinc cu aceleasi precautii de a nu exercita presiuni asupra
pulpei.Pacientul este rechemat dupa 20-30 de zile,daca nu apar dureri intre timp.

Dupa un interval de 20-30 de zile,lipsa unei simptomatologii dureroase se controleaza integritatea

obt de eugenat de zinc si se efectueaza testele de vitalitate.Daca pacientul nu a avut dureri spontane
si provocate,pansamentul a ramas integru si testele de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala
sau usoara hipersensibilitate,se considera coafajul reusit.SE obtureaza cavitatea definitiv,iar
pacientul este dispensarizat,fiind chemat la cotrol clinic si radiologic din 6 in 6 luni,timp de 2 ani.

90.Ampuatia vitala partiala(coronara).Indicatii.Protocol.

Este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara,dupa insesibilizarea ei prin
anestezie ,mentinandu-se pulpa radiculara vie,sub protectia unui panasament histofil.

Indicatii:

-la copii si la tineri pe molari si premolari ,cu radacinile in curs de formare si in pulpopatiile incipiente

-cand este indicat coafajul direct ,dar acesta nu poate fi efectuat datorita conditiilor anatomo-
topografice nefavorabile dintelui.

Tehnica:

-anestezi prin infiltratie plexala sau anestezie tronculara periferica cu solutie de xilina 2% cu sau fara
adrenalina sau clorhidrat de procaina 4% cu sau fara adrenalina.

-izolarea dintelui si badijonarea acestuia si a dintilor vecini cu alcool iodat

-exereza resturilor de dentina alterata din cavitatea carioasa cu o freza sferica sau cu linguri Black

-se largeste orificiul de deschidere al camerei pulpare cand acesta exista cu o freza sferica,iar in
situatia in care camera pulpara nu este deschisa se creeaza un acces,tot cu o freza sferica.Se largeste
deschiderea camerei pulpare cu o freza cilindrica,actionand de-a lungul peretilor sau cu o freza
sferica prin miscari de scoatere activa.

- excizia pulpei coronare se face cu lingurile Black ,evitand smulgerea pulpei radiculare

-hemostaza se face prin tamponament cu bulete sterile

-se repereaza orificiile canalelor radiculare cu sonda dentara

-se alege o freza sferica cu diam mai mare decat al orificiului canalului radicular si cu ajutorul ei
realiza in portiunea initiala a canalului un lacas cu o adancime de 1-1,5 mm.

-se face din nou hemostaza prin tampnament ,se curata si se degreseaza peretii camerei pulpare si
cavitatii ,cu bulete imbibate in neofalina si se usuca cu aer cald

-in lacasurile create se aplica pasta de hidroxide de calciu dupa tehnica descrisa anterior si se intinde
pe podeaua camerei pulpare intr-un strat de 1 mm grosime.In restul cavitaii se introduce ,fara
presiune,eugenat de zinc,pana la umplerea completa sau se umple partial cu eugenat ,iar restul
cavitatii se obtureaza cu ciment fosfat de zinc.
Pacientul se tine sub observatie 15-20 zile.Daca in acest interval nu are dureri,semn al unei
complicatii inflamatoare pulpare,se trece la obturarea definitica a cavitatii,dupa ce s-a sculptat in
eugenatul de zinc,lasandu-se o obturatie de baza.

91 amputatia vitala conventionala(cervicala) indic prot oper

Este indicata dupa esecul coafajului direct sau al pulpotomiei partiale si in pulpita reversibila.

Dupa ce se face anestezia si se izoleaza dintele medicul indeparteaza tesutul dentar coronar pt a
expune pulpa.Tesutul este indepartat pana la podeauan pulpara la dintii pluriradiculari sau pana la
jonctiunea smalt-cement la monoradiculari.Se iriga cavitatea cu solutii saline sau anestezice si se
opreste sangerarea cu pansament steril.In cazul in care sangerarea nu se opreste se realizeaza
pulpectomie partiala-indepartarea unei portiuni din pulpa radiculara.Dupa hemostaza se aplica
medicament biostimulator in canalele radiculare si obturatia coronara provizorie

92.Extirpare vitala.Indicatii.Protocol operator.

Indicatii:

-pulpite acute si cronice

-deschidererile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de trat indirect si direct

-hiperestezie si hipersensibilitate dentinara

-abraziuni dentare patologice

-pierderi mari de substanta dura dentare coronara prin carie simpla care impiedica prepararea unei
cavitati cu o froma de retentie satisfacatoare pentru materialul de obturatie

-fracturile dentare coronare care au deschis camera pulpara

-parodontite marginale cronice cu mobilitate de gradul 3

-in scopul realizarii unei coroane de substitutie

-luxatii dentare

-fracturi radiculare in prima si a 2-a treime a radacinii

Timpii operatori:

-anestezie prin infiltratie

-realizarea campului operator

-deschiderea camerei pulpare

-excizia si exereza pulpei coronare

-reperarea orificiilor canalelor radiculare

-extirparea pulpei radiculare

-masurarea lungimii canalelor radiculare

-trat mecanic al canalului radicular

-obturatia de canal

-obturatia definitiva a cavitatii

TEHNICA EXTIRPARII VITALE

1.Insensibilizarea pulpei dentare se ontine prin anestezie plexala sau tronculare periferica cu solutie
de xilina de 2% cu sau fara adrenalina.Pentru completarea anesteziei se poate recurge la instilarea
uneori in camera pulpare a unor anestezice de contact cum ar fi:sol de cocaina ,solutie de
xilina,Dentacalmin si pistonarea lor cu un ac Miller sau Kerr in canalul radicular.

2.Izolarea dintelui-cand usurarea accesului se realizeaza cu turbina intai realizam accesul si apoi
izolarea dintelui.Daca utilizam turatia obisnuita ,crearea accesului se face sub izolare.Dupa izolare
atat dintele in cauza cat si dintii vecini se badijoneaza cu alcool iodat

3.Deschiderea camerei pulpare se face prin trepanarea la locul de electie in cazul dintilor indemni,sau
se usureaza accesul la camera pulpare prin prelungirea activitaii carioare catre locul de electie.

In cazul cariilor aproximale,prelungirea procesului carios catre locul de electie se face cu freza
cilindrica ,la viteze conventionale.

In cazul cariilor cervicale se indeparteaza in totalitate dentina alterata din procesul carios cu freza
aferica,la turatie normala,dupa care se obtureaza cavitatea cu ciment fosfat de zinc si eugenat de
zinc.Camera pulpara se abordeaza pe fata ocluzala dupa tehnica de trepanare a dintilor la locul de
electie.Deschiderea camerei pulpare se face in urmatorul fel:cu o freza sferica ,prin miscari de
introducere si scoatere activa se largeste orificiul de deschidere al camerei pulpare.Se schimba freza
sferica cu o freza cilindrica fara vf si prin miscari de-a lungul peretolor se indeparteaza in totalitate
tavanul camerei pulpare.Controlul deschiderii corecte a camerei pulpare se face cu sonda 17 sau 9-10
care se introduce in camera pulpara si prin miscari de scoatere cu vf tinut perpendicular pe
pereti,simtim daca trecerea intre peretii camerei pulpare si ai cavitatii este continuasau vb sondei
agata.Daca se agata inseamna ca a mai ramas o portiune din tavan care trebuie indepartata cu o
freza cilindrica.Dupa deschiderea corecta a camerei pulpare se indeparteaza resturile se pulpa
coronara cu ajutorul lingurilor BLACK bine ascutite.

4.Reperarea orificiilor canalelor radiculare-cu o sonda dentara se palpeaza podeaua camarei pulpare
evidentiindu-se orificiile canalelor radiculare

5.Extirparea pulpei radiculare-se efectueaza cu acele extractoare de nervi(tirre nerfs).Alegerea acului

se face in functie de diametrul canalului.

Pentru extirpare se procedeaza in felul urmator:acul extractor se introduce totdeauna pe cat posibil
in canalul radicular.Tendinta de a introduce acele in canal pornind de pe suprafetele laterale ale
dintelui sunt sortite de la bun inceput esecului,ele ducand de obicei la indoirea sau chiar ruperea
acului.Pentru a putea introduce acul in axul canalului este necesara sacrificarea de substanta dentara
sanatoasa .Acul de extirpare se introduce in canal pana intalnim o rezistenta.Se retrage un milimetru
pt a degaja vf ,dupa care efectuam 2-3 rotatii de 360 de grade.Se retrage acul din canal sprijinandu-l
pe unul din dinti

Dupa scoaterea acului ,pulpa dentare se prezinta in urm situati:

a)a fost indepartata in totalitate fiind infasurata pe ac

b)iese in totalitate ,atarnand de vf acului

c)pe acul extractor se observa numai fragmente de pulpa

d)pulpa nu a fost deloc extirpata

6.Masurarea lungimii canalului radicular in extirparea vitala se realizeaza clinic tinand cont de urm
parametrii:

-lungimea medie a dintelui respectiv

-in zona apicala canalul prezinta o ingustare

-eventual compararea lungimii gasite clinic cu lungimea dintelui pe o radiografie

Practic se introduce acul kerr nr.1 sau 2 pana intampinam rezistenta.Se stabileste reper pe suprafat
ocluzala sau marginea incizala.Se retrage acul din canal si se compara cu lungimea medie cunoscuta
si daca avem o radiografie si cu aceasta.

7.Tratamentul mecanic de canal-se realizeaza cu ajutorul acelor de canal destinate acestui

scop.Scopul tratamentului este de a largi canalele radiculare pt a efectua corect obturatia de canal

Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urm reguli:

-se face dintr-o data pe tot traiectul canalului

-se lucreza in conditii perfecte de asepsie

-nu se trepaneaza apexul,pastrandu-se un bont pulpar apical de 1-1,5 mm

Tratamentul mecanic se incepe cu ace kerr nr 1 cele mai subtiri ,cand canalele sunt stramte si cu ace
kerr nr 2 in canale mai voluminoase.

Daca se lucreaza cu ace kerr se proceaza astfel:acul kerr nr 1 sau 2 se introduce in canal,prin usoare
miscari de propulsie si alunecare in lumenul canalului pana in apropierea apexului.Apoi cu miscari
energice de du-te vino,se racleaza peretii canalului pe toata lungimea.Cand acul kerr nr 1 sau 2 se
misca liber de-a lungul canalului radicular se trece la folosirea acului 3,care se introduce pana in
treimea apicala si cu aceleasi miscari se continua largirea canalului.Se recomanda ca dupa dupa
folosirea a doua ace sa se introduca un ac extractor de nerv pt indepartarea rumegusului rezultat din
raclare.Acul kerr nr 4 se introduce pana in treimea mijlocie,efectuandu-se aceleasi
miscari.Tratamentul se continua cu acele kerr nr 5 si nr 6 ,departandu-se din ce in ce de treimea
apicala si medie,pana ce obtinem un canal in forma de palnie alungita,ingustat spre apex,cu peretii
regulati netezi fara asperitati sau praguri.Se revine apoi la acele kerr nr 1 si nr 2 pt a recontrola
permeabiliatea pana la limita stabilita prin odontometrie.

8.Toaleta canalelor si tratamentul medicamentos

Dupa terminarea tratamentului mecanic se face toaleta canalelor cu ajutorul meselor montatte pe
ace miller .Cu mesele se introduce intai apa oxigenata,care prin efervescenta indeparteaza urmerele
de sange si pulperea de dentina,spuma se indeparteaza cu mese imbibate in alcool,iar degresearea
peretilor se face cu mese imbibate in neofalina.Uscarea canalelorse face cu mese sterile.Dupa
tratamentul mecanic avem de ales intre 2 posibiliati de continuare a tratamentului:

-obturatia de canal in aceeasi sedinta cu extirparea

-efectuarea unui tratament medicamentos si amanarea obturarii canalului pt sedinta urmatoare

Obturatia de canal in sedinta se realizeaza cand avem un canal uscat ,iar stadiul de inflamatie pulpare
nu a depasit pe cel de pulpita seroasa totala.

Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos in urm situatii:

-extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta partiala sau totala

-extirpare in pulpite cronice

-nu putem opri hemoragia pe canal

Tratamentul medicamentos se poate face cu solutie de eugenol,pudra de iodoform,solutie Walkoff

sau alt antiseptic sau pasta cu antibiotice.

Pansamentul se realizeaza prin introducerea in canal a meselor umectate in solutii antiseptice,iar

inchiderea se face cu material de obturatie provizorie.

In cazul in care obturarea canalului a fost amanata pe sedinta urmatoare:

-izolarea dintelui

-indepartarea materialului de obturatie provizorie cu un exacavator bucal sau cu o freza

-indepartarea meselor din calan cu ajutorul acelor extractoare de nervi

-toaleta canalelor cu mese cu apa oxigenata,alcool si uscarea lor cu mese sterile uscate

-obturarea canalului cu acul Lentulo

-se face controlul radiologic al obturatiei de canal

-obturatie coronara definitiva se realizeaza in sedinta a 3-a daca radiografia ne arata ca obstructia de
canal este corect efectuata.

93 factori clinici si locali si generali care influenteaza instalarea anesteziei

94 factori psihologici care infl instalarea anesteziei

95abordarea manierei de anestezie atraumatica

96semnele instalarii eficiente a anesteziei conventionale la dintii inf

97manevre alternative pentru instalarea unei anestezii profunde la dintiiinf

98semnele instalarii eficiente a anesteziei conventionale lla dintii superiori

99. Manevre alternative pentru instalarea unei anestezii profunde la dintii superiori.

Pentru anestezierea dintilor superior se pot incerca urmatoarele thenici

- Anestezia plexala prin care se urmareste blocarea anestezica a plexului nervos dentar superior in
grosimea procesului alveolar ,prin difuzarea transosoasa a solutiei anestezice.La maxilar thehnica da
rezultate bne pe toata intinderea sa,cu exceptia regiunii molarului de 6 ani unde exista creasta
zigomatico-alveolara zona cu os compact.

- Anestezia intraligamentara ce este o anestezie pacticata prin infiltratie in spariul alveolo-denar,este

folosita mai rar de specialisti fiind considerata mai mult o tehnica de completare.

- Anestezia intraosoasa prin care se urmareste infiltrarea anestezicului direct in spongioasa

osuluinprin traversarea corticalei.

- Anestezia nervilor supero-posteriori (la tuberozitate). prin care se anesteziaza M1,M2,M3.

- Anestezia nervului infraorbitar anesteziaza zona cuprinsa intre incisivul central ,lateral si canin pulpa
si parodontiul.

- Anestezia boltii palatine (nervul palatin anterior/palatin mare).Se practica la nivelul gaurii palatine
mari gaur palatina posterioara.se recomanda in anestezia partilor mai a mucoasei si periostului in
zona molarilor si premolarilor.

- Anestezia nervului nazo-palatin este indicata in anestezia fibromucoasei in treimea anterioara a

boltii palatine se practica la gaura incisiva v anestezia mucoasa palatina de la linia mediana la canin.

100. Cauzele pastrarii sensibilitatii pulpare in anesteziile loco-regionale corect efectuate.

Este bine cunoscut faptul ca ph-ul anestezicului si pH-ul tesutului in care este injectat poat afecta
capacitatea de a bloca transmiterea impulsului nervos. Schimbarea mediului din pulpa dentara si a
tesutului peri radicular in timpul inflamatiei sau a infectiei altereaza in mod semnificativ pH-ul
tesutului ce inconjoara dintele vizat,coborand pH-ul de la 7,5 la 5 (in conditii de puroi.)aceasta
schimbare de pH poate marca semnificativ eficienta unei anestezii.

Cand un anestezic este introdus intr-o zona cu inflamatie mediul acidic scade eficienta sa este nevoie
de o doza mai mare de anestezic sau o alta tehnica.

101. Clasificarea tehnicilor suplimentare de abolire a sensibilitatii pulpare.

 - Tehnicile complementare sunt folosite atunci cand anestezia principala corect
efectuata nu este indeajuns;
- Acest lucru se intalneste cel mai frecvent la mandibula;

Sunt posibile 3 tehnici:

Anestezia intraseptala
Anestezia intraligamentara
Anestezia intrapulpara

102. Anestezia intraosoasa.indicatii si tehnica.

Prin acest tip de anestezie se urmareste infiltratia anestezicului direct in sopangioasa osului prin
traversarea corticalei.

Indictiile in practica stomatologica sunt exceptionale,pe de o parte din cauza dificultatii de

strabatere a tesutului dur,iar pe de alta parte din cauza riscului de insamantare a osului de la procese
septice gingivo-parodontale.

Tehnica: Se foloseste o seringa cu care se poate injecta sub presiune,la care se ataseaza un ac
subtire,rigid cu bizoul scurt.
Inteparea se face la baza papilei gingivale, acul fiind tinut oblic,cu o inclinaie de 45de grade fata de
versantul vestibular.
In momentul in care se ajunge pe os, se executa o presune mai puternica si o rotatie,in asa fel incat
sa poata difuza progresiv.

Prin acest tip de anestezie se urmareste infiltratia anestezicului direct in sopangioasa osului prin
traversarea corticalei.

Indictiile in practica stomatologica sunt exceptionale,pe de o parte din cauza dificultatii de

strabatere a tesutului dur,iar pe de alta parte din cauza riscului de insamantare a osului de la procese
septice gingivo-parodontale.

Tehnica: Se foloseste o seringa cu care se poate injecta sub presiune,la care se ataseaza un ac
subtire,rigid cu bizoul scurt.
Inteparea se face la baza papilei gingivale, acul fiind tinut oblic,cu o inclinaie de 45de grade fata de
versantul vestibular.
In momentul in care se ajunge pe os, se executa o presune mai puternica si o rotatie,in asa fel incat
sa poata difuza progresiv.

103. Anestezia intraligamentara. Indicatii si tehnica:

Anestezia intraligamentara este o anestezie practicata prin infiltratie in spatiul alveolo- dentar,care
este folosita rar de specialisti,este o tehnica de necesitate, de conpletare,atunci cand anesteza loco-
regionala practicata anterior nu s-a instalat.
 Tehnica: Se punctioneaza in papila gingivala interdentara, acul avand o paozitie perpendiculara,pe
axul dintelui , mezial si distal de dintele interesat infiltarndu-se o cantitate mica (1-2 picaturi) in
ligamentul circular.

Acul se inpinge mai api in la coletul dintelui dandu-i-se o pozitie aproape verticala si cautand sa se
insinueze in spatiul dintre radacina si alveola. Depozitul anestezic se lasa progresiv pe masura ce acul
patrunde in spatiul alveolo dentar.

Depozitul anestezic trebuie lasat mezial si distal in spatiul alveolo-dentar la monoradiculari la

pluriradiculari fiind nevoie si de punctii vesivular si oral.

- Este considerata treaumatica atat pentru tesuturi cat si pentru pacient;

- Tehnica : principiul este injectarea cu presiune puternica in spatiul dezmodontal a
unei mici cantitati de substanta anestezica ce va ajunge la apex
- Un ac foarte scurt va fi montat pe o seringa normala sau preferabil pe o seringa de
inalta presiune
- Acul este inserat in sant pe o adancime de 1 mm
- Bizoul este orientat catre creasta osoasa
- Acul este in pozitie buna cand se percepe o rezistenta puternica in momentul
presiunii pe pistonul seringii, moment in care se poate INJECTA o cantitate mica de
solutie( 04-06ml)
- O injectare meziala si una distala sunt in principiu de ajuns

Avantaje:

Anestezia unui singur dinte

Anestezie simpla si profunda
Durata medie(30min)

104. Anestezia intrapulpara. Indicatii si tehnica.

Anestezia pulpara deste descrisa de multi autori ca avand suces in 100% din cazuri. pt a efectua
aceasta anestezie este necesara o deschidere mica in plafonul camerei pulpare.

Presiunea cu care anestezicul este injectat este raspunzatoare de defectul anesteziei in aceasta
tehnica dina aceasta cauza se poate obtine acelasi nivel de anestezie chiar prin injectarea de ser
fiziologic.

Este important ca deschidera camerei sa fie cat mai mica si ca acul sa fie bine anglat pt a asigura o
presiune buna in camera astfel presiunea transferata pulpei va produce instant amortirea,o anestezie
profunda chiar si pt perioade lungi.

Anestezia este dureroasa dar efectul este garantat si de luga durata efectul fiind aproape
instananeu

- Este ultima solutie pentru obtinerea linistii operatorii in endodontie;

- Daca plafonul camerei pulpare este intact , cu ajutorul unei freze sferice mici
trebuie facuta o perforatie in regiunea cea mai apropiata de pulpa in care se
introduce acul seringii si se incepe injectarea cu presiune mare
- Manevra este dureroasa pentru pacient care trebuie avertizat ;
 - Este suficienta o cantitate de 02-04ml de solutie pentru obtinerea anesteziei
- De fiecare data cand apare refularea substantei anestezice nu se instaleaza
anestezia

Doar intepenirea acului este eficienta

105. Manageamentul Anesteziei la pulpitele ireversibile

106

107

108. Motivele izaolarii cu Diga.

Diga de cauciuc o inventie ingenioasa si mai vechie (Barnum 1865)nu este folosita inca sistematic,cu
toate ca este un gest simplu si indispensabil inaintea oricarui tratament endodontic.Argumentele pt
folosirea ei sunt mumeroase: confort, securitate, asepsie.

Confortul asigurat de ea este atat pt pacient (diferitele detritusuri, resturi de amalgam, solutii de
irigare nu pot trece in cavitatea orala), cat si pentru medic (indepartarea obrajilor a buzelor si a limbii
pacientului ) oferind o vizibilitate mai buna.

Securitatea solutiile de spalaturi si solventii toxici nu pot trece in cavitata bucala, elimina riscul
foarte grav de ighitire al unor instrumente endodontice.

Asepsia- elimina riscul contaminarii endodontice cu saliva,diminueaza cotactul medicului

stomatolog cu saliva pacientului (hepatita, hiv ) si reduce riscu contaminarii doctorului cu germeni
din expiratia pacientului.

109. Considerente preoperatorii locale dento-gingivale la aplicarea izolarii cu diga.

Confortul asigurat de izolarea cu diga este, atat pt pacient (diferitele detritusuri, resturi de amalgam,
solutiile de irigare nu pot trece in cavitatea bucala) cat si pt medic (indepartarea obrajilor si a limbii
pacientului) oferind o vizibilitate mai buna.

-solutiile de spalaturi si solventii toxici nu pot trece in cavitatea bucala;

-eliminarea riscului foarte grav de inghitire a instrumentelor endodontice.

-elimina riscul contaminarii endodontice cu saliva;

-diminueaza contactul medicul;ui stomatolog cu saliva pacientului (hepatita,sida) si reduce riscul

contaminarii doctorului cu germenii din expiratia pacientului.

110. Componentele setului de diga.

-pensa de montat clemele (Ivory)- se termina cu doua brate subtiri, care au cate o ancosa pe fata lor
externa. Aceste brate subtiri patrund in orificiile clemelor de diga, iar ancosa permite o buna
stabilizare a lor. Prin strangerea pensei, clema se largeste si permite trecerea peste diametrul maxim
al dintelui si fixarea clemei in apropierea gingiei.

-pensa (clestele) de perforat cauciucul de diga permite realizarea unor perforatii in cauciucul de diga,
de diametre diferite. diametrul de perforatie trebuie sa corespunda tipului de dinte care va fi tratat.

-Rama de diga- poate fi din plastic sau din metal. Ea poate avea trei sau patru laturi.Rama din plastic
are avantajul ca permite efectuarea de radiografii cu diga montata, fiind radiotransparenta. Anumite
cadre au articulatii care permit deformarea lor si usureaza accesul pentruy radiografii.

-diga de cauciuc- se prezinta sub forma unor folii de cauciuc de grosimi si culori diferite, de marime
15/15 cm. Este de preferat din cauciuc de buna calitate, de grosime medie sau fina. Cu ajutorul
clestelui de perforat, sunt facute, ca repere, doua gauri in coltul stang superior si o gaura in coltul
drept superior, pentru a usura repozitionarea foliei de cauciuc.

-cleme de diga- sunt formate dintr-un inel de otel, care se termina prin doua brate concave care
cuprind suprafata vestibulara si orala a dintelui in apropierea gingiei. Ele sunt de diferite tipuri in
functie de marca. In afara bratelor concave se gasesc doua orificii in care se introduc bratele clemei
port-clema cu ajutorul careia se largste si se aplica pe dinte clema. Clema este mentinuta pe dinte
sub diametrul maxim prin elasticitatea inelului de otel. Clemele pt dintii anteriori au un inel dublu.

-lubrifiant;

-fir de matase;

-canula de aspiratie.

111.Clasificarea clemelor de diga. Alternative ad-hoc ale clemelor de diga.

Clemele de diga pot fi de diferite tipuri in functie de marca. (Ivory, SS White, Ash etc.) Clemele de
diga pot fi cu sau fara aripioare (niste proeminente laterare).

In mod normal se folosesc cinci cleme: -Ivory nr. 0 -incisivi si canini in izolari multiple

-Ivory nr.1- pt premolari

-Ivory nr. 9 - pt incisivi si canini.

-Ivory nr 14. A - pt molari, dinti partiali erupti, dinti cu distructii coronbare masive.

- Ivory nr. 26- pentru molari.

Stabilitatea digai poate fi deasemenea mentinuta cu mici bucatele de cauciuc din acelasi material ca
si diga, care vor fi trecute dincolo de punctul de contact interdentar. In cazul dintilor aglomerati,
astfel de fragmente pot substitui clemele intrutotul. Se gasesc deasemenea fire elastice speciale de
diferite grosimi care pot stabiliza diga pe campul operator.

112. Procedee de aplicare a izolarii cu diga.

Numai medicul, in functie de situatia clinica poate alege metoda care ii convine, dar indiferent de
metoda aleasa trebuie mai intai ca :
-dintele sa fie detartrat;

-clemele alese sa fie probate pe dinte; cele patru puncte de contact trebuie sa fie situate sub linia
celui mai mare contur al dintelui.

Stabilitatea clemei se verifica exercitand o presiune cu degetul si tractiune la nivelul aripioarei.

Zavoarele clemelor pot presa gingia, ceea ce produce o usoara durere la nivelul acesteia. In mod
normal aceasta jena dispare in cateva secunde dar, daca pacientul se plange de ea, putem injecta
cateva picaturi de anestezic.

Prima metoda: cleme cu aripioara.

Cauciucul este trecut peste aripioarele clemei, apoi, impreuna, cleme si cauciucul vor fi plasate pe
dinte.

Rama pt diga este prinsa de cauciuc, prima data cele patru puncte superioare si inferioare, urmeaza
punctul median inferior si ultimele sunt prinse cele doua puncte laterale.

Montarea cadrului deasupra cauciucului prezinta un avantaj dublu:

1. Cauciucul va servi ca rezervor pt diferite lichide.

2. In contact cu pielea pacientului intra doar cauciucul care va fi terminat dupa terminarea
manoperelor.

3. Cauciucul este desfacut din aripioare cu ajutorul unei sonde bucale sau al unei spatule bucale.

4. Pentru ca sa intre cauciucul sub punctul de contact, vom folosi fir dentar la nivel proximal. Scopul
principal este ca dintele sa fie inconjurat perfect de cauciuc, pt a asigura o buna etanseizare.

5. Dezinfectia campului si a dintelui cu betadina sau alcool ioidat.

A doua metoda: cleme cu sau fara aripioare (metoda in parasuta)

1. Cauciucul este trecut in jurul arcului clemei si strans in parasuta, l;asand libere zavoarele pentru ca
sa se intereseze clestele pt cleme.

2. Clema si cauyciucul sunt inserate impreuna pe dinte.

3. Cauciucul este trecut in jurul zavorului clemei.

4. Rama este plaasata pe cauciuc.

5. Se foloseste firul dentar pt a face sa alunece cauciucul sub punctul de contact.

6. Dezinfectia campului si a dintelui cu alcool iodat.

A treia metoda: cleme cu sau fara aripioare, cu exceptia clemelor anterioare.

1. Montarea clemelor pe dinte.

2. Trecerea cauciuicului peste arcul, si apoi peste zavorul clemelor.

3. Rama este asezata pe cauciuc.

4. Trecerea firului de matrase la nivel aproximal, pt a usura alunecarea cauciucului sub punctele de
contact.

5 Dezinfectarea campului operator si a dintelui cu betadina sau alcool iuodat. Indicatie: cand este
dificil de montat clema pe o preparatie protetica.

A patra metoda: pentru clemele anterioare (necesita ajutorul unei asistente)

1. asistenta trece cauciucul in jurul dintelui si-l fixeaza cu policele si indexul pe fata vestibulara si
orala.

2. Medicul monteaza clema pe dinte, iar asistenta da drumul la cauciuc.

3. Se fixeaza cadrul pe cauciuc

4. Trecerea firului de matase pentru alunecarea cauciucului sub punctul de contact.

5. Dezinfectarea campului si a dintelui.

Diga este un ajutor si nu un obstacol suplimentar pt medic. In toate cazurile, ea trebuie sa fie corect
montata. Se poate face radiografie de control in timpul tratamentului, deoarece diga nu impiedica
aceasta manopera.

113. Dezinfectia campului operator. Mijloace suplimentare de asigurare a izolarii.

Este obligatoriu ca dintii care traverseaza diga sa fie sterili. Diga si clemele, chiar daca initial au fost
sterilizate, acum nu mai sunt. Se va dezinfecta, deci, dintele si cavitatea sa, clema si diga din imediata
lui apropiere cu un antiseptic: alcool, alcool iodat sau tinctura de iod.

Mijloace suplimentare de asigurare a izolarii:

a) Aspiratorul; de saliva- un dispozitiv compus din:

-o canula metalica, sticla sau plastic cu forma variabila care sa impiedice aspirarea tesuturilor bucale.

-un tub subtire de cauciuc, in care se introduce canula. Acest tub este conectat la conducta de apa.

b) automatonul- este un dispozitiv cu ajutorul caruia putem izola o hemiarcada sau arcul frontal
inferior. El ajuta la mentinerea rulourilor de vata paralingual si vestibular, totodata indepartand de
arcada dentara limba si obrazul.

c) medii absorbante salivare:

-rulourile absorbante-confectionate din vata hidrofila acoperita de hartie absorbanta. Au diametre si

lungimi diferite, iar suprafata lor poate fi plana sau striata.

-compresele- au acelasi rol ca si rulourile. Sunt mai bine tolerate de tesuturi si sunt mai putin
aderente. Se imbiba mai repede cu saliva.

-filamentele de bumbac (firele de retractie) se introduc in santul gingival si au rol in oprirea sangerarii
si largirea santului gingival.

114. Situatii clinice speciale care impun modificarea izolarii uzuale cu diga.

-Pentru dintii anteriori- daca sunt doi dinti adiacenti, cele trei orificii care corespund celor trei
coroane dentare sunt unite intre ele. Clema este asezata pe dintele distal, iar cauciucul este trecut
peste dinti lasand liber dintele de tratat. Un rulou de vata este amplasat in vestibul, pentru a
ameliora etanseitatea cauciucului care lasa de dorit, iar asistenta trebuie sa aspire in permanenta pt
a nu fi inundat campul cu saliva.

Aceasta metoda se aplica dintilor incomplet dezvoltati, conici, unde nu se poate aplica o clema.

-prezenta unei carii de colet impune realizarea unei curatiri minutioase si apoi se aplica un eugenat
de zinc cu priza rapida, care va permite montarea clemei cateva minute mai tasrziu.

- deschiderea insuficienta a cavitatii bucale. Aceasta este o contradictie pentru tratamentul

endodontic . Daca spatiul nu permite montarea unei cleme si distanta dintre arcade nu permite arcul
clemei, manevrarea capului turbinei si a acelor de pila va fi imposibila. Daca se reuseste montarea
clemei de diga, pacientul va fi anuntat ca se va incerca realizarea unui tratament; succesul
tratamentului depinde de indemanarea practicianului si vointa pacientului de a sta un timp cat mai
indelungat cu gura deschisa.

- dinte stalp de punte- diga este plasata normal, dar cauciucul nu va putea fi trecut in spatiul
aproximal pentru asigurarea etanseitatii. Spatiul dintre cauciuc si coroana protetica va fi asigurat cu
Cavit.

-alergie la cauciuc- este contraindicata folosirea digii. Daca alergia este la un component al
cauciucului, se poate schimba diga (diga cu hartie polietilen- folosita in conservarea alimentelor).

115. Situatii precare de izolare cu diga ce impun redirectionarea pacientului la un specialist.

116.Prevenirea infectiei incrucisate. Sterilizarea instrumentarului.

Sterilizarea reprezinta procesul prin care se distrug complet toate microorganismele patogene si
nepatogene, in forme vegetative si sporulate aflate pe un substrat. Indiferent de metoda de
sterilizare folosita este obligatoriu sa se obtina un nivel de siguranta al sterilizarii fara ca acesta sa
deterioreze instrumentarul sau sa altereze calitatea materialelor sterilizate.

-Sterilizarea prin caldura umeda (autoclavarea- sterilizarea cu abur). Sterilizarea prin caldura umeda
este consiuderata cea mai eficienta metoda de sterilizare. Este metoda de sterilkizare de electie pt
instrumentar si materiale termorezistente, dar cu rezistenta medie si crescuta la umezeala.

-Sterilizarea prin caldura uscata. Distruge agentii microbieni datorita oxidarii si denaturarii
constituentilor celulari ai acestora. Sterilizarea cu aer cald se efectueaza la poupinel sau etuva timp
de o ora la 180 de grade C sau 160 de grade C timp de 2 ore (aceasta temperatura este indicata in
special pentrui instrumentarul ascutit). Temperatura prescrisa reprezinta limita minima pentru intreg
intervalul de timp stabilit.

-sterilizarea cu vapori chimici sub presiune (autoclavarea chimica). Metoda presupune incalzirea unei
solutii chimice intr-o incinta ermetic inchisa, la temperatura si presiuune constanta. Agentul de
sterilizare este un gaz ce se produce prin vaporizarea dupa incalzire sub presiune a unei combinatii
de substante chimice formata din formaldehida, ethanol+ acetona, cetone, apa si alti alcooli.

117. Prevenirea infectiei incrucisate. Masuri de protectie in timpul tratamentului.

118. Prevenirea infectiei incrucisate. Vaccinarea personalului.

Imunoprofilaxia impotriva hepatitei virale de tip A se face cu vaccin anti HAV (imunizare activa) a
personalului medicosanitar.

Imunoprofilaxia impotriva hepatitei virale de tip B. Prezenta anticorpilor HBs in ser atesta ca a existat
o infectie HBV, peroana a dezvoltat hepatita B si este imuna la reinfectie. Exista pacienti care prezinta
anticorpi HBs desi multi dintre ei nu au fost diagnosticati ca bolnavi datorita faptului ca au dezvoltat
semne subclinice de boala. Imunizarea se face cu ajutorul vaccinului antihepatita B .

Schema generala de vaccinare: -primovaccinarea consta in administrarea a 3 doze de vaccin facute la

interval de 0-1 luna si 6 luni

-rapeluri la 1 an si 5 ani.

Pentru hepatita virala C nu exista un vaccin iar imunoglobulinele administrate parenteral nu dau
rezultate satisfacatoare.

119. Crearea accesului la incisivul central superior.

(Cherlea)

Incisivii centrali sup au o lingime medie de 23 mm, pe cand cei laterali au o lungime medie
de 22 mm. Foarte rar acesti dinti pot avea mai mult decat un canal radicular. Forma canalului
radicular difera daca dintele este examinat in sens mezio-distal sau vestibulo-palatinal.

In sens mezio-distal pe rx apare ca o linie fina aproape dreapta.

In sens vestib-palatinal canalul este mult mai larg si prezinta o constrictie imediat sub colet.
Acest aspect nu este niciodata obs per x si trebuie reamintit ca toate canalele au aceasta a3-
a dimensiune care trebuie instrumentata mechanic,stearsa si preparata pt a primi obturatia
radiculara. Pe sectiune canalul are forma ovala sau neregulata la nic cervical apoi se
rotunjeste progresiv pe masura ce se apropie de apex.

In general curbura apicala este mica la niv incisivilor centrali. Ea apare mai frecvent la nic
incis laterali si orientata catre distral.

Odata cu varsta depunerea de dentina secundara impinge plafonul camerei pulpare pana
la un nivel care poate coresp cu coletul anatomic. La ex rx canalul apare f ingustat in sens
mezio-distal. Daca ne gandim ca diam vestibulo-palatinal este de obicei mai mare se
intelege ca adesea este pos sa gasim un canal care apare f subtire sau uneori chiar
inexistent pe o rx preoperatorie.

Cavitatea de acces a incis centrali si lat sup este similara.forma gen este triunghiulara
apical se intinde pana la cingulum iar catre marg incisiva pana la niv coarnelor pulpare.
 Este necesar ca extensia sa fie suficienta pt ca instrumentarul sa nu se curbeze din cauza
prezentei dentinei si a smaltului. Accesul in canal trebuie sa fie direct. Freza va fi plasata la
niv cingulumului palatinal. Orientarea fezei va fi practic paralela cu f vestibulara si nu
perpendiculara(cherlea)/va fi perpendiculara pe fata palatinala(castelucci) caci riscul de
perforare va fi ridicat datorita marii eficacitatii a instr cu turatie mare.

In nici un caz nu trebuie sa incercam sa realiz un trat endodontic pornind de la o cavit

proximala.

120. Crearea accesului la incisivul lateral superior

(Cherlea)

Incisivii centrali sup au o lungime medie de 23 mm, pe cand cei laterali au o lungime medie
de 22 mm. Foarte rar acesti dinti pot avea mai mult decat un canal radicular. Forma canalului
radicular difera daca dintele este examinat in sens mezio-distal sau vestibulo-palatinal.

In sens mezio-distal pe rx apare ca o linie fina aproape dreapta.

In sens vestib-palatinal canalul este mult mai larg si prezinta o constrictie imediat sub colet.
Acest aspect nu este niciodata obs perx si trebuie reamintit ca toate canalele au aceasta a3-
a dimensiune care trebuie instrumentata mecanic,stearsa si preparata pt a primi obturatia
radiculara. Pe sectiune canalul are forma ovala sau neregulata la niv cervical apoi se
rotunjeste progresiv pe masura ce se apropie de apex.

In general curbura apicala este mica la niv incisivilor centrali. Ea apare mai frecvent la nic
incis laterali si orientata catre distral.

Odata cu varsta depunerea de dentina secundara impinge plafonul camerei pulpare pana
la un nivel care poate coresp cu coletul anatomic. La ex rx canalul apare f ingustat in sens
mezio-distal. Daca ne gandim ca diam vestibulo-palatinal este de obicei mai mare se
intelege ca adesea este pos sa gasim un canal care apare f subtire sau uneori chiar
inexistent pe o rx preoperatorie.

Cavitatea de acces a incis centrali si lat sup este similara.forma gen este triunghiulara,
apical se intinde pana la cingulum iar catre marg incisiva pana la niv coarnelor pulpare.

Este necesar ca extensia sa fie suficienta pt ca instr sa nu se curbeze din cauza prezentei
dentinei si a smaltului. Accesul in canal trebuie sa fie direct. Freza va fi plasata la niv
cingulumului palatinal. Orientarea fezei va fi practic paralela cu f vestibulara si nu
perpendiculara(cherlea)/va fi perpendiculara pe fata palatinala(castelucci)caci riscul de
perforare va fi ridicat datorita marii eficacitatii a instr cu turatie mare.

In nici un caz nu trebuie sa incercam sa realiz un trat endodontic pornind de la o cavit

proximala.
 La incisivul lateral superior cavitatea se prepara in acelasi fel ca si la incisivul
central superior forma generala este triunghiulara, apical se intinde pana la cingulum, iar
catre marg incisiva pana la niv coarnelor pulpare.

. Singura diferenta este forma finala a cavitatii de acces:la incisivul lateral este
ovoidala,pentru ca dintele are doua coarne pulpare foarte apropiate sau un singur corn
pulpar central.

121. Crearea accesului la Caninul superior

(Cherlea)

Este dintele cel mai lung 26,5 mm rar are mai mult de 1 canal. Cavitatea pulpara este mai
larga in sens V-P decat la incisivi. Forma generala a canalului este ovala si devine circulara
in 1/3 apicala.

(Castelucci)

Accesul in cavitate incepe aprox in jumatatea superioara a fetei palatinale. Aceleasi reguli
care se aplica pentru incisivii centrali sunt valabile si aici. Avand o camera pulpara ovala si
un singur corn pulpar,accesul in cavitate este un oval al carui diametru este mai mare in
sens corono-apical. In acest caz deasemenea, daca dintele este abrazat sau fracturat,
suprafata incizala va fi inclusa in cavitatea de acces.

Canalul radicular este aprox drept si destul de lung pentru a se utiliza uneori instrumente de
30mm.In portiunea apicala,canalul poate prezenta curbura in orice directie.

Mai putin frecvent decat la incisivii superiori,caninii pot avea canale laterale.Prezenta a doua
canale este foarte rara.

122. Crearea accesului la primul premolar superior

(Cherlea)

Este un dinte dificil de tratat din cauza anatomiei sale pulpare complexe. Prima dificultate
deriva din faptul ca nr canalelor si radacinilor sale prezinta imp variatii asupra carora autorii
nu au cazut de acord.

Se poate consid ca primul premolar prez adesea 2 rad(60% din cazuri) o rad in aproape
35% din cazuri si 3 rad in 5% din cazuri.

Frecvent sunt 2 canale chiar la monoradicular deci sunt 2 canale in aprox 70% din cazuri, 1
canal 20% cazuri si 3 canale in 5% din cazuri.

Numerosi cercetatori au constatat ca jum dintre premolarii primi sup prez canale laterale sit
in special in reg apicala. 10%^ prez comunicari pulpo radiculare. Prin urmare, In mod normal,
primul pm sup este un dinte cu 2 radacini si 2 canale radiculare.
 Lungimea medie este de 21-22 mm. Camera pulpara este langa in sens V-P si prez 2
coarne pulpare. In sens M-D camera pulp este ingusta. Cum dimens mai mare a camerei
pulp este in sens V-P cavit de cls a2-a si bineinteles cele de cls a5-a preexistente sunt cai de
acces nesatisfacatoare.

Accesul se face pe fata ocluz iar forma cav va fi ovala cu axul mare V-P.

Planseul camerei pulpare se va gasi in general sit sub nivelul coletului. Orificiile sunt sit la
extremitatile vestibulara si palatinala ale camerei pulpare. Ele sunt de obicei rectilinii si pe
sect transversala rotunjite.

Odata cu imbatranirea pacientului depunerea de dentina sec la niv tavanului camerei

pulpare va diminua inaltimea acestuia facand cautarea canalelor mai dificila.

(Castelucci)

Orientarea cavitatii de acces trebuie sa fie buco-linguala, nu mezio-distala.

Accesul in cavitate se face folosind o freza sferica diamantata la turatii mari, aplicand
miscari in sens buco-palatinal,astfel incat sa se inceapa schitarea conturului ocluzal al
cavitatii de acces.

Freza folosita in faza de penetrare nu trebuie sa creeze un tunel cu pereti paraleli,ci un

cavitate in forma de palnie. Odata ce s-a trecut de faza de penetrare,o freza sferica la turatii
mici(piesa) este folosita pentru a indeparta dentina ramase in urma penetrarii.

123. Crearea accesului la Al doilea pm sup

Prezinta in cele mai multe cazuri (95%) o singura radacina. Nr cazurilor cu 2 canale este f
controversat. Unii consid ca ele repr 50% dintre cazuri in timp ce altii consid ca nu repr decat
25%dintre cazuri. Prezenta a 3 canale separate este cu totul exceptionala. Daca nr canalelor
laterale este de ordinul celor de la primul pm superior, nr canalelor pulpo-parodontale este f
mic(1%).

Deci pm 2 sup in mod normal prez o sg radacina in care sistematic va trb cautat si un al
doilea canal. Camera pulpara cu dimens mai importanta in sens V-P prez o dif esentiala in
raport cu primul pm: podeaua sa (daca exista) este sit mai aproape de apex.

Cand canalul rad este unic, este alungit in sens V-P si se ingusteaza progresiv nedevenind
circular decat in ultimii 2-3 mm apicali.

La monoradic exista frecvent o insula de dentina situata in 1/3 mijl a rad ce imparte
canalul in 2 parti care in general se unesc pt a forma o extremitate apicala comuna.Exista
acestei dispozitii anatomice interpr ca un sg canal separat provizoriu, sau ca 2 canale poate
explica partial divergentele dintre autori asupra nr canalelor intalnite la acest dinte.
(Castelucci)

Procedura pentru crearea cavitatii de acces este la fel ca la primul premolar.

Accesul se face pe fata ocluz iar forma cav va fi ovala cu axul mare V-P.

Orientarea cavitatii de acces trebuie sa fie buco-linguala, nu mezio-distala.

Accesul in cavitate se face folosind o freza sferica diamantata la turatii mari, aplicand
miscari in sens buco-palatinal,astfel incat sa se inceapa schitarea conturului ocluzal al
cavitatii de acces.

Freza folosita in faza de penetrare nu trebuie sa creeze un tunel cu pereti paraleli,ci un

cavitate in forma de palnie. Odata ce s-a trecut de faza de penetrare,o freza sferica la turatii
mici(piesa) este folosita pentru a indeparta dentina ramase in urma penetrarii

124. Crearea accesului la Primul molar sup

(Cherlea)

Molarii sup sunt adesea consid ca dinti dificil de tratat (mai ales in privinta instr endodontic)
si prez un procent de succese mai mic decat dintii sit anterior pe arcada.

Una dintre cauzele posibile ale acestor insuccese tine de rec frecventa a posibilitatii
existentei unui al patrulea canal sit in rad mezio-vestib. Observatiile facute in-vitro pe dinti
extrasi au aratatat prez celui de al 4-lea canal la aproape 2/3 dintre molarii sup cercetati.
Totusi, clinic, o cautare minutioasa si sistematica a celor 2 canale M-V nu a permis desc lor
decat in medie la 1/3 din cazuri. Pe de alta parte chiar daca exista 2 canale doar un mic
procentaj(15%) se termina printr-un foramen apical distinct. Absenta trat acestui
canal(inconstant,dificil de gasit sau ignorat) explica probabil esecurile mai frecvent intalnite la
niv acestui dinte. Dpdv practic trebuie consid ca primii molari sup au 4 canale si cautata
sistematic prezenta celui de al doilea canal M-V.

Se poate pres existenta acestui canal daca la rx rad M-V apare net mai larga decat rad D-
V.

Camera pulp are o forma de patrulater si prez dimens cea mai mare in sens V-P. Podeaua
camerei pulpare este sit in mod normal sub colet. Trebuie remarcat ca la niv molarilor atat
cei sup cat si cei inf cavit de acces pt abordarea camerei pulpare va fi sit in meziala a
coroanei.
Accesul si vizib catre orif de intrare in canale vor fi usurate prin elim depunerii de dentina
care frecvent limiteaza accesul la canale.

Orif canalului palatin este cel mai usor de gasit. Canalul este cel mai larg si cel mai lung. El
este rotunjit si in general drept in afara de ultimii 4-5 mm unde face o curbura catre V care nu
apare rx.

Orif canalului M-V est emai aproape de per V decat cel al canalului D-V
 Orif canalului D-V este mai aproape de mijl dintelui decat de per D. El este deci decalat
catre axul dintelui mai mult in sens M-D decat V-P.

Canalul M-V este de obicei dificil de tratat din cauza dir sale catre mezial.Instr trebuie
plasate distat de deschiderea camerei orientate in sus si catre M pt a resp directia de
orientare a axului canalului. Aceasta manevra va fi dificila pt al doilea molar si se complica
prin prez digei.

Canalul M-V minor sau accesoriueste evident cel mai dificil de gasit. El este f subtire si
curbat. In gen se uneste cu can principal. De obicei este sit putin mai palatinal si mezial fata
de can M-V principal.

Canalul D-V este cel mai scurt si cel mai subtire dintre cele 3 can principale. Are in general
o dir distala insertia instrumentarului endodontic va fi deci usurata(directia de jos in sus si
mezial catre distal). Prezinta in gen o curbura meziala in jum apicala.

Diverse elemente pot ajuta la repararea canalelor:

-urme pe planseul camerei pulpare care reliefeaza orificiile canalelor

-distanta existenta intre orif canalelor poate fi eval pe o rx in fct de dist dintre radacini. Daca
rad mezio si disto vestib sunt aproape paralele una cu alta, orif canalelor vor fi mai distantate
unul de altul. Ele vor fi dimpotriva mai apropiate daca rad sunt divergente.

(Castelucci)

O sectiune transversala la nivel cervical ne arata ca podeaua camerei pulpare are forma
patrulatera cu patru laturi inegale.

Multi autori descriu cavitatea de acces cu forma triunghiulara a carei deschidere este
dispusa in portiunea meziala a coroanei.

Oricum, din moment ce podeaua are forma de patrulater este clar ca si cavitatea de acces
va avea o forma asemanatoare.

Cavitatea de acces poate fi considerata ca fiind proiectia podelei camerei pulpare la nivelul
suprafetei ocluzale. Trebuie sa aiba o forma patrulatera cu colturile rotunjite. Cea mai mica
latura a patrulaterului este de obicei cea palatinala, urmatoarea fiind cea bucala,care este
usor inclinata spre palatinal deoarece canalul disto-bucal este dispus in acea
directie;urmatoarea latura este cea distala si cea mai lunga este cea meziala.

Referindu-se la pozitia podelei camerei pulpare cu respectarea peretilor laterali, Vigoroux

si Trugeda au descoperit pe 134 de dinti extrasi ca podeaua era exact in centrul coroanei
dentare.Trebuie sa tinem cont de acest aspect in prepararea corecta a cavitatii de acces.

Prepararea cavit de acces incepe cu o freza sferica diamantata montata la turbina si este
aplicata la nivelul fosetei centrale.
Ea este inclinata spre cornul pulpar care pe radiografie pare sa fie cel mai voluminos,in
general cel palatinal.

Cu o freza para la turatii mici(piesa),sunt indepartate resturile de dentina,efectuand miscari

dinauntru in afara.

La final cu o freza self-guiding diamond bur (nu am stiut cum sa o traduc,cred ca

este cilindrica diamantata), este folosita pentru finisare.
Daca se intampina dificultati in localizarea canalelor, se va incepe cu prepararea canalului
palatinal care este in general cel mai voluminos,cel mai drept si cel mai usor.Irigarea cu
hipoclorit ne va ajuta sa ne orientam mai bine in cautarea orificiilor celorlalte canale.

In prepararea cavit se recomanda evitarea cuspizilor sau a fracturilor corono-radiculare.

125. Crearea accesului la Al doilea molar superior

(Cherlea)

Este in general copia mai mica a primului molar. Totusi rad sunt mai apropiate, mai putin
divergente si in gen mai putin curbe.

Posib existentei celui de al 4-lea canal este de 2 ori mai mica decat la primul molar.

(Castelucci)

In comparatie cu molarul 1 superior,este mai mic mai aplatizat mezio-distal, si foarte rar
are un canal mezio-palatinal.

Cateodata are 3 radacini fuzionate.Poate avea si doar doua canale,unul bucal si unul
palatinal intr-o singura radacina,sau 2 canale in radacini separate;poate avea un singur canal
voluminos care se extinde aproape direct de la podea catre apex.Foarte rar molarul 2
superior poate avea o anatomie mai complicata,cu 2 canale palatinale intr-o singura radacina
sau in 2 radacini separate.

Cavitatea de acces este creata folosind aceeasi procedura si aceleasi faze ca la primul
molar. In comparatie cu molarul 1 sup,podeaua camerei pulpare a molarului 2 sup este mai
aplatizata mezio-distal,iar canalul disto-bucal este dispus aproximativ palatinal. Se poate
gasi chiar la jumatatea distantei dintre canalul palatinal si cel mezio-bucal.

Daca se efectueaza deschiderea canalelor cu segmente liniare se obtine un triunghi cu

varful obtuz care corespune canalului disto-bucal.

Acest triunghi poate deveni atat de aplatizat incat cele 3 canale practic vor fi dispuse pe
aceeasi linie orientata buco-palatinal.
126. Crearea accesului la Al treilea molar superior

(Cherlea)

Morfologia ac dinte poate prez variatii individuale f imp. Din acest motiv si din cauza
accesului f dificil este in gen contraindicat trat endodontic pe un asemenea dinte, Daca pt un
motiv sau altul ,protetic de ex, trat endodontic al ac dinte este necesar, o rx facuta inainte
inceperii trat ne poate orienta asupra nr radacinilor si canalelor ac dinte.

(castelucci)

Din cauza ca multi molari 3 au niste radacini bine dezvoltate,nu este nici un motiv pentru
care ei nu ar trebui sa ramana functionali pentru un timp indelungat dupa tratamentul
endodontic.

Inainte de initierea unui tratament ,este indicata o examinare a morfologiei canalelor.

In unele cazuri molarul 3 superior poate avea un singur canal.In alte cazuri poate avea
2,dar in general are 3 sau chiar 4 canale.

Cavitatea de acces ar trebui facuta raportandu-ne la aceleasi regului descrise pentru

ceilalti molari.

127. Crearea accesului la incisiv central inferior

(Cherlea)

In gen au un singur canal drept usor de tratat. Totusi apare destul de frecvent o diviziune a
canalului catre mijlocul sau 1/3 apicala a rad intr-o ramura vestibulara si una linguala.

Ac bifurcatie nu este viz pe rx. Existenta unei bifurcari ar putea fi suspicionata cand apare
o sch brusca a radioopacitatii. Existenta unui canal sec poate fi cauza esecurilor in terapie
care la prima vedere par inexplicabile.

Trebuie remarcat ca din pacate este un nr destul de mare de rad care prez 2 canale
separate pana la apex(1,3%).

(castelucci)

Radacina, care cateodata este curbata distal sau lingual,foarte des contine 2 canale. Are 2
canale in 41% din cazuri,cu foramen independent in 1% cazuri.Un singur canal este regasit
in 60% din cazuri.

Incisivul central inferior ar trebui mereu sa fie considerat ca avand 2 canale,din moment ce
chiar daca este un singur canal el se extinde buco-lingual,deci pentru a efectua cavitatea de
acces si prepararea trebuie considerat ca si cum ar avea 2 canale.
 Datorita subtierii mezio-distale a radacinii, trebuie sa acordam o atentie speciala in
prepararea cavitatii de acces pentru evitarea perforatiilor laterale.

Cavitatea de acces se intitiaza cu freza mica sferica diamantata si forma finala va fi ovala
sau eliptica.

Trebuie sa se asigure o linie dreapta de acces catre canalul singual. O cavitate de acces
care este prea ingusta poate permite accesul care canalul bucal, dar va exclude accesul
care canalul lingual.

O cavitate de acces potrivita trebuie sa se extinda cel putin de la marginea incizala pana la
cingulum. In cazul dintilor abrazati sau fracturati cavtatea de asemenea include si marginea
incizala.

Din fericire cele doua canale au orificii separate in un mic procentaj din cazuri. Aceasta
excplica de ce cautand un sigur canal nu ne conduce catre esec.

O examinare radiografica poate demonstra prezenta a doua canale. Unii autori sugereaza
ca ar trebui identificate cele doua orificii imediat,insa este mai usor de preparat intai primul
canal si apoi de indentificat al doilea canal.

Un instrumentar potrivit urmat de numeroase irigari vor preveni blocarea celuilalt

canal,care nu a fost inca preparat. S-a demonstrat ca imbinarea dintre cele 2 canale intr-un
singur foramen apare frecvent ultimul milimetru canalului radicular. In asemenea
cazuri,obturarea canalului radicular la 1 milimetru distanta de apexul radiografic inseamna ca
foramenul comun nu este obturat. In astfel de cazuri , neglijand canalul lingual, ne conduce
la esec.

128. Crearea accesului la incisivul lateral inferior.

(Cherlea)

In gen au un singur canal drept usor de tratat. Totusi apare destul de frecvent o diviziune a
canalului catre mijlocul sau 1/3 apicala a rad intr-o ramura vestibulara si una linguala.

Ac bifurcatie nu este viz pe rx. Existenta unei bifurcari ar putea fi suspicionata cand apare
o sch brusca a radioopacitatii. Existenta unui canal sec poate fi cauza esecurilor in terapie
care la prima vedere par inexplicabile.

Trebuie remarcat ca din pacate este un nr destul de mare de rad care prez 2 canale
separate pana la apex(1,3%).

Castelucci

Acest dinte este identic cu incisivul central inferior,singura diferenta fiind ca este deseori
mai lung.

De asemenea poate avea 2 canale cu o oarecare simetrie. In cazul in care pacientul are 2
canale pe incisivul lateral dreapta,ne putem astepta de asemenea la 2 canale si la cel din
stanga;daca este prezent un singur canal pe inc lat drept,ne asteptam sa gasim tot un canal
si la cel din stanga.

Cavitatea de acces se intitiaza cu freza mica sferica diamantata si forma finala va fi ovala
sau eliptica.

Trebuie sa se asigure o linie dreapta de acces catre canalul singual. O cavitate de acces
care este prea ingusta poate permite accesul care canalul bucal, dar va exclude accesul
care canalul lingual.

O cavitate de acces potrivita trebuie sa se extinda cel putin de la marginea incizala pana la
cingulum. In cazul dintilor abrazati sau fracturati cavtatea de asemenea include si marginea
incizala.

129. Crearea accesului la caninul inferior (am scris de la cav de acces ptr dintii anteriori- Cherlea)

Locul de trepanare treuie sa fie in centrul fetei orale, iar in caz de abeaziune, acesta se va
deplasa spre ocluzal, putand ajunge chiar pe muchia incizala devenita
suprafata ocluzala.
Penetrarea initiala se va efectua cu ajutorul frezelor sferie de
turbina nr4-6. Axa de trepanare este in primul timp perpendiculara pe
fata orala. Dupa crearea unei mici cavitati, directia frezei va fi in axul
dintelui, actionand in directia camerei pulpare. Trebuie sa fim atenti in
progresia frezei, ptr a sesiza senzatia de cadere in gol. Sunt autori care
recomanda ca trepanarea sa se faca de la inceputul axului lung al
dintelui, dar exista pericolul deraparii si de aceea nu o recomandam.
Odata deschisa camera pulpara, trebuie sa executam miscari de
scoatere activa cu freza sferica cu care am facut trepanarea. Pentru a
avea siguranta unei deshideri corecte, aceste miscari trebuie executate
sprijinind freza pe peretele vestibular, retragand-o spre ocluzal, in
miscare. In felul acesta, peretele vestibular se continua direct cu canalul
radicular. Pentru a realiza acelasi lucru cu peretele oral, este necesar sa folosim o freza sferica la
piesa in contraunghi, cu care vom executa aceleasi miscari de scoatere activa, desfiintand astfel
ancosa de tesut dur. In felul acesta peretii cavitatii de acces vor fi usor divergenti spre ocluzal,
asigurand un acces direct al instrumentelor de canal.
Forma deschiderii va fi ovala (contur extern) in sens ocluzal.

130. Crearea accesului la primul premolar inferior

Axa coroanei este diferita de cea a radacinii. Penetratia

initiala se face in centrul fetei ocluzale care are cuspizii inegali (cel
lingual este mai mic), pastrand directia perpendiculara pe fata
ocluzala rezulta ca pozitia frezei va fi oblica pe fata ocluzala, accesul
se va face extinzand frecvent cavitatea spre varful cuspidului
vestibular, ptr a obtine astfel un acces in linie dreapta spre treimea
apicala (axa radiculara si coronara diferita). Cuspidul lingual este
pastrat aproape in intregime.
Conturul final al cavitatii de acces va fi ovoid si orientata vestibulo-lingual
131. Crearea accesului la al doilea premolar inferior
Axa coroanei este diferita de cea a radacinii. Penetratia initiala se face in centrul fetei
ocluzale, pastrand directia perpendiculara pe fata ocluzala rezulta ca pozitia frezei va fi oblica pe fata
ocluzala, accesul se va face extinzand frecvent cavitatea spre varful cuspidului vestibular, ptr a obtine
astfel un acces in linie dreapta spre treimea apicala (axa radiculara si coronara diferita.
Conturul final al cavitatii de acces va fi ovoid si orientata vestibulo-lingual

132. Crearea accesului la primul molar inferior (se repeta si la m2 si

m4)
Cherlea
Abordarea initiala se face cu o freza sferica diamantata de
turbina in centrul santului central, conform cu axul mare al dintelui
pana ajungem in camera pulpara. Plafonul pulpar se indeparteaza.
Canalul mezio-vestibular este intotdeauna mai vestibular decat
banuim (sub cuspidul mezio-vestibular). Canalul mezio-lingual este, in general, in centrul fetei
ocluzale meziale.
Intrarea in canale este usor spre vestibular in raport cu fata ocluzala. Canalul distal este mai
voluminos si este asezat in centrul laturii distale a cavitatii de acces. Daca descoperim un orificiu
distal mic si excentric, trebuie cautat un al doilea canal distal.
Conturul final al cavitatii de acces va fi trapezoidal
Exista posibilitatea ca sa fie obliterata camera pulpara mai mult sau mai putin prin dentina de
reactie si atunci avem unele dificultati in crearea cavitatii de acces si reperarea orificiilor canalelor
radiculare.
De pe net
Prezint o cavitate de aliniere trapezoidal. Bazamare este paralel cu faa mezial, baza
mic sau varful se situeaz puin dincolo de linia ce unete crestele cuspizilor distovestibulari i
distolinguali.
Punctul de elecie al trepanaiei se situeaz la nivelul cornului mezio-vestibular. Rdcina
distal este plati prezint un canal alungit uneori dedublat.
Cavitatea de contur va fi deseori modificat pentru a permite pasajul liber al instrumentelor,
iar cavitatea de convenien se realizeaz la cerere.
Castelluci
Cavitatea de acces nu trebuie sa fie triunghiulara ci mai degraba trapezoidala iar colturile vor
fi rotunjite. Forma triunghiulara va impiedica observarea canalului disto-lingual.
Prin urmare regula care spune ca nu medicul stomatolog va decice forma cavitatii de acces ci
anatomia pulpei dentare va fi cea care va decide forma cavitatii de acces, ramane valabila. De accea
cavitatea de acces nu va trebui sa aibe o forma predeterminata
Abordarea initiase se va face cu o freza sferica diamantata montat la turbina, la nivelul fosei
centrale. Frezei i se va imprima o miscare circulara, iar in timp ce excavam cavitatea va capata o
forma de palnie. Radiografia ne va ajuta sa identificam cornul pulpar cel mai lat.
Cu o freza sferica montata la piesa de mana vom elimina (undercuts of dentin- n-am stiut
cum s-o traduc sa sune bine). Cu o freza cilindro-conica diamantata (self-guiding)vom finisa cavitatea.

133. Crearea accesului la al doilea molar inferior

Cherlea
Abordarea initiala se face cu o freza sferica diamantata de
turbina in centrul santului central, conform cu axul mare al
dintelui pana ajungem in camera pulpara. Plafonul pulpar se
indeparteaza. Canalul mezio-vestibular este intotdeauna mai
vestibular decat banuim (sub cuspidul mezio-vestibular). Canalul mezio-lingual este, in general, in
centrul fetei ocluzale meziale.
Intrarea in canale este usor spre vestibular in raport cu fata ocluzala. Canalul distal este mai
voluminos si este asezat in centrul laturii distale a cavitatii de acces. Daca descoperim un orificiu
distal mic si excentric, trebuie cautat un al doilea canal distal.
Conturul final al cavitatii de acces va fi trapezoidal
Exista posibilitatea ca sa fie obliterata camera pulpara mai mult sau mai putin prin dentina de
reactie si atunci avem unele dificultati in crearea cavitatii de acces si reperarea orificiilor canalelor
radiculare.
De pe net
Prezint o cavitate de aliniere trapezoidal. Bazamare este paralel cu faa mezial, baza
mic sau varful se situeaz puin dincolo de linia ce unete crestele cuspizilor distovestibulari i
distolinguali.
Punctul de elecie al trepanaiei se situeaz la nivelul cornului mezio-vestibular. Rdcina
distal este plati prezint un canal alungit uneori dedublat.
Cavitatea de contur va fi deseori modificat pentru a permite pasajul liber al instrumentelor,
iar cavitatea de convenien se realizeaz la cerere.
Castelluci
Cavitatea de acces nu trebuie sa fie triunghiulara ci mai degraba trapezoidala iar colturile vor fi
rotunjite. Forma triunghiulara va impiedica observarea canalului disto-lingual.
Prin urmare regula care spune ca nu medicul stomatolog va decice forma cavitatii de acces ci
anatomia pulpei dentare va fi cea care va decide forma cavitatii de acces, ramane valabila. De accea
cavitatea de acces nu va trebui sa aibe o forma predeterminata
Abordarea initiase se va face cu o freza sferica diamantata montat la turbina, la nivelul fosei
centrale. Frezei i se va imprima o miscare circulara, iar in timp ce excavam cavitatea va capata o
forma de palnie. Radiografia ne va ajuta sa identificam cornul pulpar cel mai lat.
Cu o freza sferica montata la piesa de mana vom elimina (undercuts of dentin- n-am stiut
cum s-o traduc sa sune bine). Cu o freza cilindro-conica diamantata (self-guiding)vom finisa cavitatea.

134. Crearea accesului la molarul de minte inferior

Cherlea
Abordarea initiala se face cu o freza sferica diamantata
de turbina in centrul santului central, conform cu axul mare al
dintelui pana ajungem in camera pulpara. Plafonul pulpar se
indeparteaza. Canalul mezio-vestibular este intotdeauna mai
vestibular decat banuim (sub cuspidul mezio-vestibular). Canalul
mezio-lingual este, in general, in centrul fetei ocluzale meziale.
Intrarea in canale este usor spre vestibular in raport cu
fata ocluzala. Canalul distal este mai voluminos si este asezat in
centrul laturii distale a cavitatii de acces. Daca descoperim un
orificiu distal mic si excentric, trebuie cautat un al doilea canal
distal.
Conturul final al cavitatii de acces va fi trapezoidal
Exista posibilitatea ca sa fie obliterata camera pulpara mai mult sau mai putin prin dentina de
reactie si atunci avem unele dificultati in crearea cavitatii de acces si reperarea orificiilor canalelor
radiculare.
De pe net
Prezint o cavitate de aliniere trapezoidal. Bazamare este paralel cu faa mezial, baza
mic sau varful se situeaz puin dincolo de linia ce unete crestele cuspizilor distovestibulari i
distolinguali.
 Punctul de elecie al trepanaiei se situeaz la nivelul cornului mezio-vestibular. Rdcina
distal este plati prezint un canal alungit uneori dedublat.
Cavitatea de contur va fi deseori modificat pentru a permite pasajul liber al instrumentelor,
iar cavitatea de convenien se realizeaz la cerere.
Castelluci
Cavitatea de acces nu trebuie sa fie triunghiulara ci mai degraba trapezoidala iar colturile vor fi
rotunjite. Forma triunghiulara va impiedica observarea canalului disto-lingual.
Prin urmare regula care spune ca nu medicul stomatolog va decice forma cavitatii de acces ci
anatomia pulpei dentare va fi cea care va decide forma cavitatii de acces, ramane valabila. De accea
cavitatea de acces nu va trebui sa aibe o forma predeterminata
Abordarea initiase se va face cu o freza sferica diamantata montat la turbina, la nivelul fosei
centrale. Frezei i se va imprima o miscare circulara, iar in timp ce excavam cavitatea va capata o
forma de palnie. Radiografia ne va ajuta sa identificam cornul pulpar cel mai lat.
Cu o freza sferica montata la piesa de mana vom elimina (undercuts of dentin- n-am stiut
cum s-o traduc sa sune bine). Cu o freza cilindro-conica diamantata (self-guiding)vom finisa cavitatea.

135. Inspectia canalelor radiculare(de pe net)

Inspectia canalelor radiculare se face cu ace Kerr tip pila de dimensiuni mici, cu ace tip Miller.
Apare sangerarea de la nivelul tesutului vascular, din tesutul granulomatos sau de la tesutul pulpar
subiacent. Cu cat distructia pulpei este mai avansata cu atat sangerarea este mai redusa.
Deasemenea poate apare si sensibilitate dureroasa.
La dintii pluriradiculari poate exista o pluripatologie pulpara cu grade diferite de afectare a
pulpei radiculare din diferite canale.
Pot exista situatii in care sa exista o PCD (pulpita cronica deschisa) ulceroasa pe toate canalele
sau pe unul din canale sa existe o gangrena pulpara in acest caz vorbim despre gangrena pulpara
partiala. Tratamentul endodontic se face pentru afectiunea cea mai grava
De obicei papila gingivala este inflamata datorita marginilor anfractoase date de procesul
carios, leziuni date de traumatismul alimentar. Pot exista si leziuni pe mucoasa jugala date de
marginile anfractoase ale procesului carios
Percutia in ax este negativa
Testele de vitalitate in functie de gradul de evolutie al PCD exista grade diferite de
sensibilitate

Simptomatologie subiectiva:
- este posibil sa apara o simptomatologie de PAST atunci cand camera pulpara se obstrueaza
cu alimente si este inca prezent suficient tesut pulpar
- durerile sunt mai mici, pot sa apara spontan
- simptomatologia dispare odata cu indepartarea resturilor alimentare

136. Preevazarea canalelor radiculare (preevazare - cateterizarea cu instrumentar manual - largirea

canalelor radiculare,stergeti ce vi se pare in plus)
Obiectivul prepararii canalului radicular este de a permite o obturatie a cavitatii pulpare.
In prezenta curburilor, acele au tendinta de a merge drept si fac praguri sau daca sunt in
apropierea apexului pot face largirea si eventual deplasarea acestuia in alta pozitie. De aceea se
recomanda precurbarea instrumentelor intracanaliculare inainte de folosirea pentru a combate
memoria elastica. (Weine)
Marshall si Pappin au propus prepararea cavitatii endodontice prin tehnica Crown-Down in
care largirea canalelor incepe de la nivelul coroanei ajungandu-se treptat la apex, precurbarea
instrumentelor fiind considerata inutila de autori.
 Se folosesc frezele Gates si ace groase intai in cele 2/3 coronare si apoi se folosesc ace mai
mici pana se ajunge la apex. Principalul scop al acestei tehnici este de a scadea cantitatea de
detritusuri ce poate fi impinsa in spatiul periapical pe timpul tratamentului mecanic.
Goering a asociat tehnicile dinspre coronar Crown-Down Step-Back si a rezultat tehnica Step-
DOwn, care consta in largirea coronara in cazul canalelor curbe, inaintea zonei apicale. Aceasta se
realizeaza folosind o pila introdusa pe 2/3 din lungimea canalului si la aceasta lungime se face numai
pilirea spre lateral folosind ace Hedstrom de la 15-25. Dupa aceasta, se folosesc frezele Gates nr.2 si
3 ptr largirea portiunii coronare a preparatiei. In final se stabileste lungimea canalului si se largeste
pe toata lungimea pana la acul nr 25. De aici se continua cu tehnica step-back
Indiferent de tehnica folosita, succesul in endodontie depinde de doua criterii fundamentale:
- eliminarea completa a continutului canalelor
- obturarea completa tridimensionala a retelei canaliculare
Pentru aceasta trebuie respectate cateva principii fundamentale
1. Tratamentul mecanic trebuie sa respecte anatomia originala a canalului
2. Cu instrumentele de largit nu trebuie sa se depaseasca lungimea de lucru aleasa
3. Utilizarea instrunmentelor trebuie facuta in ordinea crecanda a numerelorm fara a sari niciun
numar
4. Irigarea permanenta a canalului, de obicei cu hipoclorit de sodiu 2,5%
5. Precurbarea tuturor instrumentelor manuale de tratament mecanic, in caz de curburi
6. Recapitularea inseamna revenirea pe canale cu instrumente deja folosite mai inainte, dar de
dimensiuni mai mici, pentru controlul permeabilitatii.
Prepararea propriu-zisa a canalului
Largirea initiala- necesara in special in canalele subtiri.
Principiul alternantei instrumentelor: primul ac care atinge apexul se presupune ca a
respectat anatomia initiala a canalului. Acest lucru se face cu ace Kerr tip pila sau cu un instrument
asemanator, special destinat ptr aceasta operatie MMC
Patrunderea initiala se face cu o miscare liniara continua a instrumentului in directia apicala,
ajutata de o rotatie in sensul acelor de ceasornic de 45(grade) (1/8) cu o intoarcere in pozitia initiala,
fara intreruperea inaintarii liniare si fara retragerea acului.
Dupa folosirea acului pila MMC este utilizat un ac de penetratie MME, cu acelasi nr. Apoi se
foloseste un ac de penetratie MMC cu nr superior, urmat de un ac MME cu acelasi nr. Se va actiona
prin miscari de tractiune cu amplitudine de aprox 2 mm, fara odificari ale traiectoriei initiate.
Alternarea unui instrument de patrundere cu unul de largire va continua pana la nr 15, nr la
care penetrarea initiala este terminata si va incepe largirea canalului pr-zisa.
Eliberarea detritusului organic si a prafului de dentina este asigurata prin miscari ale acului
de largit sub irigatie abundenta.
Largirea, razuirea, realizarea formei canalului
Dupa preparatia initiala care ne-a permis sa determinam lungimea canalului, tratamentul
endodontic se continua cu ceea ce clasic se numeste "punerea in forma a canalului", adica realizarea
simultana a curatarii canalului si largirea lui in functie de obturatia finala pe care o facem.
Anumiti autori acorda prioritate absoluta prepararii canalului in functie de anatomia lui si
limiteaza largirea la cat este strict necesar ptr obturatie, pornind de la principiul ca aceasta
(obturatia) trebuie sa se adapteze preparatiei. Acest mod de preparare a canalului limitat si care da
prioritate aspectului anatomic este cunoscut sub numele de ampliatie canaliculara
Prepararea canalului este faza cea mai importanta a tratamentului endodontic. Obiectivul
principal consta in eliminarea pe cat posibil completa a continutului organic al sistemului canalicular,
pulpa, tesut necrotic, germeni patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului mineral
patologic, pulpoliti sau diferiti calculi.
Principalele cerinte
- necesitatea absoluta ptr orice preparatie de a permite o curatare perfecta care
conditioneaza dezinfectarea intregului sistem canalicular
 - respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de
reparare a parodontiului apical
- desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia
traiectoria canalului si ptr a preveni greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa
ramane depasirea foramenului apical
- posibilitatea inchiderii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara o punere in forma a
canalului in mod artificial, exagerat.
Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicata a tratamentului. Ea se realizeaza folosind
ace tip pila, burghiu si alte instrumente de canal manuale, mecanice, sonice si ultrasonice.

137. Clasificarea instrumentarului endodontic de largire a canalelor radiculare (de pe net)

Se imparte in doua categorii:
- cele actionate manual
- cele actionate rotativ
Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor radiculare, in
vederea curatirii si largirii canalelor radiculare. Sunt alcatuite din maner, tija si parte activa cu sistem
de razuire si sunt de grosimi diferite.
Partea activa este ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se impart in:
-ace tip Kerr- pila prezinta 10-12 spire pe portiunea activa;
-ace tip Kerr- burghiu au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf;
-ace Hedstrom au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca
marime spre varf;
-ace codita de soricel cu forma activa asemanatoare acelor tirre nerves, dar cu
spinii mai puternici si perpendiculari pe axul acului.
Frezele de canal sunt instrumente pentru largirea canalelor actionate mecanic. Se adapteaza
la piesa dreapta sau piesa contraunghi si dupa forma partii active se clasifica in :
-freze burghiu -freze tip Beutelrock
-freze tip Gates -freze tip Reamers

138. Acele Kerr

Pile K (kerr, fille)
Fabricarea: rasucire pe cand, dar schita de otel inoxidabil este, in general, de sectiune
patrata.
Nr de spire este mai ridicat 15-20
Utilizare: Pila este instrumentul endodontic universal si cel mai utilizat. Are o actiune de
razuire a peretilor dentinari: cea mai mare eficacitate este in miscarile de du-te vino, in retragere (de
la apex spre coroana). Permite o buna largire a canalului. Se poate eventual rasuci 1/4 de tura, apoi
se retrage acul, dar eficacitatea la aceste miscari este inferioara acului reamer
Avantaje
- instrumentul este mai rigid si mai putin casant decat acul reamer
- spirele mai apropiate si mai numeroase ii confera o rezistenta mai mare decat a
acului reamer. Numeroasele spire in contact cu dentina ofera o importanta zona de lucru. Este foarte
bun ptr largirea canalului, dar mai putin penetrant (ascutit) decat acul reamer
- spatiul mic de degajare dintre spire antreneaza o mica rapida incarcare a acului,
reducandu-I eficacitatea.
Inconveniente
- cu toata eficacitatea sa, acul pila lucreaza destul de lent
- rigiditate
- este mai putin indicat in cateterism
Indicatii
- instrument aproape "universal"
- largirea canalelor
 - determinarea lungimii de lucru
- suprimarea curburilor
- dezobturari dupa folosirea initiala a unui ac burghiu cu acelasi nr

K-Flex (Kerr) - sectiunea este rombica

- mareste eficacitatea
- creste flexibilitatii prin diminuarea largimii instrumentului
- marirea spatiului intre marginile taietoare (active) antreneaza resturile
dentinare in retragere

139.Acele Hedstrom

Fabricarea: confectionat pornind de la o schita conica,de sectiune rotunda, prin uzinare in forma
helicoidala .
Are un profil de conuri suprapuse in spirala ceea ce interzice rotatia completa in canal,din cauza
pericolului de fractura sau blocaj

Pasul spirei cu cat este mai strans cu atat este mai eficace dar si riscul de blocaj sau fractura
creste(creste suprafata care este in contact cu peretii canaliculari)

Utilizare:
Se foloseste numai prin scoatere activa
NU trebuie niciodata folosit in rotatie deoarece se insurubeaza usor si se rupe

Trebuie folosit numai dupa folosirea unui ac pila sau burghiu,cu acelasi diametru

Avantaje si inconveniente:

~ eficace pt ca este foarte activ in razuire

~se uzeaza rapid si este fragil si periculos daca e prost utilizat

~este importanta dozarea fortelor cu care se lucreaza;de preferat sa nu se foloseasca instrumente

mai mici de nr 20

Indicatii
-largirea canalelor

-inlaturarea resturilor din canal

-razuirea peretilor in vederea indepartarii peretelui pana la tesut sanatos sau largirea pentru o
preparare corecta

-eliminarea materialului de obturatie in cazul dezobturarilor

*Eficacitatea unghiurilor helicoidale: acest unghi se masoara intre axul instrumentului si cel al
spirelor si este de: 20 grade pt burghiu 40* pt pilaK 60* pt acele pila H;
Unghiul helicoidal det de asemenea dinamica instrumentelor :

-cel al burghiului ii permite un mod de lucru in rotatie pura

 - unghiul helicoidal al acelor pila k permite sa se lucreze in rotatie si/sau tractiune

140.Acele extractoare de nerv (Acul Tire-Nerf)

Fabricatie:-fabricat pornind de la o sectiune conica

-inciziile sunt facute aproape paralel cu tija

-spinii st ridicati si formeaza o serie de aschii ascutite de-a lungul partii active

Mod de folosire: se patrunde aprox 2/3 in canal, se retrage putin, se face o rotatie de 180 grade
pana se infasoara filetu` pulpar, se retrage acul sprijinit pe pereti
Avantaje si incoveniente:
Acul tire nerf este foarte bun pentru extirparea pulpei vii pt ca este rapid si lasa un camp canalicular
curat.

Nu este foarte flexibil de aceea riscul de fracturare este ff mare.

Indicatii:

~ff limitate,exereza continutului canalicular: tesut pulpar intact,bulete de vata,conuri de

hartie,conuri de argint sau de gutaperca mobilizate anterior
~nu trebuie niciodata utilizat in canale curbe sau fine,din cauza riscului mare de fractura

141.Instrumentar rotativ de creare a accesului endodontic:

Frezele endodontice: au miscarea de rotatie de 360 grade si nu lucreaza decat prin

extremitatea sa.

Frezele Gates Glidden:

~au partea activa in forma de flacara cu lamele taietoare lateral cu sau fara vf ascutit

~este instr clasic pentru prepararile mecanice rapide ale treimii sau 2/3 coronare ale canalului

~este des folosita pentru dezobturarea canalelor,pt fixare de pivoturi sau reobturari

~st numerotate de la 1-6; lungimea de la gat la varf=19mm; lung totala=32mm

Utilizare:
`trebuie folosit numai cu viteza scazuta si sub irigare, numai in miscare de retragere;

`se poate controla perfect utilizarea acestui instrument atat dpdv al profunzimii cat si al largimii de
preparare

`dupa unii autori trebuie folosit in ordine crescatoare sau descrescatoare

Indicatii:
-punerea in forma a canalelor in partea superioara(coronara) pt a usura prepararea partii apicale

-dezobturare

Avantaje:permite largirea rapida si cu o anumita securitate a partii superioare a canalului

Dezavantaje:

-este rigida ceea ce ii interzice sa treaca peste curburile canalului si de fapt trebuie desfiintate aceste
interferente in curburi

-este fragila daca este fortata in canal

-realizeaza o forare a canalului

-utilizarea sa este contraindicata la nivelul radacinilor meziale ale molarilor inferiori,unde asimetria
peretelui dentinar obliga la redresarea controlata a curburilor

-face o slefuire de forma cilindrica,putin compatibila cu conicitatea naturala a radacinilor(acest lucru

poate fi compensat prin introducerea frezei pana se fixeaza fara a o forta in directia apicala)

-este un instrument masiv care de la inceput da un diametru mare canalului in partea sa

coronara,facand sa dispara efectul de ghidaj al peretilor asupra instrumentelor manuale in canalele
subtiri(interzice folosirea frezelor Gates inaintea largirii canalului pe toata lungimea sa la un diametru
minim de 25/100mm

-prezinta riscul cailor false(acest risc e diminuat daca instrumentaru nu prezinta un vf activ (taietor)
Freza Reamer Peeso:
Partea activa este lunga cu lamele taietoare laterale formand o spira lejera
Partea activa este cilindrica. Utilizarea este identica cu cea a frezelor Gates,dar pare a fi mai
performanta decat acestea.

Se mai foloseste la degajarea orificiilor canalelor(nu se va netzi cu ea) sau pt deschiderea camerei
pulpare anfractuase.

Freza Beutelrok

Are aceleasi utilizari,iar partea activa este mai lunga.

142 .Instrumentarul rotativ din otel inoxidabil folosit in prelucrarea canalelor

Alesoire(Micro-Mega)

Ac de largit (de alezat). Este un fel de tire nerf prevazut cu 4 randuri de tepi foarte ascutiti si cu un
varf neascutit.

Este in 12 diametre de la nr 15 pana la 80 si cu 2 lungimi de 21mm si 29mm.

Indicatii:

~cateterismul canalelor
~extirparea pulpei

~slefuirea canalului prin miscari de du-te-vino

Avantaje si dezavantaje:

-tepii dirijeaza varful acului in curburile canalului,impiedicandu-l sa atace direct peretii canalului.

-riscul de creare de cai false sau praguri este redus

-se uzeaza rapid

-spalarea dificila ne obliga sa`l aruncam dupa folosire

Girofile(Micro-Mega)

Acest instrument are forma de Hedstrom cu un varf rotunjit.

Este prezentat in seturi cu 15 diametre de la nr.8 la nr.90; trei lungimi: 21mm 25mm 29mm

Utilizare: este folosit dupa razuirea canalului pentru curatarea si netezirea peretilor

NU trebuie folosit pentru slefuirea si largirea canalului ci numai pt finisarea acestuia ,

El lustruieste peretii canalului,usurand astfel obturarea lui.

Avantaje: in canalele curbe si subtiri el nu sufera niciun fel de constrangere,gratie sfertului de tura
pe care il parcuge.

Giropointer(Micro-Mega)

Este o freza foarte scurta (16mm) rigida care are un singur diametru50/100

Utilizare: este folosit pentru reperarea si degajarea orificiilor canalelor.

Endofit(Kerr)

-primul model efectueaza de tura alternativa asociata cu o miscare de translatie apicala

-al doilea model nu efectueaza decat o miscare de de tura alternativa

Instrumente noi mecanice adaptate la piesa Giromatic

Rispi(Micro-Mega)

Este un instrument destinat prepararii mecanice a acelor 2/3 coronare ale canalului.

Partea activa este acoperita de spini cu dispozitie helicoidala cu un pas foarte alungit.

Extremitatea neteda imipedicand crearea de praguri. Exista in 6 dimensiuni standardizate.

Utilizare:este introdusa in cele 2/3 coronare ale canalului fara rotatie lucreaza prin retragere in
directia coronara,atingand peretii canalului. Trebuie lucrat sub irigare constanta, canalul trebuie
cateterizat pana la un diametru de 15/1000 inaintea utilizarii Rispi.
Indicatii:prepararea celor 2/3 coronare ce duce la suprimarea interferentelor anatomice si usureaza
prepararea apicale.

Avantaje:

-instrument foarte suplu care poate trece peste curburile neinsemnate

-riscul de fractura este diminuat pt ca instr st flexibile

-permite o largire rapida a volumului canalului cu indepartatrea tuturor interferentelor

Dynatrak

Fabricare: este un instrument identic cu Unifile,dar prevazut pentru a fi folosit pe piesa

Giromatic,este un instr fabricat prin turnare

Este activ decat pe partile laterale, deoarece are un varf neted

Utilizare:

-trebuie imprimate miscari de du-te-vino pana cd patrunde regulat in canal pana la limita apicala
aleasa..Trebuie folosit cu viteza foarte mica.

-este folosit pentr prepararea treimii apicale

Avantaje:

~pasul sau progresiv asigura o mare flexibilitate

~prezenta unui varf neted asigura o securitate de folosire a instrumentului

Dezavantaje:

-pierderea senzatie tactile

-prezenta varfului neted face obligatoriu calibrajul manual al ultimilor 2 mm ai canalului la sfarsitul
preparatie

Heligiro

Instrument confectionat prin turnare,avand 3 lame de sectionare care st eficace numai in rotatie in
sensul acelor de ceasornic Varful neted asigura o securitate satisfacatoare dar impune o calibrare
manuala la sf preparatiei. Este folosit pt prepararea 1/3 apicale a canalului.

Canalul Finder

Se prezinta sub forma unei piese contraunghi ,pune in functiune instrumentatia clasica dar adaptata
la sist de fixare al canalului Finder: pile K , ace pila Hsau SET Hedstrom file. Permite realizarea
mecanica a cateterismului.

Canal Master U
-exista atat instrumente manuale cat si mecanice

Instrumentul rotativ: exista 6 instr rotative ale caror diametru si culoare corespund normelor ISO -
50; 60; 70; 80; 90; 100

Sunt de 16 si 21mm lungime. Au un varf de 2 mm si o parte activa de 3 mm si o parte neteda de 11

sau 16 mm lungime.

Utilizare:

~preparatia este facuta sub irigatie constanta si abundenta cu hipoclorit de sodiu 2,5%

~prepararea proprie a canalului radic cu Canalul Master U imbina prepararea manuala cu cea
mecanica si cuprinde:prepararea mecanica a 2/3 coronare; prep manuala a zonei apicale;prepararea
manuala a treimii apicale

Avantaje:

-asigura o determinare mai buna a diametrului constrictiei apicale

-micsorarea fortelor de frecare intre peretele dentinar si instrument

-cresterea flexibilitatii

-eliminare mai buna a deseurilor

-diminuarea riscului perforarii laterale

Dezavantaje:

.risc de fractura

.durata preparatiei

.nu poate fi utilizat pt reluarea tratamentului

143.Frezele de largire a canalului radicular din Ni-Ti

Pilele ProFile cuprind 3 tipuri de instrumente:

Maillefer ProFile Orifices Shapers au conicitate intre5-8% lungime de 19 mm, st folosite pt

prepararea canalului la nivel coronar. Manerul e marcat cu 3 inele colorate.

Maillefer ProFile06 au conicitate de 6% numere de la 15-40 lungimea de 21-25mm.SE utilizeaza la

prepararea portiunii mijlocii a canalului.Maneru e marcat cu 2 inele colorate.

Maillefer ProFile 04 conicitate de 4% cu numere intre 15-90 lungimea 21 mm 25mm 31mm

Se utilizeaza la prepararea portiunii apicale.Manerul e marcat cu 1 inel colorat.

1. Flexibilitatea este cea mai importanta caracteristica,in canalele curbe ia forma canalului
2.Memoria metalului este calitatea sa de a reveni,dupa deformari,la forma initiala ceea ce

este un avantaj la prepararea canalelor curbe cu instrumentar rotativ.

3.Aliajul Ni Ti din care e fabricat ProFile ii confera acului o putere de taiere mai mare decat celelalte
ace din Ni Ti.

Design`ul pilelor Pro File

1. Conicitatea variabila variaza intre 4-8%. Aceasta conicitate marita are avantajul ca se obtine un
canal cu conicitate mai mare in portiunea coronara si cu o ingustare spre apex.

Se realizeaza un contact mai omogen deraclaj intre instrument si dentina din canal si se creaza un
spatiu mai bun pentru irigari si refluarea lichidului.

2.Pe sectiune ProFile are 3 santuri in forma de U si 3 suprafete taietoare mici,ceea ce permite:

-o eliminare mai buna a detritusurilor din canal

- o centrare mai buna in canal

-se diminueaza riscul de suprapreparare a unuia sau altuia dintre pereti evitand fenomenul de
Zipping(perforare a canalului)

-riscul de rupere a instrumentului in canal este redus

3.Varful instrumentelor Maillefer ProFile nu este taietor,are rol de ghidaj in canal.

Astfel se elimina riscul crearii pragurilor sau cailor false si nu se modifica pozitia apexului(Stripinng).

Viteza de lucru :instrumentele sa fie folosite la viteze de lucru constante intre 150 si 350 rotatii/min.

Reguli importante:

1.Sa se exercite o presiune usoara in timpul lucrului in sens apical

2.Trebuie facute miscari usoare de du-te vino

Desfasurarea tratamentului parcurge 4 etape:

-faza Crown Down

-alegerea lungimii de lucru

-prepararea apicala

-finisarea prepararii

Sistemul Hero-642

~este un instrument Micro Mega din aliaj Ni Ti

~acele st actionate cu o piesa contraunghi speciala

~aliajul Ni Ti este un aliaj foarte flexibil

~are memorie,revine la forma initiala

~este biocompatibil si necoroziv

Tri Auto ZK

Prepararea canalelor se face cu ace de Ni Ti si sistemul Tri Auto ZK al firmei J.Morita

Pricipalele elemente ale sist sunt motorul,mecanismul de masurare electronica a canalului,bateria

reincarcabila,piesa in contraunghi.Cu acest sist se poate face masurarea lungimii canalului si are 3
functii automate (datorita microprocesorului incorporat in maner)

-auto start si stop

-auto revers

-auto revers apical

Acul incepe sa se roteasca automat cand intra in canal. Rotatia este mica 300rot/min

Daca acul se intepeneste in canal intra functia de auto-revers automat si se inverseaza pozitia
motorului. Cand acul atinge constrictia apicala, scala va indica 0,5 se va auzi un beep puternic si va
intra in actiune functia de auto revers apical

Prin funcia auto revers apical acul incepe sa se roteasca in sens invers in momentul cand atinge
apexul si deci se elimina riscul depasirii apexului. Sistemul permite folosirea frezelor Gates Glidden cu
operare normala a aparatului si prepararea apicala cu un ac K adecvat ca marime si grosime a
canalului.

Masurarea lungimii canalului se face cu un acstandard K nr 10. Se conecteaza 2 conductori electrici ce

pleaca din corpul piesei,unul la acul din canal si altul pasiv care se prinde cu un arc de canula
aspiratorului de saliva.

Se porneste aparatul si se apasa comutatorul E.M.R(modul de masurare)

Se avanseaza in canal pana cd scala metrica arata-0,5;acest lucru semnifica atingerea apexului si
lungimea ramane marcata inmemoria aparatului

Se indeparteaza acul K10 si conductorii si se trece aparatul pe functia automat sau normal.

Pe functia automat se monteaza in piesa un ac Ni Ti pentru prepararea canalului.

Acul incepe sa se roteasca automat cand patrunde in canal si se opreste cand acul este scos.

Sistemele mecanice de preparare a canalului se adapteaza mai bine tehnicii Crown-Down.

Ele au insa cateva neajunsuri

-exista intotdeauna pericolul depasirii apexului

-exista tendinta de largire exagerata a canalului in zona apicala

-pericol de praguri si cai false

-pericol de rupere a acului

Sistemul Tri Auto ZK rezolva aceste neajunsuri: depasirea apexului este evitata,largirea apicala este
indepartata prin folosirea acelor foarte flexibile de Ni Ti; pericolul de rupere a acului este inlaturat
prin functia auto revers(acul se roteste invers la orice blocaj din canal)

Instrumente endodontice noi

Sistemul Excalibur

Are o piesa de mana ce produce o miscare vibratorie laterala,aleatorie,cu frecventa joasa(20-25000

rotatii/min. Utilizeaza ace K file modificate. Piesa are incorporat un dispozitiv special de masurare
continua a canalului. Este sigura avand un risc de fractura si praguri false relativ mici. Piesa este
voluminoasa creand dezavantaje.

Sistemul canal Leader

Piesa este modificata pentru reducerea turatiei (raport4/1). Miscarea produsa e verticala de du-te-
vino, avand o rotatie orara si contraorara pe un sector de 30 de grade.

Utilizeaza ace K pt canale inguste, ace tip H pt dentina si ace tip Unifile mai flexibile.

Sistemul NiTi Matic

Utilizeaza o piesa de mana cu reductie de 16/1 cu 300 ture/min.

Acele folosite Sensor file sunt din titan asemanatoare cu acele H modificate.

Prepararea initiala incepe cu ace tip K si apoi continua cu ace Sensor file(cu 15-20-30 sutimi de mm).

Prepararea portiunii coronare a canalului se face cu freze Gates si continua cu ace Sensor file pana la
45 sutimi de mm.

Avansarea in canal este combinata cu o raclare circumferentiala.

Sistemul Light Speed

Foloseste o piesa in unghi normala cu o turatie de 750-2000 ture/min la care se monteaza ace tip K
reamer din NiTi active numai la varf pe 1-2 mm

Are aceleasi avantaje si dezavantaje ca la alte instrumente cu partea activa modificata(ex.Canal

Master U)

Sistemul PRO TAPER

Permite prepararea inclusiv a canalelor curbe,deoarece prin flexibilitatea lor,instrumentele pot

ramane in pozitie centrala in canal.
Sistemul Greater Taper

Prin forma deosebiata a spirelor cu inclinatii si ascutimi diferite creste capacitatea lor de sectionare
si scade riscul formarii de cai false reproducand forma naturala a canalului.

144.frezele autoreglabile tridimensional(saf)

145. Freze de largire prin miscare alternativa(reciproca)

*Sunt freze asupra carora se imprima miscari de du-te-

vino:Giropointer,Alesoire,Girofile,Dynatrak,Endolift (Kerr); descrierea utilizarile si indicatiile le`am
scris la sub 142.*
146.Inserturi(pile) sonice si ultrasonice

Endo Sonic Air

Nu poate fi folosit decat dupa prepararea initiala a canalului pana la nr. 15

Este un aparat pneumatic ce dezvolta vibratii subsonice cu frecventa cupr intre 1500-3000Hz

Se adapteaza la turbina,are un sistem de irigare continua ce permite folosirea NaOCl.

Rispi Sonic

Este folosit la prepararea celor 2/3 coronare prin miscari de du-te-vino rapide ce ajung succesiv pe
toate punctele circumferintei.

Heli Sonic

Permite netezirea peretilor

Daca treimea apicala este accesibila in linie dreapta se poate continua prepararea cu Heli Sonic pana
la constr apicala,daca nu se folosesc met traditionale.

Shaper

Partea activa formeaza o rampa helicoidala cu pas progresiv de tepi.

El are un varf neted de 1 mm. Se gaseste in 6 diametre de la 15 la 40 si in 3 lungimi clasice: 19mm

21mm 25mm

Indicatii: largirea simultana a extremitatii apicale si a celor 2/3 mijlocii si coronare ale canalului.

Utilizare:

cateterism prealabil pana la nr 15

alternanta pilelor manuale cu cele sonice

Pila sonica trebuie sa ramana 1 mm deasupra lungimii de lucru

Avantaje: rapiditate;respectarea constric apicale;diminuarea riscului de praguri

Instrumente ultrasonice

Cavi-Endo Densply Cavitron

Se folosesc 2 tipuri de ace pila: Ace endosonice care sunt pile de otel de tip K usor flexibile cu
diametre de 15-20-25.

Endosonice diamantate instrum rigide cu vf neted diametru 25- 35-45

Ultrasunetele lucreaza printr-un efect de cavitatie.Acest efect se datoreaza propagarii ultrasunetelor

in lichide si consta in aparitia bulelor microscopice ce se maresc si vin sa sparga violent la suprafata
,realizand un fenomen de implozie.Permit asocierea debridarii mecanice si chimice in aceeasi
operatie.

LEnac DOsada foloseste pile tip K ce pot fi fixate pe insertia lui.

Piezotec de Satele

Foloseste pile sonice. Combinarea ultrasuntelor cu o mare cantitate de irigare are o putere de
curatire importanta.Folosirea pilelor diamantate poate duce la crearea de cai false importante.

146.inserturi(pile) sonice si ultrasonice utilizate in endodontie

147.Calibrarea ISO a instrumentarului si materiale de uz endodontic

Ingle a stabilit o nomenclatura ce poate fi folosita intr`un sistem standardizat

D1= punctele unde incep lamelele taietoare ale instrumentului(la baza piramidei triunghiulare)

D2=punctul de unire intre partea lucratoare(activa) si tije. Distanta intre D1 si D2 este totdeauna
egala cu 16mm ce reprez lung partii active a instrumentului.

Sistemul de numerotare pt identificarea instrumentelor este bazat pe diametrul la punctul D1

exprimat in sutimi de milimetru.

Ex: Nr 15-15/100mm in D1

Numerotarea ISO folos numere de la 08 la 140

Progresia instrumentelor se face prin 5/100,, pana la nr.60 si prin 10/100 mm mai sus de 60

Uniifabr au scos instrum cu diametru inferior 06 de culoare roz.

Conicitatea este uniforma si este aceeasi indiferent de calibru instrum.

ISO=0,30mm

Diametru unui instrument creste deci cu 0,3/16mm aprox 0,01875mm/mm

Norma ISO determ calibrul si codul de culoare

In prezent un instrument poate fi considerat ca valabil daca abaterea de la normele standard este
mai mica de 0,02mm

Exista si marimi intermediare de ace tip K burghiu si K pila care ajuta la rezolvarea unor situatii in care
acele standardizate au un diametru prea mare(Ex Golden Mediums-Maillefer)

148.Procedee de odontometrie clinica

Aceasta metoda se practica patrunzand in canal cu un ac Kerr nr 10 15 20 ales dupa volumul

canalului.

Se avanseaza cu acest ac in canal usor fara miscari de presiune pana simtim in vf acului o rezistenta
datorita constrictiei apicale.Se stab pe ac un punct de reper fie pe fata ocluzala fie pe muchia incizala
la frontali,folosind stoperele.

Acul se scoate si se compara cu lungimea fixata pe Rx si cu lungimea medie cunoscuta a

canalului,daca aceste date corespund inseamna ca s a stabilit corect lungimea canalului si se noteaza
pe fisa.

Metoda clinico radiologica (cu ac in canal)

Efectuarea unei radig cu acul introd in canal pana in zona constrictiei apicale.Stoperul atasat fixeaza
reperul coronar al acului. Pt lungimea corecta se scade din lung masurata pe Rx a acului din
canal,1mm,distanta ce coresp erorii prin modul de expunere a filmului.Se fixeaza stopperul la lung
stabilita si se efect o noua radiografie ce ne va arata cu exactitate zona de constrictie apicala.Aceasta
lungime este lungimea masurata in pulpite si gangrena simpla unde treb sa se pastreze bontul apical.

In parodontitele apicale cronice cu rezorbtii patologice ale procesului apical,cu desfiintarea

constrictieiapicale,varful acului depaseste aceasta zona.

Metoda Dick care utilizeaza o sg Rxsi o formula dupa tipul: D=Ad/a

D=lung reala a dintelui

A=lung acului introdus in canal

d = lung dintelui pe Rx

a=lung acului pe Rx

Radiografia cu sonda bimetalica se face prin introducerea in canal a acelor donda bimetalice Kuralt.

Ele se compun dintr un ac cu mici ineledispuse la distante de 1 mm.

Se efectueaza Rx si se citeste nr segmentelor de opacitate diferite de la portiunea apicala pana la

coroana.Adunand milimetrii de opacitate diferita ce reprezinta fiecare segment, se stabileste
lungimea canalului.
Metode electronice:- se bazeaza pe corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument
introdus in canalul radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala.

Se impune: uscarea canalului

acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara; acul sa
aibe diametrul corespunzator

Aparate de masura electronica:

Aparate analogice(Endometer,Dentometer)

Aparate audiometrice(Sono Explorer; Neosono M) emit semnal sonor cd acul atinge zona apicala

Aparate digitale(Neosono D) au sist digital de citire

Aparate de inalta frecventa(ultrasonice) care necesita sonde speciale endocanaliculare(Endocater)

Aparat de vizualizare a endodontiului(Radio viziograf) se obtine vizualizarea endodontiului localizarea

precisa a apexului.

149. Procedee de odontometrie radiologica

Exista mai multe tehnici pentru determinarea lungimii de lucru cu radiografii:

-Radiografia cu ac pe canal- tehnica consta in efectuarea unei radiografii cu un ac introdus in canal,

pana in zona de constrictie apicala.stopul care este atasat acului fixeaza reperul coronar al
acului.pentru a obtine lungimea corecta de lucru se scade din lungimea de lucru masurata pe
radiografie 1 mm, distanta ce corespunde erorii prin modul de explunere al filmului

-Tehnici conventionale bazate pe radiografii

-Radiografia cu sonda bimetalica se face prin introducerea in canal a acelor sonda bimetalice kuralt.
Ele se compun dintr un ac cu mici inele dintr un alt metal dispuse la distanta de 1 mm. se efectueaza
radiografia si se citeste numarul segmentelor de opacitate diferita de la portiunea apicala pana la
coroana.adunand milimetrii deopacitate diferita se stabileste lungimea de lucru

-radiografia cu grila(pe filmul radiologic se apica o grila metalica construita dintr o retea milimetrica)

150. Apexlocatoarele

Este o metoda de masura electronica in determinarea lungimii canalului si este frecvent utilizata
datorita preciziei, care se ridica la un procent foarte mare 98%.

Avem 3 tipuri de locator de apex:

-cu rezistenta(sunt usor de operat , prezinta un cap de citire digital, folosesc ace tip kerr, ofera
indicatii sonore) dare le necesita un mediu uscat, necesita calibrare si necesita clestisor pentru buza
cu contact bun

-cu impedanta (opereaza intr un mediu umed, system de masurare analog, nu prezinta clestisor
pentru buza) dar nu are cap de citire digital si necesita sonda captusita(izolata)
-cu frecventa (sunt usor de operat intr un mediu umed, foloseste ace tip kerr, prezinta cap de citire
analog, prezina indicatii sonore si este reincarcabil) dar poate fii scurtcircuitat si necesita un clestisor
pentru buza cu contact bun

Metoda se bazeaza pe corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument introdus in
canalul radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala -suzuki. Valoarea rezistentei este constanta,
de 6500 ohmi si este folosita pentru determinarea lungimii canalului radicular(sunada).

Prin aparatul sono explorer realizat pe acest principiu, s a reusit determinarea audiometrica a
lungimii canalului radicular.

Acurateatea determinarii este influentata negativ de prezenta unei solutii de sterilizat canalul, cum ar
fi hipocloritul de sodiu, existent unui apex deschis, utilizarea unor ace kerr sub diametrul 0.15, motiv
pentru care se impun la utilizarea acestor aparate cateva masuri ca|: uscarea canalului. Acul introdus
in canal sa nu vina in contact cu un material metallic de restaurare coronara. Acul sa aiba un
diametru corespunzator.

-Aparatele de masura electronica, existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:

-Aparate analogice(endometer, dentometer)

-Aparate audiometrice(sono explorer, neo sono m) care emit semnal sonor cand acul atinge zona
apicala.

-Aparate digitale (neo sono d) care au system digital de citire

-Aparate de inalta frecventa (ultrasonice) care necesita sonde speciale endocanaliculare (endocater)

-Aparat de vizualizarea endodontiului (radioviziograful) ofera posibilitatea de a genera imagini ale

endodontiului, prin captarea, analizarea si creearea de imagini. Cu radioviziogravuf se obtin:
vizualizarea endodontiului(controlul direct al tratamentului endocanalicular), localizarea precisa a
apexului

151.Calibrarea non- iso a instrumentelor si material de uz endodontic

Normele de standardizare au adus unsistem de numerotare.diametrul este notat D1 . diametrul

varfului (sfarsitul taisului) este notat cu D16. La toate instrumentele diferenta dintre D1 si D16 este
intotdeauna constanta= 0,32 mm. aceasta confera instrumentului conicitatea indifenet de marime.

Raportul dintre d1 si d16 este intotdeauna constant(16 mm) de aceea parte active a instrumentului
este intotdeauna la fel, in ciuda modificarilor aparute la lungime: 21 mm 25mm 31 mm

Au fost standardizate si culorile. Ele se repeta la fiecare 6 instrumente, cu exceptia celor 3

instrumente la cap de serie. Chiar si intstrumentele de obturatie au fost standardizate conurile de
gutaparca

O noua conceptie non iso profile 29 a fost introdusa si spune astfel : decat sa cresti cu o masura
fixa de 0.05 mm aceasta conceptie sugereaza sa cresti cu un procent fix de 29,17% de la un
instrument la altu. Aceasta conceptie a fost introdusa deoarece dupa cea veche iso trecerea de
exenplu de la acul de 10 la 15 reprezenta un procent de 50% iar trecerea de la 15 la 20 de 33% pe
cand trecerea de la 50 la 55 este de doar 10 % si astfel din acest motiv, in timpul prepararii canalului
unerori este dificil sa trecem de la acul de 15 la cel de 20m in timp ce unele marimi ca 44 sau 55 sunt
foarte apropiate si se poate sari peste ele.

Astfel noua conceptie profile 29 ne asigura un numar mai mare de instrumente cu marimi mult mai
folositoare (cele cu calibru mic) si mai putine nefolositoare (cele cu calibru mare) cu o crestere
graduala de marime. Pe scurt aceste instrumente non iso ne ofera avantaje precum: un numar mai
mic de instrumente consecutive de la marime mica la marime mare (13 in loc de 21) si o buna
distributie a instrumentelor intr o gama folositoare, cu mai multe instrumente la inceput de serie si
mai putine la sfarsit.

152. conceptul de tratament chemo-mecanic de canal. Caracteristicile unui irigant ideal

Exista o conceptie terapeutica in care tratamentul mechanic foarte riguros, insotit de spalaturi
abundente endocanaliculare cu substante antiseptic de tipul hipocloritului de sodiu2.5 % este
socotita suficienta, recomandandu se obturarea canalelor dupa acest tratament, chiar in gangrene,
nemaifiind necesare pansamentele medicamentoase intermediare. Sub acest aspect ,in aceasta
conceptie nu exista deosebiri esentiale intre tratamentul mecanic din gangrene si extirparile la dintii
vitali.

Observatiile clinice care atesta unele insuccese ale acestei terapii, precum si studiile microbiologice
au deminstrat ca,de fapt, nu se reuseste prin tratamentul chemo-mecanic indepartarea in totalitate a
germenilor din peretii canalului-deci o sterilizare a acestora-dar se produce o scadere drastica a lor,
care ar fi suficienta pentru a permite obturarea canalelor. Germenii ramasi in peretii cavitatilor vor fii
blocati de catre obturatia de canal si nu vor avea posibilitatea sa se dezvolte.

Un irigant ideal trebuie sa aiba un effect bactericid si fungicid, usurinta introducerii pe canale, sa nu
coloreze tesuturile dure sau mucoasa gingivala, sa nu influenteze calitatile fizico-chimice ale
materialului de obturatie de canal si mai ales etansiezarea lui.

153.Dispozitive de irigare endodontice

Solutiile de irigare au rolul de eliminare mecanica prin antrenarea detritusurilor din canal si
deasemenea rol in dezinfectie(in diminuarea numarului de germeni endocanaliculari)

Se pot folosi seringi obijnuitem din material plastic, dar acul trebuie sa aiba o angulatie intr un unghi
obtuz in 1/3 apicala.

Hipocloritul de sodiu poate fi introdus in canal cu ajutorul seringii cu ace special sau folosit impreuna
cu ultrasunetele. Astfel se pot face spalaturi si cu aparate seciale cu aspiratie (aparate gen Seidner)
in care lichidul este introdus in canal si aspirat cu ajutorul unei canule cu dublu circuit sau cu
dispositive montate la aparate ultrasonice sau sonice. La utilizarea seringilor cu ace special se va avea
grija sa nu fie impins lichidul dincolo de apex.

154. Folosirea energiei laser in tratamentul endodontic

Laserul poate fi aplicat in stomatologie in tratamentul cariei pentru indepartarea dentine alterate,
indepartarea obturatiilor vechi de compozit, gingivoplastie, plastia papilei interdentare, in
parodontolgie, pentru chiuretaje subgingivale, pentru desensibilizarea dintilor si in endodontie.

Parametrii laserului ce pot fi redirectionati sunt energia si frecventa. Acestia sunt selectati de
operatori ca un tratament menu si pozitionati pe o consola asemanatoare piesei de mana twin light
tm cu care este directionata raza laser.

Marimea suprafetei expuse depinde de distanta de la piesa manuala la tesut. Densitatea maxima de
energie este cand raza se afla in centrul suprafetei tesutului cam la 1,5 cm, cand raza devine
punctiforma .

Este imperios necesara o irigare abundenta cu un spray, pentru ca ajuta la scaderea temperaturii,
evita supraincalzirea tesutului si scaderea eficacitatii laserului.

Trebuie evitata aplicarea laserului pe suprafete metalice: obturatii de amalgam, de aur sau pe
reconstituiri metalice sau DCR

Avantaje: nu produce vibratii, are effect de sterilizarr a suprafetelor pe care este directionat, produce
ablatie selective a dentine alterate, care are mai multa apa si substante organicem comparative cu
smaltul si dentina sanatoasa, indeparteaza noroiul dentinar, tratamentul este nedureros, structura
dentinara normal este conservata si sunt deschise canaliculele dentinare.

Tipuri: laserul pusatoriu de tip NdYAG, laserul Er YAG

155. Obiectivele clinice (biologice si mecanice)ale largirii canalului radicular

Obiectivul principal consta in eliminarea, pe cat posibil complete a continutului organic al sistemului
canalicular, pulpa, tesut necrotic, germeni patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului
mineral pathologic, pulpoliti sau diferiti calculi.

Aceasta preparare trebuie sa respecte structurile biologice periapicale si morfologia initiala a

canalului.

Cerinte:- necesitatea absoluta pentru orice preparative de a permite o curatare perfecta care
conditioneaza dezinfectareaintregului system canalicular

-respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de reparare

ale parodontiului apical

-desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia traiectoria

canalului si pentru a prevenii greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa ramane
depasirea foramenului apical

-respectarea structurilor anatomice aplicale permite stabilirea cu precizie a limitelor terminale

ale preparatiei: jonctiunea cement-dentinara , daca exista, este zona pana la care se face prepararea
 - posibilitatea inchideriii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara opunere in forma a
canalului in mod artificial, exagerat.

Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicate a tratamentului.ea se realizeaza folosind ace tip pila,
burghiu si alte instrumente de canal manual, mecanice, sonice si ultrasonice

156. Proprietatile fizico-chimice ale instrumentarului endodontic din Ni-Ti

Flexibilitate net superioara,care rezida din memoria elastic a metalului (shape memory)- ne referim la
capacitatea intrumentelor din Ni-Ti sa revina la forma initiala Superelasticitatea elasticitatea o
definim ca proprietatea corpurilor de a se deforma in umra actiunii unor forte exterioare si odata ce
aceste forte inceteaza aceste intrumente au abilitatea sa revina la forma initiala. Exista o limita
elastic component de plastic care nu poate sa se recupereze . de exemplu cand comparam 2 ace de
diametru egal pe sectiune, una din otel inoxidabil si una din ni ti. Atunci putem intelege
supraelasticitatea pe care intrumentele din ni ti o au. Daca aplicam o forta pe un ac de otel inoxidabil
, indoindu-l pana la 80 grade ramane o deformare angulara permanenta de 60 de grade. De aici
rezulta ca gradul de deformare al firelor de otel este de aprox 20 de grade. Chiar daca au un diametru
mai mare aceste instrumente nu sunt atat de rigide,Pe cand daca aplicam o forta la un fir de ni ti
atunci va ramane o deformare de mazim 5 grade.Aceasta proprietate a intrumentelor din ni ti este
avantajoasa deoarece se modeleazza in conformitate cu anatomia canalului.

Duritatea (strength)- instrumentele din ni ti sunt mult mai rezistente stresului la torsionarea in sensul
acelor de ceasornic in comparative cu cele din otel inoxidabil de aceeasi marime si diametru.aceasta
a facut posibila fabricarea unor instrumente rotative care au simplificat foarte mullt prepararea
canalelor radiculare.

Modificarea metaluilui- aliajele din ni ti pt pregatirea canalelor contin 56 la suta nikel si 44 titan. In
alte aliaje un procent mic din cantitaea de nikel este inlokuita de cobalt. Acest aliaj a demonstrat ca
este cel mai biocompatibil material si este foarte rezistent la coroziune.

157. Mecanismul fracturarii instrumentelor rotative din ni ti

Miscarea trebuie facuta du-te vino astfel incat efectul oboselii materialului va fi distribuit pe intreaga
lungime a instrumentului

Stresul de indoire este periculos si daca este foarte intes se pot fractura rapid. Se intampla in 3
situatii:

-cand o suprafata mare a instrumentului freaca in mod excesiv peretii canalelor(blocare conica)

-cand varful instrumentului este mai mare decat sectiunea canalului care trebuie largit

-cand operatorul exercita o presiune excesiva asupra piesei de mana

Spre deosebire de fortele de indoire care sunt dependente de anatomia canalelor, si prin urmare
putin modificate, putem interveni la nivelul fortelor de torsiune(rasucire) reducand partial efectul
prin folosirea corecta a instrumentarului sau alte tehnici ???

Fracturarea este direct asociata cu presiune excesive de torsiune(rasucire) si oboseala. Torsiunea

este forta principala de rasucire care apare atunci cand o parte din instrumest se roteste intr un mod
diferit de cealata parte , orice deformare a unui instrument precum desirarea lui(despiralarea) este
cauzata de o presiune de torsiune. Cand un ac rezista rotatiei manuale a instrumentului , presiunile
pot si evitate si astfel ruperea instrumentului poate fii evitata.

Oboseala este rezultatul unor presiuni repetate asupra instrumentului in timp ce se prepara un canal
curbm datorita flexiunii acestuia .oboseala metalica apare de obicei la suprafata unde apar defecte.
Un esec se poate intampla fara nici o avertizare

158. Frezele din ni ti tip light speed

Sistemul Light speed foloseste o piesa in unghi normal cu o turatie de 750-2000 de ture pe minutm la
care se monteaza ace tip k reamer din ni ti active doar la varfm pe 1 2 mm.are aceleasi avantaje si
dezavantaje ca la alte instrumente cu partea active modificata

Setul contine 22 de instrumente. Varful instrumentului este similar ca cel al unei freze Gates-Glidden
si prezinta 2 parti : una activa (taietoare)si una inactiva. Cu cat instrumentele sunt mai mari cu atat si
varful instrumentului se mareste. Corpul instrumentului este mai subtire decat partea taietoare si
foarte flexibil. Nu este conic.

nu am gasit sub:144 147 148

159. Frezele din NiTi tip ProFile.

Pilele ProFile cuprind 3 tipuri de instrumente, care sunt usor de identificat prin inelele colorate de pe
maner.

-Maillefer ProFile Orifice Shapers au conicitate intre 5 si 8 %. Sunt numerotate de la 1 la 6 si au o

lungime de 19 mm. Ele sunt folosite pt prepararea canalului la nivel coronar. Manerul este marcat cu
3 inele colorate.

-Maillefer ProFile 06 au conicitate 6%, numerele de la 15 la 40 si lungime 21-25 mm. Se utilizeaza pt

prepararea portiunii mijlocii a canalului. Manerul sau este marcat de 2 inele colorate.

-Maillefer ProFile 04: conicitate 4%cu numere intre 15 si 90, lungimea 21 mm,25 mm si 31 mm. Se
vor utilize numai la prepararea portiunii apicale. Manerul este marcat cu un singur inel colorat.

Caracteristici: flexibilitate (in canalele curbe ia forma canalului), memoria metalului( revine dupa
deformari la forma initiaala), aliajul Ni-Ti din care este fabricat ProFile confera acului o PUTERE MAI
MARE DE TAIERE decat alte ace din Ni-TI.
160. Frezele din NiTi tip GT.

Freza GT.04, pentru canalele inguste cu curburi accentuate;

Freza GT.06, in cazul radacinilor mici cu canale inguste si /sau curbate sever;

Freza GT.08, pt canalele situate in radacini inguste;

Freza GT.10, pt canalele radacinilor medii sau largi;

Freza GT.12, pt canalele dintilor monoradiculari cu orificii radiculare largi.

Exista diferite serii standard ale acestor instrumente:

Seria standard 20 a frezelor GT: este constituita din freze al caror diametru ramane constant (2 mm)
la nivelul varfului, precum si al spirelor de max 1 mm. Variabila este numai conicitatea (.04, .06, .08 si
.010).

Seriile standard 30 si 40- au aceeasi gama de conicitate ca si seria 20 difera insa diam la varf care este
de 3 mm, respectiv 4 mm. Acestea se utilizeaza in cazul radacinilor inguste cu orificii apicale mai largi.
Exista si un nr de 12 freze GT accesorii care sunt indicate pt prepararea canalelor apicale mai largi de
4 mm. Toate au acelasi diametru maxim de 1,5 mm si aceeasi conicitate de .12. Variabil este diam la
varf de 5,7 si 9 mm.

Cele mai mari freze GT 50-.12; 70-.12 si 90-.12 se folosesc in cazul canalelor cu apex imatur sau largit
excesiv intr-un tratament anterior.

161. Frezele din NiTi tip HERO.

Hero-642 este un instrument Micro-Mega, fabricat din aliaj Ni-Ti. Acele sunt actionate cu o piesa
contraunghi speciala.

-aliajul Ni-Ti este un aliaj foarte flexibil

-are memorie-revine la forma initiala dupa indoire sau deformare

-este foarte rezistent la oboseala

-este biocompatibil si necoroziv.

Toate aceste calitati fac din el un aliaj ideal pt endodontie, pt ca nu realizeaza praguri sau cai false,
nici in canalele foarte curbe.

Hero-642 foloseste ace subtiri , conicitatea este de 06%, 04%, si 02%, iar lungimea 21-25-29 mm.

162. Frezele din Ni-Ti tip Pro Taper.

Sistemul Pro Taper permite prepararea inclusiv a canalelor curbe, deoarece prin flexibilitatea lor,
instrumentele pot ramane in pozitie centrala in canal.

Acest set de instrumente se constituie din urmatoarele tipuri de freze:

Freze pt preparare ( Shaping Files):

-S1( cu inel violet)- se utilizeaza pt prepararea treimii coronare. Astfel se asigura permeabilizarea
celor doua treimi apicale , prin centrarea frezei in canal.

-S2(cu inel alb)- se utilizeaza pt pregatirea treimii medii.

-Shaping file auxiliary sau Sx- se foloseste in cazul canalelor scurte , inlocuind cele 2 instrumente
descries mai sus.

In treimea apicala pt a obtine o preparatie foarte buna se folosesc freze pt finisare numite Finishing
Files:

-F1( cu inel galben)- este caracterizat printr-o conicitate de 7% la nivelul ultimilor mmsi un varf de
20/100.

-F2( cu inel rosu)- conicitatea sa la nivelul ultimilor mm este de 8%iar varful este de 25/100.

-F3( cu inel albastru)- cu o conicitate de 9% si un varf de 30/100.

Acestea se utilizeaza cu ajutorul piesei contraunghi , lungimea instrumentelor este de 21 si 25 mm iar

folosirea acestora permite o preparare mai rapida si mai usoara avand o conicitate care permite o
mai buna irigare a canalului.

163. Frezele din Ni-Ti tip K3.

Introdus in ianuarie 2002 in America de Nord sistemul K3 a fost creat de doctorul John
MCSpadden. Sistemul cuprinde:

-coloane care formeaza un canal ce sunt disponibile cu o inclinare fixa a 02, 04 si 06. 02 ascutit al
sistemului K3 sunt disponibile in 15-45 tipuri de marimi cu 21, 25 si 30 de mm lungime;

-un unghi de aplecare mai degraba pozitiv;

-un diametru variabil al nucleului;

-Trei suprafete radiale cu un relief in spatele a 2 dintre ele;

-suprafetele radiale sunt plasate asimetric, plus o latime inegala a suparfetei, latimi si adancimi
striate;

-un design de acces ce poate fi usor de manevrat, fapt ce micsoreaza sirul de miscari cu aproximativ 5
mm fara insa a afecta lungimea sirului de activitati;

-o inclinare variabila a canalului;

-o codificare a culorilor pentru a face distinctia dintre diferite masuri si inclinari;

-o terminatie sigura a decupajului inclinat;

- dosarele ETBS au fost introduce recent cu inclinatiile amplificate ale 08, 10 si 12 . ETBS poate juca
rolul unei coloane ce formeaza un canal, un deschizator de orificii si un canal ce formeaza randuri;

Acestea sunt disponibile intr-o marime de tip 25, 17, 21, si 25 mm lungime.

Aceste atribute asigura (printre alte caracteristici positive):

O urmarire virtuala a canalului ce elimina transportarea de pe canal;

Un control tactil al randurilor ,fapt ce previne ca randul sa nu se fixeze pe canal;
Forta periferica;
O eliminare a rezidurilor;
Rezistenta la fracture;
O taiere efectiva a rezidurilor ;
Flexibilitatea pliliturii;
O frictiune redusa pe peretele canalului;

164. Frezele din Ni-Ti tip Flex Master

Flexmaster 16,42 reprezinta instrumente disponibile cu inclinari. 02, 04 si 06 in lungime de

21 si 25 de mm. Aceste serii include de asemenea si un instrument cu un diametru tip de 0.22 mm .
inclinarea de 11 si o lungime totala de 19 mm ( lungimea lamei de 9 mm ) pentru a dilate coronalul al
treilea de pe canal.FlexMaster are o intersectare triangulara cu unghiuri convexe cu o lama ascutita
asemanatoare cu Pro Taper, insa difera inclinarile multiple, unghiul spirala si inaltimea.

Ptr. A simplifica utilizarea Flex Master se poate folosi endobox-ul ce are o posibila secventa- usor,
mediu si canale dificile marcate.

Toate secventele fac posibil un numar limitat de instrumentede la 3 la 5 ptr a fi folosite cu reducerea
diametrului sau a inclinarii.

165.Frezele din Ni-Ti tip RaCe.

RaCe 17 este caracterizat de o intersectare triangulara, cutite taioase, unghiuri ascutite

alternative ce reduc riscul de a zgaria, blocajul de canal si reduc rasucirea instrumentelor.

Instrumentele RaCe sunt supuse unui process electro chimic a lame ice serveste ptr a mari rezistenta
impotriva stresului si oboselii.

RaCe sunt disponibile in urmatoarele inclinari si lungimi:

Race 06.inclinare # 20, 25 si 30 cu o lungime de 19 mm si lungimea lamei de 10 mm

Race 06.inclinare # 20, 25 si 30 cu o lungime de 25 mm si lungimea lamei de 16 mm

Race 04 inclinare # 25, 30 si 35 cu o lunigime de de 25 mm si lungimea lamei de 16 mm

Race 02 inclinare de la #15 la # 60 cu o lungime de 25 mm si lungimea lamei de 16 mm

Seriile Race include de asemenea pt dilatarea coronalului al 3 lea al canalului PRE Race disponibil in
certificarile ISO 40 cu 10 si inclinare 06 ISO 35 cu inclinare 08 si ISO 30 cu inclinare 06.
Pre Race are o lungime de 19 mm cu lungimea lamei de 10 mm. Toate instrumentele seriei Race au
un opritor de cauciuc particular impartit in opt sectiuni denumit ca SMD ce reprezinta metoda
recomandata de producator pt a pastra verificarea controlata a uzurii instrumentului.

Dupa utilizarea fiecarui instrument un numar de petale proportional cu distanta curburii canalului (
care este evaluata folosind etalonul SMD ului dupa rezultatele radiografiei) sunt indepartate si astfel
operatorul stie cat de mare este uzura la care Race a fost supus si daca sa constinue cu utilizarea sa
sau nu. Race poate fi folosit fie in coroana de jos fie in secventa din spate. Viteza de rotatie
recomandata este de 600 rpm, in timp ce controlul rotatiei ptr acest instrument nu este
fundamentala , avand in vedere tendinta sa de rasucire.

166

167

168. Lubrefiantii de uz endodontic

In canalele cu calcificari sau pulpoliti se poate folosi EDTA, la ph 7,3 care prin chelatare indeparteaza
sarurile minerale din obstructie si ramane numai matricea organica.

Se mai pot folosi si alte produse pe baza de EDTA si lubrifiant:

-Septizol;

-Gly-Oxid;

-Largal sau Glyde File Prep- sub forma de gel.

Acest gel se introduce cu o seringa si ace speciale foarte subtiri( de unica folosinta) in canal, dupa
care se efectueaza tratament mecanic obisnuit si spalaturi cu hipoclorit de sodiu 2,5%. Gelul
actioneaza cu hipocloritul de sodium si produce efervescenta . Reactia este usurata de actiunea
instrumentelor de mana sau rotative folosite pt tratamentul mecanic care amesteca hipocloritul cu
gelul. Are si o actiune de lubrifiere. Se spala apoi cu hipoclorit si se repeta aplicarea de gel si
tratamentul mecanic cu acele urmatoare. Unii autori propun utilizarea secventiala a ambelor solutii
pt ca astfel: creste actiunea antibacteriana( hipocloit), creste permeabilitatea dentinara(EDTA),se
reduce tensiunea de suprafata , se favorizeaza contactul medicamentelor cu peretii canalului.

169. Odontometriasievaluareasemnificatieiclinice a masuratorii

Odontometriareprezintadeterminarealungimiicanalului radicular. Lungimea de lucru se

stabilesteprindiferitemetode ,pana la niveluljonctiuniicementodentinarein
vedereapreparariicanalului ,preveniriitraumatizariiparodontiuluiapical in
timpulpreparariisiobturariicanaluluipana la constrictiaapicala.

Metode de masurare :

-metodaclinica

-metodeclinico-radiologice
-metodeelectronice

Metodaclinica - esteceamaivechesiinexactametodatactilace se traduce prinsenzatia de

stramtorareacanalului ,intimpulpermeabilizariicanalului ,prinatingereazonei de constrictieapicala
(jonctiuneacemento-dentinara). Se practicapatrunzand in canal cu un ac Kerr nr. 10, 15, 20
,alesdupavolumulcanalului. Se avanseaza cu acest ac in canal cu atentie ,faramiscari de presiune
,panasimtim in varfulacului o rezistenta ,datoritaconstrictieapicale. Se stabilestepe ac unpunct de
reperpesuprafataocluzala la pluriradicularisi la muchiaincizala la frontali, cu rondele de
stopuriocluzaleatasateaculuisau cu pensadentara cu care se scoateacul din canal. Se scoateaculsi se
compara cu lungimeafixatapeimaginearadiologicasi cu lungimeamediecunoscuta a canalului.
Dacaaceste date corespund ,inseamna ca s-a stabilitcorectlungimeacanaluluisi se noteazapefisa in
mm ,dupamasurarea cu rigla. La pluriradiculari se
consemneazalungimeacanaluluipentrufiecareradacina in parte.

Metodaclinico-radiologica - pentru o determinareprecisa ,s-a recurs la efectuarearadiografiei cu un

ac pe canal. Pentru a obtinelungimeacorecta a canalului ,se scade din
lungimeamasurataperadiografie a acului din canal 1 mm, distantacecorespundeeroriiprinmodul de
expunere a filmului.Sefixeazastoperulla lungimeaastfelstabilitasi se executa o nouaradiografie ,ce ne
vaarata cu exactitatezona de constrictieapicala.

In parodontiteapicalecronice cu rezorbtiipatologice ale procesuluiapical ,cudesfiintareaconstrictiei

apicale) ,varfulaculuidepasesteaceastazona. De aceea ,sestabilestelungimeaacului in raport cu

"apexul radiologic" de peradiografiapegol, apoi se introduce dinnouaculpe canal si se realizeaza o

nouaradiografie care ne aratasediul real al zoneiapicale.

Radiografia cu sondabimetalicaKuralt se face prinintroducereape canal a uneisondebimetalice

,compusadintr-un ac cu inelemicidintr-un alt metal ,dispuse la distante de 1 mm.
Peradiografiaobtinutase citeste nr. segmentelor de opacitatediferita de la portiuneaapicalapana la
coroana. Adunandmilimetriicereprezintafiecaresegment ,sestabilestelungimea de lucru.

Metoda cu grilaeste tot o metodaradiologica ;pestefilmuldentar se aplica o grilametalica ,constituita

dintr-oreteamilimetrica. Filmul cu grila e introdus intra

Metodeelectronice - metodele de masurare electronica suntfrecventutilizatedatoritaprecizieilor (95-

98%). Metoda se bazeazapecorelatiadintrevaloarearezistenteielectriceintreun instrument introdus in
canalulradicular si un electrodaplicatpemucoasaorala. Valoarea e constanta (6500 ohmi) si e folosita
in determinarealungimiicanalului radicular. Acurateteadeterminarii e influentatanegativ de
prezentauneisolutii de sterilizatcanalul ,existentaunuiapex deschis ,utilizareaunor ace Kerr cu
diametrumaimic de 0.15.
Aparate de masurare electronica existente in uzulstomatologic :

-aparateanalogice (Endometer ,Dentometer)

-aparateaudiometrice (Sono-Explorer ,Neosono M.) ,care emit un semnalsonorcandatingzonaapicala

-aparatedigitale (Neosono D)

-aparate de inaltafrecventa (ultrasonice) care necesitasondespecialeintracanaliculare

-aparat de vizualizatendodontiul (Radio-viziograful)

170. Lungimea optima de lucru in largireacanalelorradiculare (pag 126 Castelluccivol 2)

A more critical approach, and the one endorsed by most contemporary clinicians, is carrying the

endodontic preparation to the radiographic terminus. It is assumed in this approach that instruments

will often encroach on the periodontal ligament. This is the only approach, however, that insures

that the entire root canal system has been fully addressed. Furthermore, it is the only approach that

insures endodontic success and eliminates the complications and frustrations associated with
working

short of the anatomic terminus.

171. Determinareacalibruluiconstrictieiapicale

Constrictia apicala se stabileste dupa ce am stabilit lungimea de lucru astfel:

172. Debridareacanalelorradiculare. Criterii. Limite. Tehnici

173. Principiilemecanice ale largiriicanalelor (LegileluiSchilder) (vol 2 catellucci / 84 pana la 103)

There are three distinct phases in the preparation of

the root canal:

1) negotiation of the root canal and determination of

the instruments working length

2) maintenance of the patency of the apical foramen

3) enlargement of the body of the canal.

Files are used for the rst two phases, reamers for

the third. These instruments must be new, sterile, and

re-sterilized whenever the need arises.

All instruments must be within reach of the dentist

and must be kept sterile throughout the entire procedure

Furthermore, they must be precurved and equipped

with rubber stops.

TEN RULES TO FOLLOW

1) Do not begin endodontic therapy unless a recent and

up-to-date preoperative radiograph is available.

2) The instruments must always be precurved and

equipped with a directional rubber stop.

3) Do not begin to work to the foramen, without rst

havingradiographically ascertained the position

of the instrument in the canal.

4) The endodontic instrument does not work for itself,

but prepares the canal for the following instrument.

5) All endodontic instruments work on withdrawal,

arriving where the canal will accept them: Take

what the canal will give you!

6) In multirooted teeth, one always performs the cleaning

and shaping of one canal at a time, always starting from the easiest.

7) Each root canal deserves a series of new instruments.

8) The instruments working length must always be

checked electronically rst and then radiographically:

never take an X-ray without consulting a reliable electronic apex locator.

9) It is advisable not to trust ones tactile sense.

10) Never progress to the next step unless the preceding step has been completed.

174. Strategii de baza ale largiriicanalelor.

- debridareaiinstrumentarea (lrgirea) canalelorradiculare are urmtoareleobiective:

ndeprtareapulpeiradiculare

creareaaccesuluipentruirigarea cu soluiidezinfectante a ntreguluisistem endodontic

creareaspaiuluinecesartratamentuluimedicamentosi a obturaiei de canal

meninereaintegritiistructuriiradiculare

- instrumentareacanalelorradicularepoate fi realizat manual irotativ, conform maimultortehnici

- indiferent de tehnica de instrumentareutilizat, ceamaiadecvatformfinalobinutnurma

preparaieiesteceaconic

- diametrulcanalului radicular trebuies fie n final minim la nivelulstopului apical i maxim la

nivelulorificiului de emergen al canalului radicular

- ndeprtareadentineiradicularetrebuierealizat centric, frdeci a modificaanatomiainiial a

canalului, curburileacestuia, diametrulconstricieiapicaleilungimea de lucrustabilitiniial

- instrumentareacanalelorradicularetrebuieobligatoriunsoit de lavajeendodontice cu soluii de

irigare, indiferent de tehnicilemanualesaurotativeutilizate; ncanaleleradicularetrebuies fie

permanentprezentsoluia de lavajpe tot timpulinstrumentrii

- tratamentulmedicamentos se aplicncadrultehnicii de
extirparevitalnsituaiaimposibilitiirealizriiobturaiei de canal naceeaiedin

175. Criteriileurmarite in largireaapicala a canalelorradiculare

???

La nivelultreimiiapicale ,necesitatiletehnice de obturare a canaluluiimpu o largire de minim 25

sutimi/mm.

O largirecircularamai mica de 25/100 mm (nr.25) nu permite o obturatie de canal etansa

,densasistabile.
Preparareatreimiiapicale se va face intr-o manierafoarteprecisa ,respectandtraiectulcanalicular
anatomic ,evitanddepasireaapexului.

Se vorfolosinumaiinstrumentemanuale.

176. Reguli de baza ale largiriicanalelorradiculare

Tratamentulmecanicpropriu-zisesteexciziachirurgicala a peretilordentinariradicularipana la

indepartarea in totalitate a dentineialteratesiinfectate, petoatalungimeacanalului, pana la nivelul

constrictieiapicale, astfelincatpreparatiasacorespundametodeideobturatiealeasa.

Preparareacanalelorradicularetrebuiesarespectetreireguliprincipale :

1.)-saaiba forma conica, cu bazaspre camera pulparasivarful la constrictiaapicala.

Aceasta forma permiteintroducereasirefulareasolutiilorpentruspalaturi, a substantelor

medicamentoasesi a pastelor de obturatie de canal.

2.)-sarespecteaspectul initial al formeicanalului. Acestaimpunerespectareacurburilorradiculare

si ne deplasareaprinpreparareaforamenului apical, fapt care necesita: -un acces direct in axul

canalelor -largireacanalelorsa se faca uniform in cele 3 dimensiuni ale spatiului, indepartand

dingrosimealordoartesuturiledentinarealterate-limiteleapicalesa fie plasate la niveluljonctiunii

cemento-dentinare conform masurariicorecte a lungimiidintelui, respectandtesuturile care concura

la

cicatrizareazoneiapicaleacanalului.

3.)-sa nu desfiintezeconstrictiaapicala

177. Tehnica de largire a canalelorprin reaming (cherleapag 79-80 sipag 128 castelluccivol 2)

Aculburghiu datoritacalitatilorsale ,utilizareaeste de patrundere (penetrare) initiala

Incanale - cateterism. Datoritaslabeiangulatii a lamelelor in raport cu axul mare al

instrumentului ,esteobtinuta o raclare a dentineicandacul lucreaza in rotatie in canal.

Dimpotriva ,daca se facmiscarilongitudinale ,eficacitateaesteredusa.

Modul clinic de a folosi un burghiu :

-punerea in contact a acului cu peretiicanalului

-efectuareauneiusoareimpingeri in directieapicala

-efectuareauneirotatii de 1/4 de turain directiaacelor de ceasornic

-retragereaacului in directiecoronara

Reaming is an efcient method of enlargement and debridement of the endodontic cavity

preparation.As previously mentioned by Berutti and others, however,endodontic instruments used in
a reaming modality, rapidly transport the endodontic cavity preparation toward the inner wall of the
curve of the root canal system. Thus, reaming alone is contraindicated. When reaming is used
alternately in conjunction with ling, as described by Schilder, a more ideal shape may be created.

178. Tehnica de largire a canalelorprinpilirecircumferentiala (cherleapag 79-80 sipag 128

castelluccivol 2).

Pilaesteinstrumentul endodontic universal sicelmaiutilizat. Are o actiune de razuire a

peretilordentinari :ceamai mare eficacitateeste in miscarile de dute-vino ,in retragere (de la apex
sprecoroana).

Permite o bunalargire a canalului. Se poate eventual rasuci 1/4 de tura ,apoi seretrageacul,
dareficacitateala acestemiscariesteinferioaraacului reamer.

Although ling is an indispensable methodology inendodontic cavity preparation, there are few
discussions or descriptions of the actual technique of ling itself. Ingle discussed manipulation of les
in the pattern of a Maltese cross, while other descriptions are more simplistic. The objective of any
ling technique should include a purposeful motion that cleans and enlarges the endodontic cavity
space harmlessly, while maintaining the natural pathway of the space. This exercise should be
comparable to ne sculpture, where small amounts of material are removed incrementally until the
desired result is achieved. This, then, would dictate that the motions of the instrument should be
harmonious push-pull strokes with relatively short, i.e., amplitudes in the realm of 1-3 millimeters.
An attempt should be made to engage all the walls of the canal circumferentially. However,tooth
structure should be removed preferentially from the outer wall of the curve of the root canal system
to gain the straightest possible access to the foramen. The plane or the long axis of the stroke is
altered continuously throughout the procedure and is determined by the operator as he attempts to
fulll the requirements of an ideal model.
179. Semnificatia si tehnica recapitularii in largirea manuala a canalelor
Pentru a evita formarea pragurilor din tehnica telescoparii regresive(step back) se indica revenirea de
fiecare daca cu acul cu care s-a executat tratamenul mecani al portiunii apicale, dup ace am folosit un
ac Kerr cu un numar superior.
Aceasta operatiune de recapitulare se executa pe toata lungimea de lucur a canalului respective. In
felul acesta se realizeaza alezarea canalului radicular in forma de telescop, fara a se forma si praguri.

180. Tehnica de largire a canalelor prin telescopare regresiva (stepback)

Tehnica step back este recomandata in tratamenul mechanic al canalelor radiculare cu o curbura
usoara spre moderata.
Se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului, pana la constrictia apicala, care se largeste in
functie de calibrul natural al acestuia, de obicei pana la un ac Kerr cu doua numere superioare celui
cu care s-a stabilit lungimea de lucru. De exemplu, daca odontometria( lungimea de lucru) s-a
efectuat cu un ac Kerr 15, largirea portiunii apicale se va face pana la acul 25 inclus, iar acele
respective se utilizeaza simultan pe toata lungimea de lucru stabilita prin odontometrie.
In continuare, trecandu-se la un ac Kerr cu un numar superior se scurteaza cu 1 mm lungimea de
lucru. La fel se procedeaza pentru acul urmator, a carei lungime de lucru va fi deci cu 2 mm mai
scurta decat lungimea initiala stabilita prin odontometrie s.a.s.m.d pana la ultima marime( pana
cand lungimea de lucru devine cu 4-5 mm mai scurta decat lungimea stabilita prin odontometrie)
Ca sa evitam formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s-a executat tratamenul
mecanic al portiunii apicale, dup ace am folosit un ac Kerr cu numar superior
Tehnica telescoparii regresive(step back) este mai greu de aplicat pe canalele cu curbura mai
accentuate, totusi daca dorim sa pastram pricipiul prepararii tridimensionale, trebuie sa recurgem la
o tehnica speciala de piliere, la ace cu varful netaietor si la instrumentar de canal mai flexibil.

181. Tehnica de largire a canalelor prin telescoparea progresiva ( step down si crown down)
Am cautat prin toate cartile si nu am inteles inca daca tehnica step down e aceeasi sau nu cu tehnica
crown down

Tehnica step down, presupune o preparare telescopata care proneste din portiunea coronara a
canalelor. Metoda consta in largirea si evidarea initiala a portiunii coronare, continuandu-se prin
coborarea in trepte telescopate spre apex. Instrumentarul de mana este utilizat in ordinea inversa
fata de tehnica regresiva, descrescator.
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje cum ar fi:
-accesul rectiliniu spre portiunea apicala
-diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radiculare in cele 2 treimi
coronare
-posibilitati superioare de spalaturi endodontice datorita largirii accentuate a treimii coronare a
canalelor
- reducerea pericolului acutizarii in tratamenul gangrenei pulpare prin pistonarea transapicala a
rumegusului deninar infectat.
182. Tehnica de largire a canalelor prin forte compensate (balanced force)
Tehnica dublei telescopari se realizeaza prin urmatorii timpi:
-Etapa de pregatire step down, in care se largeste treimea coronara si medie a canalului cu ajutorul
frezelor sau instrumentelor actionate la piese mecanice sau ultr sonice
-Etapa de pregatire a zonei apicale, la constrictia apicala se face cu ace Kerr file, unifile sau flexofile;
largirea se incepe cu acul 15 sau 20 si se continua cu ace succesiv mai mari pana la acul 40(acesta
este ultimul ac cu care se patrunde pe toata lungimea de lucru)
-Etapa de pregatire step back. Se realizeaza forma conica a canalului in treimea apica cu 3-4 ace Kerr
de dimensiuni successive, fiecare dintre ele patrunzand in canal cu cate 1 mm mai putin decat
precedentul si dupa folosirea fiecarui ac se revine cu acul anterior pe canal pentru a preveni
impingerea resturilor in zona apicala. In final se verifica cu acul 40 permeabilitatea canalului pana la
lungimea de lucru.

183. Tehnica de largire a canalelor prin evitarea curburii interne (Abou-Rass)

Metoda de largire prin evitarea curburilor interne a fost propusa de Abou-Rass pentru prepararea
canalelor curbe.
In practica aceasta tehnica ar trebuii sa fie mereu utilizata in prepararea canalelor molarilor, atat
superior in special canalul meziobucal cat si inferior pe mezial, ale caror radacini mereu prezinta o
concavitate bucolinguala pe suprafata distal.
In practica aceasta tehnica consta in prepararea endodontia pe partea externa a curburii.
Scopul aceste tehnici este de a se lucre cat mai departe de zonele subtiri ale canalelor, astfel se va
prepara portiunea mai groasa fara riscuri
In radacinile mai putin curbe, canalul este pozitionat central, astfel grosimea buccolinguala si
meziodistala are aproximativ aceeasi grosime. In schimb la radacinile curbate, canalul nu este situate
central si este mai apropiata de zona interna. Asftel medical dentist trebuie sa actioneze
instrumentarul pe partea unde dentina are o grosime mai mare si este mai indepartata de bifurcatie

184. Tehnica de largire rotativa a canalelor cu sistemul Light Speed

Cherlea Foloseste o piesa in unghi normal cu o turatie de 750-2000/ture pe minut la care se
monteaza ace tip K reamer din Ni-Ti active numai la varf, partea active are o lungime de 1-2mm
Are aceleasi avantaje si dezavantaje ca la alte instrumente cu partea active modificata
Castelluci Partea active a instrumentelor prezinta 2 componente( lamelele care sunt taietoare si
capul, fin, netaietor)
Tehnica de folosire a instrumentarelor este de la calibru mic la calibru mare, intr-o secventa de step
back cu miscari de du-te-vino si cu o amplitudine mica. Secventa step back incepe numai dupa
prerparea manuala a canalului cu un ac K-file 15 si dupa determinarea diametrului apical

185. Tehnica de largire rotativa a canalelor cu sistemul Profile

Sistemul Profile face posibila o prepareare eficienta a tuturor portiunilor canalului radicular
Pilele Profile cuprind 3 tipuri de instrumente, care sunt usor de identificat intre ele cu ajutorul
inelelor colorate de pe maner
Sunt folosite pentru preparea mecanica, montate la o piesa unghi speciala, cu redactor de viteza,
viteza constanta de 300-600 de rotatii pe minut. Tehnica de folosire este Crown Down
Pilele profile sunt de 3 tipuri:
1.Maillefer Profile Orifice Shaper, conicitate intre 5 si 8%. Sunt numerotate de la 1-6 si au o lungime
de 19 mm. Sunt folosite pentru prepararea nivelului coronar. Manerul este marcat cu 3 inele colorate
2. Maillerfer Profile 06, conicitate 6%, numerele de la 15 la 40 si lungimea de 21-25mm. Se utilizeaza
pt preparea portiunii mijlocii ale canalulu. Manerul este marcat cu 2 inele colorate. Se utilizeaza
pentru prepararea portiunii mijlocii ale canalului.
3. Maillefer Profile 04: conicitate 4% cu numere intre 15 si 90, lungimea 21,25,31 mm. Se vor utilize
numai in portiunea apicala, manerul este marcat cu un singur inel colorat.
Reguli generale de utilizare a sistemului Profile:
-Miscarile sunt de du-te-vino(2-3 mm)
-Presiunea nu trebuie sa fie mai mare decat scrierea cu creionul( o fortare mai mare duce la ruperea
instrumentarului in interiorul canalului)
-De obicei timpul prepararii este de 5-10 secunde pentru fiecare instrumentar.

186. Tehnica de largire rotatativa a canalelor cu system ProTaper

Sistemul permite prepararea inclusive a canalelor curbe, prin flexibilitatea lor, instrumentele pot
ramane in pozitie central in canal.
Sistemul Protaper are urmatoarele caracterisiti:
-forma originala( prezinta conicitati diferite la nivelul fiecarui instrument, respectand princpipiul
corono-apical)
-inclinarea diferita si in unghiuri variabile a spirelor ce cresc considerabil capacitatea de sectionare a
acestora

-necesita utilizarea unui numar redus de instrumente care folosite in ordinea lor succesiva, permit o
preparare corecta si rapida.
Aceste set de instrumente este format din urmatoarele tipuri de freze:
-Freze pentru preparare (Shaping Files):
Shapping File 1- utilizat pt prepararea treimii coronare
Shapping File 2- utilizat pt prepararea treimii medii
Shaping File auxiliary se foloeste in cazurile unor canale scurte, inlocuindu-le pe cele enumerate
mai sus.
-In treimea apicala se folosesc freze pt finisare numite Finishing Files:
Finishing file 1- caracterzat printr-o conicitate de 7% iar varful este de 20/100
Finishing file 2- conicitea 8% iar varful 25/100
Finishing file 3- conicitate 9% si un varf de 30/100
Aceste piese se folosesc cu ajutorul piesei unghi sau a pieselor unghi cu redactor de viteza
Intrumentele se fabrica in 2 variante 21 si 25mm

187. Tehnica hibrida de largire a canalelor

Castelluci Este o combinative intre tehnica rotatie successive K3 si LightSpeed
Tehnica rotativa este folosita pentru preparearea celor 2/3 coronarea iar treimea apicala este
preparata cu sistemul LightSpeed
Desi se poate lucre cu tehnica rotativa K3 pe toata lungimea de lucru, cercetatorii au constatat
crearea cu ajutorului sistemului LightSpeed a unui diametru apical mai mare, prin tehnica LightSpeed
se realizeaza largirea pana la marimea 50 a canalului in zonala apicala.
Cu cat canalul are un diam mai mare in regiunea apicala cu atat se pot realize irigatii superioare,
adaptatea mai usoara a conurilor de gutaperca si dentina alterata, infectata este indepartata mult
mai efficient.
188. Enumerarea accidentelor ce pot aparea in tratamenul chemomecanic de canal
189.Hemoragia endodontica.Diagnostic si tratement.

Cauzele hemoragiei pot fi:

a)cause generale

-diateze hemoragice

-hemofilie

-afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui

-stari fiziologice congestive (menstruatia)

In hemoragiile provocate de aceste cause se va introduce in canlul radicular o mesa de vata

sterila uscata sau umezita in eugenol si se va inchide etans cu un material de obturatie
provizorie.Afectiunea care conditioneaza hemoragia se trateaza ulterior pe cale generala.

b)cause locale

-lezarea parodoniului marginal.Se va face hemostaza intrebuintand apa oxigenata,perihidrolul sau

chiar cauterizarea superficiala cu acid tricolor acetic.

-perforarea podelei camerei pulpare .Se obtine o oprire a sangerarii prin aplicarea pe zona
respectiva a unor bulete de vata umezite in solutii hemostatice sau chiar prin aplicarea de fragmente
de bureti coagulanti.

-cai false radiculare-se amana obturarea canalului lasandu-se intre timp sub o inchidere etansa o
mesa de vata sterila uscata in canal.

-extirparea pulpara incomplete.Se actioneaza cu ace extractoare de nerv si ace de raclat canalul
pana se indeparteaza taoate fragmentele pulpare,odata cu aceasta incetand si hemoragia.

-traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic,Se temorizeaza obturarea

canalului lasandu-se in canal la distanta e paex o mesa de vata seterila uscata sub o obturatie
provizorie.

190

192

192.Transpozitia apicala.Situatii clinice.Diagnostic si tratament.

Zipping se refera la transpozitia sau transportarea potiunii apicale a canalului.Acest fenomen se

caracterizeaza prin transformarea unei curburi apicale intr-o portiune dreapta.

Acele introduse intrr-un canal curb au tendinta de a taia mai mult din portiunea externa a unei
curbe in zona apicala,aceasta determinand transpozitia formei initaiale a canalului.
 Astfel foramenul apical va avea o forma de lacrima(sau eliptica) si este transportat fata de pozitia
initiala.

Principalele motive de aparitie ale acestui fenomen sunt:

-necurbarea instrumentelor inaintea introducerii in canal

-rotarea acelor clasice(pila) in canalele curbe

-folosirea acelor prea mari si rigide in tratamentul mecanic al canalelor curbe

In tratamentul canalelor radiculare curbe trebuie sa se tina cont de cateva principii de baza:

-indoirea(precurbarea )acelor,in special in portiunea apicala,inainte de introducerea in canal

-folosirea stopurilor directionale care permit vizualizarea continua a directiei curburii si pozitia
varfului acului

-toate instrumentele de tratament endocanalicular trebuie folosite secvential si niciodata nu

trebuie sarit un numar

-evitarea presiunilor excesive si a rotirii instrumentelor in canal(cele care nu sunt special realizate
in acest scop)

-se folosesc numai miscari scurte du-te-vino

-nu se folosesc ace mari si rigide pt prepararea canalelor inguste si curbe

193

194

195

196

197.Formarea pragurilor in largirea canalelor.Diagnostic si tratament.

Crearea de praguri la diferite niveluri ale canalului radicular

Cauze favorizante:

-in gangrena pulpara,prezenta dentinei alterate in canalul radicular in cantitate mare in portiunea
initaiala(coronara) a canalului

-radacini curbe-inceracarea de a depsai curbura cu ace mai groase de nr 15 si 20.

Cauze determinate(din cauza greselilor de tehnica):

 -fortarea cu ace Kerr groase in zone inguste ale canalului radicular

-folosirea incorecta a acelor Kerr in incercarea de permeabilizare ,prin rotatii complete(rasucire)

-folosirea acelor Hedstroem la inceputul tratamentului creste riscul aparitiei de praguri

Semne clinice:in incercarea de a cateteriza canalul,acul se opreste pe traseu,proptindu-se in

prag.Acul intra pe o lungime mai mica decat lungimea de lucru.

Ca tratament,reluarea tratamentului mecanic cu ace subtiri,care pot eventual sa patrunda pe traseul

canalului dincolo de prag si prin miscari de razuire cu multa grija si persevrenta pot sa desfiinnteze
pragul.

Se pot utilize in unele cazuri si substante chimce permeabilizante,acizi,baze,chelatori,insotite de

spalturi abundente.

198.Calea falsa radiculara in treimea coronara.Diagnostic si tratament.

Cauze:

-foratrea cu acele Kerr in scopul desfiintarii pragurilor

-folosirea de ace Kerr prea groase pt desfiintarea pragurilor

-insuficienta deschidere a camerei pulpare,acul se introduce curbat,varful luand alta directie decat
cea endocanaliculara

-existenta de canale curbe,se insista cu ace Kerr inflexibile(numere mai mari de 20) care,in loc sa
urmeze traseul endocanlicular curb,patrund drept in masa dentinara,creand o cale falsa

-folosirea instrumentelor rotative de canal,ace,freze care pot duce la crearea de cai false radiculare

Semne clinice:

-pacientul simte o senzatie de intepatura la oa adancime a canalului care nu corespunde cu lungime

medie a radacinii

-aparitia hemoragiei abundente si foarte greu de stapanit

Tratament(depinde de localizarea caii false):

-pt caile false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incerca,dupa o hemostaza
corecta,obturarea cu cement ionomer de sticla cu ajutorul acului lentulo
-pt caile false din regiunea apicala se poate incerca,la dintii la care conditiile topografice
pemit,rezectie apicala.

-de asemenea indifferent de localizarea caii radiculare false se poate recurge la una dintre
intreventiile chirurgicale:

-amputatie radiculara

-extractie cu replantare

-de multe ori,dintele este compromise si trebuie sa recurgem la extractie

201 - Fracturarea instrum. endo. n canalul radicular. Diagnostic i tratament

Diagnostic:

Controlul instrumentului (lips fragment)

Examen radiologic (precizeaz nivelul la care s-a rupt localizat fragmentul)

Tratament: extragerea fragmentului rupt

1. Dac instrumentul (ac Kerr sau ac Lentullo) proemin n camera pulpar ndeprtare cu o
pens subire; braele pensei se insinueaz cuprinznd fragmentul de ac sub nivelul
extremitilor sale libere (extragere dintr-o singur micare, vertical)
2. Dac fragmentul rupt se afl n poriunea proxim. a canalului, dar nu proemin n camera
pulpar: lrgire canal n jurul su (freze sferice) pn ce aculpoate fi apucat cu o pens foarte
subire.
3. Dac fragmentul rupt nu este puternic fixat: extras cu ace tire-nerfs
4. Dac acul Lentullo s-a rupt n 1/3 coronare a canalului i nu poate fi extras, se poate lsa pe
pe canal dac este sterili dac se poate face tratament mecanic i obturarea canalului, pe
lng fragmentul obturat pn la apex.
5. Dac fragmentul rupt este situat n poriunea mijlocie a canalului
Mijloace chimice: dizolv fragmentul sau l fac friabil sau lrgesc canalul prin
decalcifiere: acid azotic 50%, ap regal sau iodur de potasiu 25% care produce
ruginirea acului pe canal.
Rezecia apical cu obturarea retrograd

6. Dac fragmentul rupt este situat apical

Rezecie apical
Radiculotomie
Extracie asociat cu replantare

206 Emfizemul prilor moi

-unele rdcini ale dinilor (mai ales cei superiori) sunt plasate aproape de corticala extern a alveolei
 -dac s-a lrgit prea mult apexul sau exist un apex larg deschis la tineri, corticala extern lipsete
sau este distrus de procese patologice, este posibil ca, n momentul uscrii canalului cu jetul de
aer, aerul s depeasc apexul dintelui i s ptrund n prile moi nconjurtoare, infiltrndu-l

Semne clinice : edem al prilor moi consecutiv insuflare cu jetul de aer

-la palpare se simt crepitaii

Tratament tamponament compresiv pe zoa edemaiat (edemul dispare n cteva ore)

202 - Aspirarea instrum. endo.

Cauze favorizante
-poziia incorect a pacientului (capul n extensie)
-microstomia
-saliv vscoas (minile nu au priz bun pe instrum.)
-dinii situai distal pe arcad
-deschiderea insuficient a camerei pulpare
Simptomatologie
-tuse
-tulburri de respiraie cu dispnee
-asfixie
-senzaie de vom
-dureri laringiene
-rgueal

203 nghiirea acelor

-cauze favorizante +prevenire idem aspirare
-se poate opri la nivelul faringian mediastinite
Simptomatologie : -tuse reflex
-asfixie tranzitorie
-dureri la deglutiie
-din cauza greutii mari a mnerului acului, acesta are tendina de a progresa n tractul digestiv cu mnerul
nainte i este posibil ca el s nu se opreasc nicieri pe traseu

Tratament :
-radiografie pentru localizare
-adm. medicam. sedative
-regim alimentar bogat n celuloz, cu radiografii succesive, pentru a se observa deplasarea
-n 2-4 zile se elimin prin scaun
-n caz contrar se intervine chirurgical

200 i 199 Cile false radiculare n treimea medie i n treimea apical

Semne clinice
-pacientul simte o senzaie de neptur la o adncime a canalului care nu corespunde cu lungimea
medie a rdcinii
 -apariia hemoragiei abundente i foarte greu de stpnit

Tratamentul (depinde de localizarea cii false):

-pt. cile false n poriunea incipient a canalulu i cea medie se poate ncerca, dup o hemostaz
corect, obturarea cu cement cu ionomeri de sticl, cu ajutorul acului Lentullo
-pt. cile false din regiunea apical se poate ncerca, la dinii la care condiiile topografice permit,
rezecie apical
-indiferent de localizarea cii radiculare false, se poate recurce la une din inteveniile chirurgicale:
-amputaie radicular
-extracie cu replantare
-extracie

207 Obturaia de canal cu depire

Pt. prevenire - trebuie luate toate msurile pt. a preveni un asemenea accident
-msurarea corect a lungimii canalului (lungime de lucru)
-s alegem un material de obturaie mai puin iritant

Tratamentul curativ este:

Tratament pe cale general :
-antialgice pentru combaterea durerii i tratament antiinflamator(Prednison -5 mg, 2-3 comprimate /zi)
pentru a combate tendina de a trece spre parodontit acut seroas (Paracetamol)
-calmante i sedative pentru reechilibrarea strii generale (Diazepam, Napoton)

Tratamentul loco-regional:
-infiltraii locale cu xiin 1-2%, are efect local vasodilataie, favoriznd resrbia excesului de past prin
mbuntirea circulaiei. Are un efect anestezic local
-infiltraii cu xilin 1-2% sau novocain 1-2%, asociat cu antibiotic (de exemplu peicilin 1 200 000 u.i.) n
faza de trecere spre parodontit apical acut seroas
-infiltraii locale cu Hyason (hialuronidaz) asociat cu anestezic local i un antibiotic

Tratament fizioterapic
-raze infraroii 3-4 zile, 1-2 edine pe zi de cte 10 minute fiecare, diatermie
-pacientul poate s improvizeze acas un scule cu sare nclzit sau s stea cu faa n apropierea unei
surse de cldur (bec electric)