Universitatea Apollonia din Iasi

Boala Parodontala si Diabetul Zaharat

Student: Capita Vlad Mihail Anul:V, Gr.3, M.D

BOALA PARODONTALA si DIABETUL ZAHARAT

Boala parodontala a fost considerata mult timp o infectie localizata, insa cercetarile din ultimii ani au legat afectiunea de o varietate de conditii si patologii sistemice. Acestea includ infectii sistemice, boli cardio-vasculare, graviditae, afectiuni respiratorii si diabet. Diabetul zaharat poate fi considerat drept factor de risc pentru apariia i agravarea bolii parodontale, prin diminuarea mecanismelor de aprare ale gazdei n prezena plcii bacteriene. Se spune ca diabeticul are o sanatate orala mai slaba decat non-diabeticul, fiind-ui depistat un indice gingival mediu si un indice de placa mai mare sau egal cu al subiectilor de control. Parodontita este considerata acum una dintre cele sase cele mai frecvente complicatii ale diabetului zaharat. Persoanele cu diabet care nu sunt insulino dependenti prezinta un risc de trei ori mai mare de dezvoltare a unei boli parodontale decat indivizii non-diabetici. Un risc crescut de imbolnavire parodontala este present si pentru persoanele cu diabet insulino-dependent. Parodontita cronica poate deregla controlul glicemic si se poate constitui intr-un factor de risc in declansarea diabetului. O prima ipoteza sugereaza productia de endotoxine si alte produse bacteriale ce maresc rezistenta la insulina prin reglarea raspunsului macrofagelor la glicostatin. O alta ipoteza se contreaza pe efectul lipidelor serice asupra fenotipului/ functiei. Se pare ca exista o relatie cauzala intre nivelul lipidelor serice si sanatatea sistemica (in mod special bolole cardiovasculare, diabetul, capacitatea de regenerare tisulara si functia imuna a celulei), suscebilitate la parodontita si nivelul serului cytokinelor proinflamatorii. In termenii unei potentiale relatii intre parodontita si boala sistemica, ar fi posibil ca parodontita sa induca schimbari in functia imuna a celulei, avand un serios impact negativ asupra sanatatii sistemice. Nu este nc clar dac schimbrile metabolismului lipidic si al glucozei sunt cauze sau sunt consecinte ale parodontitei. Infectiile acute virale si bacteriene sunt suspectate a induce insulino rezistenta.

Pentru a demonstra efectul bidirectional, ar trebui ca, prin eliminarea infectiei parodontale, s se mbuntteasc controlul metabolic al diabetului. Prevenirea i controlul bolilor parodontale trebuie s fie considerat o parte integrant a controlului diabetului. Principiile de tratament a bolii parodontale la pacienii cu diabet zaharat sunt aceleai ca i cele pentru pacienii non-diabetici i sunt n concordan cu abordarea noastr pentru toi pacienii cu risc care deja au boal parodontal. Eforturi majore ar trebui s fie direcionate spre prevenirea bolii parodontale la pacienii care prezint risc de diabet zaharat. La pacienii diabetici cu controlul glicemic sczut ar trebui s fie vzui mai frecvent, mai ales n cazul n care boala parodontal este deja prezent (Tabel 2). Pacienii cu diabet zaharat controlat, care au o bun igien oral i care sunt pe un program regulat de ntreinere parodontal, au acelai risc de boal parodontal sever ca pacienii non-diabetici (Tabel 1). ntreinerea parodontal pentru pacienii cu diabet zaharat bine controlat: Diabet Bine Controlat Parodontiu sanatps, fara sau cu gingivita localizata Intretinerea parodontala Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare; detartraj Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare; detartraj Detartraj Sesizarea unui parodontolog Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare Verificarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare; detartraj Frecventa Anual

Anual La 6 luni La 3 luni Anual La fiecare vizita

Parodontiu sanatos, gingivita generalizata

Boala parodontala cronica sau moderata

ntreinerea parodontal pentru pacienii cu diabet zaharat slab controlat: Diabet Slab Controlat Parodontiu sanatos, fara sau cu gingivita localizata Intretinerea parodontala Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare; detartraj Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare Detartraj Sesizarea unui parodontolog Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare Verificarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare; detartraj Sesizarea unui parodontolog Daca sesizarea nu este posibila,monitorizare Inregistrarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare Verificarea adancimii parodontale si a sangerarii papilare; detartraj Frecventa La 6 luni

Anual La 4-6 luni La 3 luni Anual La fiecare vizita

Parodontiu sanatos, gingivita generalizata

Boala parodontala cronica sau moderata

Boala parodontala avansata sau agresiva

La 3 luni Anual La fiecare vizita