INFLUENTA FUMATULUI ASUPRA BOLII PARODONTALE

In ultimii ani exista o preocupare din ce in ce mai mare privind efectele nocive ale
fumatului, in conditiile unei cresteri frecvente in cadrul populatiei active. Numeroase studii au
relevat legatura dintre diverse afectiuni ale cavitatii bucale si fumat, existand in acest sens o
preocupare pentru constientizarea opiniei publice asupra efectelor nocive ale fumatului. Din
ce in ce mai multe studii indica fumatul ca factor major de risc pentru parodontopatii.

Fumatul reprezinta o problema de sanatate la nivel mondial, fiind demonstrat faptul că
are efecte negative asupra î ntregului organism. La nivelul cavitatii orale, s-a demonstrat faptul
ca cele mai grave efecte sunt la nivel parodontal. Boala parodontală reprezintă, la rândul ei, o
problema globală de sănătate, avand o etiopatogenie complexă, fumatul fiind un factor
favorizant, influenț and severitatea ş i evoluț ia leziunilor parodontale. Legătura dintre fumat ș i
riscul apariț iei ș i dezvoltării bolii parodontale a fost intens cercetată, dar, la nivel tisular,
mecanismele de degradare nu sunt complet elucidate. Multiple studii desfăș urate î n ultimii ani
afirmă faptul că nicotina, unul dintre cei mai importanț i compuș i toxici ai tutunului, inhibă
proliferarea celulară, induce stresul oxidativ, iar organele sau ț esuturile produc ș i evidenț iază
mediatori ai inflamaț iei, fiind corelaț i cu creș terea resorbț iei osoase.

Fumatul afecteaza prevalenta, extinderea si severitatea acestor afectiuni. Unele studii

realizate in America si Europa arata o prevalenta de 1,5 pana la 7,3 ori mai mare a
parodontopatiei la fumatori fata de nefumatori, dar si numarul de ani in care persoana a fumat
este un factor semnificativ in pierderea dintiilor si aparitia patologiei orale.

Mecanismul prin care fumatul actioneaza in boala parodontala nu e pe deplin elucidat,

s-a demonstrat ca exista o modificare calitativa a microorganismelor implicate in producerea
bolii parodontale la fumatori. De asemenea, fumatul produce si o diminuare a raspunsului
imun local, prin scaderea numarului si afectarea functiilor neutrofilelor si o diminuare a
producerii de anticorpi. S-a demonstrat si cresterea numarului unor enzime cu rol distructiv
tisular in conditiile afectarii microcirculatiei locale cu diminuarea aportului de sange si
nutrienti.

Efectele farmacologice ale nicotinei sunt variabile, insa actiunea vasoconstrictiva

puternica si persistenta poate reduce apararea gazdei si irigarea deficitara la nivelul
microcirculatiei. Efectele vasculare ale fumatului pot afecta si tesuturile parodontale:
fumatorii au mai putine semne vizibile de gingivita decat nefumatorii, insa primii au un risc
de doua ori mai inalt de aparitie a parodontitei.

Scaderea suportului osos la fumatori este independent de prezenta placii dentare.

Fumatul poate afecta apararea in tesutul parodontal prin reducerea nivelului seric de vitamina
C, diminuand astfel functia neutrofilelor. In plus , tesutul parodontal activ metabolic are
nevoie de aceasta pentru a remodela si repara defectele. Leucocitele din sangele periferic al
fumatorilor prezinta un raspuns chemotactic alterat, iar titlurile de anticorpi sunt scazute.

Fumatul este un factor predispozant in aparitia gingivitei acute necrozanta ulcerativa,

aceasta forma se pare ca rezulta din necrozarea papilei gingivale, ca urmare a efectelor
stresului si fumatului asupra circulatiei periferice din tesutul inflamat cronic, irigat prin artere
de tip terminal, fara circulatie colaterala. In aceste situatii, in tesutul necrozant apare un mediu
anaerob. Agentii stresanti de mediu reduc functia celulelor imune, fumatul reduce eficienta
neutrofilelor, nicotina induce vasoconstrictia , iar toate acestea conduc la disctructia locala a
tesuturilor.