Oprea Roxana-Gabriela

MD V/Seria A/Grupa 3
Disciplina Parodontologie

Impactul stresului cronic asupra sănătății

parodontale
Bolile parodontale sunt cauzate de microorganisme patogene care induc creșteri ale citokinelor
proinflamatorii locale și sistemice, rezultând afectiuni parodontale. Debutul și evoluția bolilor
parodontale sunt influențate de mulți factori de risc local și sistemic. Principalul factor etiologic pentru
apariția bolii parodontale este acumularea plăcii. Cu toate acestea, riscul de apariție și modificările în
dezvoltarea, severitatea și răspunsul la tratamentele bolii parodontale depind de mai mulți factori
individuali. Acești factori includ: floră bacteriană, igienă orală precară, vârstă, sex, fumat, statut
socioeconomic scăzut și factori locali (leziuni carioase, morfologie dentară etc.), factori generali: stres,
deficiența imunitară și factorii nutriționali, care par să moduleze răspunsul imun al organismului și să
determine nivelul de susceptibilitate la boală. Stresul este asociat cu predispoziția, perpetuarea și
exacerbarea multor boli, precum și cresterea morbidității și mortalității. S-a demonstrat că stresul
induce și agravează inflamația, un factor care stă la baza multor boli cronice majore, inclusiv boli
cardiovasculare, metabolice, digestive, pulmonare și reumatologice, precum și afecțiuni cu etiologie
infecțioasă, alergică, autoimună sau neoplazică.

Studiile au arătat impactul indirect al stresului asupra parodonțiului prin schimbări de comportament
și stil de viață (igienă alimentară și orală, fumat, parafuncții etc.). Astfel enumeram:

Neglijarea igienei bucale- Igiena orală depinde în parte de sănătatea mintală a pacientului. S-a
raportat că tulburările psihologice pot determina pacienții să neglijeze igiena lor orală, ducând la
formarea unei plăci bacteriene, care poate dăuna sănătății parodontale. Studiile au arătat că stresul
generat de studiile universitare are ca rezultat o scădere a nivelurilor de igienă orală și o creștere a
nivelurilor creviculare de interleukină-1β. Autorii concluzionează că stresul este un factor de risc pentru
inflamația gingivală.

Modificări ale dietei- Starea psihologică a unei persoane afectează alegerea, consistența și cantitatea
de alimente pe care o consumă. Aceasta poate include o creștere a consumului de alimente bogate în
carbohidrați și alimente moi, care nu necesită o cantitate atât de mare de mestecat. Consumul excesiv
de alimente bogate în grăsimi indus de stres poate duce la creșterea producției de cortizol și, astfel, la
imunosupresie.

Fumatul- Dintre toate obiceiurile orale care pot fi preluate din cauza stresului, fumatul este cel care
are efectul cel mai dăunător asupra parodonțiului studiile aratand ca frecvența bolii parodontale este de
7-8 ori mai mare pentru fumători decât pentru nefumători iar prezența nicotinei în sânge are ca rezultat
următoarele: vasoconstricție din cauza eliberării de adrenalină și noradrenalină. Această vasoconstricție
blochează nutrienții să ajungă la țesuturile parodontale, suprimarea in vitro a răspunsului anticorpilor si
inhibarea funcției orale a neutrofilelor.

Obiceiuri și parafuncții orale- Tulburările psihologice asociate cu stresul pot fi exprimate la nivelul
sferei orale prin introducerea anumitor comportamente rare, care pot include suptul degetului mare și
înghițirea infantilă. Comportamentele mai frecvente includ mușcarea limbii, a buzelor, a obrajilor sau a
obiectelor (stilou etc.). Poate apărea și roaderea unghiilor, aspirarea obiectelor și presiunea limbii pe
Oprea Roxana-Gabriela
MD V/Seria A/Grupa 3
Disciplina Parodontologie

dinți. Aceste acțiuni, atunci când sunt repetate, pot duce la migrație dentară și traume ocluzale care pot
provoca sau agrava boala parodontală.

Bruxismul- Bruxismul este definit ca mișcări masticatorii repetitive, involuntare și inconștiente de

strângere a dinților, fără scop funcțional, și este asociat cu o poziție anormală a dinților și disconfort
muscular al articulatiei tempuro-mandibulare . Multe studii au arătat că pacienții cu bruxism prezintă
trăsături psihologice particulare, cum ar fi stresul, anxietatea, simptomele depresive maniacale și
tulburările de dispoziție. Cercetătorii au sugerat că bruxismul ar putea fi considerat un marker pentru
stresul cronic. Deși impactul bruxismului asupra sănătății parodontale nu are consens, pare a fi un factor
agravant pentru parodontita avansată chiar dacă are puțină sau deloc influență asupra unui parodontiu
sănătos sau a unei parodontite în stadiu incipient.

Modificarea fluxului salivar și a compoziției- Stresul psihologic duce la o scădere tranzitorie a fluxului
salivar care promovează formarea plăcii și a tartrului, ceea ce duce la boala parodontală. Stresul
generează, de asemenea, o modificare a compoziției salivare. Proprietățile biologice ale unora dintre
componentele sale (catecolamine, cortizol, IgA, CgA) influențează geneza și dezvoltarea bolilor
parodontale.

Fluxul de sânge către gingiva- Tonusul muscular neted al vaselor de sânge poate fi modificat ca
urmare a stresului perceput al pacientului prin ANS. Expunerea prelungită și continuă la stres poate duce
la constricția vaselor de sânge și poate duce la o scădere a aportului de oxigen și nutrienți la nivelul
țesutului parodontal.

Insomnia legată de stres a fost, de asemenea, asociată cu boala parodontală. Luate împreună, lipsa de
somn și insomnia pot fi consecința stresului și pot contribui la o vulnerabilitate crescută la stres,
vulnerabilitatea la infecție și inflamație fiind unul dintre mediatorii cheie ai legăturii dintre stres, somn și
boala parodontală.

Impactul stresului asupra dezvoltării și severității parodontitei- Răspunsul celulelor imune joacă un rol
crucial în vindecarea țesuturilor parodontale, atât prin prevenirea infecției locului afectat, cât și prin
pregătirea și reglarea mecanismelor de reparare. Unele citokine, interleukine (IL-1β, IL-6, IL-8) și TNF-α
sunt implicate în producerea celulelor fagocitare, care sunt necesare pentru repararea locului afectat și
pentru a regla producția de fibroblaste și celule epiteliale. În cazul unui proces normal de vindecare,
producția de citokine, interleukine (IL-1β, IL-6, IL-8) și TNF-α a scăzut semnificativ. La un subiect stresat
cu parodontită, rata de producție este ridicată, rezultând o creștere a severității daunelor parodontale.
Studiile au arătat, de asemenea, că unii hormoni eliberați sub stres provoacă o proliferare a anumitor
bacterii, cum ar fi Fusobacterium nucleate , agravând astfel severitatea afectiunilor parodontale.
Persoanele cu un răspuns de stres inadecvat au, de asemenea, un răspuns scăzut la tratamentele
parodontale nechirurgicale comparative cu alți pacienți și, prin urmare, bolile parodontale mai severe.
Urmărirea clinică și microbiologică pe 5 ani a pacienților tratați pentru parodontita în stadiu incipient a
arătat că boala parodontală evoluează mai rapid la pacienții stresați.

Concluzie

Stresul psihologic este un factor de risc pentru boala parodontală. Stresul poate crește, de asemenea,
severitatea bolii parodontale și poate reduce eficacitatea tratamentelor. Când se cunoaște doar acțiunea
Oprea Roxana-Gabriela
MD V/Seria A/Grupa 3
Disciplina Parodontologie

indirectă a stresului asupra parodonțiului (apariția comportamentelor de risc pentru stresul indus
parodontal: fumatul, alimentația deficitară și igiena orală), îngrijirea pacienților se poate limita la
educarea pacienților cu privire la consecințele acestor comportamente. Acum, progresele în cercetarea
biomedicală arată că stresul are, de asemenea, un efect direct asupra parodonțiului prin implementarea
mecanismelor neuro-imunoendocrinologice. Aceste rezultate sugerează managementul multidisciplinar
(medic, dentist, psiholog) al pacienților pentru a identifica subiecții cu stres cronic și pentru a pune în
aplicare contramăsuri pentru a reduce efectul dăunător pe care stresul îl are asupra parodonțiului.

Bibliografie

1. https://www.jomos.org/articles/mbcb/full_html/2018/01/mbcb160058/mbcb160058.html -
Impact of chronic stress on periodontal health - Impactul stresului cronic asupra sănătății
parodontale
2. https://link.springer.com/article/10.1007/s40496-020-00282-2 -Psychological Stress: A
Predisposing and Exacerbating Factor in Periodontitis - Stresul psihologic: un factor
predispozant și exacerbator în parodontită
3. https://www.researchgate.net/publication/
341910507_STRESS_AND_INFLAMMATION_IN_PERIODONTAL_DISEASE_A_REVIEW_OF_THE_BA
SIC_BIOLOGICAL_MECHANISMS -Stress and inflammation in periodontal disease: a review of the
basic biological mechanisms -Stresul și inflamația în bolile periodontale: o revizuire a
mecanismelor biologice de bază