Relaţia dintre sănătatea cavităţii bucale şi schimbările fiziologice în

sarcină
-referat-

Sarcina reprezintă o stare fiziologică ce presupune numeroase modificări la nivelul

întregului organism, printre care și cele de la nivelul cavității orale. O sarcină reuşită înseamnă o
îngrijire prenatală, iar evaluarea sănătăţii orale trebuie să facă parte din ea. Prin urmare, orice
medicament sau procedură stomatologică administrate mamei poate avea repercusiuni directe
asupra fătului. Tratamentele stomatologice în timpul sarcinii se pot efectua în condiții normale
de-a lungul întregii perioade cu condiția informării minuțioase a medicului stomatolog cu privire
la istoricul obstetrical și medical al pacientei.
Unul din cele mai importante obiective în planificarea îngrijirii dentare pentru femeia
insărcinată este stabilirea unui mediu oral sănătos liber de orice proces infecţios. Sarcina se
caracterizează prin multe modificări fiziologice, în special cele endorinologice. Ţesuturile
placentare produc o creştere semnificativă a concentraţiei de progesteron şi estrogen, cu influenţă
asupra modificărilor fiziologice în ţesuturile sistemice şi bucale.
Cele mai importante schimbări din punct de vedere fiziologic sunt modificările la nivel
hamatologic, cardiovasculare, respiratorii şi gastrointestinale.
Din punct de vedere clinic, inflamaţia gingivală este modulată de dezechilibrele
hormonale din timpul sarcinii, acestea prezentând diferite forme de severitate, conform literaturii
de specialitate. Se poate ajunge ca în ultimele luni de sarcină la o fomă de gingivită hiperplazică,
influenţate de stimulii hormonali. Agravarea simptomelor inflamaţiei gingivale în timpul sarcinii
este asociată şi cu concentraţia scăzută de inhibitori ale activatorului de plasmogen de tip 2 (PAI-
2). PAI-2, produs de macrofage este un inhibitor important de poteoliză tisulară, prezentând
diferite funcţii. Tot in timpul sarcinii pot apărea de asemenea modificări ale florei subgingivale.
Modificările hormonale din timpul sarcinii pot juca un rol important în creşterea nivelului
subgingival de pigment negru Bacteroides.
În privinţa bolii parodontale există dovezi certe că aceasta nu este asociată cu
naştarea prematură sau cu alte modificări ale sarcinii. Tot în ceea ce priveşte bolile parodontale,
studiile au relevat faptul că mare parte din infecţiile gingivale sunt întâlnite la femeile însărcinate
cu un statut socio-economic scăzut.
Una din principalele îndatoriri ale medicului stomatolog este informarea pacientei
însărcinate asupra modificărilor din cavitatea orală care pot inteveni în timpul sarcinii şi să
poarte discuţii cu aceasta despre cum să prevină problemele dentare care se pot ivi din aceste
modificări. Prin urmare, ar fi indicat ca toate femeile să primească încă de la începutul sarcinii o
evaluare a stării de sănătate orală care include un examen parodontal complet, evaluarea
inflamaţiei gingivale, adâncimea sondajului parodontal, respectiv măsurători lanivelul gingiei de
ataşare.
Bibliografie

1. Loredana Hurjui, Ion Hurjui, Mihaela Moscu, Diana Popovici, Irina Grădinaru, Updates in
relation between oral health and physiological changes in pregnancy, Romanian Journal of Oral
Rehabilitation, vol. 9, no. 4, oct. -dec. 2017;
2. V.Bugeac, Obstetrica pentru medicina dentară, Editura Sitech, Craiova, 2004;
3. Moore S, Ide M, Coward PY, Randhawa M, Borkowska E, Baylis R, Wilson RF, A
prospective study to investigate the relationship between periodontal disease and adverse
pregnancy outcome, British Dental Journal , 2004.