Atitudinea medicului dentist față de

pacienta gravidă în cabinetul de

medicină dentară

GRIGORAȘ M. GEORGE

MD VI, GRUPA 2
Graviditatea reprezintă o stare fiziologică particular ce determină modificări sistemice cu
caracter tranzitoriu, ce influențează statusul cavității orale și al structurilor dentare.
Evoluția produsului de concepție prezintă o perioadă embrionară și o perioadă fetală.

Perioada embrionară (primele 10 săptămâni) este o „perioadă vulnerabilă” în care se

desfășoară organogeneza, iar efectul produs de factorii teratogeni este maxim.

Perioada fetală (săptămânile 10-40) se caracterizează prin creșterea și dezvoltarea diferitelor

aparate și sisteme cu scăderea progresivă a sensibilității față de factorii teratogeni. În perioada
fetală după 28 săptămâni poate apărea riscul de naștere prematură.

În ceea ce privește organismul matern, sarcina prezintă mai multe etape:

 În trimestrul I (lunile 1-3) apar modificări adaptative complexe ce se manifestă în

principal prin greață matinală și vărsături - dimineața și după mesele principale;
 În trimestrul al II-Iea (lunile 4-6) este caracterizat printr-o stare de echilibru a gravidei;
 În trimestrul al III-Iea (lunile 7-9) starea gravidei se modifică lent și progresiv, solicitarea
organismului matern devine maximă, iar în decubit dorsal apare riscul sindromului de
compresie a venei cave inferioare.

Tratamentul stomatologic al gravidei ridică probleme specifice legate de:

1. Momentul optim de programare;

2. Efectele stresului și durerii din timpul tratamentelor stomatologice asupra produsului de
concepție;
3. Efectele negative ale medicamentelor și substanțelor anestezice;
4. Radiodiagnosticul în sarcină;
5. Sindromul de compresie al venei cave inferioare.

Page 2 of 7
 1. Momentul optim de programare a pacientei însărcinate

În primul trimestru al sarcinii (predominanța vagală) există riscul de aspirație (instrumentar mic,
resturi radiculare etc.) la gravidele cu tendință de vomă; de aceea tratamentul stomatologic se
va practica cu pacienta în poziție șezând.

Figura 1: Poziționarea ideală a pacientei gravide în scaunul dentar

Poziția ideală a pacientei gravide în scaunul dentar este în decubit lateral stâng, cu fesa și șoldul
drept ridicate la un unghi de 15 grade. Se va evita programarea în cursul dimineții, deoarece
există riscuri legate de fenomenele de disgravidie (greață matinală). Tratamentele stomatologice
de rutină pot fi efectuate în condiții de siguranță în cursul celui de-al doilea trimestru al sarcinii,
organismul matern aflându-se într-o stare de echilibru. Se recomandă ca în primul și în ultimul
trimestru de sarcină să fie rezolvate doar urgențele dento-parodontale.

2. Efectele stresului și durerii din timpul tratamentului stomatologic asupra produsului

de concepție

Stresul și durerea din timpul tratamentelor stomatologice duc la descărcarea unor cantități
apreciabile de catecolamine endogene, acestea influențând atât circulația feto-placentară, cât și
activitatea musculaturii uterine. La o concentrație plasmatică redusă, adrenalina stimulează în
principal β-receptorii, ameliorând circulația placentară, cu efect tocolitic asupra musculaturii

Page 3 of 7
uterine. Cantități crescute de adrenalină stimulează α-receptorii, producând vasoconstricție
placentară și contracția musculaturii uterine.

Asocierea dintre efectele catecolaminelor endogene și exogene (vasoconstrictorul asociat

soluțiilor anestezice) poate duce la diminuarea marcată a circulației feto-placentare cu hipoxie
și tahicardie reflexă a fătului, dar și la declanșarea precoce a travaliului.

3. Efectele negative ale unor substanțe utilizate în terapia stomatologică

Produsele farmaceutice utilizate în timpul sarcinii trebuie să întrunească următoarele calități:

 Greutate moleculară mare;

 Liposolubitate scăzută;
 Legare de proteine plasmatice ridicată;
 Să traverseze lent sau deloc bariera placentară.

În ceea ce privește substanțele anestezice folosite în mod frecvent în stomatologie (conform

FDA), ele pot fi clasificate astfel:

 Clasa B: Lidocaina;
 Clasa C: Articaina și Mepivacaina.

Substanțele anestezice posedă o liposolubilitate crescută, putând trece astfel rapid bariera
placentară, iar trecerea anestezicelor din circulația maternâ în cea fetală se face cu atât mai rapid
cu cât procentul nelegat de proteinele plasmatice este mai mare. De aceea, se preferă substanțele
anestezice cu o rată de legare de proteinele plasmatice cât mai mare. Majoritatea studiilor
clinico-statistice au constatat că:

 Articaina se leagă în procent de 90% de proteinele plasmatice, deci numai 10% poate
trece în circulația fetală;
 Lidocaina și Mepivacaina circulă libere în proporție de 30%, fiind legate doar 70%
de proteinele plasmatice, ele nefiind indicate la gravide.

Analgezicele sunt folosite pentru combaterea durerilor ce însoțesc afecțiunile dento-parodontale

acute, dar și pentru calmarea acuzelor post-operatorii. Paracetamolul traversează bariera

Page 4 of 7
placentară, de aceea se evită administrarea în doze crescute și pe o perioadă îndelungată, pentru
a preveni afectarea hepatică a produsului de concepție.

Aspirina este contraindicată în ultimul trimestru de sarcină, deoarece poate determina:

 instalarea unei sarcini cu termen depășit prin inhibarea sintezei prostaglandinelor (efect
tocolitic);
 hemoragii post-partum;
 hemoragii ale nou-născutului;
 închiderea precoce a canalului arterial;
 apariția sindromului Reye la copiii ale căror mame utilizează abuziv aspirina în timpul
lactației.

Aproape toate antibioticele traversează bariera placentară. Grupul penicilinelor poate fi folosit
în sarcină. Folosirea acestora nu a evidențiat până acum efecte embrio- sau fetotoxice. Alergia
mamei la această clasă de antibiotice împiedică însă utilizarea lor.

Asocierea Amoxicilinei cu Acid clavulanic poate fi folosită în sarcină, nefiind menționate până
în prezent efecte teratogene.

Folosirea tetraciclinelor în sarcină și lactație poate determina tulburări ale creșterii osoase și
displazii dentare.

Barbituricele folosite pe tot parcursul sarcinii, dar în special în primul trimestru, determină, ca
și benzodiazepinele, creșterea incidenței apariției malformațiilor fetale, dintre care despicăturile
labio-maxilo-palatine sunt cele mai frecvente.

4. Radiodiagnosticul în sarcină

Expunerea gravidei la radiații ionizante poate determina în funcție de doză și de vârsta sarcinii
efecte mutagene, efecte teratogene și/sau oncogene. În primul trimestru, depășirea dozei limită
poate determină moartea produsului de concepție, iar în celelalte trimestre pot apărea întârzieri
de creștere intrauterină a fătului. Cantitatea de radiații utilizată într-o radiografie dentară este
foarte mică și potrivit atât Asociației Stomatologice Americane, cât și Asociației Americane

Page 5 of 7
pentru Sarcină, nu este suficientă pentru a provoca vreun rău unei femei însărcinate sau copilului
ei.

Figura 2: Radiodiagnosticul în sarcina dentară

Iradierea fătului în cazul unei radiografii dentare obișnuite sub protecție este de 500 000 ori mai
mică decât doza limită, iar în cazul unei ortopantomograme este de 50 000 ori mai redusă decât
doza limită. Astfel, doza la care a fost expus fătul în cazul unui examen radiologic este practic
egală cu iradierea naturală între orele 11-14.

5. Sindromul de compresie a venei cave inferioare

Tratamentele stomatologice în trimestrul al III-Iea se vor face în poziție șezând, semi-șezând

sau în decubit lateral stâng. Decubitul dorsal va fi evitat, datorită riscului apariției sindromului
de compresie a venei cave inferioare, cu scăderea întoarcerii venoase, a debitului cardiac și prin
aceasta o hipotensiune cu tahicardie reflexă.

Compresia venei cave inferioare se manifestă clinic prin paloare, transpirație, amețeală, senzație
acută de lipsă de aer, hipotensiune, puls crescut. Fără o atitudine terapeutică adecvată, evoluția
este spre șoc, însoțită de hipoxie fetală. Schimbarea poziției în decubit lateral stâng face ca
simptomatologia descrisă să dispară în câteva minute.

Persistența simptomatologiei în ciuda tratamentului aplicat face necesară solicitarea Ambulanței

și transportarea gravidei într-un serviciu de Obstetrică-Ginecologie.

Page 6 of 7
Bibliografie
1. Prof. Dr. M. Voroneanu, prof. dr. N. Iordache, prof. dr. A. Bucur, conf. dr. H. Bălan,
Urgențe medico-chirurgicale în cabinetul de medicină dentară: ghid practic de
diagnostic și tratament prespitalicesc, Editura Medicală, București, 2011.
2. Kurien S, Kattimani V S, Sriram R, Sriram S K, Prabhakar Rao V K, Bhupathi A,
Bodduru R, Patil N N. Management of Pregnant Patient in Dentistry. J Int Oral
Health 2013; 5(1):88-97
3. https://www.researchgate.net/figure/Schematic-presentation-of-correct-dental-chair-
positioning-for-pregnant-patients_fig1_287194568, accesat în ianuarie, 2022.
4. https://www.berlindental.com/blog/2018/07/are-dental-x-rays-safe-during-pregnancy,
accesat în ianuarie, 2022.
5. https://espiredental.com/is-it-safe-to-get-dental-x-rays-while-pregnant/, accesat în
ianuarie, 2022.

Page 7 of 7