Dr.

Molnar Claudiu
 Sarcina nu constituie, prin ea însăşi un factor etiologic
al cariei dentare!
 Însă sarcina şi lactaţia pot avea efecte defavorabile
asupra ,,sistemului dentar” al femeii de exemplu:
- Predispoziţie spre gingivite (gingivita gravidică,
stomatita maternă)

Dr. Molnar Claudiu

Parododtopatii în sarcină
 Mucoasa bucala a gravidei suferă modificări constante,
precoce marcate de:
- Hipervascularizaţie
- Tendinţă la edeme
- Descuamare intensă
- Clinic: coloraţie roşie intensă, sângerare la contact,
nedureroasă, fără pungi

- În literatura de specialitate frecvenţa

gingivitelor de sarcină= 85 %

Dr. Molnar Claudiu

Parodontopatii examen loco-regional
Debut discret:
 Semne inflamaţie: edem, hiperemie, stază de mică
intensitate, culoare roşu-zmeuriu a haloului gingival;

Debut zgomotos:
 Congestie, hiperplazie, sângerare uşoară la examinare,
creştere volum gingie, tartru supra- şi subgingival
(intensitate maximă a inflamaţiei în jurul incisivilor,
premolarilor mai ales interproximal)

Dr. Molnar Claudiu

etiologie
 Activitatea hormonală crescută în sarcină (impregnarea
hormonală caracteristică sarcinii influenţează
reactivitatea parodonţiului): foliculina produce
fragilitatea mucoasei bucale şi progesteronul (dar şi
relaxina) relaxează fibrele elastice şi colagene din ţesutul
parodontal cu lărgirea spaţiului parodontal
 Fragilitatea vasculară a mucoasei gingivale
 Perturbarea metabolismului (acidoză, scădere cloremie şi
a rezervei alcaline)
 Reflexe de vomă (care împiedică periajul corect)
Dr. Molnar Claudiu
În primul trimestru
 Exacerbarea fenomene inflamatorii, alergice, edeme

Dr. Molnar Claudiu

 Evoluţia gingivitei de sarcină
 Maximum: luna 5
 Vindecare spontană după naştere
 Chiar dacă alterările gingivale sunt tenace şi rezistente la
tratament, după naştere dipspar brusc
 Cele care nu se vindecă sunt gingivitele anterioare sarcinii
sau independente de sarcină

Dr. Molnar Claudiu

 EPULIS GINGIVAL
(HIPERPLAZIA GINGIVALĂ LOCALIZATĂ)
Este o tumoră angiomatoasă care se dezvoltă în general
pe o leziune gingivală preexistentă, anterioară sarcinii
 Apare în lunile 3-5 (1%)
 Zonă de preferinţă: maxilar superior
 Diametru: 1,5 cm (mediu)
 Frecvent pediculat, de culoare roşie, consistenţă fermă
 Apare la femeile cu probleme dentare, mai în vârstă

Dr. Molnar Claudiu

 Stadii în evoluţia clinică epulis
 1. forma minoră congestivă:
- Tumefiere papilă gingivală
- Cu sau fără bandou violaceu
- -sângerare la cel mai mic traumatism (periaj,
masticaţie)

Dr. Molnar Claudiu

 2. forma intermediară (sau hipertrofică)
 -exprimă mai mult semnele anterioare, formaţiunea
devine turgescentă, lucioasă

Dr. Molnar Claudiu

 3. forma gravă cu tumoreta tot mai exprimată,
lucioasă, turgescentă, cu perturbări funcţională

Dr. Molnar Claudiu

Particularităţile epulis de sarcină
 Apare în timpul sarcinii
 Caractere structurale proprii
 Regresiune după naştere

Dr. Molnar Claudiu

Dr. Molnar Claudiu
 În prezent, consultaţia dentară în timpul sarcinii e nu doar
sigură, ci mai ales indicată.
 În plus, tratamentul dentar se poate efectua în condiţii
normale pe toată perioada sarcinii, cu condiţia să fim
informaţi despre istoricul medical al gravidei.

Dr. Molnar Claudiu

Ideal:
 medicii dentişti recomandă ca problemele stomatologice
să fie rezolvate înainte de sarcină deoarece se poate
ajunge în situaţia administrării unor tratamente de urgenţă,
total inadecvate pentru o femeie însărcinată
.
 Dar, cum dezvoltarea organelor copilului se petrece în
timpul primului trimestru de sarcină, este bine ca în
această perioadă să eviţi orice risc, fie el şi neglijabil.

Dr. Molnar Claudiu

 Medicul dentist trebuie sa ştie în ce tip de afecţiune
poate interveni şi ce tratament stomatologic poate
executa în cazul unei gravide.

 Urgenţele se pot trata şi trebuie rezolvate, deoarece o

infecţie dentară se poate propaga în tot organismul pe
cale sangvină, fiind dăunatoare fătului.

Dr. Molnar Claudiu

 In perioada de dezvoltare a organelor fătului,
numita organogeneza, respectiv în trimestrul 1 de
sarcină, este indicata amânarea intervenţiilor
stomatologice.
 Acestea trebuie temporizate până când se încheie
perioada de organogeneza (trimestrul 2).

Dr. Molnar Claudiu

 Sarcina produce modificări hormonale constante,
determinând schimbări în compoziţia salivei care
favorizează depunerea plăcii bacteriene pe suprafeţele
dentare şi un atac acid mai puternic decât în mod normal.
 Se modifică şi capacitatea tampon a salivei, scade
imunitatea etc

 Asta se va traduce în gingii frecvent inflamate (gingivita

de sarcină), ce vor reţine resturi alimentare, care pot
cauza alte inflamaţii şi posibile probleme.
Dr. Molnar Claudiu
 Detartrajul:
 Este cel mai indicat tratament profilactic, ce are ca scop
obţinerea unei stări de igienă orală optimă prin: controlul
periodic al igienei dentare, detartraj, periaj profesional - astfel
reducându-se inflamaţia gingivală apărută în sarcină.
 Sunt indicate controale regulate şi, cel puţin două igienizări
pe perioada sarcinii pentru a evita complicaţiile dentare şi
parodontale.

Dr. Molnar Claudiu

Rtg
 Radiografia dentară NU este contraindicată în sarcină.
 Însă, trebuie luate măsuri suplimentare de protecţie, mai
ales în trimestrul I de sarcină.
 Se recurge la o tehnică performantă de radiografie
dentară, ce redă o imagine de înaltă fidelitate, însă fără
radiaţii excesive, deci sigură pentru gravidă.
 Conform Colegiului American de Radiologie, nicio
radiografie dentară nu are o doză de radiaţie suficient
de mare încât să provoace efecte adverse embrionului
sau fătului în curs de dezvoltare
Dr. Molnar Claudiu
Albirea profesională
 . În ceea ce priveşte tratamentele sau procedurile
cosmetice, se recomandă evitarea albirii dentare în
sarcină.
 Nu neapărat pentru că ar avea anumite efecte secundare
grave asupra fătului, ci mai ales din cauza nesiguranţei
care planează asupra efectelor substanţelor folosite în
această procedură, în timpul sarcinii.
 În prezent nu există studii ştiinţifice care să ateste dacă
aceste tipuri de proceduri au sau nu efect negativ în timpul
sarcinii. De aceea, este recomandată evitarea sau amânarea
unor astfel de proceduri.
Dr. Molnar Claudiu
anestezie dentară în timpul
sarcinii?
 Dacă sunt necesare tratamente extensive, cantitatea de
anestezie administrată ar trebui să fie la doze minime, dar
suficient de mari încât să nu provoace stres sau durere.
 Dacă gravida simte vreo durere, poate eventual solicita o
cantitate mai mare de anestezic.
 Dacă se impune o extracţie dentară, se recomnadă
între lunile 4-8 de sarcină (riscuri reduse şi sunt mai
,,uşor” de suportat)

Dr. Molnar Claudiu

 La momentul actual, există o serie de studii contradictorii
privind efectele secundare ale substanţelor anestezice
recomandate în timpul intervenţiilor.
 Spre exemplu, anesteziile din clasa de toxicitate B
(xilina) şi C (mepivacaina), care prezintă un risc relativ
scăzut, se recomandă totuşi temporizarea lor în primul
trimestru de sarcină, în care are loc organogeneza. Un alt
anestezic folosit cu regularitate de stomatologi, lidocaina,
este cel mai folosit şi recomandat atunci când se tratează
femei însărcinate. Însă, ca orice substanţă, şi aceasta are
un efect advers: ajunge la placentă după administrare.
Dr. Molnar Claudiu
 Antibioticele sunt, în unele cazuri, indispensabile
tratamentului afecţiunilor dentare, a prevenirii sau tratării
infecţiilor, dar nu se iau fără acordul medicului
ginecolog.
 Penicilina se poate administra cu prudenţă, dar ar fi bine
să se evite, pe cât posibil, în primul trimestru.
 La polul opus, streptomicina, kanamicina, gentamicina,
tetraciclina sunt total contraindicate în timpul sarcinii.

Dr. Molnar Claudiu

Sindrom de compresie a venei
cave inferioare
- tratamentele stomatologice în trimestrul 3 de sarcină
se va face in pozitie sezandă, semi-sezândă sau
în decubit lateral stang.
- Decubitul dorsal nu este indicat, din cauza riscului
aparitiei sindromului, ce determină hipotensiune cu
tahicardie reflexa.

Dr. Molnar Claudiu

 Compresia venei cave inferioare se manifestă prin
paloare, transpiraţie, ameţeala, senzaţie acută de lipsa
de aer, hipotensiune si puls accelerat.
 Fără intervenţie terapeutică potrivită, evoluţia este
spre şoc, însoţită de hipoxia fătului.
 În cabinet:Aceasta constă în schimbarea poziţiei în
decubit lateral stâng, astfel simptomatologia descrisă
dispare în câteva minute.

Dr. Molnar Claudiu

 Utilizarea antialergicelor în
sarcină
 Majoritatea antihistaminicelor sunt compatibile cu
sarcina (antihistaminice H1-bocante), nu au riscuri
teratogene,fără risc malformativ, fetal sau neonatal, cu
o singură excepţie: prometazina cu impregnare fetală
post partum (tulb.neurologice persistente, lent
reversibile), care trebuie evitată şi în timpul alăptării

Dr. Molnar Claudiu

Analgezice
Paracetamolul
 ar trebui să fie medicamentul de elecţie analgezic,
antipiretic în sarcină (se consideră că are lipsă totală de
teratogeninitate, se elimină rapid din organism.
 Poate fi utilizat şi în timpul perioadei de alăptare (dar
trebuie eventual monitorizate reacţiile adverse posibile
la sugar, de exemplu dificultăţi la supt)

Dr. Molnar Claudiu

 Antiinfecţioase
 Se impune un tratament specific şi ţintit cu antibiotice, în
paralel cu medicaţia simptomatică (antipiretică) ţinând
cont de :
 - sensibilitatea germenului cauzator la infecţiei
 - localizarea infecţiei
 -vârsta sarcinii(medicamentul să fie complet lipsit de
teratogenitate sau de efecte dăunătoare asupra gravidei şi
fătului)

 ! pe timpul sarcinii frecvenţa infecţiilor e mai mare cu 7%

Dr. Molnar Claudiu
Antibiotice care pot fi prescrise:
 Ampicilină, Amoxicilină
 amoxicilină+acid clavilanic
 Oxacilină
 Eritromicină

Notă: există un risc de sensibilizare ulterioară a copilului

expus in utero (risc de alergie )

Dr. Molnar Claudiu

Nu administraţi tetracicline!!
 Sunt chelatori specifici pt ionul de calciu, cu afinitate
pt ţesutul osos în formare
 Se depune în mugurii dentari în formare şi epifizele
osoase şi cauzeayă coloraţia brun-maronie a dinţilor şi
tulburări de osificare
 Nu se adm nici la femeia care alăptează

 De asemenea:Nu se administrează streptomicină,

kanamicină
Dr. Molnar Claudiu
 Medicaţia antimicotică
 Administrarea locală este lipsită de risc (în caz de
candidoză bucală- administarea topică se consieră că
absobţia e neglijabilă); pe termen scurt pot fi eficiente
spălăturile bucale cu apă de gură cu clorhexidină
 Badijonări locale cu cu soluţii şi suspensii orale
 ! Atenţie: mamele care alăptează pot dezvolta
candidoze la nivelul sânului (transmise şi la sugar!)

Dr. Molnar Claudiu

 ! Tratamnetul stomatologic trebuie început deodată cu
consultaţiile prenatale, să aibă un profund caracter
profilactic, medicul stomatolog ar trebui să facă parte
din ,,echipa antenatală” pentru a realiza în colaborare
un program de educaţie sanitară a gravidei

Dr. Molnar Claudiu

 Baftă!

Dr. Molnar Claudiu