.1.

Muschii masticatori: enumerare

a) Muschi cu actiune primara (primari)

-temporal -ridicator
-maseter -ridicator
-pterigoidian intern (medial) -ridicator
-pterigoidian extern (lateral) - coborator
b) Muschi cu actiune secundara (accesori)
-suprahioidieni : digastric, milohioidian, geniohioidian, stilohioidian (coboratori)
-infrahioidieni : sternohioidian, tirohioidian, omohioidian
-platisma

2. Sindromul algo-disfunctional: caractere clinice, etiologie, tratament

-afectiune frecventa polisimptomatica care afecteaza functia ATM

-nu exista un factor etiologic primar
Teoria deplasarii mecanice – modificarea pozitiei distale a condilului dupa pierderea M si PM duce la
comprimarea n auriculo-temporal sau se dezvolta presiune la niv trompei lui Eustache
Teoria neuromusculara – lipsa armoniei functionale intre ocluzia dentara si ATM, ocluzie traumatica in care unii
pacienti invata o anumita secventa (un traseu) care ocoleste interferentele ocluzale -> devierea madibulei
-orice interferenta ocluzala poate cauza parafuncii precum bruxism
-tensiunile psihice, stresul anixietatea sunt doar factori fav
Teoria psiho-fiziologica – spasmul muschilor masticatori cauzat de oboseala musculara, dezechilibrul ocluzal este
rezultatul nu cauza afectiunii
Teoria musculara – cauzata de musculature ridicatoare, exista dezechilibru intre lipsa de exercitiu muscular si
suprasolicitarea cotidiana, tonusul muscular creste pana la spasm dureros, poate iradia la nivel auricular
Teoria psihologica – tulburari emotionale, anxietatea stressul factori determinanti, iar ocluzia si durerea musculara
factori favorizanti
Simptomatologie:
Subiectiva: durere, oboseala musculara, spasm, limitarea mobilitatii mai ales dupa masticatie, crepitatii,cracmente,
senzatie de obstructie auriculara
Obiectiva: deviatii mandibulare, limitarea miscarilor,hipotonie la palpare (m maseter si temporal)
Durerea: musculara si/sau auriculara
-cea auriculara are caracter acut, constant, greu de diferentiat de o mialgie periauriculara, mereu o corelam cu
prezenta zgomotelor articulare
-cea musculara este lancianta, uni/bilaterala, zonele dureroase sunt insertiile muschilor temporal, pterigoidian lateral
si maseter, iradiaza in zona auriculara, laterocervicala, umar, apare de obicei dimineata
Limitarea miscarilor mandibulare in SAD
-apare frecvent
-gradul de limitare e indicator al severitatii bolii
-apare de obicei dimineata
-poate sa fie limitare de miscare laterala dupa masticatie iar protruzia determina devierea mandibulei catre partea
afectata
Zgomote articulare
-crepitatii –zgomot de pasi pe zapada
- cracmente – uneori se pot auzi alte ori se pot simti
-apar mai des pe partea pe care se realizeaza masticatia
-cracmentul poate sa apara in urma unor modificari structurale, subluxatii, sau tulburari musculare
Diagnostic : pe baza semnelor sub si ob correlate cu explorari paraclinice (rx, rmn, ct)
-prin rx putem diferentia de fracturile condiliene
-cea mai recenta metoda de diagnostic ATM este artroscopia
Diagnostic la copii: 65% au interferente ocluzale cu SAD
Tratament:
-nu se mai practica imobilizarea deoarece duce la modificari degenerative(anchiloza)
-terapia ocluzala –desfiintare interferente
a) Modificarea dietei: regim semilichid,
b) Medicamentos : analgezice, AINS, miorelaxante, anxiolitice, antidepresive
Alte metode: fizioterapie, stimulare electrica (TENS), presopunctura, acupunctura

3. . Aplazia condiliana: definitie, simptomatologie

=lipsa dezvoltarii condilului

-este rara, apare in cazul hematoamelor rezultate din malformatii ale arterei stapediene
Simptomatologie:
-de obicei unilaterala
-cand e bilaterala e asoc cu hipoplazia ramurilor ascendente (profil de pasare), etaj inferior nedezv
-malformatii la niv urechii
Diagnostic: precoce doar cu ajutorul CT dar de obicei se face tardiv

4. . Hipoplazia condiliana: definitie, etiopatogenie, simptomatologie

=dezv insuficienta, rudimentara a condilului, f rar

-factori etio: congenitali, endocrine,traume obstetricale, radioterapie, artrita reumatoida juvenila
Simptome:
-hipoplazie unilaterala : determina asimetrie marcata a fetei si tulb de ocluzie (ocl deschisa,laterognatie de partea
afectata)
-pe partea afectata : deformari condiliene cu ram mand scurt si lat + proeminenta hemimandibulei respective
-pe partea neafectata : nu apar modificari dimensionale dar hemimand pare turtita
-in afectare bilaterala: modif de forma a condilului, tulb ocluz severe, stergerea reliefului gonionului, micsorare etaj
inferior,tulburari de eruptie dentara
-deschiderea maxima a gurii si mobilitatea ATM sunt normale

5. Hiperplazia condiliana: definitie, simptomatologie

=cresterea in dimensiune a condilului fara modificarea formei

-rara, apare prin reactivarea centrului de crestere
-etiopatogenie: idiopatice(unilateral), ereditare (bilateral), endocrine(bilateral)(gigantism, acromegalie)
Simptome:
-pe partea afectata : marire condil si alungire proces condilian, alungirea ramului si cp mandibular, ocluzie deschisa
in zona laterala
-pe partea neafectata: dimensiuni normale, menton proeminent
Diagnostic: monitorizare, rx ct
6. Contuzia ATM: simptomatologie
-des intalnita
-prin traumatisme indirecte aplicate pe mandibula (menton, ram orizontal)
-prin traumatisme directe cu respectarea integritatii componentelor ATM
Simptome:
-durere articulara spontana sau provocata de monilizare mand
-trismus moderat
-deviere menton de partea sanatoasa
-atm sensibil la palpare

7. Luxatia anterioara unilaterala ATM: aspecte clinice, dg diferential

-apare cand condilul e deplasat spre inainte plasandu-se in fata tuberculului articular
-poate fi acuta, cronica sau recidivanta
a) Acuta
- predomina la femei
-apare prin trauma directa (cadere pe menton cu gura deschisa)
-trauma indirecta (luxare prin cascat, extractie dinti etc)
-spasme musculare
-favorizata de laxitatea capsule articulare, deformari condiliene
Simptome:
-in momentul producerii: durere puternica asociata cu cracment si imposibilitatea inchiderii gurii
-in luxatia unilaterala :gura mai putin deschisa, contact intre molari doar pe partea afectata, linia interincisiva
deplasata contralateral, obraz turtit si alungit pe partea afectata si relaxat pe partea opusa
Dg diferential:
-fractura subcondiliana (poate deschide gura, deviatie pe partea bolnava)
-contractie spastica a m ridicatori
-paralizii faciale
b) Cronica
-deplasari repetate cu blocare in acea pozitie
-uni.bilaterala
-etiopatogenie: tubercul cu relief sters, spasm muscular, laxitate
Simptome: durere, cracment (ca la a)

8. Luxatia anterioara bilaterala ATM: aspecte clinice, dg diferential

…..ca la 7
- in momentul producerii: durere puternica asociata cu cracment si imposibilitatea inchiderii gurii
-in luxatia bilaterala anterioara : gura e partial deschisa, mandibula in protruzie,inocluzie vertical anterioara cu
contact pe ultimii molari, depresiune pretragiana, condulil poate fi palpat sub arcada zigomatica, obraji turtiti
alungiti
Dg diferential:
-fractura subcondiliana (poate deschide gura, deviatie pe partea bolnava)
-contractie spastica a m ridicatori
-paralizii faciale

9. Artrita traumatica: simptomatologie

-durere in repaus si la mobilizare
-tumefactie fara congestie sau edem
-ocluzie deschisa unilateral
-miscari limitate antalgice sau determinate de edem disco capsular sau de ruperea discului
10. Constrictia mandibulei: etiopatogenie, simptomatologie
-limitare progresiva dar permanenta a mișcărilor mandibulei
Cauze
1) Constrictie de cauza periarticulara
-după supuratii, traume articulare/peri, intervenții pe ATM
-apare o transformare cicatriciala a capsulei articulare și a ligamentelor

2) De cauza musculară
-scleroza sau hipertonia m ridicatori
-după traume musculare, corpi străini intramusculari, fracturi de mandibula,

3) De cauza cutaneo mucoasa

-din cauza cicatricilor cheloide ale tegumentelor genio maseterine sau mc jugale după
traumatisme cu pierdere de Substanta : arsuri, supuratii, postiradiere, postchiru

Simptome:
-se instalează treptat, limitare progresiva a deschiderii gurii, durere articulara, laterodeviatie pe partea
afectata, tulb în masticație și fonatie
-inspecție și palpare : cicatrici îngroșate cheloide aderente la planurile profunde
Dg dif: trismus, anchiloza

11.plagile gl paro

-gravitatea plagilor este determinata de riscul de lezare a structurilor din loja parotidiana : vase, n facial și
canalul stenon
Complicatii imediate
-hemoragie : poate fi externa, abundenta, formează hematom intraparenchimatos
-secționare traumatica a m facial: microchirurgie - > neurorafie imediata
- întreruperea continuității canalului stenon : sutura și repoziționare transjugala a segmentului posterior,
sa permită drenajul oral al salivei

Complicatii tardive
-paralizie n facial : se intervine chiru
-fistula salivara : frecventa, este o cale anormala de scurgere a salivei
- fistulele se pot localiza în parenchimul glandular sau la niv canalului stenon
-orificiul poate fi oral pe mc jugala : dacă nu determina tulburări funcționale nu necesita tratament
-de cele mai multe ori se deschide la niv tegumentelor parotideo maseterine sau geniene
-orificiu fistulos, punctiform, cu crusta sau burjon cărnos prin care se scurge saliva
- pot sa apară și în urma unor infecții specifice (tbc, lues, actinomicoza), tm maligne cu invazie
tegumentara
- doar excepțional se închid spontan
- medicatie : anticolinergica, intervenție chiru
12. Litiaza gl sumband – colica salivara
Factori fav ai litiazei gl sumband
- Secreție bogata în mucus
- Poziția anatomica decliva a glandei și caracterul antigravitational al fluxului salivar duc la
fenomene se staza
- Canalul wharton are 2 curburi anatomice
- Orificiul de deschidere al canalului îngust
-un calcul aflat în apropierea papile de excreție – retenție mecanica
-un calcul intra glandular sau pe traiect provoacă afecțiuni inflamatorii și fav infectarea glandei
- porțiunea situata înapoia calculului se dilata
- în glanda se produce edem interstițial, dilatarea și inflamarea acinilor
- unii pacienți elimina spontan, alții nu știu de existenta bolii
- după perioada de latenta sialolitiaza se manifesta prin colica, abces și tumora salivara (triada salivara)
Colica salivara
-blocare pe moment dar totala a fluxului salivar
-calculul migrează pe canal blocând trecerea salivei
- migrarea e antrenata de fluxul salivar din timpul meselor sau reflexul salivar (stimul olfactiv)
-simptome : criza dureroasa în legătură cu orarul meselor în planseu, limba cu iradiere către ureche, ATM
și regiunea latero cervicala
-tumefactie submandibulara, tensiune, uscăciunea gurii, diminuarea percepției gustative
-pacientul simte evacuare brusca, colica se repeta, rar se elimina spontan calculul
„hernia „salivara = blocaj momentan dar parțial : apare tumefiere, jenă dureroasa în planseu, dispare cu
încetarea stimulării secreției salivare

13. Triada salivara

1. Colica (vezi 12)

2. Abcesul salivar
-urmarea fenomenelor de retentie mecanica care determina colica
- poate sa apară și direct datorita unei suprainfectii adăugate pe fondul unei staze salivare
-dacă calculul este pe canalul wharton deasupra m milohioidian-> whartonita - >periwhartonita - > abces
de loja sublinguala
-clinic : dureri intense lanciante, unilaterale, iradiază spre ureche, sialoree reflexa, edem sublingual, se
elimina puroi prin canal
- dacă calculul este submilohioidian sau intraglandular - > supureaza strict glanda fără depășirea capsulei
glandulare
- clinic : durere la palpare, eliminare puroi,
- prin evoluție ajunge la abces de loja submand

3. Tumora salivara
-este sialadentia cronica
- rezultatul mai multor episoade supurative Sau ale infecțiilor cronice repetate cu litiaza și staza salivara
-gl mărită în volum, indurata, neregulata
-secreta picături de puroi la presiunea pe lg
14. Investigații img în sialolitiaza
a) radiografia simpla :
-pt calculi în canalul Wharton sau gl sublinguala : rx de planseu cu film oral ocluzal
-pt calculi submand : Opt, craniu de profil
- pt calculi pe stenon : rx cu film oral vestibular plasat între mc jugala și arcare, se vede 2/3 ant din canal,
pt calcul posterior în canal: rx de craniu sau rx de glanda parotida
- aspect : radioopacitate rotunda, fuziforma, ovalara, situata în părțile moi
- un calcul format recent nu poate fi evidențiat prin rx
b) sialografie
-rx de glanda și canal în care se introduce SB de contrast
-aspect de lacuna sialografica cu întreruperea traseului SB de contrast
-info suplimentare despre starea glandei
C) ultrasonografia
- în canal și glanda + modificări structurale
- depistează calculi de mici dimensiuni
-metoda simpla neinvaziva, non iradianta, fără sb de contrast
D) scintigrafia functionala
-se injectează un trasor radioactiv
E) endoscopia intracanaliculara
F) CT Rmn – doar în patologii tm

15. Sialadenitele bacteriene nespecifice : clinic

-infectii bacteriene ale gl salivare sunt rezultatul infectiilor retrograde, prin patrunderea germenilor in
cavitatea orala apoi in arborele salivar si in final in parenchimul glandei pe fondul reducerii fluxului
salivar
- alterarea drenajului salivar duce la sialolitiaza care la randul ei intretine si agraveaza tulburarea fluxului
- prin acest cerc vicios se ajunge la staza salivara care favorizeaza dezvoltarea coloniilor bacteriene
-poate sa apara ca effect secundar dupa medicamente (diuretice, antidepresive)
- infectarea pe cale hematogena este rara (parotidita, submaxilita)
-factor causal: flora nespecifica in special Stafilococul Aureus + streptococci/pneumococci etc
-sialadenita bacteriana are caracter unilateral
-debut insidious, uscaciunea gurii, durere spontana sau la palpare, tumefactie, febra
-papila canalului salivar e congestionata, tumefiata, la presiunea pe glanda se elimina saliva modificata
-poate sa retrocedeze sau sa evolueze spre forma supurativa (stare generala afectata, durere pusatila, puroi
)
-atb cu spectru larg si ains
- de preferat sa se faca antibiograma din saliva excretata si tratament tintit

Parotidita recurenta juvenila

-la adolescenti, in perioada pubertara
-se confunda cu oreionul
-episoade recurente + Puroi din canalul Stenon
-de electie: sialografie -> aspect de pom inflorit, canal stenon cu dilatare neregulata (sireag de margele)
16. Sindromul Sjorgen
=afectiune sistemica cronica autoimuna care afecteaza in special glandele salivare si lacrimale

1. SS Primar
a) Xeroftalmie (=keratoconjunctivita sicca)
b) Xerostomie
c) Marirea in volum a glandelor

A+B = sindrom Sicca = sindrom sjorgen primar

2) SS Secundar
= sindromul sicca aparut ca effect secundar a unei boli autoimmune (lupus, artrita reumatoida) sau ciroza
hepatica
-xeroftalmie+xerostomie+marire in volum a glandei + semnele bolii autoimmune
-nu e o boala ereditara in sine dar are infuenta genetica

Clinic:
-tumefactie parotidiana bilaterala asimetrica nedureroasa
-secretie salivara redusa sau absenta
-atrifierea glandei si a orificiului Stenon pana la impermeabilizare
-dg se pune pe :

a) simptomele oculare: uscaciune, senzatie de nisip in ochi de mai mult de 3 luni

b) simptome orale: uscaciune sau tumefierea glandei mai mult de 3 luni
c) criteriu histopatologic :sialadenita limocitica focala
d) afectare gl salivare mari
e) anticorpi serici

-trebuie sa avem cel putin 4 din cele de mai sus

-biopsia se face din cel putin 5 glande accesorii din mc labial inferioara

18. Carcinomul mucoepidermoid

-cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare
-apare la orice varsta
-tabloul clinic si evolutia sunt strans legate de gradul de diferentiere histologica
Forme bine diferentiate : bine circumscrise, incapsulate, grad slab de malignitate
-numeroase focare chistice, atipii limitate si numeroase celule mucosae
Forme slab differentiate :caracter infiltrativ, difuz, malignitate mare
-insule de celule epidermoide si intermediare cu activitate mitotica crescuta si rare cel mucosae

Forme moderat diferentiate : combina elemente severe cu medii

Caractere
1) Celule secretoare de mucus de dim mari
2) Celule epidermoide care tapeteaza spatii chistice
3) Celule intermediare
4) Celule clare
Gradul de diferentiere:
a) Prezenta de focare
b) Severitatea atipiilor
c) Proportia de cel mc/epidermoide/intermediare

Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat

- clinic: formatiune asimptomatica, cu crestere lenta apoi durere progrsiva + ulceratia
tegumentului
Carcinomul mucoepidermoid moderat si slab diferentiat
-masa difuza, evolutie rapida, adenopatie cervicala, dimensiuni mari
C. m. al gl submand : de obicei forma slab diferentiata, evolutie severa
C. m. al gl accesorii : la niv fibromc palatului dur, formatiune tumorala, culoare albastra, evolueaza spre
ulceratie
C. m. intraosos (central) : transformare tumorala a unor glande intraosoase, deformeaza corticala,
durere, trismus, anestezia n alv inf, dg histologic

19. Angle cls II

- santul MV al molarului 1 inferior este distalizat fata de cuspidul MV al molarului 1
superior si de aici exista 2 diviziuni
Diviziunea 1:
→ axul incisivilor centrali superiori prezinta un unghi mai mare de 15 grade fata de linia
(imaginara) care vine perpendicular pe planul de ocluzie (incisivii se afla in prodentie)

Diviziunea 2:
→ axul incisivilor centrali superiori formeaza un unghi mai mic de 15 grade cu linia
(imaginara) care vine perpendicular pe planul de ocluzie (incisivii se afla in retrodentie)

20. Angle cls III

- santul MV al molarului 1 inferior este situat mezial fata de cuspidul MV al molarului 1

superior, avand un raport mezializat

21. Osteotomia sagitala a ramului mandibular

- este cea mai frecvent intalnita tehnica pentru mandibula
- se practica cu abord oral, nu lasa cicatrici cutanate
- Linia de osteotomie abordeaza corticala interna a ramului ascendent mandibular dinainte-
inapoi, intre spina Spix si incizura sigmoida
- Urmeaza apoi marginea anterioara a ramului ascendent mandibular in jos si in afara,
continuand la nivelul corticalei externe a corpului mandibular pana la M2 spre bazilara
mandibulara
- interventia se practica bilateral
- se separa fragmentul distal adica corpul mandibular impreuna cu o portiune a ramului
ascendent (contine si canalul mandibular), de cele doua fragmente proximale (se refera la faptul
ca este bilateral practicata procedura)
- fragmentele proximale includ marginea posterioara a ramului, condilul mandibular, apofiza
coronoida si corticala externa a ramului
- permite repozitionarea fragmentului distal in retruzie (pt cls III) si in avansare (cls II)
- se pot corecta si anomaliile in plan vertical (prin modificarea angulatiei dintre corpul si ramul
ascendent al mandibulei),
-la fel si anomaliile in plan transversal (care dau asimetrii faciale)
- fixarea fragmentelor in pozitia noua se realizeaza cu placute de osteosinteze si suruburi de
titan, sarma sau suruburi transcorticale

22. Osteotomia LeFort I

- interventia se practica pe cale orala si consta in practicarea unor osteotomii orizontale la nivelul
maxilarului
- porneste de la apertura piriforma catre peretele antero-lateral al sinusului maxilar prin
urmatoarele puncte
-35 mm deasupra varfului cuspizilor caninilor superiori
- 25 mm deasupra varfului cuspizilor M1 superiori, la nivelul crestei zigomato-alveolare
- se continua spre posterior, retrotuberozitar, pana la nivelul apofizelor pterigoide (1/3
inferioara a acestora)
- urmeaza osteotomia peretelui nazal lateral si septului nazal cartilaginos si a vomerului, la
nivelul planseului nazal
-dupa practicarea osteotomiei, intregul bloc maxilar este desprins si se poate continua conform
planificarii preoperatorii, pentru anomaliile de clasa a III-a
-se pot corecta si asimetriile faciale, date de anomalii in planul transversal
- fixarea blocului maxilar la baza osoasa se va realiza prin osteosinteza cu placute si suruburi din
titan

23. Nevralgia trigeminala primara

- Cauze: demielinizare, compresia radacinii nervului trigemen, procese tumorale expansive
in craniu, anevrisme, anomalii vasculare
- crize dureroase violente pe ramura maxilara sau mandibulara a trigemenului
- mai rar pe ramura oftalnica
- este de obicei unilaterala, dar poate fi si bilaterala (4% din cazuri)
- caracter lancinant, de soc electric, cu o durata de cateva secunde
 → debutul si sfarsitul durerii este brusc
→ este declansata de un stimul senzitiv nesemnificativ ipsilateral aplicat la nivelul
zonelor “trigger” de la nivelul tegumentelor, mucoaselor sau dintilor
- se poate declansa spasmul muschilor faciali
- apare dupa varsta de 40 de ani si nu este asociata cu afectarea senzitiva sau motorie in
teritoriul trigemenului

Prezinta criterii specifice de diagnostic:

1. Atacuri foarte intense de durere, cu o durata de la cateva secunde pana la 2 minute, afectand
una sau mai multe ramuri la trigemenului
2. Durerea are cel putin una dintre urmatoarele caracteristici
→intensa, ascutita, superficiala sau cu caracter de “impungenre”
→declansata de stimuli banali la nivelul zonelor “trigger”
3. Atacurile dureroase urmeaza acelasi “pattern”
4. Nu exista alte semne neurologice
5. Nu exista alte cauze evidentiabile

24. Tratamentul nevralgiei trigeminale

Tratament medicamentos
- Daca nu exista alta leziune care determina nevralgia se admin medicamente
anticonvulsivante (oxcarbamazepina sau baclofenul se foloseste in cazul in care
pacientul nu suporta carbamazepine)

Tratament chirurgical
 Blocajul chimic anestezic
- determina sediul durerii prin ameliorare
- crizele dureroase au devenit mai rare si de intensitate mult mai redusa
- exista cazuri si de remisie completa a durerii pe o perioada de 1-3 ani dupa infiltrarea cu xilina
2% si clorporzamina, asociata cu medicatie sedativa si hipnotica

 Proceduri neurolitice pericutanate – injectarea ganglionului Gasser

- infiltratii cu alcool sau glicerol
- cu cat injectarea este mai proximala, cu atat rezultatele pe termen lung sunt mai
bune
- In injectari retrogasser putem provoca hipoestezii sau anestezii dureroase
 Ganglioliza prin radiofrecventa
- este eficienta in ameliorarea durerii, dar exista dezavantaje cum ar fi deficit
muscular al maseterilor, dar se amelioreaza in 3-6 luni sau parestezii
 Decompresiunea micro-chirurgicala (procedeul Janetta)
- se efectueaza prin craniotomie occipitala si indeparteaza vasele sanguine aberante
situate in proximitatea radacinii trigeminale si le repozitioneaza pentru a evita
incrucisarea acestora cu fibrele nervoase