U I

U L
OM
R
D AL
N
SI ION
CA T
N I C
LI UN
C ISF 2
D URS
C
SEMNE CLINICE DISFUNCTIONALE
• Simptomatologie complexa
• Polimorfism extrem ( muschi- atm; cranio -cervical )
• Numeroase semne clinice asociate
• Preteaza la confuzii
• Model evolutiv variabil (evolutiv- stationar)
• Afecteaza diferite sub-sisteme
• Nivelul de afectare depinde:-intensitate agent patogen
-durata de actiune
-factor teren
 SEMNE CLINICE ALE DISFUNCTIEI
SISTEMULUI STOMATOGNAT

1. Semne clinice articulare;

2. Semne clinice musculare;
3. Semne clinice parodontale;
4. Semne clinice odontale
5. Tulburari ale armoniei arcadei;
6. Tulburari ale ocluziei statice şi dinamice;
7. Modificarea relatiilor fundamentale ale mandibulei;
8. Modificarea principalelor functii;
9. Manifestari parafunctionale;
10. Manifestari otice, rinofaringiene, linguale,
salivare.
SEMNE CLINICE MUSCULARE

1. Durerea musculara (mialgia)

- spontan sau declanşată
- atinge muschiul sau fascia
- Ar topografie variabila
- de intensitate variabilă, uneori permanentă
- zone trigger
SEMNE CLINICE : - durerea ( mialgia)
- spasmul muscular
- limitarea deschiderii ( spasm si
durere)
- hipertrofia (hiperfunctie)

GENERATE DE : parafunctii
anomalii posturale
In functie de muschii afectati, durerile sint in
-84% la niv. Pterigoidian extern
-70% maseter
-49% temporal
-35% pterigoidian intern
-43% muschi cervicali
Greene 1995
DURERI PRIMITIVE SAU IRADIATE
Deseori inaugurale, s.f. jena,oboseala,tensiune
Uni sau bilaterale
La unul sau mai multi muschi

Pacientul arata locul durerii:

-atm afectat pterigoidian ext.
-fosa temporala -muschitemporal
-obraz – maseter
-unghi mandibular -pterigoidian int
- ureche – m. digastric
DURERI REFERITE

Caracteristica esentiala : dispar dupa anestezie locala

Au aceeasi topografie la nivelul fiecarui muschi in parte
Muschi pterigoid extern
-afectat primul in disfunctie
-durerea apare proiectata la nivel :
ATM, maxilar, retroorbitar
Muschi temporal =muschiul durerii
temporale
Cele 3 fascicule au proiectii diferite:
-temp. anterior –rebord supraalveolar si frontali superiori
-temp. mijlociu –dintii canini, pm,m hemicadran
-temp posterior-in sus si spate in fosa temporala
Muschi maseter- muschiul crisparii,
bruxomaniei si a trismusului
-partea superioara - maxilar si molari maxilari
-partea inferioara - molari mandibulari, si corpul mandibulei
maseter profund – articulatie si ureche
Muschi pterigoidian intern

are durere referita la nivelul cavitatii bucale ( limba,faringe,palat dur),

ATM
ureche.
LIMITAREA DESCHIDERII GURII
Numita si trismus

Trismusul intermitent atesta o contractura musculara pe elevatori

Favorizat de o bruxomanie nocturna- e maximal dimineata, cedeaza seara

Declansat de o crispare diurna , va fi maximal spre sfirsitul zilei, cedeaza noaptea

Trismusul poate fi si unilateral si atunci deviaza mandibula de partea afectata.

 HIPERTROFIA MUSCULARA

Crestere de volum uni sau bilaterala

Secundara unei hiperactivitati musculare
( bruxomania, crisparea, masticatia unilaterala)
Aparitie progresiva si greu de observat, diagnasticata prin
spasmul asociat sau durerea.
MANIFESTARI ARTICULARE

Semne clinice fundamentale:

- durerea
-zgomotele articulare
-limitari ale deschiderii bucale
DISFUNCTII ARTICULARE

1. DURERE ARTICULARA
2. CRACMENTE ŞI CREPITATII
3. SALT ARTICULAR;
4. DEVIEREA MANDIBULEI;
5. SUBLUXATIA;
6. LIMITAREA DESCHIDERII GURII;
7. BLOCAJ ARTICULAR.
SEMNE CLINICE ARTICULARE
DUREREA ARTICULARA;
• de origine locală
- se datorează patologiei locale
- poate fi de origine traumatică,
infecţioasă, neoplazică sau
degenerativă
- apare uni sau bilateral
- ntensitate variabila
- spontana / provocata
- are următoarele zone de iradiere:
regiunea ATM; - unghiul goniac;
ureche; - arcada zigomatică;
zona anterioară regiunii temporo-mandibulare
zona submandibulară
regiunea suboccipitală
• referita - apare în ATM dar este produsă de procese patologice apărute în alte
sfere
• durerea psihogenă (neurogenă)
SEMNE CLINICE ARTICULARE
ZGOMOTE:CRACMENTE ŞI CREPITATII
DISFUNCTII ARTICULARE –
mecanism de producere
SEMNE CLINICE ARTICULARE
SALT ARTICULAR;
SUBLUXATIA;
SEMNE CLINICE ARTICULARE
DEVIEREA MANDIBULEI;
LIMITAREA DESCHIDERII GURII;
BLOCAJ ARTICULAR.
AFECTARI SINOVIALE SAU LIGAMENTARE ATM
RETRODISCITA
CAPSULITA
DEPLASAMENT DISCAL REDUCTIBIL
DEPLASAMENT DISCAL NEREDUCTIBIL
HIPERLAXITATE ARTICULARA

Se asociaza cu – cresterea amplitudinii

miscare
-algii musculare
-cracmente
Favorizata de retropozitia discului
articular
 LUXATIA TEMPORO-MANDIBULARA

Cap condilian blocat inaintea eminentei temp.

Insotita de dureri vii articulare
Contractura musculara puternica
In absenta tratamentului etiologic, recidivele devin frecvente
Miscari tipice de reducere a luxatiei
MANIFESTARI ALVEOLO-DENTARE

Dentare : abrazia
durerea
Parodontale : durerea
recesiunea gingivala
pungile gingivale
mobilitatea dentara
MANIFESTARI CRANIO-CERVICALE
CEFALITE sau migrene,durere cap,nevroze
corespund cu algii musculare primitive
spasm muschi temporal
Parafunctii

MANIFESTARI OTICE
cel mai frecvent unilaterale
otalgii,acufene,zgomote, ureche infundata
15%
MANIFESTARI FACIALE

Durerea
Manifestari oftalmice-
inconfort,fotofobie,blefaroconjunctivita
Algii vasculare ale fetei
Nevralgii faciale
Alte manifestari:tumefactii pseudo-tumorale
glosodinia
MANIFESTARI CERVICALE

Dureri primitive

Dureri proiectate

Tulburari de postura
MANIFESTARI PARAFUNCTIONALE

1. Origine psihica;
2. Stres;
3. Obiceiuri vicioase;
4. Cauza endogena;
5. Cauza periferica ocluzala
 ALTE MANIFESTARI:

1. Otice;
2. Rinofaringiene;
3. Linguale;
4. Salivare.
FORME CLINICE ALE SINDROMULUI
DISFUNCTIONAL AL SISTEMULUI STOMATOGNAT

•disfunctii articulare •disfunctii parodontale

•disfunctii musculare; •bruxism şi parafunctii
•disfunctii ocluzale •uzura dentara

FORMA
COMPLEXA

•diskinezia oro-faciala •disfunctia masticatorie

•diskinezia cranio-mandibulara •disfunctia fonetica
•malrelatii mandibulo-craniene •disfunctia deglutitiei
DISCHINEZIA ORO-FACIALA

DEFICIENTE MOTORII
LOCALIZATE LA
NIVEL ORO-FACIAL

PAREZE
PARALIZII
SPASME
SINKINEZII
CONTRACTURI
BRUXISMUL SI PARAFUNCTIILE
UZURA DENTARA

GRADE DE UZURA DENTARA

 BRUXISM

•Fracturi, fisuri dentare, abrazie

•Mobilitate dentara
•Patologie pulpara
•Durere odontala, parodontala, musculara, articulara
•Hipertrofia maseterilor
•Hiperactivitatea muschilor ridicatori
•Modificarea anvelopei de miscare mandibulara
•migrena
BRUXISMUL
Cea mai grava forma de parafunctie
Consta in hiperactivitatea m. masticatori
Are efecte asupra ATM, arcade si parodontiu
BRUXISMUL-PREVALENTA
6-20% dintre adulti
Reding-Lavigne :-6%pac cu activitate tonica
-20% pac cu episoade
Pt. copii-15,1% la 13-17 ani
Oltean si colab:-incidenta max. 24-25 ani
-majoritatea(80%)nu sint constienti ca au bruxism
BRUXISM-CLASIFICARE
-perioada de manifestare
1.bruxism nocturn
2.bruxism diurn
-pozitia mandib. fata max. 1.bruxism centric
2.bruxism excentric
-Kato: 1.bruxism primar idiopatic
2.bruxism sec. de origine iatrogena
MANIFESTARI CLINICE IN BRUXISM

1. Scrasnetul dentar
-alerteaza anturajul
-nu exista corelatii intre uzura dentara si amplitudinea zgomotului
-au imp. val. contractiei m. si nr. perechi dinti in contact
MANIFESTARI CLINICE IN BRUXISM

2. Modificari dentare
Brocard- fatete abrazie pe versanti functionali

Woda -uzura poate fi si fiziologica, iar existenta sa nu treb. asociata cu bruxismul

Uzura incipienta
(translucenta smaltului)

Modificarea culorii
( dentina galbena)

Hipersensibilitatea si hiperestezia

Fateta de abrazie

(pierdere de structura)
BROCARD CLASIFICA:
1. Abraziunea dentara =uzura legata de functii
(pe zone ghidaj,poate det.modif.cinematica

2. Eroziunea dentara =agresiune chimica

(concave,nu pe perechi dinti,progresie rapida)

3. Abfractia dentara =lez iune cuneiforma cervicala

(asociata traumei ocluzale,ocluzal sau proximal, pierdere in oglinda,obturatii
si restaurari distruse,progresie lenta)
OLTEAN CLASIFICA:
Abraziunea dentara =prin act. mecanica,repetata a unui corp strain-
periaj

Abfractia dentara =eroziunea dentara Brocard

Atritia dentara =pierdere dinte sau mat restaurativ prin funct sau
parafunctie
Cel mai corect termen =uzura dentara din
bruxism.

Se pot diferentia mai multe forme:

Uzura dentara generalizata

Uzura excentrica
Uzura ad palatum
Uzura in cupa
Uzura polimorfa
GRADELE DE UZURA(BARANDOUN)
Gr I -uzura limitata smalt
Gr II -uzura smalt cu insule dentina
Gr III -insule de dentina care conflueaza
Gr IV -apare suprafata compacte dentina cu smalt la
periferie
Gr V -uzura afecteaza coroana d, deschiderea camerei
pulpare
MANIFESTARI CLINICE IN BRUXISM

3. Leziuni cervicale necarioase -

(Ommerborn)
-cel mai frecvent la PM 1 sup.,M 1 sup
-asociate cu hipersensibilitate
-long-in-centric prezent
MANIFESTARI CLINICE IN BRUXISM

4. Fisuri si fracturi dentare

-linie de fractura cu traseu vertical
-fracturi ale unghiurilor incizale
-fracturi pe dinti vitali si devitali
-cel m frecvent pm1 si 2 , cu pastrarea fragmentului atasat parodontiu
-aspect de decorticare a smaltului.
MANIFESTARI CLINICE IN BRUXISM

5. Pulpita si ulterior necroza pulpara

-prin deschiderea camerei pulpare
-prin comprimarea vaselor periapicale

6. Sensibilitatea dentara
-prin expunere dentinara sau retractii parodontale
MODIFICARI CLINICE IN BRUXISM

7. Modificari parodontale = asemanator ocluziei

traumatogene
Factori:-marimea fortelor ocluzale
-directia fortei
-durata si frecventa fortelor
-inaltimea cuspidiana
-gradul de supraocluzie frontala
-nr. de dinti care realizeaza ocluzie
-rap. coroana-radacina a dintilor
-afectarea prin parodontopatie
MODIFICARI CLINICE IN BRUXISM

8. Mobilitatea dentara
-localizata pe grupuri de 2-3 dinti
-fara pungi parodontale
-poate fi tranzitorie, adaptativa sau asociata