ANESTEZIOLOGIE

1. Mepivacaina se foloseste in concentratie de:

a. 1%
b. 2%
c. 3%
d. 4%
e. 5%

2. Substantele vasoconstrictoare au urmatoarele proprietati:

a. scad irigarea in teritoriul anesteziat
b. cresc absorbtia anestezicului local in sange
c. scad efectele toxice ale A.L.
d. cresc puterea anestezica a A.L.
e. scad timpul de inductie al A.L.

3. Xilina :
a. are puterea anestezica de doua ori mai mare decît procaina;
b. are puterea anestezica de patru ori mai mare decît procaina;
c. este de doua ori mai toxica decît procaina
d. este de patru ori mai toxica decît procaina;
e. este la fel de toxica cum este si procaina;

4. Contraindicatiile administrarii xilinei cu adrenalina :

a. insuficienta coronariana;
b. hipotensiune arteriala;
c. tireotoxicoza;
d. tahicardie paroxistica;
e. diabet decompensat;

5. Concentratia de bupivacaina utilizata în stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala

este:
a. sol.0,5%;
b. sol.1%;
c. sol.2%;
d. sol.0,25%;
e. sol.4%;

6. Articaina se utilizeaza în stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala în concentratie

de :
a. 0,5%;
b. 1%;
c. 2%;
d. 4%;
e. 6%;
7. In stomatologie si chirurgia orala si maxilo-faciala, adrenalina adaugata anestezicului
local injectabil, se foloseste in urmatoarele concentratii:
a. 1:250 000;
b. 1:200 000;
c. 1:150 000;
d. 1:100 000;
e. 1:80 000;

8. Adrenalina actioneaza direct asupra inimii, producînd:

a. cresterea presiunii sistolice si diastolice;
b. scaderea randamentului cardiac;
c. scaderea fortei de contractie;
d. cresterea frecventei cardiace;
e. scaderea consumului de O2 miocardic;

9. Noradrenalina :
a. este un eficient vasoconstrictor periferic;
b. este un eficient dilatator al vaselor organelor interne;
c. este un vasodilatator coronarian;
d. influenteaza circulatia generala;
e. nu modifica ritmul cardiac;

10. Reperele osoase ale gaurii suborbitare:

a. la 4mm sub marginea inferioara a orbitei;
b. la 12mm sub marginea inferioara a orbitei;
c. la 6-10mm sub marginea inferioara a orbitei;
d. la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne a marginii inferioare a orbitei;
e. pe linia verticala ce trece prin gaura supraorbitara, mentoniera si suborbitara;

11. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale exoorala,
sunt:
a. santul nazo-genian;
b. marginea inferioara a orbitei;
c. aripa nazala;
d. spina nazala anterioara
e. linia orizontala tragus-aripa nazala;

12. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale endoorala,
sunt:
a. frenul buzei superioare
b. fornixul vestibular superior;
c. premolarul 2 superior;
d. marginea inferioara o orbitei;
e. caninul;

13. Locul de întepatura în anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara pe cale

endoorala este:
a. în fornixul vestibular superior;
b. în mucoasa mobila;
c. în dreptul premolarului 2 superior;
 d. în fosa canina;
e. deasupra si putin înapoia apexului caninului;

14. Locul de întepatura în anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara, pe cale

exoorala, este:
a. inferior si medial de orificiul infraorbitar;
b. în dreptul aripii nazale;
c. la 2cm în afara aripii nazale;
d. la 0,5-1cm în afara santului nazo-genian;
e. direct în dreptul gaurii suborbitare;

15. Directia acului în anestezia tronculara periferica la gaura suborbitara, este :

a. în sus, înapoi si înauntru;
b. în sus, înapoi si înafara;
c. în sus, inauntru si orizontal;
d. în jos, înauntru si înapoi;
e. în sus, orizontal si înapoi;

16. Hematomul retrotuberozitar, care deformeaza obrazul, se produce in timpul anesteziei la

tuberozitate:
a. cînd se folosesc ace groase;
b. cînd acul se îndeparteaza de os -;
c. cînd se folosesc ace scurte;
d. cînd anestezicul se injecteaza rapid;
e. cînd se injecteaza o cantitate mai mare de anestezic

17. Repere endoorale pentru anestezia la tuberozitate sunt:

a. creasta zigomato-alveolara;
b. fornixul superior;
c. molarul 3 superior la adult si molarul 2 la copii;
d. molarul 2 superior la adult si molarul 1 la copii;
e. premolarul 2;

18. Locul de întepatura în anestezia tronculara periferica la tuberozitate:

a. în fornixul vestibular postero-superior;
b. în dreptul radacinii meziale a molarului 3 superior;
c. în dreptul radacinii meziale a molarului 2 superior;
d. înapoia crestei zigomato-alveolare;
e. in dreptul crestei zigomato-alveolare;

19. Directia acului în anestezia tronculara periferica la tuberozitate(endooral):

a. în sus, înapoi si înafara;
b. în sus, înapoi si înauntru;
c. în sus, înapoi si apoi orizontal;
d. în jos, înapoi si înauntru;
e. în sus, înauntru si apoi orizontal;

20. Masuri de siguranta pentru a nu se produce hematom în anestezia la tuberozitate :

a. avansarea în profunzime a acului sa se faca rapid;
b. avansarea în profunzime a acului sa se faca lent;
 c. sa evitam contactul cu tuberozitatea;
d. sa pastram permanent contactul cu tuberozitatea;
e. sa patrundem cu acul cît mai profund posibil;

21. Locul de întepatura pentru anestezia tronculara periferica la gaura palatina posterioara:
a. în santul palatinal la 5mm de marginea crestei alveolare;
b. în dreptul molarului 2 superior;
c. în santul palatinal la 1cm de marginea crestei alveolare
d. în dreptul premolarului 2 superior;
e. în locul unde mucoasa se înfunda în pîlnie

22. Reperele gaurii incisive:

a. la 1,5cm înapoia si deasupra festonului gingival;
b. la 1cm înapoia si deasupra marginii crestei alveolare frontale;
c. la 10mm înapoia si deasupra festonului gingival;
d. la 8mm de coletul incisivilor centrali;
e. pe linia mediana palatina în portiunea sa anterioara, fiind acoperita de papila incisiva;

23. Zone anesteziate în anestezia tronculara periferica la Spix:

a. dintii mandibulari pîna la linia mediana;
b. corpul mandibulei si portiunea inferioara a ramurii ascendente;
c. cele 2/3 anterioare ale limbii;
d. mucoperiostul vestibular in dreptul molarilor inferiori
e. tesuturile moi linguale si periostul fetei interne a ramurii orizontale a mandibulei

24. Reperele gaurii mandibulare:

a. se afla în centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei;
b. la unirea 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare a fetei interne a ramurii ascendente a
mandibulei;
c. la mijlocul distantei dintre incizura sigmoida si marginea inferioara a mandibulei;
d. pe aceeasi linie orizontala cu planul de ocluzie al molarilor inferiori;
e. la 2cm sub planul de ocluzie al molarilor inferiori;

25. Repere pentru anestezia tronculara periferica la Spix pe cale endoorala:

a. ligamentul pterigo-mandibular;
b. creasta temporala mandibulara;
c. linia oblica externa;
d. marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei;
e. planul de ocluzie al molarilor inferiori

26. Locul de întepatura în anestezia tronculara periferica la Spix, pe cale endoorala:

a. la nivelul planului de ocluzie al molarilor inferiori;
b. înauntrul crestei temporale a mandibulei;
c. în afara plicii pterigomandibulare;
d. la 1cm deasupra planului de ocluzie molar inferior;
e. în trigonul retromolar;

27. Repere pentru anestezia exobucala-pe cale submandibulara- a nervului dentar inferior:
a. gonionul;
b. incizura sigmoida;
 c. marginea posterioara a ramuri ascendente;
d. tuberculul mandibular;
e. marginea inferioara a ramurii orizontale mandibulare;

28. Directia si orientarea seringii si acului în anestezia clasica tronculara periferica la Spix pe
cale endobucala:
a. orizontala;
b. oblica;
c. înapoi;
d. înauntru;
e. în afara;

29. Reperele gaurii mentoniere la dentati:

a. pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, suborbitara si mentoniera;
b. pe fata antero-externa a ramurii orizontale a mandibulei;
c. la mijlocul distantei dintre marginea superioara a crestei alveolare si marginea
inferioara a mandibulei;
d. între radacinile molarilor inferiori;
e. deasupra portiunii incipiente a liniei oblice externe;

30. Reperele gaurii mentoniere la edentati:

a. datorita atrofiei crestei alveolare, gaura mentoniere va fi mai apropiata de bazilara;
b. pe verticala ce uneste gaura supraorbitara, suborbitara si mentoniera;
c. va fi mai apropiata de creasta alveolara;
d. se poate afla chiar pe creasta alveolara;
e. pe verticala ce trece prin comisura bucala

31. Repere pentru anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe cale endobucala:
a. premolarul 2 inferior;
b. molarul 1 inferior;
c. fornixul vestibular inferior;
d. reperele gaurii mentoniere;
e. mucoasa mobila;

32. Locul de întepatura în anestezia tronculara a nervului mentonier pe cale endobucala:

a. în fundul de sac vestibular inferior;
b. în fata gaurii mentoniere;
c. în mucoasa mobila;
d. în dreptul molarului 2 inferior;
e. în dreptul radacinii meziale a molarului 1 inferior;

33. Locul de întepatura în anestezia tronculara a nervului mentonier pe cale exobucala:

a. înapoia gaurii mentoniere;
b. deasupra gaurii mentoniere;
c. deasupra comisurii bucale;
d. înapoia comisurii bucale;
e. în dreptul comisurii bucale;

34. Locul de întepatura în anestezia tronculara a nervului lingual pe cale endobucala:

a. în santul mandibulo-lingual;
 b. la jumatatea distantei dintre festonul gingival si baza limbii;
c. în dreptul premolarului 2 inferior;
d. înaintea si înauntru unghiului intern al mandibulei;
e. în dreptul molarului 3 inferior;

35. Repere de anestezie a nervului lingual în tehnica Dan Theodorescu:

a. santul paralingual;
b. molarul 2 inferior;
c. versantul intern osos al ramurii orizontale mandibulare;
d. caninul inferior;
e. premolarul 2 inferior;

36. Locul de întepatura în anestezia tronculara a nervului bucal, pe cale endobucala:

a. la baza apofizei coronoide;
b. distal de ultimul molar;
c. bucal de ultimul molar;
d. la 5mm înapoia si sub orificiul canalului Stenon;
e. la intersectia planului ocluzal superior cu marginea anterioara a ramurii ascendente;

37. locul de întepatura în anestezia nervului maseterin pe cale exobucala:

a. sub marginea inferioara a arcadei temporo-zigomatice;
b. în incizura sigmoida;
c. înapoia tuberculului zigomatic anterior;
d. înaintea marginii anterioare a muschiului maseter;
e. înaintea tragusului;

38. Semne clinice în pareza faciala periferica postanestezica:

a. inocluzie palpebrala;
b. tulburari de vedere;
c. caderea comisurii bucale;
d. tulburari fonetice;
e. disparitia miscarilor mimice;

39. In situatia cînd se depaseste marginea posterioara a ramurii ascendente, în anestezia

clasica la Spix:
a. anestezia nu se instaleaza;
b. poate fi întepata artera carotida externa;
c. poate fi întepata artera maxilara interna;
d. apare pareza faciala;
e. anestezia se instaleaza;

40. Anestezia intrapapilara, avantaje:

a. necesita doza mica de anestezic local;
b. instalare rapida a anesteziei;
c. anesteziaza buza, limba si partile moi;
d. foarte putin traumatica;
e. evita pungile infectate;

41. Locul de întepatura în anestezia plexala vestibulara:

a. la distanta de dintele pe care se intervine chirurgical;
 b. sub gingia aderenta;
c. supraperiostal;
d. în dreptul apexului dintelui respectiv;
e. în fundul de sant vestibular;

42. Locul de întepatura în anestezia tronculara periferica la Spix pe cale exobucala

submandibulara:
a. la 1cm de marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei;
b. la 1,5cm de marginea posterioara a ramuri ascendente a mandibulei;
c. la 1,5cm de gonion
d. tangent sub marginea inferioara a mandibulei;
e. la marginea anterioara a muschiului maseter;

43. Cauzele durerii la injectie sunt:

a. folosirea acelor groase;
b. injectarea lenta a solutiei anestezice;
c. înteparea trunchiului nervos;
d. distensia brutala a tesuturilor;
e. dilacerarea tesuturilor cînd injectarea se face sub presiune si solutia este în cantitate
mare;

44. Profilaxia trismusului postanestezic:

a. dezinfectia prealabila cu o solutie antiseptica a locului în care se face întepatura
pentru anestezie;
b. se pot efectua mai multe întepaturi cu acelasi ac de seringa;
c. folosirea acelor subtiri, sterile, de unica folosinta;
d. folosirea unei cantitati minim necesara de solutie anestezica pentru o buna anestezie;
e. practicarea unei tehnici atraumatice a injectiei;

45. Afectiuni care impun abstentie de la anestezia loco-regionala si amînarea interventiei pîna
cînd procesele patologice respective sunt investigate cu luarea masurilor ce se impun,
sunt:
a. insuficienta hepatica;
b. insuficienta renala;
c. hipotensiunea arteriala;
d. afectiuni hemoragipare(coagulopatii,etc.);
e. cardiopatii decompensate

46. Anestezia plexala, indicatii:

a. interventii de chirurgie parodontala;
b. pulpectomii vitale;
c. extractii dentare;
d. rezectii apicale;
e. plastii întinse de mucoasa sau os;

47. Pentru a se preveni ruperea acelor de seringa se recomanda:

a. folosirea acelor de buna calitate si de dimensiuni potrivite;
b. acul se introduce lent, progresiv în profunzimea tesuturilor;
c. schimbarea directiei acului în timpul introducerii lui în tesuturi se va face prin
manopere blînde si mici tatonari;
 d. acul va fi introdus în totalitate pîna la ambou în tesuturi;
e. în timpul injectarii pacientul nu va deschide gura brusc, pentru a nu pune tesuturile
moi în tensiune;

48. Durata anesteziei locale depinde de:

a. concentratia solutiei anestezice;
b. cantitatea de solutie anestezica;
c. prezenta vasoconstrictorului în AL;
d. rata metabolismului anestezicelor locale în tesuturi;
e. punctia intravasculara produce analgezie ineficienta;

49. Din plexul nervos dentar superior, pornesc mai multe filete nervoase care se distribuie la:
a. dinti;
b. fibromucoasa palatina;
c. osul alveolar;
d. mucoasa vestibulara;
e. ligamentul alveolo-dentar;

50. Din plexul nervos dentar inferior pornesc filete nervoase:

a. pulpare;
b. osoase;
c. gingivale;
d. linguale;
e. planseu bucal;

51. Pe toata perioada instalarii anesteziei locale, pacientul trebuie supravegheat îndeaproape
privind:
a. culoarea tegumentelor fetei;
b. pulsul;
c. transpiratii;
d. sete de aer;
e. palpitatii;

52. Inconvenientele anesteziei locale prin refrigeratie:

a. racirea brusca a tesuturilor;
b. întareste tesuturile facînd dificile inciziile;
c. în anestezii prelungite produce necroze;
d. proiectarea pe dintii cu carii provoaca dureri mari;
e. nu da o buna anestezie de suprafata;

53. Xilina are urmatoarele caracteristici farmacologice :

a. actiune anestezica de 3-4 ori mai slaba decît a Procainei;
b. actiune de 3-4 ori mai puternica decît a Novocainei;
c. instalarea anesteziei se face mult mai rapid decît în cazul Procainei;
d. are o toxicitate de doua ori mai mare decît Novocaina;
e. nu da reactii alergice.

54. Concentratiile de Xilina utilizate în stomatologie sînt :

a. 0,5%;
b. 1%;
 c. 2%;
d. 3%;
e. 4%.

55. Cantitatile de Adrenalina sau Noradrenalina ce se adauga solutiilor anestezice de Xilina

sînt :
a. 1/50 000;
b. 1/80 000;
c. 1/100 000;
d. 1/150 000;
e. mai mici decît în cazul utilizarii Procainei.
f.
56. Mepivacaina are urmatoarele actiuni :
a. toxicitate mare în comparatie cu Xilina;
b. inductie slaba, anestezia fiind superficiala;
c. inductie buna, profunzimea anesteziei fiind atinsa rapid;
d. vasodilatatoare slaba;
e. vasoconstrictoare.

57. Actiunile substantelor adjuvante ale anestezicelor loco-regionale sînt:

a. prelungesc durata anesteziei;
b. grabesc instalarea anesteziei;
c. potenteaza actiunea anestezicului;
d. combat efectele toxialergice ale anestezicului;
e. întîrzie metabolizarea anestezicelor.

58. Printre substantele adjuvante ale anestezicelor loco-regionale se numara:

a. Adrenalina;
b. Epinefrina;
c. Norepinefrina;
d. Corbasilul;
e. Hialuronidaza.

59. Concentratia de Adrenalina pentru anestezicele de suprafata este :

a. 1/40 000;
b. 1/50 000;
c. 1/80 000;
d. 1/100 000;
e. 1/120 000.

60. Actiunile fiziologice ale Adrenalinei sînt :

a. vasoconstrictie
b. vasodilatatie;
c. hipertensiune pasagera;
d. hipotensiune;
e. neutralizeaza fenomenele de tip alergic.

61. Avantajele asocierii Hialuronidazei la anestezicele loco-regionale sînt:

a. favorizeaza instalarea rapida a anesteziei;
 b. teritoriul anesteziat este mai extins;
c. nu da fenomene locale de tip tumefactie, edem, dureri remanente;
d. ajuta penetrarea anestezicului chiar transosos;
e. diminua riscul difuzarii infectiilor.

62. In cazul anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori("la tuberozitate") se pot produce

urmatoarele accidente :
a. aparitia unui hematom prin înteparea plexului venos pterigoidian;
b. ruperea acului;
c. lezarea filetelor nervului facial;
d. decolarea brutala sub presiune a mucoasei, cu risc de necroza;
e. injectarea substantei anestezice într-un vas din plexul pterigoidian, cu antrenarea
anestezicului în circulatie, producînd paloare, lipotimii.

63. Printre accidentele si complicatiile anesteziei la spina Spix se numara :

a. înteparea nervului dentar inferior(în timpul patrunderii cu acul în spatiul
pterigomandibular);
b. paloare, lipotimie si palpitatii, prin introducerea anestezicului în torentul sanguin;
c. patrunderea în peretele faringelui;
d. senzatia de amorteala a urechii extere(în cazul punctiei anestezice facute prea sus,
aproape de incizura sigmoida);
e. ruperea acului;

64. Esecurile anesteziei la spina Spix se datoreaza:

a. depunerii anestezicului prea jos fata de trunchiul nervos;
b. depunerii anestezicului retromandibular;
c. depunerii anestezicului chiar deasupra spinei Spix;
d. depunerii anestezicului anterior, în trigonul retromolar;
e. inervatiei accesorii a dintilor mandibulari din regiunea frontala;

65. Manifestarile clinice în cazul accidentelor alergice la anesteicele locale sînt :

a. urticarie;
b. febra;
c. dermatita;
d. anafilaxia;
e. fotosensibilitatea;

66. Printre semnele clinice ale socului anafilactic se numara :

a. stare de rau;
b. prurit intens;
c. dispnee;
d. cianoza mucoaselor si unghiilor;
e. bradicardie;

67. In cazul aparitiei edemului laringian, ca o complicatie a anesteziei loco-regionale se vor

lua urmatoarele masuri :
a. pacientul este culcat în decubit lateral;
b. pacientul este culcat în decubit dorsal, cu picioarele flectate sau ridicate;
c. se administreaza adrenalina 0,3ml sol. 1%, i.m. sau i.v.;
d. se administreaza adrenalina 0,3ml sol. 1 o/oo, i.m. sau i.v.;
 e. se mentin caile aeriene libere;

68. Printre semnele clinice ale astmului bronsic, ca raspuns alergic clasic respirator la
anestezia loco-regionala, se numara si:
a. bronhosapasmul;
b. dispnee;
c. cianoza;
d. transpiratii, paloare;
e. anxietate;

69. In anesteziile nervului mandibular la copii se va tine seama de urmatoarele particularitati

anatomice locale:
a. ramul ascendent al mandibulei este mult mai scurt în raport cu corpul mandibulei;
b. unghiul mandibulei este mai deschis;
c. înaltimea ramului orizontal este mai redusa;
d. ramul orizontal este mai înalt;
e. apofiza coronoida este de dimensiuni mai reduse, incizura sigmoida fiind accentuata;

70. La pacientii vîrstnici particularitatile anesteziei locale sînt reprezentate de :

a. anestezicele loco-regionale se vor utiliza în cantitati mai mari si concentratii mai
reduse;
b. anestezicele loco-regionale se vor utiliza in doze mai reduse;
c. concentratiile anestezicelor loco-regionale vor fi mai scazute;
d. vasoconstrictoarele se vor utiliza numai la bolnavii din grupa a doua de risc;
e. daca se impune repetarea anesteziei locale, se indica reducerea concentratiei
vasoconstrictorului;