Cursuri Ex FINAL

BIBLIOGRAFIE EXAMEN SESIUNE
An lll
S.1 /
An univ. 2A14 12015
S.2l S.3
Sem. 1 / Sem. 2
1. Note curs predat (an2AM I 2015);
2.
"Estetica
in Odontoterapia Restauratorie" (Mariana Br6nduga Popa gi
colab.), Editura UniversitarS "Carol Davila", Bucuregti, 2OO2 (reedit.2005):

- cap. 3, integral: pag. 65
- 84;
- 106;
- cap. 5, subcap. 5.1.: pag. 111
126;
3. "Manual de Odontoterapie Restauratoare" (Elena - Cristina Marcov
gi
colab.), vol. 2 ("lnstrumentarul utilizat in Odontoterapia Restauratoare"), Editura Ars

Docendi, Bucuregti, 2012'.
- 1A4;
- cap. 12, subcap. 12.2.4.: pag. 283
- cap. 12, subcap. 12.2.6.: pag. 355
- 371.
349,
1t14t2015
Tratamentul eariei simple dentare

- Principii generale -
U.M.F. "Carol Davila" Bucuregti
Facultatea de Medicini Dentar5 - Departamentul lll

Disciplina de Odontoterapie Restauratoare (Curs Cariologie)
Atitudinea terapeutici fafa de caria simpli dentare:
profilaxie / preventie:
a reducerea prevalenlei gi a incidenlei leziunilorcarioase
_/ tratamentul leziunilor carioase instalate
o dependent de gradul de evolulie gi de extinderea

procesului carios
1t14t201s
ia.:iq::i::.i:::
::i:;--.-
Leziunile carioase:
_; necavitare (incipiente
- reversibile)
ofiri lipsi de substanti duri dentari decelabili
macroscopic clinic
o necesiti modalitili de cariodetectie (teste diagnostice) adecvate
o abordare terapeutici neconventional5 {ne- sau minim invazivi}
_7 cavitare (ireversibi le):
r lipsi de substanti duri dentari {defect} cu extindere gi profunzime
variabili:
superficiale
medii
. abordare ;::tJ:#:t
i:-::.:.:i-ti'::r.
,:::.:-..:::::;
r.,:::t
operatorie conventionari (invazivi)
l:t'
..i: ::i:.::,iri-_:: :::
.:.:
ir:t:.
i:::
-._-:r :t:::::i;:1::,:
-:
Tratamentul conventional (clasic)

al cariei simple dentare - 3 faze:,
_1Faza de tratament chirurgical
_iFaza de tratament medicamentos
*lFaza de tratament restaurator
1t14t2015
ii:-::.ri:i)i!::r;t.1.r
1i::l:'i::::L:l a:.:i r:-:!::i.,j:::1:1:943:1.::l:::rj,:ai::irj.a'-a-:l
Tratamentul convenlional (clasic)

al cariei simple dentare - 3 fazg:,,
-continuarc-
_lFaza de tratament chirurgical:

a realizeazi eliminarea [esuturilor dure dentare alterate (mod ificate
ireversibil) prin excizie chirurgicali = exerezd
c lipsa de substanti rezultati este preparati sub o anumiti formi

= cavitate {forma prepara[iei este determinati de o serie de
principii gi criterii prestabilite)
a aceasti
fazi (etapi) este denumiti clasic: ,,prepararea cavititii"
:r:ji:Jrj-::i:r::tia:f,i:t:i:1F)iji:lr:.:.!'i-:,..::'1:;;!jr:,:-':i::i.:.::r:i!:::ii::ji:.:i:l
Tratamentul conven[ional (clasic]

al cariei simple dentare - 3 f-aae:
-continuare-
_, Faza de tratament medicamentos:
se adreseazi in primul
rind pligii dentinare (suprafata de
dentini denudati in urma exciziei chirurgicale anterioare),

care este expusi actiunii factorilor cu potenlial patogen
-;
"tratamentul pligii dentinare"
3 in final, urmiregte si realizeze in mod adecvat

protectia dentino - pulpari
1t14t2015
Tratamentul convenlional (clasic)

al cariei simple dentare;3 faze: -"ontinurr._,Faza de tratament restaurator:
3 urmiregte refacerea morfologieicoronare gi a funcliilor

afectate la dintele in cauzi
obiectivul poate fi realizat prin mai multe categorii de tehnici

(terapeutice odontale / protetice)
- directe {obturatii coronare}

- semidirecte (indirect
directe)
- indirecte
Materiale gi tehnici convenfionale (clasice)

pentru restaurarea leziunilor coronare
_, "Tooth+oloured"
?!
Materiale de restaurare coronari: Neestetice I Estetice
Tehnici de restaurare coronari:
. Directe
-)
obturatli
.lndirecte
(eventual: coroane par[iale / totale)
1t14t201s
Metode gi tehnici conven[ionale (clasice]

-) Directi:
in cabinet ("chair - side")
- FARA amprenti gi model(se lucreazi

numai la nivelul preparatiei dentare)
- mecanism I timp de prizi (intraoral)
- o singuri gedinti de Iucru
Metode gi tehnici convenfionale (clasice)

-7 lndirecti:
- cabinet + laborator tehnici dentarE

- CU amprenti (cabinet) gi model (laborator)
-
formi / proprietiti finale (laborator)
- mai multe Eedin(e de lucru

- necesiti restaurare provizorie
1t14t201s
Materiale estetice (fizionomice)

gi tehnici adezive pentru
restaurarea leziunilor coronare
_, "Tooth+oloured"
D Estetic: PREFERABIL, in raport cu Fizionomic/ Cosmetic
Tehnici adezive de restaurare coronari:
Directe
. Semidirecte
_
r ,-r:-^^
lnolrecre
I -)
|
J -;
I
obturatii (mai rar: fafete)

inlay-uri/ onlay-uri / fatete
(mai rar: coroane parfiale / totale]
Metode gi tehnici adezive de realizare

a restauririlor coronare estetice din compozit
cabinet ("chair - side")

-i Directi: -- in
FARA amprenti gi model (se lucreazi
numai la nivelul preparatiei dentare)
auto / fotopolimerizare (intraoral)
- o singuri gedin{i de lucru
-
1t14t2015

cabinet {"chair - side"}
-) Semidirectd: -- in
FARA amprenti gi model
- "post-pol i merizare
-
-)
fototermici" (extraoral)
o singuri gedinti de lucru
lnOirectd: c lmediati (lndirect - directd)

- [n cabinet ("chair - side")
- CU amprenti (cabinet) 9i model (cabinet)
- "post-polimerizare fototerm ic5" (extraora|)
- o singuri gedinli de lucru
o Propriu - zisi
- cabinet + laborator
- CU amprenti (cabinet) 9i model (laborator)
- foto / termo / baro-polimerizare (laborator)
- mai multe gedinte de lucru

a restauririlor coronare estetice din ceramici
("chair -) Indirecti: o lmediati in cabinet
side"): CAD , CAM

- FARA amprenti gi model
- o singuri gedinli de lucru
- sistem neconventional
Propriu-zisi - cabinet + laborator

- CU amprentd (cabinet)
gi model (laborator)
- mai multe gedinte de lucru
1t14t2015
Principiile generale clasice {conven$onale}

de preparare a cavitifilon ': . -:.
lmpun:
_, efectuarea unor manopere instrumentale bazate pe
reguli fizice (predominant mecanice)

_1
modificarea partiali a morfolog iei coronare
_, realizarea conditiilor optime necesare pentru

restaurarea morfo-functionalS finalS
Obiectivele preparirii cavititilor:
_7
indepirtarea substantei dure dentare alterate ireversibil (smalt #

# dentine# cement), cu menajarea gi protejarea corespunzitoare
a organului pulpar
_, plasarea limitelor preparatiei
cit
mai conservator posibil pentru
structurile dentare restante, dar astfel incit
si prcvini reactivarea
9i reluarea progresiei procesului carios initial(carie reziduali sau
recidivi de carie) ori instalarea unei noi leziuni carioase adiacente

restaurerii, la interfa[a cu dintele (carie secundari marginali]
1t14t2015
:1tr::it:Iiai:'-alil':.:;i:.:.-i:::r:.:,li:+'ria:::r-::iiLijt:'::-:i+:r:ri:-
Obiectivele preparirii
r::::!il::ari:i:i'r:i''i:'i!i:ij:'..
cavititilor:,'-r"niinr"i"-
_r conformarea gi dimensionarea prepar4iei, astfel incAt
funclionale
si
fo(ele normale
nu produci fractura vreunei componente din ansamblul
dinte / restaurare coronari sau dizlocarea restauririi

_, realizarea condiliilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperclor
instrumentale
pini
la fi nalizarea tratamentului
Factori i care condi[ioneazi efectuarea preparatii:
(materiale gi tehnici)
-; tipul de rcstaurare morfofunctionali
*) structurile odontale implicate (structuri dure dentare restante,

organul pulpar, parodon{iu I marginal su perficial}
gi
-) dotirile tehnico - materiale necesare / sau disponibile
-7
structurile dento - maxilare corelate (dinti adiacen[i, din(i antagoni$ti,

ceilalli dinti prezenli pe arcade, rclafia ocluzali intermaxilari)
general al pacientului (virsti, stare de senitate sistemici,

-/ statusul
grad de cunoa$tere # intelegere # motivare privind tratamentul)
'll',412015
E fi;;;ffi
;r;i';I'iIili;ifi ffiEi
preparirii caviti$tor,: :
ale
G. W. BI-ACK (1908)
.l
defini[ia etapea de lucru:
,,Prin prepararea cavititii se in[elege acea succesiune de

manopere instrumentale folosite pentru a indepirta leziunile produse
de carie,
lisind
por[iunea restantii a dintelui in cea mai favorabili
stare de a primi o obturalie care
si
restaureze forma
asigurind rezistenta acestei restauriri
initiali coronari,
gi impiedicind reaparitia
procesului carios pe acea suprafali dentari"
Principiile {regulile} lui BLACK pentru prepararea cavite$hf:

-rproceduri sistematizati in 7 ,,pagi" sau timpi de lucru:
1. crearea formei de
contur
2. crearea formei de
rezistenli
3. crearea formei de retentie
4. crearea formei de facilitare a accesului

5.
indepirtarea in totalitate a dentinei carioase restante
6. finisarea
7.
marginilorde smal!
curi{area caviti[ii
10
1nu2a15
-r
Aplicarea acestor principii conduce la realizarea unor caviti{i cu

forme geometrice riguroase prestabilite (pere[i, unghiuri interne,
margini exteme): prepara[ii tip "cutie" sau "caseti" ("box
- like"]
_/ Aceste principii sunt concordante cu modalitiitile de restaurare
coronari accesibile la data enunlirii lor:

o RDA {restauriri directe cu aur)
o incrustalii metalice turnate
1 obtura[ii cu materiale neaderente:
- amalgam de
- ciment
argint
silicat
Principii (reguli) de preparare a caviti$lor:

,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentare gi de autori consacrali:
r$coli
gi autori clasici americani gi anglo
- saxoni:
stabilirea conturului general al cavitilii (include extensia preventivi)

2. realizarea formei de rezistenli
3. realizarea formei de reten[ie
4. realizarea formei ,,de convenienti": cea mai convenabili
{avantajoasi) in raport cu morfologia dintelui (inclusiv ob{inerea
accesului optim pentru manopere)
5. eliminarea [esuturilor dure dentarc alterate prin procesul carios
{restante in urma manoperelor anterioare}
6. finisarea peretilor gi a marginilor externe de smalf
7. toaleta caviti[ii
1.
11
1114t2015
Principii (reguli) de preparare a cavitifilor:

-
continuate:
_,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentari gi de autori consacr{i:
I $coala clasici
francezi:
I . indepirtarea tesutu ritor alterate

2. realizarea
fi
xitilii
restau rerii
3. asigurarea mentinerii in timp a ansamblului dinte / restaurare
Principii {reguli} de preparare a cavitifilor:

-
continuare -
,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentari gi de autori consacrati:
j$coala clasici francezi:

I . indepirtarea tesuturi lor alterate
- deschiderea
- include :
cavititii
- u$urarea {eventua! crearea)

-
2. realizarea
-
ciii
de acces
curitarea substantei dure dentare (modificati patologic)
fixititii restauririi
suslinere (sprijin)
- retentie
12
1t14t2015
Principii (reguli) de preparare a caviti[ilor:

-
ccntinuare:
_,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentari gi de autori consacrali:

o $coala clasici francezi:
3. asigurarea
men{ineriiin timp a ansamblului dinte / restaurare:
eliminarea riscului de fractud a dintelui sau a restauririi - include:

- rezisten[a
-finisarea perelilor gi a marginilor preparatiei
_; eliminarea riscului de carie secundari - include:
- extensia preventivi
- conturulfinal al preparatiei
- finisarea marginilor preparaliei
_y pistrarea sinitilii denti no-pu lpare - include:
- traumatizarea minimi pe parcursul manoperelor
- protectia ulterioari corespunzitoare
-;
*iiiiio,'
(resuri)
o.
o*;;;';;il;i;;'.
_/Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentari gi de autori consacra[i:

o $coala clasici romineasci (modificate - dupi BLACK):
-
continuare
1. deschiderea procesului carios (include
ugurarea sau crearea accesului)

2. exereza dentinei alterate
3. realizarea extensiei preventive
4. asigurarca retentiei
5. asigurarea rezistentei
6.
finisarea marginilorde smal!
finali
efectuarea clinici, aceste principii sunt grupate in 3 etape
7. toaleta
-)
Pentru
de lucru:
procesului
deschiderea
carios
2. exereza dentinei alterate
3. prepararea propriu-zisi a cavitS[ii (include celelalte principii]
'1.
13
1114t201s
_,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentare gi de autori consacrali:
o$coli $i autori moderni actuali americani:

propun 2 etape care cuprind 9 timpi {,,pa$i"} de realizare a preparatiei
coronale (corelate cu materialele gi tehnicile de restaurare bazate pe
adeziune amelodentinari):
-;
A. Etapa
iniliali de realizare a preparatiei coronare
_;
B. Etapa
finali de realizare a preparaliei coronare
_,Sistematizate de difarite gcoli de medicini dentare gi de autori consacrali:

C$coli gi autori moderni actuali americani:
_;
A. Etapa
initiali de realizare a preparatiei coronare
Timpul 1: Stabilirea formei de contur gi a profunzimii initiale
Timpul2: Realizarea formei primare de rezistente

Timpul3: Realizarea formei primare de retentie
Timpul4: Realizarea formei ,,de convenienli" - cea mai
convenabili (avantajoasi) in raport cu morfologia
dintel u i (inclusiv obtinerea accesul ui optim pentru manopere)
14
1n4t2415
Principii (reguli) de preparare a cavitifilcr:

- continuare -'
,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentare gi de autori consacra{i:
o$coli gi autori modemi actuali americani:
-;
B. Etapa
finali de realizare a prepara(iei coronare
Tim pu
: indepirtarea denti nei,,i nfectate" (alterate) restante
I5
gi / sau a urmelor de material vechi de restaurare restant
(daci este cazul)

Timpul6: Protectia dentino-pulpari (in functie de indicatia clinici)
Timpul T: Realizarea formei secundare de rezisten[i gi retentie
Timpul S: Proceduri pentru finisarea peretilor gi a marginilor externe
Timpul9: Proceduri finale: curitarea prepara[iei gi controlul calititii
manoperelor
Obiectivele aplicirii regulilor de preparare enuntate:
clasici romineasci:
(principii modificate - dupi BLACK)
e $coala
_, deschiderea procesului carios:
c evidenlierea extinderii in suprafa[i gi profunzime a

procesului carios (vizibilitate)
a realizarea condi[iilor necesare pentru efectuarea optimi
a tuturor manoperelor ulterioare (acces)
15
1t14t2015
a;.:::i:::il::ri::j:i:::iitit::!:t-:jrliliit::lja:tr,a:=:r:i.::::+ri;:i:::iii::tit:::,+i:.::;t:,j:::,11..;:.
..
Obiectivele aplicirii regulilor de preparare en$ntate:

'...,-.'..,'..'...',.'........'',''.
continuare-
_/ exereza dentinei alterate: indepirtarea in totalitate,

pini in plin tesut sinitos
_/ se pot face concesii (daci sunt indeplinite anumite
condi[ii: generale # locale], pentru evitarea

deschiderii camerei pulpare
Obiectivele aplicirii regulilor de preparare enunlate:

-
continuare -
_i real izarea extensiei preventive:
a plasarea marginilor preparatiei in plin tesut dentar dur sinitos
c marginile exteme situate in zone,,imune", iar zonele,.susceptibile',
si fie inglobate in totalitate in conturul preparatiei
16
il1il201s
Obiectivele aplicirii regulilor de preparare enunfate:

-
continuare -
_, asigurarea retenliei:
1 stabilitatea restauririi
a menti nerea restau riri
_7
asigurarea rezistentei
6r
menajarea $i protejarea substantei dure dentare restante

(prevenirea fradurerii)
asigurarea condi[iilor necesare pentru rezistenta la solicitiri

func{ionale a materialului de restaurare (pozilie, grosime}
17
1t14t201s
Obiectivele aplicirii regulilor de prepanare enunfatel

-
-t
finisarea margin i lor (de smal[) ale cavititii
a configuratie lineari, netedi,
firi
continuare -
anfractuozititi
asigurarea unui anumit unghi (optim) de intilnire cu suprafa[a
externi coronari a perelilor laterali (include bizotarea marginali)
-/ toaleta finali a cavitd[ii
ATENIIE: Nu se confundi cu tratamentul pldgii dentinare

(protectia dentino-pu I pari)
18
1t14t2015
Modalititi de clasificare a cavititilor
::
ii;::.:l:ir rli
j;-!:i}.t]]i:i::irrr:r'::.:-,::-::il;,-::::.1::-:r:::.;:ir!t'lj:;::a::+riita .r:t i:r).:itii:tr:r:-r:4::rt'::
Glasifi carea convenfionali a caviti$lor

..r::ii::i.:::iia:.-ra:i:l:i:t:.::1:;:!:rr:.,:,.1:t:;::::::::r:',:i=trr::::=r:.:r:itr-i:r+ii-trj;:r1i.ti.:r.--.-.,.
Gl
asifi carea
cavitifilor dupi BLACI(
Clasificiri modeme, neconventionale, ale cavitiglor
Clasificarea convenlionali a cavititilor:
[, (r(/
Cavitate
simple
,-\
Leziuni
separate
Caritaie
compusa
{:\
Leziuni
unite
[rg
Cavitate
rr:> //\
comOlexa
Leziuni
separale
Leziuni
unite
19
1114t201s
.;lr-:i!1.:]:i:+:::t;:=-::-i*:r:r,:;tii-r::'::a:::.']:ar,t:.:'i,;.::j.3_ir;:::::i.::tSl+rii*-:;!,rj::i:..::jlir:r=ta..i.
Clasificarea cavitiitilor dupi BIACK:

Gavitili de cls.
Cavititi de cls. a ll-a

Caviti{i de cls. a lll-a
Caviti[ide cls. a lV-a

Caviti{i de cls. a V-a
Cavititi de cls. a Vl-a
Cavititi atipice
.::1,::::::iinJ::-r- - -
-.-
,,1:,41:i.1ii3r::..rn:+..:.,:i:r=i:+:_trirt'*.::+a.at::::1i:i:rit.-.
Clasifi carea
. ,.
cavitigbr dupi BLACK:
Gaviti[i de cls.
Caviti(i de cls. a ll.a
B@,ffi
20
1n4t2A15
. a.':iilrali-!i!:::::t:-.::+-!=+i=i::;j-)liiit.
i=!,:t.:-.ri:::-ir:.,.,:.1:j:Ja:::_i-.i-::r
t::..:i:r::l:.r+..... - .:-i..
ClasificareacavitetilordupiBIACK:'_;;;ffiG:
Cavititide cls.
Cavitii(i de cls. a lV.a
a lll-a
r-tr
rfa
"IIE-J
tH:
E..;I
tr l r t't
lGf
,+-.1r ll\ i, :E':TT,
t I ,
t I
Cavititide cls. a V-a
Cavititi de cls.
a Vl-a
21
1114t2015
23
MATERIALELE DE RESTAURARE CORONARA
il
Ultimul timp in tratamentul cariei simple

reprezintd timpul restaurator
(ortopedic), care consti in refacerea integritSlii morfo-funclionale a coroanei dintelui. in
acest scop se utilizeazd materialele de restaurare coronari, care se inserd intr-o
prepara[ie efectuatd intr-un tesut (dentina) strAns legat functional de organul pulpar, cu care
are permanente schimburi metabolice, de unde necesitatea ca aceste materiale sE fie
biocompatibile m acesta.
Alegerea materialului de restaurare coronard se face in func[ie de mai multe
criterii esen[iale: biologic, mecanic, chimic Ai estetic.
Griteriul biologic cere ca in alegere si se tind seama de textura [esuturilor dure
dentare, precum gi de starea organului pulpar; materialul trebuie sd fie bine tolerat de cdtre
complexul pulpo-dentinar, precum gi de cdtre tesuturile moi.
Criteriul mecanic presupune luarea in consideratie a proprietitilor fizice ale
materialului ales, care sd asigure o buni comportare a acestuia in raport cu factorii ce
intervin asupra sa (presiuni masticatorii, temperaturi).
Criteriul chimic necesitd luarea in consideratie
compozifiei chimice a
materialului respectiv, astfel inc6t acesta si fie compatibil cu alte materiale dentare cu care
vine in contact.
Griteriul estetic cere ca materialul ales si redea aspectul c6t mai natural al
dintelui, mai ales acolo unde acest lucru se impune cu necesitate (pentru refacerea funcliei
fizionomice).
Un bun material de restaurare trebuie sd indeplineascd mai multe condi[ii:
'1.- din punct de vedere fizic:
1.1.- sd fie dur, cu o rezisten[5 asemdnitoare cu cea a [esuturilor dure dentare
gi cu abraziune moderatd;
1.2.- si sufere modificiri volumetrice minime (prin dilatare/contrac[ie) intr-un
interval de temperaturd situat intre 00C gi 500C;
1.3.- si fie in stare plasticd in momentul introducerii in cavitate gi sd devini
ulterior rigid gi cAt mai rezistent la presiunile masticatorii giocluzale;
1.4.- sE poatd fi adaptat cu ugurin[5 la pere[ii preparaliei coronare;
1.5.- sd prezinte o aderen[5 buni, realiz6nd o inchidere marginalS cAt mai etangS;
'1.6.- sd fie un bun izolator termic
Ai electric;
1.7.- sI fie impermeabil pentru lichidul bucal gi pentru lichidele ingerate;
2.- din punct de vedere chimic:
2.'1.- sd fie stabilin mediul bucal;
2.2.- sd nu sufere alterdri in contact cu saliva, cu alimentele sau medicamentele
ingerate, cu produgii eliminali prin mucoasa bucalS;
2.3.- si aibd efect ugor antiseptic (antimicrobian);
2.4.- sd nu se combine cu materialele utilizate in tratamentele odontale;
3.- din punct de vedere biologic:
3.1.- sd fie bine tolerat de organul pulpar, parodon[iul marginal, p5(ile moi
adiacente;
3.2.- sd nu fie nociv pentru organism;
3. 3. - sd fie carioprotector (carioprofi lactic)
4.- din punct de vedere estetic (fizionomic):
4.1.- sE prezinte culoare, transluciditate gi texturd de suprafat5 cat mai apropiate
de cele ale structuriidure dentare pe care o reconstituie.
Fiecare material de restaurare cunoscut actualmente satisface doar o parte dintre

aceste cerinfe, neexist6nd in momentul de fa[5 un material de restaurare ideal. Acest fapt
presupune ca, in alegerea unuia sau altuia dintre materialele utilizabile intr-o situafie dat5,
sd cAntirim foarte corect cdror proprietd[i (calita[i) le vom acorda prioritate in alegere.
Clasificarea materialel or de restau rare coro
na
ri
Aceastd clasificare este ficutS folosind 4 criterii importante (principale), astfel:

1.- Materialele de restaurare coronari se impart in 2 mari categorii, in funcfie
de starea Ior fizicd (de agregare) in momentul utiliz5rii.
materiale plastice: se introduc in stare moale (modelabilS) in cavitate gi se
intiresc ulterior (obtura[i i );
materiale neplastice: se introduc sub formd rigidi (nemodelabil5) in cavitate
gi se fixeazd prin cimentare, ca piesd solidi (incrustafii];
2.- Materialele plastice (de obturatie) se impart la randul lor, dupi timpul de
menfinere in cavitate:
materiale de obtura[ie provizorie: utilizate in etapele intermediare ale
tratamentului restaurator gi/sau conservator endodontic;
materiale de obturatie de durati: utilizate in faza finald de restaurare
coronar5 morfo-funcfionalS;
3.- Dupi gradul de aderenti Ia structurile dure dentare (substrat), materialele
de obturafie de durati pot fi:
materiale aderente: compozite, cimenturi cu ionomeri de sticlS (ClS),
compomeri, ormoceri, giomeri;
materiale neaderente: amalgame dentare, RDA g.a. (toate materialele de
obturatie clasice: cimenturile silicat, rdginile acrilice autopolimerizabile, etc.,
care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualS);
[in raport cu acest criteriu, materialele de obturalie provizorie se comporti variabil;
aspectul va fi discutat la capitolul respectivl;
4.- Dupi gradul de refacere a aspectului estetic (a func[iei fizionomice],

materialele de obturatie de durati pot fi:
materiale estetice (fizionomice): compozite, unele cimenturi cu ionomeri de

sticlS (ClS modificate prin adaos de r5gini), compomeri, ormoceri, glomeri;
[Aici sunt incluse gi unele materiale de obturatie clasice: cimenturile silicat, riginile
acrilice autopolimerizabile, care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualS];
materiale neestetice (nefizionomice): amalgame dentare, RDA, unele
cimenturi cu ionomeri de sticlS (CIS cu adaos de pulberi metalice - tip Cermet);
raport
cu acest criteriu, aici pot fi incluse gi materialele de obturafie provizorie;
[in
aspectul va fi discutat la capitolul respectivl;
materiale parfial estetice (semifizionomice]: unele cimenturi cu ionomeri de
sticlS (ClS conventionale).
[Aici sunt incluse gi unele materiale de obturafie clasice: cimenturile silicefosfatice,
care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actuald].
MATERTALELE DE OBTURATTE CORONARA pROVtZORtE

Sunt materiale de obturafie utilizate pentru restaurarea temporar5 a coroanei
dintelui, in intervalul dintre gedintele de tratament, pentru acoperirea diferitelor substanfe
terapeutice (pansamente medicamentoase, etc.) gi/sau pentru tratamentul plSgii dentinare
gi protectia dentino-pulpar5.
Aceste materiale trebuie sd intruneascd, la rAndul lor, anumite cerin[e:
1.- si se aplice ugor gi si se indepirteze usor din cavitate,
2.- si se modeleze simplu gi rapid;
3.- sE se conserve timp indelungat, in conditiile uzuale din cabinetul stomatologic;
2
4.- si aibd o aderentd bund, cu o inchidere cAt mai etangd a cavitS[ii;

5.- si aib5 un timp de priz5 convenabil (5 - 20 min.);
6.- si reziste la forlele ocluzale masticatorii, in intervalul de timp necesar;
7.- si confere o bund izolare d.p.d.v. fizic (mecanic - presiune, termic - rece/cald,
electric - diferen[e de poten[ial);
8.- si nu fie solubilizate gi sd nu se degradeze in mediul bucal;
9.- si nu reac[ioneze chimic cu substantele terapeutice pe care le acoperd sau cu
alte materiale de obtura[ie provizorie ori de duratd, cu care vin in contact;
10.- sE fie biocompatibile (fird factori nocivi d.p.d.v. fizic/chimic pentru complexul
dentino-pulpar),
11.- si fie biostimulatoare pentru organul pulpar, atunci cAnd este necesar;
12.- si nu coloreze structurile dure dentare (discromii) sau materialele de obturalie
de duratd (discolordri marginale/totale);
13.- sE nu prezinte gusUmiros dezagreabil;
14.- si aib5 un pre[ de cost accesibil, datoriti consumului lor in cantitlti mari.
Nici unul dintre materialele de obtura[ie provizorie cunoscute la ora actualS nu poate
acoperi in totalitate aceastd gam6 de cerinte. De aceea, in practic5, alegerea lor se face in
raport cu situafia clinici datS: fie se opteazS pentru materialul care prezintd proprietatea
(calitatea) principald necesard in cazul respectiv, fie se asociazd intre ele douE (sau chiar
mai multe) materiale, care conferS fiecare c6te una (sau mai multe) dintre proprietS[ile sale
(calititi) pentru ansamblul final, cu condi[ia ca acestea sd fie compatibile in asociere.
Nici unul dintre materialele de obturatie provizorie cunoscute la ora actuald nu are
un aspect propriu corespunzdtor din punct de vedere estetic (fizionomic).
Materialele de obturalie provizorie utilizate in practic5 sunt foarte numeroase, cu
denumiri comerciale diverse, in funclie de producdtor. in principiu, ins5, cele mai uzuale
grupe (categorii) de astfel de materiale sunt: gutaperca, preparatele pe baza amestecului
oxid de zinc - eugenol (eugenat de zinc), cimentul fosfat de zinc, cimentul policarboxilic,
plastobturul (in diversele sale variante).
Gutaperca
Este un material de obtura[ie provizorie cu largd utilizare
in
practica
stomatologicS; se prezinti sub formi rigidS, in culori diferite gi este termoplastic.
Compozitie chimicd: este un preparat realizat din latexul natural al arborelui

lsonandra gutta, in amestec cu oxid de zinc in diferite proporlii. in func[ie de raportul dintre
gutta gi oxidul de zinc, temperatura de ramolire (termoplastifiere) gi duritatea amestecului
diferS. Se cunosc Ai se utilizeazd curent urmdtoarele propo(ii ale acestui amestec:
- 1 parte gutta + 4 p54i oxid de zinc = material cu duritate micd gi cu

temperatura de ramolire < 94oC;
1 parte gutta + 7 pdrti oxid de zinc = material cu duritate medie gi
temperatura de ramolire intre 94 - 1000C;

gutta + oxid de zinc in amestec saturat = material cu duritate maximi gi
temperatura de ramolire intre 'l00 - 1040C.
Pentru a deosebi aceste tipuride gutapercd, ele pot avea culori diferite: alb, roz, galben, etc.
Mod de prezentare:
- batoane convenlionale (pentru obturatii coronare);
- conuri standardizate/nestandardizate (pentru obturalii radiculare prin tehnici
convenlionale clasice tip pastd/con, prin tehnici de condensare/compactare
lateralS sau verticald la rece qi/sau la cald, prin condensare termomecanici sau
termocompactare ti p McSpadden) ;
- forme speciale: conuri cu suport transportor axial ("carrief'); forme preambalate
gi/sau capsulate (carpule cu canule aplicatoare) - pentru anumite tehnici de
obturalie radiculari (inserare/injectare de gutaperci termoplastifiatd in prealabil).
3
Calitdti:
1.- aplicare (inserare gi modelare) ugoar6 in cavitd[i;
2.- indepdrtare ugoari din cavitSli (se realizeazd an instrumente ac[ionate manual;
pere[ii rimAn curali gi nu se modificd detaliile preparatiei);
3.- buni izolare termici gi electricS,
4.- neiritanti pentru tesuturile moi (parodontiu marginal de invelig, mucoase);
5.- insolubili in conditii uzuale in mediul bucal.
Defecte:
1.- duritate relativ5, mediocri (rezisten[5 limitatd la uzurd ocluzalS/masticatorie);
2.- protectie mecanic5 redusi (transmite presiunile - ugoari elasticitate),
3.- neaderentd la structurile dure dentare;
4.- contraclie volumetrici semnificativd prin rdcire (dupd termoplastifiere);
5. - inchidere marginal5/parietald neetangi (permite microinfiltratia);
6.- pentru aplicare necesitd cavit5ti retentive, perfect izolate gi uscate;
7.- poate suferio degradare (descompunere) a stratului superficialin mediul bucal
(datoritd aciditS[ii - ac. lactic);
8.- efect termic nociv pentru pulpa dentard (datoritd termoplastifierii la temperaturi
de peste g+oC);
9.- poate suferi un proces de vulcanizare - devine casantd (datoritd compugilor
sulfura[i rezultati din procesele de putrefac[ie a resturilor organice in caviti[i
bucale cu igiend defectuoasE);
10.- aspect estetic necorespunzdtor (culoare albd+pacd evidentd).
lndicatii:
1.- obturarea provizorie a unor cavit6ti (prepara[ii finalizate), in conditiile amAnirii
(temporizirii) restaurdrii de duratd - necesitd izolare, degresare, uscare gi
retentivitate optime;
2.- obturarea provizorie in exces a unor cavitd[i cervicale, in scopul indepirt5rii
gingiei hiperplaziate;
3.- izolarea fati de mediul bucal a unor bonturi glefuite in scop protetic;
4.- obturarea provizorie a prepara[iilor canalare radiculare, efectuate in vederea
realizdrii RCR sau a coroanelor de substitu[ie;
5.- obturarea provizorie a dinlilor temporari in perioada lor de inlocuire, precum gi
a dinlilor cu mobilitate mare (caviti[i cervicale sau proximale - in lipsa altor
materiale);
6.- cimentarea provizorie a unor lucrdri protetice (izolare termicd: eficienti; lipsa
aderenlei : indepdrtare facilS);
7.- obturarea canalelor radiculare - prin diverse tehnici.
Contraindicatii:
1.- acoperirea pansamentelor calmante (aplicarea necesiti presiune gi ramolire la

temperaturd ridicatS, care determinl dureri gi/sau agravarea complica[iilor
pulpare);
2.- acoperirea pansamentelor devitalizante (in special arsenicale) sau a celor
medicamentoase volatile (inchiderea neetangS, defectuoasS, prezintd pericolul
difuziunii sau al evapordrii acestor substan[e);
3.- in cavit5[i neretentive, cu izolare gi/sau uscare deficitarS.
Cimenturile oxid de zinc / euqenol (ZOE)

Preparatele ZOE sunt larg folosite in practica stomatologicd incepSnd din 1890;
datoriti unor propriet5[i mecanice inferioare (rezistent6 slabi la compresiune), utilizdrile
lor initiale au fost mult limitate. Dupd 1950, ele cunosc o dezvoltare gi o perfec[ionare din
ce in ce mai mare, in scopul ameliordrii rezisten[ei, astfel incdt sd devind competitive cu
cimentul FOZ. Ca rezultat, au ap5rut cimenturi ZOE modificate gi la ora actualS existd mai
multe categorii de produse comerciale disponibile:
1.- clment ZOE conven[ional (clasic: eugenolat sau "eugenat" de zinc);
2.- cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturiZOE armate);
3.- cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA);
4.- cimenturi non-+ugenolat de zinc (modificate cu esteri vanilali: cimenturi HV-EBA).
Conform normelor ISO gi specifica[iilor ANSI/ADA, existd 4 tipuri de cimenturi ZOE (dupd
prezentare gi utilizare: tip
lV):
tip l: pentru ciment5ri provizorii;
tip Il: pentru cimentiri de duratd;
tip lll: pentru obturatii coronare provizorii gi obturatii de bazS;
tip lV: pentru cdptugirea peretilor prepara[iilor.
DupE timpul de prizd, ele pot fi: - cu prizd normald;
- cu prizi rapid6.
l-
1.- Cimentul ZOE conventional (clasic: euqenolat sau "euqenat" de zinc)
Mod de prezentare:
Este un sistem bicomponent, produsul fiind rezultatul amestecdrii unei pulberi cu
un lichid.
Pulberea:
este reprezentatd de oxid de zinc purificat;

mai poate contine: - colofoniu (p6na la28o/o). pentru cregterea rezistenlei la
compresiune;
- acetat, clorur5 sau sulfat de zinc (1o/o). pentru accelerarea
prizei;
- stearat de zinc (1o/o). pentru plastifiere;
- oxid de magneziu (cantitdli minime).
Lichidul:
este reprezentat de eugenol chimic pur (2-metoxi-4-alil-fenol: CroHrzoz),

uneori se folosesc compugi naturali: ulei de cuigoare (7O - 90% eugenol,
5 - 15o/o acetil-eugenol, cariofilen) sau ulei de garoafe (96% eugenol), care
conferd un efect mai histofil preparatuluifinal;
unele re[ete propun 85% eugenol gi 15% ulei vegetal (de mdsline sau de
bumbac), pentru controlul vAscozitSlii (plastifiere);
mai poate contine: etanol (1o/o), acid acetic (1o/o), api (cantitS[i minime)- sunt
necesare pentru controlul prizei.
Reactia de prizd:
Nu se desfdgoar5 in absenla apei (prezen[a ei este esenlialS pentru reac[ia de
prizS) gi este acceleratd de ionii Zn'*. Priza presupune o reacfie de complexare intre
eugenol gi oxidul de zinc, cu formarea eugenolatului de zinc. Preparatul intirit prezintd in
matricea sa particule de oxid de zinc nereaclionate gi molecule de eugenol liber rezidual;
acestea din urmi se elimind lent (timp indelungat dupS prizd).
Reactia de prizi este reversibilS: in mediu umed, preparatul intirit poate fi
hidrolizat, formand hidroxid de zinc ai eliberand eugenolul, ceea ce influenleazE
comportamentul sdu clinic; de aceea, cimentul ZOE conventional (eugenatul de zinc) este
sensibil la condi[iile din mediul bucal.
Timpul de prizd:
Este variabil, incep6nd de la2} - 30 min., p6nd la c6teva ore; depinde de:
dimensiunea particulelor de pulbere (particule fine = timp de prizd redus);
raportul pulbere/lichid (consistenfd crescutd = timp de prizi redus);
prezen[a gi concentralia acceleratorilor gi aditivilor;
tehnica de preparare (malaxare energicS, prelungitd = timp de prizS redus);
temperatura ambiantd (temperaturi crescutd = timp de prizd redus);
cantitatea de apd asociatd oxiduluide zinc (hidratarea pulberii = timp de prizd

redus: -2o/o apd - prizd in 2 ore;
- 4o/o apb = prizd in 15 min).
Calitdti:
- efect antiseptic (bactericid);
2.- efect ugor sedativ asupra organului pulpar;
3.- efect biostimulator neodentinogenetic, datoritd ac[iunii slab iritante a excesului
de eugenol liber restant (care se elibereaz5 lent);
4.- bun izolator termic Ai electric;
5.- adaptare buni la perelii cavitd[ii, realizAnd inchidere marginald eficient5
(nu necesitd preparati i retentive geometric) ;
6.- aplicare ugoard in cavitate (dar necesiti izolarea cAmpului operator);
7.- face prizdin mediu umed;
8.- impermeabilfa[d de acizi.
1
Defecte:
1.- prizd lenti (timp de priz5 minim. 20 - 30 min., in condi[iile cavitS[ii bucale), care
impune temporizarea obturatiilor de durati (se realizeazd intr-o alti gedin!5);
2.- rezisten!5 limitatd la compresiune (calitate redusi a obturaliei de bazd ob[inute
in cavitSli ocluzale sau ocluzo - proximale la dinlii laterali);
3.- duritate redusS (rezistenlS limitat6 la uzurS ocluzalS/masticatorie, in condi[iile
mediului bucal: 4 -O s5ptdmAni);
4.- indepirtarea din cavitate este laborioasd (necesit5, de obicei, instrumentar
rotativ) datoriti aderentei gi produce modificarea pere[ilor gi a marginilor sale,
deteriorAnd detaliile prepara[iei (nu se aplici in preparaliifinalizate);
5.- in contact direct, interferd (inhibi) reacfia de prizd a materialelor pe bazd de
rSgini polimerizate gi altereazi calitS[ile flzico - chimice ale acestora (datoritd
prezen[ei eugenolului liber restant);
6.- iritant pentru parodon[iul marginal de invelig (necesit5 indepdrtarea excesului
gi evitarea aplicdriiin contact direct);
7.- miros aromatic puternic Ai gust intepitor,
8.- aspect estetic necorespunz5tor (culoare albS-opaci evidentd);
lndicatii:
- pentru consistenta chitoasd (amestec saturat pulbere/lichid):
1.- obtura[ii de bazd (efectuate in doi timpi: obturalia de duratd intr-o altl gedin!5);
2.- coafaje indirecte;
3.- obtura[ii provizorii cu duratd limitatd (4 - 6 sSptdmAni);
4.- acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante, medicamentoase volatile, in
cavitS[i ocluzale;
- pentru mnsistenta intermediard:
5.- acoperirea materialelor de coafaj direct;
6.- cimentarea provizorie a lucrdrilor protetice conjuncte;
7.- amprentarea func[ionald a unor c6mpuri protetice edentate total;
8. - pansamente chirurgicale dupd anumite interven[ii (gingivectomii);
- pentru consistenta fluidd ('smdntdnoasd"):
9.- obturarea canalelor radiculare (simpl6 sau mixt5, cu tehnici pastd/con gutapercS).
Contraindicatii:
1.- proteclie dentino - pulpard sub restaurdri din materiale pe bazd de rSgini
polimerizate (compozite, g.a.m.d.), dacS stratul de ZOE nu poate fi acoperit gi
izolat cu un alt material compatibil (FOZ, PCZ, CIS - unele tipuri);
2.- acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante, medicamentoase volatile, in
cavitd[i proximale situate in vecinitatea parodontiului marginal de invelig;
3.- obturarea provizorie a cavitSlilor care au rapoarte apropiate extinse cu
parodon[iul marginal de inveliq.
2.- Cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturi ZOE armate)

Sunt preparate bicomponente, formate din pulbere gi lichid; componentele sunt
similare cu cele din cimentul ZOE conven[ional, la care se adaugS:
polimeri organici rigizi: polimetilacrilat, polistiren, policarbonat (1O% -2Oo/o din
pulbere, dar pot fi inclugi gi in lichid, dizolva[i in eugenol);
acid acetic, clorurd sau acetat de zinc (ca acceleratori de prizd);
agenti antimicrobieni suplimentari: 8 - hidroxichinoleinS, timol.
Calitdti gi Defecte; similare cu cele ale cimentuluiZOE convenfional.
P ro p rietdti soec if i ce:
- au v6scozitate mai mare dec6t cimentul ZOE conventional;
- proprietitile mecanice sunt mai bune decAt ale cimentului ZOE conven[ional;
- au proprietd[i biologice asemdndtoare cu cele ale cimentului ZOE convenlional;
- toleranla pulpard este mai bund decit la cimentul FOZ.
D ezav a nta i e s p ecif i c e :
- sufer5 descompunere hidrolitic5 in mediul bucal;
- pot determina reac[ii alergice;
- pot irita accentuat [esuturile moi;
- pot produce modificarea culorii coroanelor de invelig sau a fa[etelor acrilice.
lndicatii: similare cu cele ale cimentului ZOE convenlional; specffrce pentru:
- cimentdri provizorii gi de durat5;
- obtura[ii de bazS in toate tipurile de cavitdti ( inclusiv in cavitili ocluzale sau
ocluzo-proximale la dinlii laterali) medii sau profunde;
- reconstituiri coronare provizorii.
Contraindicatii: similare cu cele ale cimentului ZOE conventional.
3.- Cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA)

Ele sunt considerate de unii autori cimenturi ZOE armate cu oxid de aluminiu; sunt
denumite dupi acidul orto-etoxibenzoic, continut in lichidul preparatului (aldturi de eugenol).
Pulberea: con[ine: - 70 - 80% oxid de zinc;
-20 - 30% armlturi anorganicd (SiOz, AlzOa),
- uneori, 6% polimeri organici (vezi mai sus, la cimenturi ZOE
modificate cu polimeri- armate).
Lichidul: contine: - 37,5 - SOa/o eugenol;
- 50 - 62,50/o acid orto-etoxibenzoic.
Caracteristici soecifice:
- au prizi mai lungi decAt a preparatelor cu accelerator (7 -13 min);
- au cea mai mare rezistentd la compresiune dintre toate cimenturile ZOE;
- igi pistreazd capacitatea antibacteriand gi cicatrizant6 pentru plaga dentinard;
- au un grad de adeziune chimic6, prin chelare, la nivelul structurilor dure dentare;
- varialiile volumetrice din timpul prizei sunt mai reduse;
* au solubilitate mai redusd in mediul lichid bucal.
lndicatii specifice:
- obturalii de bazi (acolo unde este necesari rezisten[5 mecanici superioar6);
- reconstituiri de bonturi in 1/3 ocluzalS a felei proximale gi pe fata ocluzalS;
- cimentarea unor proteze fixe unidentare;
- cimentarea unor pun[iintinse (totale).
4.- Cimenturi non+uqenolat de zinc (modfficate cu esteri vanilati: cinpnturi HV-EBA}
La acest tip de cimenturi, eugenolul este inlocuit cu un amestec de n-hexil-vanilat gi
acid orto-etoxibenzoic (nu mai sunt preparate tip ZOE propriu-zise).

Pulberea: con[ine: - 64 - 70% oxid de zinc;
- 30% oxid de aluminiu (AlzOs);
- uneori, 6% colofoniu hidrogenat.
7
Lichidul: conline: - 12,5 -
32,5o/o n-hexil-vanilat;
- 67,5 - 87 ,5o/o acid orto-etoxibenzoic.

Ca racteri stic i s pec ifice :
- rezisten[5 superioari la compresiune, comparativ cu toate preparatele con[inAnd

eugenol (cimenturi tip ZOE propriu-zise);
- solubilitate mai redusi in mediul bucal (idem);
- manipulare mai ugoarS;
- d.p.d.v. flzico-chimic Ai, mai ales, bioloqrc nu mai prezintS dezavantajele, dar nici
avantaiele date de prezenta eugenolului.
Cimentul fosfat de zinc (FOZ)

Apdrut in 1832, formula sa chimicd a fost modificatd succesiv ulterior, fiind
recunoscut gi utilizat ca material de obtura[ie abia din 1850. Mai este cunoscut gi sub
denumirea de ciment oxifosfat de zinc, deoarece in compozi[ia sa intri oxidul de zinc Ai
acidul ortofosforic.
Mod de prezentare:
Este un preparat bicomponent pulbere/lichid.
Pulberea: compus bazic, alcdtuit din: - oxid de Zn: 75 - g2o/o (anhidru);
- oxid de Mg. 7 - 15o/o;
- oxid de Na, Al, Si, Ca: 1 - 9o/o;
- alti oxizi metalici (pigmenli);
- este higroscopicd (se hidrateazi in contact cu vaporii de apd),
- se carbonateazd in contact cu COz atmosferic;
Lichidul: solu[ie acid5, alcdtuitd din: - acid ortofosforic: 45 - 650/o (cu mici adaosuri de
acid metafosforic Ai acid pirofosforic);
- ap5: 35 - 55%;
- siruri de Al (2 - 3%), Zn (1 - 9%), Bi
(au rol de neutralizare par[ial5 a acidului gi
de dirijare a timpului de prizd);
- este higroscopic;
- in timp, precipit5 fosfali metalici.
Reactia de orizd:
Reprezint5, de fapt, o reac[ie de neutralizare intre o bazi (pulberea) gi un acid
(lichidul), cu formarea unor sdruri fosforice hidratate. AceastS reaclie este exotermd, ceea
ce conduce la cregterea temperaturii locale cu 4 100C. Dupd prizd, materialul este
heterogen, masa sa fiind alcdtuitd dintr-o structurd amorfi hidratatS, sub forma unei
matrice de fosfat de Zn gi Al, ce contine particule iniliale de oxid de Zn necuprinse in
reactie (inglobate gi incomplet dizolvate).
Timp de orizd:
Preparatul poate avea timp de prizS:
normal (6 - 10 min.);
rapid (2 - 3 min.): are o cantitate mai micd de acid ortofosforic in compozi[ie;
Timpul de priz5 poate fi redus prin:
mdrirea raportului pulbere/lichid;
folosirea de pulbere cu particule de dimensiuni reduse:25 prm (normal: 40 pm);
ineorporarea rapidd a pulberii in lichid;
cregterea concentraliei de api in amestec (vezi: hidratarea componentelor);
prelungirea timpului de malaxare/spatulare;
cregterea temperaturii mediului ambiant in perioada timpului de manipulare
( preparare/i nserare/modelare).
Priza nu are loc corect dec6t in condilii de izolare riguroasd a cimpului operator,
de la inserare gi pini la finalizarea timpului de priz5.
Calitdti:
- rezisten[5 mecanici superioarS, mai ales la compresiune (similar5 cu a dentinei);
- elasticitate redusd (cea mai mici dintre materialele de obtura[ie provizorie uzuale);
- solubilitate redusd in apd (,,in vitro');
- aderentd convenabilS la smal! qi dentind (datoriti anfractuozitd[ilor pere[ilor gi
marginilor prepara[iilor - cu rol de microreten[ii mecanice - gi nu prin adeziune
propriu-zis5: stabilirea de legdturi chimice; in consecin!d, nu necesitd preparalii
retentive geometric pentru aplicare), la aliaje metalice, rSgini acrilice, mase ceramice;
- buni izolare termici gi electricS;
- duritate mai mare decAt a celorlalte materiale de obtura[ie provizorie;
- rezistentd relativ bunl la uzurd (pdni la 1an in mediul bucal).
Defecte:
- fri abi I ( rezi sten[5 redusd a tracli une/torsi une/forfecare) ;
- prezintd un grad marcat de porozitate;
- pH puternic acid (2 - 2,4) in momentul aplicdrii (dupd 1 ord ajunge la pH=6, iar dupi
48 de ore se apropie de pH neutru);
- neestetic: opac, alb-gdlbui;
- nu are calitS[ile dorite, dacd nu se poate asigura izolarea optimd a cAmpului operator;
- se altereazi rapid in mediul bucal, in contact cu lichid bucal gi resturi alimentare
aflate in descompunere (solubilitate mai mare ,,in vivo');
I
lndicatii:
- obturarea temporari a unor cavitS[i nefinalizate, care nu prezinti reten[ii geometrice

satisfdcitoare (materialul are un grad de aderentd);
- obturatii de durati pentru din[i mobili la vArstnici, pentru dinti temporari cu timp scurt
de men[inere pe arcadi (in lipsa altor materiale);
- obturalii de bazd in cavit6fi de adAncime medie;
- obturatii de bazd peste cimenturi (lineri) cu hidroxid de calciu in cavitS[i profunde
sau peste cimenturi ZOE propriu-zise (con[inind eugenol), pentru restaurdri de
durati cu materiale compozite;
- cdptugirea boltilor cuspidiene nesuslinute (cavitdti de cls. a ll-a), in vederea unor
restauriri coronare ulterioare cu amalgam;
- restaurarea coronard cu amalgam a din[ilor devitali (sub obturalia de duratS, pentru
refacerea plangeului cavitdlii gi reducerea cantitd[ii de amalgam);
- cimentarea de durati a protezelor fixe, a inelelor ortodontice, $.a.;
- obturarea mixti, cu con de gutapercS, a canalelor radiculare (de electie pentru dinti
monoradiculari gi/sau rezectii apicale cu obturalie de canal directd).
Contraindicatii:
- refaceri de unghiuri incizale in cavitdli de cls. a lV-a, sau de creste marginale in
cavitS[i de cls. a ll-a (friabil- se fractureaz5);
- cavitSli cervicale de cls. a V-a (mai ugor solubil in lichidul bucal);
- cavititi vizibile, mai ales pe dinliifrontali (neestetic);
- cavit5ti profunde (nociv pentru pulpd, datoritd pH-ului acid imediat dupd aplicare);
- acoperirea pastelor sau suspensiilor cu hidroxid de calciu pentru coafaj direct
(neutralizeazi potentialul alcalin al acestor preparate, care nu fac prizd).
Cimenturi FOZ antiseptice
Aceste preparate con{in in plus adaosuri de:
- oxid de cupru (ex.: ,,Cupro Dut'', ,,Kupferzement')',
- sdruri de argint (ex:. ,,Argil", ,,Germicidal Kryptex')
- s5ruri de mercur;
- fluor;
- oxalat de cobalt, sulfat de cupru, diiodur5 de cupru, oxalat de cupru.
Substan[ele men[ionate confer5 cimenturilor FOZ respective proprietSli bactericide; ele sunt
utile la din(ii temporari, dacd dentina alteratd din cavitdti nu poate fi indepdrtati in totalitate.
Cimentul policarboxilat de zinc (PCZ)

A fost introdus in practica stomatologicd in 1968 gi inilial a fost folosit la cimentarea
protezelor fixe, iar ulterior qi ca obturalie de bazd.
Mod de prezentare:
Este un preparat bicomponent pulbere/lichid; pulberea este asemdndtoare, in ceea
ce privegte compozi[ia, cu cea a cimentului FOZ.
Pulberea: compus bazic, alcituit din: - oxid de 2n.75 - 92a/o (anhidru);
- oxid de Mg: 7 - 15o/o;
- oxid de Al, Si: 2 - 5%;
- fluorurS de Sn: cantitS[i minime, strict pentru
ameliorarea consisten[ei in timpul manipuldrii
gi cregterea rezistentei la compresiune;
- oxidul deZn este sinterizat cu oxidul de Mg, care ii reduce activitatea in timpul prizei;
- este higroscopici (se hidrateaz5 in contact cu vaporii de ap6);
- se carbonateazd in contact cu COz atmosferic;
- uneori, armatd cu fibre de titan, pulberi de olel, safir, etc., pentru rezisten[d crescutd
mecanicd.
Lichidul: solu[ie acid5, alcdtuitd din: - acizi policarboxilici'.32 - 42o/o (penlru controlul
vAscozititii, ei nu trebuie sE depdgeascd masa
moleculard de 25.000 - 50.000); se utilizeaz5
polimeri gi copolimeri ai urmdtorilor acizl
- acid acrilic;
- acid maleic;
- acid buten-dicarlcoxilic;
- acid vinil-fosforic;
- ape: 58 - 68%;
- este higroscopic;
- prin pEstrare indelungatS, se poate gelifica; pentru combaterea gelificdrii se adaug5
cantitdli minime de acid itaconic Ai acid tartric.
Reactia de prizd:
Reprezint5, de asemenea, o reac[ie de neutralizare intre o bazd (pulberea) gi un
(lichidul),
acid
cu formarea unor polimeri ionici. DupE prizd, materialul constituie o matrice
ionicd amorfd hidratatS, ce conline particule ini[iale de oxid de Zn necuprinse in reac[ie
(inglobate gi incomplet dizolvate).
Timp de prizd:
Priza^preparatului se realizeazi in 7
minute (la temperatura mediului ambiant
de 22 24"C); timpul de prizi scade odatd cu cregterea temperaturii (la temperatura
corpului, el se reduce cu 2 - 4 minute).
Proprietdti soecifice: (comparativ cu cimentul FOZ)
- elasticitate aseminitoare cu cea a dentinei;
- nu este casant (friabil) gi suporti solicitErile masticatorii fdrd a se fractura;
- rezisten[5 la compresiune gi tractiune comparabilS cu cea a cimentului FOZ
- rezistentd la incovoiere c.-t 4Oo/o mai mare decAt a cimentului FOZ;
- contrac[ie redusd de priz5, mai micd decAt cea a cimentului FOZ'
- prezint5 un grad de tixotropie (se aseamdni cu CIS);
- adeziune chimicd la smal[ gi dentind prin chelarea Ca2* de cdtre radicalii carboxilici
rdmagi liberi (necesitd mici cantitdti de acid nereac[ionat cu pulberea);
- ader5 bine chimic la aliaje metalice inoxidabile (nenobile);
- aderd mai slab la aliajele de aur (dac5 nu sunt sablate sau gravate electrolitic special,
in prealabil);
- aderd mediocru la rSginile acrilice;
-I
10
- nu adere la ceramici;
- are un pH acid pAnS la terminarea reactiei de prizd (ceva mai redus fa[d de FOZ),
dar poten[ialul nociv dentino-pulpar este net inferior, deoarece pH-ul cregte foarte
rapid (ajunge la valoarea de pH=S dupd 30 de minute de la inceperea amestec5rii
componentelor), acizli policarboxilici sunt acizi slabi (disociazi ionic foarte putin),
iar mdrimea moleculelor (vezi greutatea moleculard) nu faciliteaz6 penetrarea lor
prin canaliculele dentinare (biocompatibilitatea dentino-pulpard este similard cu cea
a cimenturilor ZOE);
- efect calmant asupra durerii dentinare, prin inchiderea eficient6 a canaliculelor;
- nu are activitate antibacteriani (prin efect bactericid direct).
lndicatii:
Sunt corelate mai ales cu situatiile de contraindica[ii ale cimenturilor FOZ sau ZOE
(cu exceplia celor legate de estetice-PCZ nu are aspect estetic), pentru efectuarea de:
- obtura[ii de bazd (protec[ie pulpedentinar5);
- obturatii coronare provizorii;
- cimentdri de proteze fixe unitare (unidentare) sau de punfi dentare.
Plastobtur (Plastor)
Denumirea de mai sus definegte, de fapt, la noi in [ard, o intreagd categorie de
produse; acest tip de material de obtura[ie provizorie este foarte mult utilizat in activitatea
curentd stomatologicS, sub diferite denumiri comerciale ale produselor respective.
Mod de orezentare:
Este un preparat monocomponent, de consistentd chitoas5, preambalat in flacoane,
tuburi, cutii, g.a. Constituentii de bazi sunt: sulfat de calciu anhidru sau semihidratat (gips),
oxid de zinc Ai un vehicul gras (vaselind), la care se mai adaugd substan[e aromatizante,
coloran[i, aditivi pentru dirijarea reacliei de priz5, etc.
Reactia de prizd:
Este, practic, similari cu cea a gipsului gi se produce prin hidratare (prezenfa apei
in timpul prizei este indispensabilS).
Timo de orizd:
ln mediul umed al cavitSlii bucale, timpul de prizd este variabil: de la 3G40 de
minute la 1-2 ore; deoarece acest timp poate fi semnificativ diferit de la un produs la altul,
este indicati respectarea riguroas5 a indicatiilor date de cdtre producdtor gi, eventual, testarea
la inceputul utilizdrii unui produs nou.
Proprietiiti:
- u$or de manevrat (inserare / modelare / indepirtare: rapidd gi relativ comod5);
- bun izolator termic Ai electric;
- neiritant pentru [esuturile moi (parodon[iu marginal de invelig, mucoase);
- duritate medie;
- rezisten[5 redusi la solicitdrile func[ionale din cavitatea bucalS (doar cAteva zile);
- neaderent la structurile dure dentare;
- neestetic (nefizionomic);
- prin pdstrare indelungatd (invechire), uneori devine friabil (se hidrateazi gi pierde
plasticitatea); poate fi recondi[ionat prin deshidratare (cilduri uscatS: 1000C, timp
de 60 de minute), urmatd de malaxare cu vehiculul gras al produsului respectiv.
lndicatii:
- inchiderea pansamentelor medicamentoase: calmante, antiseptice, antibiotice;
- inchiderea pansamentelor arsenicale: numai in cavitS[i localizate ocluzal gi cu un
produs testat calitativ in prealabil (verificat prin utilizSri anterioare);

- combaterea hiperesteziei dentinare: se incorporeazd in materialtrioximetilen 5%
gi se aplicS in cavitate ca obturatie provizorie, timp de max. 24 de ore), sau 2,5o/o
(idem, timp de 48 de ore).
11
Produse comerciale:
Acest tip de material de obtura[ie provizorie coronari este foarte risp6ndit in
practica stomatologicd sub diferite denumiri comerciale, produsele avdnd aceeagi
structuri de baz5. Dintre acestea, mentiondm:
-,,Provimat";
- ,,Cavidut": de culoare raz, cu duritate mai mare, ambalat in flacoane;
- ,,Colfosol": tace prizd mai rapidd in mediu umed, iar dupd 2 ore are duritatea
maximS, care conferd rezisten!5 la mastica[ie; este radioopac Ai de culoare alb5, prezentat
in flacoane de culoare inchisS;
- ,,Fermin": ambalat in flacoane, are culoare albd gi dupd prizi (in mediu umed) are
rezisten!5 bund la mastica[ie;
- ,,Citoduf': prezentat in flacoane, are culoare alb-gri gi ugor efect antiseptic, face
prizd in timp de lord; poate da reactii alergice datoritd colofoniului din compozilie;
- ,,Cavit": realizeazd o adaptare foarte buni la dentina uscatd sau umedd (permite
inchidere ermetici), se intdregte rapid gi are o rezisten[d buni la masticatie (poate fi
utilizat pentru acoperirea pansamentelor arsenicale sau pentru inchiderea unor
pansamente medicamentoase timp mai indelungat); se prezintd in tuburi bine inchise,
intrucAt prin absorbtie de api se modificS ireversibil; poate determina dureri pasagere ale
dentinei, fEri efect nociv pentru pulpa dentard (este inofensiv pentru pulpd la din[iivitali).
Alte materiale de obturatie provizorie

O serie de materiale de obtura[ie provizorie, mult folosite in practicd in trecut, sunt
scoase din utilizare la ora actual5 gi sunt amintite din punct de vedere istoric. Dintre
acestea, men[iondm:
Cimentul oxisulfat de zinc (Fletcher)
Acest material a fost introdus in utilizare clinicd de c5tre FLETCHER (de aceea,
preparatul este cunoscut gi sub aceastd denumire).
Mod de prezentare:
Pulberea: alcdtuiti din: - oxid de Zn: 100 g.;
- sulfat de Zn: 12 g.;
- mastix: 7,5 g.;
Lichidul: alcdtuit din: - apd distilatS: 65%
- gumd arabicS: 25o/o;
- alcool etilic: 10%;
- acid fenic (sol. concentr.). 1 picitur5.
Timp de orizd:
Priza preparatului se realizeazd in 45 - 75 de secunde de la inceperea amestecirii
componentelor (la temperatura mediului ambiant de 22 - 24oC); timpul de prizd scade odatd
cu cregterea temperaturii (la temperatura corpului, el se reduce la 30 - 60 de secunde).
Ca
racteristici specifice:
- bun izolator termic Ai electric;

- prizi rapid5, la adipost de salivi (necesitd izolarea cAmpului operator);
- adaptare foarte buni la peretii prepara[iei (inchidere foarte eficienti);
- rezisten[5 limitatd (mediocri) la solicitSrile func[ionale din cavitatea bucal6;
- u$or iritant pentru tesuturile moi (parodontiu marginal de invelig, mucoase),
Cimentul Fouco
Acest material face parte din categoria compugilor de tip ZOE, fiind foarte apropiat
ca structur5 gi proprietSli de cimentul ZOE conventional (clasic: ,,eugenaf' de zinc).
Mod de prezentare:
12
Pulberea: alcdtuitl din: - oxid de Zn. 5Oo/o;

- hidroxid de Ca. 5Oo/o;
Lichidul: - alcStuit din 2 componente: A: - eugenol: 75o/o;
- timol: 25o/o'
B: - alcool etilic: 960/o;
- colofoniu. 4o/o;
- pentru preparare, este necesar un amestec din cele 2 componente, in
propo(ie de 2 pd(i (compon. B) la 1 parte (compon. A).
Timp de orizd - Caracteristici specifice:
- sunt similare cimentului ZOE conventional (clasic);
- exerciti o ac[iune antibacteriani mai puternicd (efect antiseptic - bactericid, prin
prezen[a timolului);
- utilizarea sa este legatd de tehnicile clasice de tratament al plSgii dentinare in
in cavitS[i medii / profunde, cu dentind durd, pigmentati.
13
r/r41201s
Adeziuneo
lo structurile dure dentore

Disciplina de Odontoterapie Restaurotoore (Curs Cariologie)
Focultateo de itedicind Dentor6
- Departomentul III
Ui{F "Carol Davila* Bucuregti

?ot4 / ?ot5
Evolutia remarcabili a terapiei odontale restauratoare

-i actuale
se bazeazi pe conceptul de adezivitate
-7
Superioritatea conceptului de adezivitate- prin aceasta:
o se amelioreazi mentinerea gi stabilitatea restauririi

in cavitatea preparati
a se reduce indepirtarea de tesuturi dure integre
pentru realizarea unei preparalii geometrice
prestabilite - permite conservarea structurii dentare
o se amelioreazi inchiderea marginali - se limiteazi
infiltrarea microorganismelor gi a toxinelor acestora
-7
Pentru a inlelege foarte bine aplicabilitatea practici a

acestui concept, trebuie detailati notiunea de adeziune
ut4l201s
Termenul de ADEZ|IINE necesiti o definire, atdt din

de vedere FlZlC, cit gi CHIMIC
-) punct
ADEZIUNEA FtZtCA: Atraclia care se exercitd intre doui

-t corpuri
aflate in contact foarte str6ns, datoriti forfelor dintre
moleculele (sau dintre atomii) de la suprafata acestor corpuri
o Tipuri de forte de atractie implicate in adeziunea fizicd:

- forte intermoleculare
- forte electrostatice
- forte specifice (mecanice)
o For(ele de atracfie intermoleculare / electrostatice apar
prin interactiunea dipolilor existenti in molecule vecine
(din corpuri diferite, separate)
. Aceste forte sunt eficiente doar daci distanta dintre

corpurile care aderi este foarte mici: - 1-2 L
(14:100 pm; 1pm:10{2 m)
mai mulli adezivi folosili tn medicina dentari aderi fizic

-)Cei
prin forte de atractie intermoleculare
_t ADEZIUNEA CHIMICA: Unirea (lipirea) a doui corpuri, din

acelagi materialsau din materiale diferite, cu ajutorul unui
compus chimic, numit adeziv
o Adeziunea chimicd se realizeazi prin formarea de
legituri chimice: o intramoleculare (interatomice)
(de valenli primari - puternice)
r intermoleculare
(de valenli secundari
r Realizarea
slabe)
adeziunii chimice implici un proces de

chemosorbtie, prin care moleculele adezivului, fixate
prin adsorbtie la suprafata aderentului, pot reactiona cu
grupele active ale acestuia, formind legituri chimice
vt4t20t5
-t
Tipuri de legituri chimice:
r intramoleculare
(interatomice): mentin atomii legati

in molecule (> de valen(i primari - puternice)
o legituri ionice
r legituri covalente
r legituri {covalente} polare
o legituri {covalente) coordinative
r legituri "incovoiate" {tip "banani"}
r legdturi "1 - e'" (cu 1 electron) gi
legituri "3 - e'" (cu 3 electroni)
r legdturi "3c - 2e'" (cu 3 centre Ei 2 electroni) $i
legituri "3c - 4e- " (cu 3 centre gi 4 electroni)
r legituri aromatice
o legituri metalice
-,
Tipuri de legituri chimice:
eintermoleculare: se formeazi intre molecule, ioni sau atomi

(fara legaturi, in alte conditii) > de valenti secundari - slabe
) apar interactiuni - forfe intermoleculare
-t
(polarizare > molecule polare: dipoli)
oforfe van der Waals: se formeazi cel mai des - pot apirea
fntre toate structurile chimice
o forfe Keesom (dipol permanent <--+ dlpol permanent]
r forfe Debye (dipol perynanent <--+ dipol indus)
rforte (de dispersie) London
{dipolformat instantaneu --' dipol indus)
o legituri (punti) de hidrogen {situatie speciali de
interactiune dipol permanent <--+ dipol permanent)
> aspecte particulare - legituri covalente (> apa !)
o interac{iuni cation - rr e'{cation +-+ sistem rr bogat in e-:
nucleu aromatic - benzen)
uvlzats
-,
Fie cd este vorba de ADEZTUNE FtZtCA sau CH\M\CA,
existi
cdtiva factori pfngipali care influenteazi adeziunea gi care

trebuie luafiin considerare la sistemele adezive:
@ Umectabilitatea: modul in care adezivul (lichid) se fntinde
pe
suprafa[a aderentului (corp solid]

c Poate fi misurati prin unghiul format intre tangenta la lichid
gi suprafafa aderentului: unghi de contact
c Umectabilitatea crescuti (favorabilS) este evidenfiati de un

unghide contact mai mic de 900
c Un unghi aproape de
00
definegte o aderentd maximi
Umectabilitate.
a. crescuta
b. scizuid
uAlzAts
) En"tgi" O".rpfafata: importanti
pentru aderent (corp solid)
o Moleculele de la suprafata solidului au o energie mai mare

decAt cele din interior, deoarece nu tot potentialul lor
energetic este completat _, pot stabili legituri adezive
S|
Tensiunea superficiali: importanti pentru adeziv (lichid)
oReprezintd atractia reciproci a moleculelor de la suprafafa

unui corp (lichid), fafi de un altul _, daci este redusi,
este favorabilS adeziunii
adeziv cu o tensiune superficiali micd gi

un aderent cu o energie mare de suprafafi
reprezinti situa[ia ideali pentru adeziune
-)Un
@ Viscozitatea: importanti pentru adeziv {lichid)
Proprietatea fluidelor de a opune rezistenti la curgere,

datoriti frecirii interne (intermoleculare)
*) Adeziv cu viscozitate mare
rezistenli mare la
-,
de infiltrare scizuti
curgere
-rcapacitate
viscozitate mici
mici la
-, rezistenti
permite controlul
curgere
aplicirii
_7 Adeziv cu
-zou
Ur4l20r5
adeziunea la smalt gi la dentinl este guvernati de

aceleagi legi generale, apar diferente legate de complexitatea
particularititilor structurale ale acestor tesuturi
-)Degi
Adeziunea la smalf
_) ldeea preparirii smalfului prin acfiunea demineralizanti a
unuiacid, pentru a creEte adeziunea, ise datoreazi lui
Michael BUONOCORE (1955)
-)
Tratarea suprafefei smaltului cu acid:
c termen romdnesc: "gravare acidd"

o termen anglo - saxon: "etching"
o termen francez: "mordangage"
I termen german: "dEtlng"
_) Gravarea acidi a smaltului are ca obiective:
o denudarca extremititilor prismelor de smalt

cregterea suprafetei utilizabile pentru adeziune
-,
. crearea de microanfractuozititi
, f av onzarea adeziunii mecanice (microreten(ii)
c curdtarea suprafetei de toate detritusurile
ameliorarea umectabilititii
-,
-;
Gravarea acidi a smaltului este influentati de:

o tipul substan[ei utilizate
o concentratia substantei utilizate

r tehnica de aplicare a substan[ei utilizate
o caracteristicile suprafetei de smalt
-)
Promotori: RETIEF, GWNNETI KANQA, SILVERSTONE
Ut4l20r5
Adeziunea la smalt: crearea de microretenfii prin
demineralizare acidi (gravaj) gi formareade "resin tags"
Bizotarea marginilor de smalt
lnterfati de adeziune compozit I smal!

(cu tehnici adezivi standard in 3 etape
gi gravaj cu acid fosforic 35%)
-,.
Ut4l20rs
Smal{ cu gravaj acid de tip
rt-
Smalt cu gravaj acid de tip ll

(predominantpe zonele
periferiei prismelor)
(dupi SILVERSTONE)
-/r
(Predominant Pe zonele
centrelor prismelor)
vT4l201s
Smal{ cu gravaj acid de tip lll

(stuctura prismaticl nu poate fi evidenliati)
(dupi SILVERSTONE)
Adeziunea la dentini
_r Este un proces dinamic, mult mai complex decit adeziunea Ia smalt
-t
_, Trebuie sd tini cont de numerogifactori:

o structura heterogeni a dentinei {fa!5 de smalt):
13% api, 20% substante organice,6Tolo substanle anorganice
prezenta canaliculelor dentinare, cu densitate, diametru gi

orientarc variabile (in funclie de distanta fati de camera pulpari)
e existenta constanti a umidititiipe suprafata dentinei
r/t4l20rs
continuare -
Adeziunea la dentini
-7
Tlebuie
si tini
cont de numerogi factori:
dificultatea realizirii unei reactii chimice, daci unul dintre

constituenti este un corp solid, iar celilalt lichid
reactia chimici trcbuie
si aibi loc la temperatura corpului
3 rcactia chimici nu trebuie si agreseze pulpa
reactia chimici trebuie
si
se incheie fn maximum 10 minute
_) Primele rezultate utilizabile clinic ale cercetirilor privind

adeziunea la dentini i se datoreazi lui Oscar HAGGER (1949)
l0
t/14/201s
) Mecanismul adeziunii
la dentini se bazeazi pe
principiul realizirii unui strat hibrid Ia nivelul

suprafelei dentinare,
dupi condilionarea acidi
acesteia, prin intermediul difuziunii monomerilor
din sistemul adeziv, care impregneazi zona gi

polimerizeazd apoi in profunzime
-) Promotori: FUSAYAMA,
PASHLEY NAKABAYASHI,
VANHERLE, LAMBRECHTS, van MEERBEECK
"{notiune mentionati initial de KRAMER gi Mc LEAN
- 1952F
_) Definirea notiunii de STRAT HIBRID: {NAKABAvASHI - le82}

Mecanismul prin care numerogi monomeri infiltreazi
dentina, se combini cu eolagenul gi cu apatita, pentru
a forma un noui structuri, constituiti pe de o parte

din dentini gi pe de alta din
rigini
_, "coMPoztT RA$|No-DENT!NAR"
11
Ut4l20ts
_) Realizarea adeziunii dentinare trebuie
si [ini cont de
2 parametri: aprrn"bilitatea dentinei

o capacitatea de
@ Permeabilitatea dentinei
difuziune a riginii
o la suprafafa dentinei este prezent stratul de
"smear laye/' (Detritus Dentinar Remanent: DDR)

c prezenta DDR influenteazd realizarea adeziunii
r procedeul de pregitire
a substratului dentinar
pentru adeziune se numegte condi[ionare {gravaj}

>se efectueazd
utilizind acizi
*(idee propusi initial de FUSAYAMA
1980f
"Smear layer"
(Detritus Dentinar Remanent = DDR)
*denumire propusi inilial de BoYDE (1gffir
{. DefiniIie:
_, Strat superficial microscopic aderent, care acoperi
-t
suprafata dentinari, rezultat in urma cantitilii de
rumegug dentinar produs de zdrobirea neuniformi a
dentineiin timpul preparirii prin tiiere (indiferent de
tipul instrumentarului utilizat: acfionat manual sau
mecanic - rotativ, oscilant, vibrator, etc.), datoriti
deformirilor mecanice qi a cildurii de fricliune
12
llt4l201s
"Smear layer"
(conrinuare)
2. toliologie:
-r
-l
_,
Strat amorf, relativ neted, formatdin particule microcristalineinglobateintro

matrice din structuri organice denaturate, sub formi de peliculS (film)
Grosimeastratului este variabili: de la 1 - 5 pm, pini la 10 - 15 pm (dimensiunea
particulelorvariazi gi ea: de la 0,5 - 0,8 pm, pini la 2,5 - 3 pm)
_7 Factorii care influenfeazi grosimea stratului de DDR:
)
)
)
)
mlrimea gi forma preparaliei (cantitatea de manopere necesare)

tipul instrumentarului tiietor {modul de aclionare)
prezenta unei solutii de irigare gi ricire in timpul seclionlrii dentinei
cantitatea gi compozitia solutiei de irigare
formi de micropeliculi ("smear layer") gi de dopuri sau

cepuri intracanaliculare ("smear plug"). Aceste cepuri pitrund in canalicule pe
o lungime variabili (in mod obignuit, in medie: 1 - 2 pm)
t(descris iniliatde BRANNSTRoM 1984)*
_7 Stratul se prezintS sub
"Smgar layer"
(continuare)
3. COTOZi[ie ChimiC[:
*(descrisriniliarde EYGK 1s70r

-
_7 Constituentide origine
dentinari (gilsau amelari):

din dentina peri- gi intercanaliculari:
. hidroxiapatiti
. colagen denaturat (gelatini)
) din canaliculi:
. glicoaminoglicani gi proteoglicani
. elemente de origine odontoblastice
r gefiflelrimicrobieni
Constituenti de origine extra-denti nari (lichid bucal) :
. salivi
. germeni microbieni, toxine, produgi de degradare
-/
metabolicl
. elemente celulare (singe, gingie)
l3
U14120t5
"Smgar layer"
(continuare)
4 Solubilizare:
poate fi obtinuti cu marea majoritate a solutiilor
--r Nu
folosite uzualin terapia odontali
-r
*,
Se obfine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizare

terapeutici) sau de chelatori (EDTA)
Acizii inlSturi DDR in totalitate (atit micropelicula, cdt gi

dopurile sau cepurile canaliculare); chelatorii inlituri
doar micropelicula {nu penetreazi intracanalicular)
acizilor asupra fazei minerale a dentinei:

-TActiunea
o dizolvi componenta minerali pe o anumiti adincime
gi, concomitent, deschid orificiile canaliculare
c dizolvi dentina pericanaliculari gi expun fibrele de
colagen din dentina intercanaliculari
r modificS, indepirteazi total sau dizolvi partial
stratul de "smear layer"
-)Acfiunea acizilor asupra fazei organice a dentinei:

a conduc la colabarea retelei de colagen dupi demineralizare
-,
determini modificarea arhitecturii sale locale
t4
tlt4l201s
@ Capacitatea de difuziune a adezivului:

o primer-ul gi rSgina infiltleazi substratul dentinar
demineralizat, ducind la formarea de microprelungiri in
formi de con invers, ce cresc retentia mecanici

o
dupi polimerizare, rEginile pitrunse in dentini produc o

structuri tridimensionali foarte stabi16
a pentru a realiza stratul hibrid, re[eaua de colagen trebuie
incorporati in rigina adezivi
Adezivii dentinari gi
abordarea terapeutici a "smear layer"-ului (DDR)
_; Mentinerea intacti a DDR (inclus ca atare in interfata
adezivi, sub stratul de riqini polimerizati)
modificat (impregnat de primer / rigini,
incorporat ?n stratul de adeziv)
_1 Mentinerea DDR
-t
_l Eliminarea DDR (indepirtat total: pelicula 9i dopurile

canaliculare)
-)
Dizolvarea DDR (indepirtat partial: doar pelicula)
15
ur4l20t5
Adezivii dentinari
_; Din punct de vedere clinic, trebuie si indeplineascd
urmitoarele calititi:
adeziune eficienti la dentini {comparabili cu cea

obtinuti la nivelul smallului) > contracararea contractiei
de
prizi (de polimerizare)
a materialului de restaurare
sigilare etangi a canaliculelordentinare {impiedici

migcirile limfei dentinare - dispare sensibilitatea
postoperatorie)
obtinuti gi in prezenla umidititii pe substrat

("moist / wet bonding")
O adeziune
a biocompatibilitate
Adezivii dentinari
{continuare}
o sistem de polimerizare eficient (auto-, foto-sau dual)
3 grosime optimi a stratului adeziv (cca. 20 p)

a realizare rapidi a adeziunii (durati scurti, de ordinul
sec.l min., pdni la producerea reactiei de polimerizare)
6r
adeziune oblinuti la mai multe tipuri de substraturi
manipulare gi aplicare ugoari, in timp scurt
3 compatibilitate cu materialul de restaurare final5

{celmai frecvent: material compozit } polimerizare}
l6
Ut41201s
Clasificarea adezivilor dentinari

@ Dupa modul de actiune (abordarea terapeutici a DDR):
_; I genera(ie: per. 1950 - 1980
oforta de adeziune:2- 4 MPa
c adeziune chimici, prin legituri ionice sau
covalente, de stratul de "smear layef' (DDR)
r nu pot contracara contraclia de polimerizare
*1a ll-a genera[ie: per. 1950 - 1980

o forta de adeziune: 4 - 6 MPa
o impregneazi gi modifici "smear layef'-u! (DDR)
(Tl leagi de dentina subiacenti)

(continuare)
_1a lll-a generatie: per. '80

3 forta de adeziune: cca. 10 - 12 MPa
o contracareazi pa(ial contractia de polimerizare

l impregneazi Ei modifici "smear layef'-ul (DDR)
o capacitate de adeziune gi pe substrat metalic / ceramic
,
a lV-a ggneratie: per. '90
c forta de adeziune: 18 - 25 MPa (pina la 32 MPa)

o formeazi strat hibrid (prin indepirtarea totali a DDR)
j gravaj acid separat: 3 componente (acid / primer / rigini)
a gravaj acid total: smal! + dentini = "total etch"
(dupi rusavrue)
t7
ll14l20t5

(continuare)
_,
a V-a generatie: per. '95
-/,
c forfa de adeziune: 16 - 18 MPa

c formeazi strat hibrid (prin indepirtarea totali a DDR)
c adeziune gi pe substrat umed ("moist / wet bonding")
o ugurinti in manipulare (mai putine componente)
c gravaj acid separat: 2 componente {acid / primer + riglgf)
o gravaj acid total: smalt + dentini = 'total etch"
-v-L

(continuare)
,a
Vl-a oeneratie: 1999 - 2000

o forfa de adeziune: 16 - 18 MPa
o formeazd strat hibrid (prin indepdrtarea pa(iali a DDR)
o adeziune gi pe substrat umed ("moist I wet bonding")
o ugurinti ?n manipulana (mai pu(ine componente)
c 2 componente (acid + primer I riqini)
o demineralizare firi spilare (nu au etapi separati
de gravaj acid = sisteme autogravante: "self-etch",
cu primeri autogravanti - initial "moi" (pH = + 2)
_) apar modificiri ulterioare: dupi 2000

- forti de adeziune crescutd {peste 18 MPa)
- primeri autogravan{i cu eficienti sporiti: "tari" (pH < 1)
18
rl14l20r5
Glasificarea adezivilor dentinari

(continuare)
, a Vl-a
i
generatie (continuare):
ED?t'modificiri ulterioare: dupi 2000
e gen. a Vl-a: tiP I ("two-steP")

2 componente - se aplici separat, succesiv
o gen. a Vl-a: tipl! ("one-steP")
2
compon""'
:ll3lffi i|#l:[]n,nor"ntur
(>monodoze
utirizirii)
de unici utilizare)

(continuare)
-;
-t
a Vll-a genetatle:
_Y
actuali (2002
2005---+):
inci tn discutie
!!
o forla de adeziune: superioari gen. a Vl-a (peste 25 MPa)

o formeazi strat hibrid {prin indepirtarea partiali a DDR)
o adeziune gi pe substrat umed ("moist / wet bonding")
c ugurinli in manipulare (sisteme monocomponente)
o 1 component (acid + primer + 16$!g[)
o nu necesiti mixare (>monodoze - de unici utilizare)
c primeri autogravanfi cu eficienti sporiti: "tari" (pH S 1]
c vulnerabili la separarea fazelor componente

(compromiterea stratului hibrid)
l risc de nanoinfiltra[ie (membrane semipermeabile]
',
a Vlll-a oeneratie: Pe
cind ? Similari cu a Vll-a ?!
Sau...ahceva ?!
19
y1412015

(continuare)
@ Dupe forma de prezentare gi tehnica de lucru:

adeziv
-)
tipl:
"etch-and-rinse" in 3 etape
(gravaj acid separat)
adeziv tip
-1,
ll:
"etch-and-rinse" in 2 etape
(gravaj acid separat)
_) adeziv tip
lll: "self-etch" in 2 etape

(primer acid
- autogravant)
_7 adeziv tip.pf: "self-etch" in I etapi
(primer acid - autogravant)
Clasifica rea adezivi lor dentinari

(continuare)
@ Oupa forma de prezentare gi tehnica de lucru,

corelatd cu modul de acfiune (genera[ia de care aparfin]:
tipl:
"etch-and-rinse" in 3 etape = gr. a lV-a

(gravaj acid separat: acid I primer / risini)
in 2 etape = gen. a V-a
-) adeziv tip ll: "etch-and-rinse"
(gravaj acid separat: acid I primer + risini)
_; adeziv tip lll: "self-etch" in 2 etape = geil. a Vl-a (tip l)
(autogravant: acid + primer / ttgini)
_)adeziv tip lV: "self-etch" in 1 etapi = gGn. a Vl-a (tip ll)
= gen. a Vll-a
(autogravant: acid + primer + risini)
_) adeziv
20
1lr4120r5
Compozifia unui adeziv dentinar
M_,realizeazidemineralizarea(gravajul}dentinei
("etching")
lG
umecte azd zanademi neralizatd, favorizand

penetrarea riginii ("priming")
Rrin polimerizare, realizeazi adeziunea

propriu-zisd (" bo n d i ng")
Timpi de lucru
-)
pas
- mod de acfiune
- Aplicare acid ("acid" / "etchant') > gravaj {"etching"):

o cregte permeabilitatea dentinari prin indepirtarea
"smear layer"-ului (DDR)
o deschide orificiile canaliculelor dentinare
o produce demineral izarea dentinei pericanaliculare
gi intercanaliculare
o conduce la colabarea refelei de colagen prin
pierderea suportului anorganic
21
Ur4l20t5
Timpi de lucru
- mod de acfiune
(continuare)
_)pas ll - Aplicare primer ("primer") > ??? ("priming"):
j primerulcontine
unul sau mai multi monomeri

bifuncfionali (cel mai ades 2-HEMA gi / sau 4-META)
(grupirile hidrofobe conferi afinitate pentru rigini, iar
grupirile hidrofile conferi afinitate pentru dentini)
s primerulse infiltreazi gi umecteazi reteaua de colagen,

pe care o redimensioneazi (ii reface structura spatiala)
e primerul cregte umectabilitatea suprafefei dentinare
Timpi de lucru
mod de actiune
(continuare)
-)
p"s lll - Aplicare rigini adezivi ("adhesive resin")

) adeziune ("bonding"):
o rigina pitrunde in releaua de colagen (dupi pregitirea

realizati de primer = obligatorie !!)
o rigina se infiltreazi in orificiile canaliculelor dentinare

gitn dentina peri- / intercanaliculari demineralizatd
o prin polimerizarea riginii se realizeazi legdturile adezive
propriu-zise (eventual, se formeazi stratul hibrid)
22
U14l20ts
-) Rolul stratului hibrid:

c invelig acido-rezistent ce
sigileazi suprafafa dentinard
e reduce sensibilitatea postoperatorie
r blocheazi invazia microorganismelor in canalicule

o reduce stressul indus de contractia de polimerizare
c previne detagarea restauririi
Metode pentru realizarea

unei hibridiziri adecvate
-, Tehnica
-7
gravirii acide totale a smaltului gi dentinei:

{"total-etch"}
o Adeziune uscati ("dry bonding") - menlinerea uscati

suprafelei dentare gravate Ei utilizarea de primeri ce
contin api (reumectarea substratului)
c Adeziune umedi ("moist / wet bonding") - mentinerea

umedi a suprafefei dentare gravate gi utilizarea de
primeri ce con{in acetoni (eliminarea excesului de api)
./.)
Ut4/20ts
Componentele gi caracteristicile sistemelor adezive actuale

(Van MEERBEEK, YOSHIDA, VA,RGAS, I-AMBRECHTS, VANHERLE
-)
-)
-)
2003)
Sisteme adezive "etch-and-rinse" ("total-etch")

Sisteme adezive "self-etch"
Sisteme adezive pe bazi de CIS
Adezivi "in trei timpi" cu gravaj acid separat ("total4tch")
o Adezivi "in doi timpi" cu gravaj acid separat {"total-etch" / "single-bottle"}
o Adezivi "in doi timpi" autogravanli ("self-etch")

o Adezivi "intr-un timp" autogravanli ("self+tch" / "all-in-one")
O Adezivi
"in doi timpi" pe bazi de CIS
o Adezivi "intr-un timp" pe bazi de CIS
Gomponentele $i caracteristicile sistemelor adezive actuale

(Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE
-)
2003)
Sisteme adezive "etch-and-rinse" ("total-etch")
o Adezivi "in trei timpi" cu gravaj acid separat ("total+tch")
M IG
@
u
L
I
M G G
24
U1412015
Sisteme adezive tip l: "etch-and-rinse" in 3 etaps = gGlI. a lV-a
-; Caracteristici de utilizare clinici:

c mai multe flacoane (primer; riginS)
r necesiti condi{ionare
acid > seringi
acidi {gravaj), ca etapi separati
o necesiti spilarea cu api a acidului, ca etapi separati
c mecanism de prizi fotopolimerizabil sau dual (foto- / auto-)
c utilizare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte
Componentele $i caracteristicile sistemelor adezive actuale

-)
2003)
Sisteme adezive "etch-and-rinse" ( "total-etch")
o Adezivi "in doi timpi" cu gravaj acid separat ("total+tch" / "single-bottle")
MI
M
{-
25
ul4/2ats
Sisteme adezive tip ll: "etch-and-rinse" in 2 etaps = gelt. a V-a
-)
Caracteristici de utilizare clinicd:

o un singurflacon (primer + rigini)
acid
seringi
3 necesitii conditionare acidi (gravaj), ca etapi separati
necesitii spilarea cu api a acidului, ca etape separati
C mecanism de
prizi fotopolimerizabil (poate exista catalizator,
suplimentar, pentru mecanism dual de prizi {foto-/ auto-}
g utilizare in tehnici adezive directe
- cu materiale
de restaurare
coronari fotopolimerizabile

2003)
-) Sisteme adezive "self-etch"

o Adezivi "in doi timpi" autogravan[i ("self+tch"]
M*@GHA
{,,1
G
26
Ll14/201s
Sistem adeziv tip lll: "self-etch" in 2 etape - gen. a Vl-a (tip l)

("two-step")
-)
. I
2 flacoane {primer acid autogravant;
O nu necesitd conditionare
acidi {gravai}, ca etapi separati
3 nu [cesiti spilarea cu api
se
rigini}
a acidului, ca etape
separati
aplici separat: intAi primer-ul, apoi rigina
C mecanism de prizi fotopolimerizabi!(poate exista catalizator,
suplimentar, pentru mecanism dual de prizi {foto-/ auto-)
g utilizarein tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte

-)
2003)
Sisteme adezive "self-etch"
o Adezivi "intr-un timp" autogravan{i ("self-etch" / "all-in-one"}
Me*EA*@
d.i
27
u14l2A1s
Sistem adeziv tip lV: "self-etch" in 1 etapi = ger. a Vl-a (tip ll)
("one-step" I "mixing")
-)
o 2 flacoane (primeracid autogravant; rdgini)
nu nGsiti condi[ionare
nu necesiti spilarea cu
se
mecanism de prizi fotopolimerizabil
acidi (gravai], ca etapi separati

api
a acidului, ca
etapi separati
aplici simultan: necesitii mixare (in momentul utilizirii)
9 utilizare in tehnici adezive directe - cu materiale de restaurare

Sistem adeziv tip lV: "self-etch" in 1 etapi = gen, a Vll-a

("one-step" I "no mix")
-)
Garacteristici de utilizare clinici:
1 1 flacon (primeracid autogravant
+ t{$ine)
]lu necsiti conditionare acidi (gravaj), ca etapi separati
nu ncsiti spilarea cu api a acidului, ca etape separati
nu necesiti mixarc (monocomponent)
o mecanism
de
permite monodoze
prizi fotopolimerizabil
o utilizare in tehnici
adezive directe
cu materiale de restaurare
28
r/14/201s

-) Sisteme adezive
2003)
pe bazi de GIS
Adezivi "in doi timpi" pe bazi de CIS
o Adezivi "intr-un timp" pe bazi de CIS
Caracteristicile de bazi ale principalilor

solven[i folosi[i in adezivii comercializati
AcEToNA
r Volatilitate ridicati {se evapore
rapid)
o Excelenti indepirtare a apei

. Agent deshidratant putemic (risc de suprauscare dentinari)
Problerne de pistrare gi aplicare
ETANoL (iru apA)
o Capacitate de penelrare excelente

. Solutie corespunzitoare din punct de vedere al evaporirii
r Energie de suprafati favorabili pentru umectarea relelei fibrilare
de colagen expuse
APA
Capacitate de penetrare buni
o Potenleazi capacitatea autogravantii a rnonornerilor acizi

r Se evapori lent gi, in consecinti, este mai dificil de indep5nat
. Apa renranenti pate impiedica penetrarea / polirnerizarea rS5inii
29
Tll4lzals
iAateriale aderente
de restaurore coronord
Disciplino de Odontoterapie Restourotoare (Curs Cariologie)
Focultoteo de iiedicind DentorE
- Deportamentul III
U,t{F "Carol Davilo" Bucuregti

2014
20t5
Materiale estetice (fizionomice)

gi tehnici adezive pentru
restaurarea leziunilor coronare
_, "Tooth+oloured"
tr Estetic: PREFERABIL, in raport cu Fizionomic / Cosmetic
C Tehniciadezive
. Directe
. Semidirecte
r lndlrecte
de restaurare coronari:
obturatli(mai rar: fa[ete)

-;
I
I lglay-uril onlay-uri / fatete
J -2 tt*i rar: coroanEpar$ate I totale)
llt4l20t5
Metode qi tehnici adezive de realizare

a restaurdrilor coronare estetice din compozit
calrinet ("chair - side")

-) Directi: -- in
FARA amprenti gi model {se lucreazi
numai la nivelul prepara{iei dentare)
- auto / fotopolimerizare {intraoral}

- o singuri gedinti de lucru

cabinet ("chair - side")
-) Semidirecti: -- in
FARA amprenti gi model
gedinti
o singuri
de lucru
- "post-polimeriza re
-
(lndirect - directi)
-/ lndirecti: o lmediati
("chair
-
in cabinet
- side")
- CU amprentd (cabinet) Ei model {cabinet)
o singuri gedinti de lucru
o Propriu - zisi
- cabinet + laborator
- CU amprenti {cabinet} 9i model {laborator)
- foto / termo / baro-polimerizare (laborator)
- mai multe tedinte de lucru
- "post-polimerizare
-
uwlz}ls
Materiale estetice aderente

pentru tehnici de restaurare directe
tr
Materiale cu structuri "standard":
. Materiale Compozite (riEini compozite)

. Cimenturi cu lonomeri de Sticli (ClS)

pentru tehnici de restaurare directe (continuare)
E Materiale cu structuri combinate:
. CIS modificate prin adaos de riEini:
CIS fotopolimerizabile
. compozite modificate prin adaos poliacid (polialkenoic):
Gompomeri
. compozite modificate prin cuplarca stabili a unei retele
spatiale de structuri anorganici (SiO2) la matricea organici:
0rmoceri
'ClS cu adaos de rigini modificate prin incorporarea de

particule (de CIS) prepolimerizate (fazi stabili):
Giomeri
l/14/20t5
. Materiale estetice (fizionomice)

prin tehnici adezive directe
ffi
$r'-4.ffiffiiEEeE$f,ffi
q,BM*+kE
'ffiffi
ll
,Fl;:t+&+# *i;*"*.""i3
''
'
Ut
.,:f',
rc
t
Consistentl
t
Consistenti
Consistenti
"condensabili"
"conventionali
"fluidi"

D Materiale cu structuri "standard":

. Materiale Compozite (risini compozite)
. Cimenturi cu lonomeri de Sticli (GlS)
t/14t20t5
Clasificarea componentei anorganice

(particule de umpluturi minerali = "filler")
c Megaparticule: > 100 pm
e Macroparticule: 10 - 100 pm
c Midiparticule: 1 - 10 pm
c Miniparticule: 0,1 - 1 pm
r Microparticule: 0,01 - 0,1 pm

c Nanoparticule: 0,001
0,002 pm
Clasificarea materialelor compozite

(dupa dimensiunea particulelor de umpluturi minerali)
c Cu macroparticule
e Cu microparticule
e Hibride
o Microhibride
o Submicrohibride
r Cu nanoparticule
(+ nanotehnologie!)
t/14120t5
'ra{ t-rrr l
r t {r,
'-*
I' r
rt tlI rl
.*.
L
l-r
J..
,.'.'r' i'
^'
.'l]
r
, , r rr+*
ul
.
*.'i .t;
i.r]
*',{*'r1p
I *.(
rt
1/14t20t5
Nanoparticule: dimensiune = 10-s m

1 micron = 1000 nanometri
tt
00 nm
Oo
50nm
"Nano-compozite"
(+nanotehnologie!)
20nm
1t14t20rs
. Culoare I Opacitate / Transluciditate

la materialele compozite
\,
*
D
. Materialele compozite - folosite

pentru restaurarea directi a leziunilor
coronare - oferi urmitoarele avantaje:
6
Asoect estetic
--t
O -, Abordare conservatoare (minim invazivi)

O -, Adeziune la [esuturile dure dentare
O -, Radioopacitate
a structuritordentare
0 _, Conductivitate termice scizuti

O _, Galvanism bucalabsent
O -, Alternativi la restaurarea cu amalgam
r/141201s
. Materialele compozite - folosite pentru
restaurarea directi a leziunilor coronare - necesitd

rezolvarea umritoarelor probleme :
CJ
CJ
CJ
contrac[ie de Potimerizare
C
C
C
C
Discolorare / dezadaptare marginali
J
J
J
J
Profunzimeagi calitatea polimerizirii

Calitatea adeziunii la dentini (posibilitatea microinfiltraliei
la nivelul interfe[ei adezive)
carie secundari
Sensibilitate postoperatorie
Longevitate (proprietili mecanice - rezistenli la uzuri)
lndicafii de utilizare pentru

materialele compozite
morfofunclionali estetici (fizionom ici) a leziu n ilor
coronare de etiologie carioasi, prin tehnici adezive directe $i
semidirecte (efectuate in cabinet), la din[i frontali gi/sau laterali,
la dinti vitali gi/sau devitali
I . Restau rarea
morfofunctionali estetici (fizionomici) a leziunilor

coronare de etiologie necarioasi, prin tehnici adezive directe $i
semidirecte (efectuate in cabinet), la dinli frontali gi/sau laterali,
la dinli vitali gi/sau devitali
. Leziunile incriminate potfi:
. uzuri dentari (atrilie / abraziune I eroziune / abfractie)
. leziuni traumatice
. leziuni distrofice (de structuri)
. unele fonne de discromii (discoloriri) dentare
. Rezolvarea terapeutici poate fi ob(inutii inclusiv prin
fatetare (metoda directi gi/sau semidirecti)
2. Restaurarea
Ut4l20Ts
lndicafii de utilizare pentru

materialele compozite (continuare)
coronari stratificati, in asociere cu ClS, denumiti
obtura[ie coronari tip "sandwich", tn 2 variante:
. "sandwich inchis" (ClS nu este plasat pini la suprafata
externi coronari, in contact direct cu mediul bucal)
'"sandwich deschis" (GlS este plasat p6ni la suprafata
externi coronari, tn contact direct cu mediu! bucal)
4. Sigilarca ganturilorgi fosetelor, precum gi realizarea de RPR
{Restauriri Preventive cu Rigini}, in profilaxie gi stomatologie
3. Restaurarea
preventivi
5. Fixarea adezivi a protezelor conjuncte unitare (unidentare)

estetice (fizionomice), de tip incrustatii (inlay / onlay), fatete,
coroane de invelig partiale / totale, a puntilorspeciale, a
dispozitivelor ortodontice
lndica{ii de utilizare pentru

materialele cOmpozite (continuare)
directi in cabinet a componentelorestetice
protezelor
ale
conjuncte
7. Realizarea directi in cabinet a unor protezeri estetice (fizionomice)
provizorii
8. Reconstitu irea ( reconstruclia) bo nturi lo r de nta re, in vede rea
acoperirii lor cu coroane de invelig
9. lmobilizarea din[ilor- provizorie sau prelungiti (de durati limitati)
6. Refacerea sau repararea
D Posibilititile de utilizare clinici au fost extinse, datoritd realizirii gi

introducerii in practica uzuali curenti a sistemelor de materiale
compozite cu consistente diferite {fluide, normale sau conventionale,
condensabile), precum 9i a celor cu dubli activare (initierel a
polimerizirii {au mecanism de prizi dual: foto / autopolimerizabil)
l0
Ur4l201s
D lndicatii de utilizare specifice pentru

compozitele fluide:
) obturarea cavitifilor
cu preparalii modificate speciale pentru leziuni

proximale, tip "caseti", tip "crevasi" {"slot"), tip "gan{" sau "jgheab",
tip'tunel" sau "galerie"
) restaurarea leziunilorcervicale
{de colet}, mai ales de etiologie

necarioasi prin mecanisme de uzuri (eroziune / abraziune / abfractie)
in tehnici de obturatie stratificati, aplicate ca prim strat {cel mai

profund), pe post de obtur{ie de bazi (sau chiar liner}, pentru
adaptarea optimi la interfala adezivi cu structura dentari gi pentru
atenuarea (compensarea) tensiunilor inteme (contractie de prizi,
sarcini ocluzale)
[tehnici tip "CBF": "Conventional / Condensable Bonded to Flowable'f
Il lndicafii de utilizare specifice
pentru
compozitele condensabi le:
) obturarea preparafiilor ocl uzale Ei/sa u ocluzo-proximale

prin tehnici de inserare, condensare (fulare) gi modelare
similare celor de obturare cu amalgam, pentru ameliorarea
adaptirii parietale (interne) 9i marginale {externe} a

restauririi, precum
ti a calititii
modelajului morfologiei
funclionale coronare
11
111412015
tr lndica[ii de utilizare specifice pentru

compozitele cu polimerizare duali:
fixarea adezivi a protezelor conjuncte unitare (unidentare)

estetice (fizionomice) 9i a altor dispozitive protetice,
ortodontice, etc. (vezi pct. 5)
tr Modaliteti de utilizare gi tehnici de lucru

indicate pentru materialele compozite
BC
t2
yt4120rs
. Contractia de polimeri zare a materialelor com pozite
,-,:rr.l
ikpr$der6
b0*Aor
*da
*t::l:,;rJ \=-
tr Modaliteti de utilizare gi tehnici de Iucru

Configuralia caviteti (factorul C)
I /,' ; -'.i ; i ",

_ i t:/,-1.---,
,
zF!!{
-Jj
\.
l<)-'*t:
I Us
. )r,o
ivl
4.2
0.5
1.0
3/3
?
2.0
,L-{
4t2 (P
5/1
5.0
13
uAl2AtS
Modaliti[ide utilizare gi tehnici de lucru

Efecte posibile ale contraclieide

polimerizare a compozitelor
Adeziune Ia smalt
cu gravaj acid
Fisuri ln small
D Modaliteti de utilizare gi tehnici de lucru

+
I
I
I
I
??ili
t
I
lii?1
t'i ;?1
I
I
Dentini
Fotopolirnerizare
(in bloc)
Autopolimerizare
(in bloc )
Fotopolinrerizare
(in straturi)
t4
U14120t5
tr Modalitati
de utilizare gi tehnici de lucru

. Compensarea
contractiei de
polimerizare
-Ft
r Utilizarea compozituluifluid drept "liner"
tr Modalititi

r,ryI F,I
| ,i":i \
lt!
.t'
,ll.
tIt,'
l'- I
15
uul2ats
tr Modalitdti

. Preparalii hizotate
. Marginile cavititii: prisme de smalt sectionate transversal
longitudinal (paralel cu axul lor lung)
-,NU
. Gravajul acid al prismelor seclionate longitudinal
mai putin eficient
-,
16
llt4l20t5
tr Modalititi

tr Modalitd[ide utilizare
gi tehnici de lucru
17
UruI2AT5
Matrici (conformatoare) gi pene

-7pentru restaurarea dintilor laterali
(refacerea conturului anatomic Ai
a contactului interdentar proximal)
t8
U14l20rs
B Modalititi de utilizare gi tehnici de lucru


tr
Materiale cu structuri "standard":
, Materiale Compozite {riEini compozite}

. Cimenturi cu lonomeri de Sticli {ClS}
19
uulzars
Cimenturile cu ionomeri de sticle (ClS)

Compozi{ie:
Particule de
tr
CaF,
"sticli": Calciu-FluoroAluminoSilicat
- SiO2 - AI2O3 - AIPO4 - Na.AlF. - AlF3
Acizi polialkenoici (amestec)
- in api
E Ac. Poliacrilic / Ac. ltaconic / Ac. Maleic / Ac. Tartric
Reacfie de prizi:
I
;c:c,
-c@
.c---
*nl
H_-.
cc -'n
-.*
>
.,rc-
i\)---'"
-c
c i
mOnC*
-n
fr-q!
(]@(:&
..,-:
-" l\,l
.-"
"'
"r-
'i--,* q
o
20
U1412015
Cimenturile cu ionomeri de sticli (ClS)

Criterii de clasificare:
D Dupi indicatiile de utilizare

D Dupi structura chimici
u Dupi
mecanismul de initiere gi realizare a prizei
D Dupi modul de prezentare
E Cimenturile cu ionomeri de sticli (ClS)

{. Clasificare dupi indicatiile de utilizare:
{WILSON, McLEAN
- 1988; NIGHOLSON,
MOUNT -20021
> CIS tip l: pentru cimentarea lucririlor protetice conjuncte

gi/sau fixarea adezivi (interfati de adeziune) a
restauriri !or coronare (materiale compozite ; amalgam)
> CIS tip ll: pentru restauriri coronare directe - cu 2 variante:
. CIS tip
11.1.:
. CIS tip
11.2.:
pentru restauriri coronare estetice

gi/sau par[ial estetice
pentru restaureri coronare neestetice

{inclusiv pentru refaceri de bonturi coronare)
> CIS tip lll: pentru liner / bazi, reconstructii coronare interne,
refaceri de bonturi (substituirea dentinei absente)
21
U1412015
tr Cimenturile cu ionomeri de sticli (ClS)

2. Clasificare dupi structura chimici:
> CIS conventionale
> CIS anhidre
> CIS modificate prin adaos de rigini polimerizabile
> CIS modificate prin adaos de pulberi metalice:
1. dozate gi amestecate extemporaneu (aleator I empiric)
2. preparate industrial (prin sinterizare) = CERMET
fl
Cimenturile cu ionomeri de sticli (ClS)

3. Clasificare dupi mecanismul de initiere
gi realizare a prizei:
> CIS autopolimerizabile
(initierc chimici
reactie unici de prizi)
> CIS fotopolimerizabile
(fotoinitiere
reactie dubli de prizi)
> CIS tripolimerizabile
(fotoinitiere
reactie
tripli
de prizi)
22
Ut4l20t5
r)
-M.H
D Gimenturile cu ionomeri de sticli (ClS)

4. Clasificare dupi modul de prezentare:
> CIS sistem bicomponent conventional
(lichid: acid poliacrilic Ai/sau complex de acizi policarboxilici)
.
firi
predozare
. predozat capsulat
> CIS sistem bicomponent anhidru
(lichid: api distilatii sau solu[ie apoasi diluati de acid tartric]
> CIS sistem monocomponent
./.J
U1412015
tr Cimenturile cu ionomeri de sticli
(ClS)
lndicatii specifice de utilizare:
) Cimentarea lucririlor protetice conjuncte

) Fixarea adezivi {interfate de adeziune) a restauririlor coronare
> Restaurarea leziunilor cervicale (carioase / necarioase), inclusiv
la nivelul cementului radicular
) Restaurarea prin tehnici minim invazive a preparatiilor ocluzale
gi/sau ocluzo-proximale modificate ("tunel", "gan!", etc.)
) Restaurarea coronat{ tranzitorie {controlul activitifii carioase in
terapia minim invazivi)
) Restaurarea coronari stratificati, in asociere cu materiale
compozitesau cu amalgam (obturatie coronari tip "sandwich":
inchis / deschis)
E Cimenturile cu ionomeri de sticli (ClS)

lndica[ii specifice de utilizare (continuare]:
) Restaurarea coronari a dintilortemporari

) Refacerea de bonturi coronare in scop protetic
) Protectia dentino-pulpari (liner / bazS)
) Sigilarea ganlurilorgi fosetelor coronare
) Ciment de sigilare endodontic (in tehnici de obturatie de canal)
) Repararea perforatiilor(ciilorfalse) coronare gi / sau radiculare
(in 1/3 coronari a canalelor radiculare)
> Obturatia apicali rctrogradi {in tehnici chirurgicale aiutitoare

pentru tratamentul endodontic)
24
Etapa de terapie medicamentoasi in tratamentul cariei simple dentare:

tratamentul pligii dentinare gi protectia dentino-pulpari
in
tratamentul cariei simple, plaga dentinard este rezultatul etapei

chirurgicale, care urmdregte indepirtarea [esuturilor dure dentare alterate ireversibil
gi realizarea unei prepara[ii apte sd primeascE o restaurare morfo-func[ionalS stabild,
fiabilS gi durabili. [n numeroase cazuri, tratarea unei carii simple superficiale poate
determina realizarea unei cavitS[i care nu implicd decAt smal[ul, fird interesarea
dentinei. De cele mai multe ori ins5, partea profundd de la baza pere[ilor laterali,
precum gi peretele pulpar gi/sau cel (cei) parapulpar(i) se afl5 la nivel dentinar, cu
expunerea directd a dentinei. ln aceste cazuri, se poate vorbi despre existenla unei
pligi dentinare, rezultate in urma ac[iunii instrumentarului folosit pentru prepararea
unei astfel de cavitSli.
in raport cu profunzimea preparaliei rezultate dupd instrumentare, plaga
dentinard prezintd c6teva aspecte particulare, care tin de caracteristicile structurale gi
topografice ale dentinei, precum gi de propriet5[ile sale fizice gi chimice.
Caracteristicile dentinei: lesut mineralizat cu structuri heterogenS, alcituit
din trei faze, cu repartizare inegal5 (volumetric Ai cantitativ):
- fazd anoroanic6 (hidroxiapatitd): 50% din volum - 670/o din masS;
- fazd oroanici (fibre de colagen, proteine necolagenice, glicozaminoglicani):
30% din volum - 2oo/o din mas5,
- ap5: 20% din volum - 13o/o din mas5.
Structura gi reparti[ia topografici a componentelor dentinei:
Componentele structurale ale dentinei (substanfa anorganic5, substanla
organicd gi apa) sunt repartizate neomogen, inegal din punct de vedere volumetric gi
cantitativ, in diferitele zone topografice ale dentinei:
- componenta anoroanic6 (predomind in dentina pericanaliculard): dispusS
uniform, atAt in stratul superficial, cdt qi in cel profund;
- componenta oroanicd (fibre de colagen) si apa (predomind in dentina
intercanaliculard gi in canaticulii dentinari): dispuse neuniform in stratul superficial gi
in cel profund): colagen mai mult in stratul superficial apd mai multd in stratul
profund (circumpulpar).
- lumenul canaliculelor dentinare cregte odatd cu profunzimea, av6nd un
diametru mai mare in zona circumpulparS, fald de cel de la nivelul joncliunii amelodentinare;
- numirul de canalicule dentinare pe unitatea de suprafal5 este mai mare,
odatd cu apropierea de camera pulparS.
Proprieti[ile fizice ale dentinei:
1.- Rezistenta mecanicS (la compresiune, incovoiere, forfecare) depinde de
grosimea stratului dentinar restant gi de gradul de diversificare a orientdrii spa[iale a
fibrelor de colagen intercanaliculare;
poate
amelioratd prin cregterea structurii de rezistentd dentinare
(stimularea depunerii de dentind secundar5);
poate ameliorati prin hibridizarea plSgii dentinare (rSgina adezivd
contribuie la preluarea tensiunilor, impreuni cu colagenul impregnat);
2.- Duritatea - scade pe mSsura apropierii de pulpd (vezi structura topografici);
3.- Elasticitatea - neuniform5 (modul de elasticitate diferit intre dentina peri- 9i
cea intercanalicular5), dar semnificativ superioar6 smaltului;
fi
fi
4.- Permeabilitatea - are loc prin suprafafa dentinard expus5 accesibilE gi

depinde de densitatea gi de diametrul canaliculelor dentinare disponibile (ambii
parametri vartazd in raport cu profunzimea cavitd[ii = apropierea de camera pulpari):
- se poate produce prin difuziune (gradient de concentratie la presiune constantd);
- se poate produce prin filtrare (gradient de presiune la concentra[ie constantd).
Proprieti$le chimice ale dentinei:
1.- capacitatea - tampon pentru aciditate (aparutd ca urmare a procesului carios);
2.- protectia antitoxic5 pentru pulp6;
- sunt corelate cu structura chimicd, dar gi cu grosimea dentinei: eficienta
lor este de 90 - 100% pentru un strat restant > 2 mm gi se reduce la 75o/o pentru un
strat restant = 0,5 mm.
Particularitifile pldgii dentinare:
1.- lipsa sAnoer5rii - avantaj: vizibilitate gi comoditate in lucru;
- dezavantaj: lipsa mecanismelor de apdrare sanguinS;
2.- expunerea directd la factorii mediului bucal:
diferente de temperaturS, de pH, de concentra[ie gi presiune
osmoticS;
microorganisme gi toxine;
enzime gi produgi metabolici;
acegtifactori devin odontopatooeniin lipsa protecliei dentino
adecvate;
3.- contaminarea cu oermeni (infectarea):
prin contact direct cu mediul bucal (septic);
pulpare
prin persistenta "germenilor pionieri" in canaliculele dentinare

dupi EDA (chiar cu izolarea optimd a cAmpului operator: digd);
4.- prezenta limfei dentinare (din canaliculele dentinare, unde se afld alEturi de
prelungirile celulare odontoblastice gi fibrilare nervoase): lichid limpede,
care confine ap6, slruri minerale, enzime, aminoacizi gi reprezintd mediul
care regleazd echilibrul trofic al dentinei. Prin sectionarea canaliculelor
dentinare, odatd cu instrumentarea dentinei, acest fluid se risp6ndegte pe
suprafala pl6gii dentinare gi conduce la:
mediu de culturd pentru germeni;
umiditate permanent6 a suprafelei de secliune dentinare;
5.- prezenta "smear laved'-ului (detritusul dentinar remanent = DDR).
"Smear laye/'(Detritus Dentinar Remanent = DDR)
1.- Defini[ie: Strat superficial microscopic aderent, care acoperd suprafata

dentinarS, rezultat in urma cantitdtii de rumegu$ dentinar produs de zdrobirea
neuniform5 a dentinei in timpul prepardrii prin tdiere (indiferent de tipul
instrumentarului utilizat: ac[ionat manual sau mecanic

rotativ, oscilant, vibrator,
etc.), datoriti deformirilor mecanice gi a cildurii de frictiune.
2.- Morfologie: Strat amorf, relativ neted, format din particule microcristaline
inglobate intr-o matrice din structuri organice denaturate, sub formd de peliculS (film).
Grosimea strqtului este variabilS: de la 1 - 5 pm, p6nd la 10 - 15 pm (dimensiunea
particulelor variazd gi ea. de la 0,5 - 0,8 prm, pAnd \a2,5 - 3 pm).
Factorii care influenteazi orosimea stratului de DDR.
mdrimea gi forma preparatiei (cantitatea de manopere necesare);
tipul instrumentarului tiietor (modul de ac{ionare),
prezen[a unei solu[ii de irigare gi ricire in timpul section6rii dentinei;
cantitatea gi compozitia soluliei de irigare.
Stratul se prezintd sub formi de micropelicul5 ("smear layer") gi de dopuri sau

cepuri intracanaliculare ("smear plugs"). Aceste cepuri pitrund in canalicule pe o
lungime variabil5 (in mod obignuit, in medie. 1 - 2 pm), mai ales in cavit5tile
profunde, deoarece la acest nivel canaliculele dentinare sec[ionate sunt mai largi gi
penetrarea ("tasarea") DDR in orificiile lor de intrare apare mai rapid gi mai facil..
3.- Compozitie chimici:
Constituenti de orioine dentinard (gi/sau amelard):
- din dentina peri- gi intercanalicularS:
- hidroxiapatitS;
- colagen denaturat (gelatini);
- din canaliculi:
- glicoaminoglicani gi proteoglicani;
- elemente de origine odontoblasticS;
- germeni microbieni;
Constituenti de orisine extra-dentinard (lichid bucal):
- salivd;
- germeni microbieni, toxine, produqi de degradare metabolicd;
- elemente celulare (sAnge, gingie).
4.- Solubilizare:
DDR, degi este neomogen, este aderent de dentinS gi r5mAne ferm atagat de
plaga dentinarS, chiar la un lavaj cu jet de ap5 sub presiune; indepSrtarea lui nu
poate fi ob[inutd cu marea majoritate a solutiilor folosite uzual in terapia odontalS.
Solubilizarea DDR se obtine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizare
terapeutici) sau de chelatori (EDTA).
Acizii inlSturi DDR in totalitate (atit micropelicula, cAt gi dopurile sau cepurile
canaliculare); chelatorii inlSturi doar micropelicula (nu penetreazS intracanalicular).
Semnificatia func[ionali a DDR:
Prin origine gi structuri este un liner iatrogen (teoretic nebenefic).
Functional, are efectul unui liner natural (mai ales datorit5 cepurilor care
pitrund in por[iunea incipientd a canaliculelor dentinare) poate fi benefic in
tehnicile clasice convenfionale de tratament al plSgii dentinare:
- reduce permeabilitatea dentinarS;
- influenteazi conductanfa hidraulicS (migcarea limfei in canaliculele dentinare);
- blocheazl penetrarea germenilor microbieni spre pulpd - dar nu gi a toxinelor,
enzimelor, produgilor metabolici (factori cauzali ai inflama[iei pulpare);
- ploblema microinfiltra[iei marginale (nu o poate preveni eficient).
lntr-o cavitate nerestauratS, DDR dispare in c6teva slptdmini, prin
dizolvarea sa de citre acizti endogeni din salivi gi din placa bacterianS, rezisten[a sa
in aceste conditii fiind limitat5.
Microinfiltra[ia marginali - se produce prin:
- microspalii intre pere[ii cavitdtii gi materialul de restaurare (aceste spa[ii
existd intotdeauna, in lipsa adaptirii perfecte gi a adeziunii);
- permeabilitatea stratului protector;
- porozitE[ile gi intersti[iile DDR.
Combaterea microinfiltratiei marginale - depinde de abordarea terapeuticS:
clasic (conven$onal): nu influen[eazd (nu modiflci / nu indepSrteazi) DDR;
tratanentul
- tratamentul modern (actual): modifici / indep5rteazl DDR>>* hibridizarea plSgii
dentinare = cuplare adezivi de interfat5 la nivelul suprafelei dentinare gi inchiderea
sa etangS, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare>----r realizarea adeziunii dentinare.
Lu6nd in considerare aspectele legate de caracteristicile pldgii dentinare,

motivele utilizdrii unor mijloace de izolare gi de protectie a acesteia sunt acelea de a
menaja pulpa dentari integrd gi, eventual, de a facilita refacerea pulpei afectate
reversibil.
Obiectivele tratamentului plagii dentinare (ale protec$ei dentino - pulpare):
1.- Protectia pasivi (inerta):
izolarea c6mpului operator, corelatd cu toaleta caviti[ii (indepdrtarea
resturilor de dentind gi smal[, a urmelor de salivS, sAnge, secre[ii, rimase
in cavitate din timpul prepar5rii;
protec[ia fa[i de agen[iifizici (mecanici, termici, electrici) gi chimici;
obliterarea (inchiderea etangd) a orificiilor canaliculelor dentinare, pentru
a preveni difuziunea (penetrarea) in directie pulpard a stimulilor nocivi;
preparaliei (corectarea unor
restabilirea formei interne optime
imperfec[iuni ale peretelui pulpar / parapulpar);
etangarea parietalS / marginalS, in scopul evitirii aparitiei microinfiltratiei;
2.- Protectia activi (biologica):
terapie cu efect antimicrobian (bacteriostatic sau bactericid);
stimularea mecanismelor defensive gi reparatoare locale pulpo{entinare
(cicatrizare, remineralizare a dentinei restante,,afectate" reversibil,
neodentinogenezi).
Aceste obiective se realizeazl cu ajutorul unor materiale care, pentru a
permite ob[inerea rezultatului scontat, trebuie sd intruneascd o serie de calitdti.
Calita[ile necesare unui material optim de protec[ie dentino4ulpari:
- neiritant pentru structurile pulpo-dentinare, prin compozi[ie gi proprietS[i
fizice, chimice, biologice;
- pansament adecvat pentru prelungirile celulare fibrilare sectionate din
interiorul canaliculelor dentinare;
- izolare gi rezisten[5 mecanicd (presiune ocluzald/masticatorie);
- izolare termici (rece / cald) - inclusiv firi reactie exotermd proprie de prizS;
- izolare electrici (diferente de potenlial);
- izolare chimicd;
- compatibilitate chimic6 cu materialul de restaurare coronarS;
- radioopacitate;
- inchiderea etangd (blocarea) germenilor existen[i in canaliculele dentinare;
- remineralizarea dentinei ,,afectate" (vindecarea leziunilor reversibile - cicatrizare);

- stimularea formirii dentinei scleroase (rezisten[5 crescutd gi permeabilitate
scdzutd);
- stimularea depunerii dentinei secundare de reparalie (neodentinogenezd);
- rezolutia inflama[iei pulpare asimptomatice produsd prin evolu[ia cariei simple;
- insolubil gi inalterabil in condiliile mediului bucal;
- absen{a color5rii (impregn5rii) structurilor dure dentare (evitarea discromiilor);
- manipulare clinic5 ugoar6 (manevre simple, comode, rapide).
Etapa de terapie medicamentoasi in tratamentul cariei simple dentare,

denumiti curent uzual tratamentul plagii dentinare gi protec[ia dentino-pulpari,
poate fi abordati gi realizat6 in dou5 moduri: conceptia clasicd (materiale gi tehnici
conven[ionale), respectiv conceptia moderni (materiale gi tehnici actuale, bazate pe
conceptul de adeziune amelo-dentinari).
Concepfia clasicd (materiale gi tehnici conventionale]

Aceasta considerd cd plaga dentinard necesitd o abordare terapeuticd
diferitS, in func[ie de profunzimea cavitdtii 9i de aspectul dentinei din zona cea mai
apropiatd de camera pulpard (peretele pulpar gi/sau parapulpar).
Cel mai important motiv pentru care este necesari utilizarea unui material
de izolare gi protec[ie pulpard este acela de a preveni actiunea unor factori iritativi
nocivi asupra pulpei dentare, factori ce provin din componentele diferitelor materiale
restauratoare, de la diferenlele de temperatur5 ori de potential electric transmise prin
intermediul materialului de obturatie coronard pdnd la dentind gi pulp5, sau de la
penetrarea microorganismelor ori a produgilor lor patogeni prin spa[iile existente la
nterfata prepara[i e/restau rare (m croi nfi ltra[i e marg na 5).
Aceasti conceplie ia in considerare doar primele 4 caracteristici ale plEgii
dentinare (expuse anterior), fdrd a [ine cont de prezenla gi rolul DDR, mai ales in
ceea ce privegte posibilitatea ob[inerii inchiderii etange parietale marginale, in
scopul evitdrii aparitiei microinfiltraliei.
Din punct de vedere al adAncimii (profunzimii), cavitdtile se pot clasifica in:
- superficiale;
- medii;
- Profunde.
Dentina restantd de la nivelul pldgii dentinare poate fi .
o de aspect si duritate normalS (aparent slnitoas5 clinic)
Deqi apare de aspect normal, ea este alcdtuitd din zone alternante de:
- dentini normalS, in care canaliculele dentinare nu prezintd in interiorul
lor microorganisme;
- dentini par[ial demineralizatS, in care pot fi gdsite microorganisme
pionere;
- dentini transparentS, translucid5 sau scleroas5, cu degenerescentd
calcar5 (tradusd prin obliterarea canaliculelor dentinare prin hipercalcificare) gi de
aceea relativ impermeabila pentru microorganisme;
- dentini opacd, cu canalicule cu aspect devital, de "traiecte moarte".
Daca dentina restanti in timpul instrumentirii are sub 2 mm grosime,
produs5
prin manoperele terapeutice (mai ales incorecte) poate determina
cSldura
leziuni pulpare reversibile / ireversibile (uneori pAnd la necrozi pulpard).
Prelungirile odontoblastice
interiorul canaliculelor dentinare
sectionate odatd cu dentina, in condiliile in care nu au fost expuse anterior nici unui
factor iritativ (carie cronici cu evolutie lentd, uzurd prin abraziune / atritie, etc.) gi deci
nu au avut posibilitatea de se adapta in timp, vor suferi un proces de
degenerescen[d gi necrozS, care uneori poate atinge chiar celula odontoblastic5
primari de provenien[d gi, drept consecin[5, canaliculele dentinare implicate vor
deveni goale ("traiecte moarte").
Clinic, se poate delimita destul de ugor dentina alterati de cea normalS,
prin aspectul gi consisten[a diferite.
ln cariile acute cu evolulie rapid5 (umede), aceste alternanle sunt greu
de diferen[iat.
o dentina duri, piomentat6
Prezintd aceleagi zone ca gi dentina de aspect normal. Aspectul de
i
din
pigmentare maximd a pl5gii dentinare este specific cariei cu evolu[ie lenti

(stalionare) gi este caracterizati prin scleroza canaliculelor dentinare, cu formare de
dentin5 transparentd. Aceastd dentind este mai calcificati gi mai eficientd impotriva
invaziei microbiene fa[5 de cea cu aspect normal, de aceea este bine sd fie pistratS.
dentini dur5, cu zone mici de dentind alteratd ireversibil

Aceasta prezintd alternan[a celor 4 zone (descrise mai sus) gi o
suprafal5 de cel mult 1 mm'in care dentina este distrusd ireversibil, canaliculele
dentinare sunt dilatate, cu microorganisme, enzime gi toxine in interiorul lor, cu
dem neral izarea intensi a dentinei intercanalicu lare.
in aceastd situalie clinicS, dacd se presupune cd indepdrtarea acestei
zone punctiforme ar putea duce la deschiderea accidentalS a camerei pulpare gi la
transformarea unui tratament de carie simpld intr-unul de carie complicati (cu ganse
mai reduse de reugitd pentru mentinerea vitalititii pulpare), se poate proceda la un
o
coafaj indirect, dacd existd condi[iile locale gi generale care permit acest lucru.
ln practica curentS, in tratamentul plSgii dentinare apar mai multe noliuni:
bazd propriu-zisi (obtura[ie de bazd);
liner (cdptugire);
lac dentar (varnish);
bazd intermediar5;
coafaj indirect.
Termenul de obturatie de bazd se referi la aplicarea pe suprafala dentinei
expuse a unor materiale cunoscute sub denumirea de cimenturi dentare sau baze
propriu-zise, ce au o rezisten[d mecanicd superioarS, asemindtoare cu cea a
dentinei; baza are rolul:
- de a conferi o protec[ie fizici (mai ales mecanicd gi termic5) gi chimici
pentru complexul pulpo-dentinar;
- de a constitui un suport mecanic pentru restaurarea de duratS, distribuind
stress-ul local exercitat asupra sa spre dentina subiacentS;
- de a fi un substituent al dentinei distruse prin evolufia procesului carios sau
indep5rtate prin instrumentare.
Aceste obiective presupun o grosime minimd de't-1,5 mm a stratului din
materialul de obtura[ie de bazd, care trebuie sE prezinte rezisten[i mare la

compresiune, modul de elasticitate ridicat (deci elasticitate redusS = rigiditate),
precum gi conductibilitate gi difuzibilitate termic6 similare cu cele proprii ale [esuturilor

dure dentare. Bazele propriu-zise sunt folosite in cavitd[i de adAncime medie, in care
existd dentind normal coloratd sau pigmentatd. Materialele indicate pentru obtura[ii
de baz5 sunt:
ciment oxifosfat de zinc (FOZ);
cimenturi policarboxil ice (PCZ),
cimenturi zinc oxid - eugenol (ZOE) modificate (de preferat fa[i de
preparatul ZOE convenlional clasic);
- cimenturi cu ionomeri de sticlS (ClS)
Termenul de liner (cdptugire) este utilizat pentru suspensii, paste, cimenturi
bicomponente (volatile sau cu un mecanism de reactie de prizd) pe bazd de
Ca(OH)2, ZOE Si (mai nou) CIS conventionale (cu prizd chimici), dar mai cu seami
CIS modificate prin adaos de rSgini fotopolimerizabile. Toate acestea pot fi aplicate
pe suprafa[a plSgii dentinare, strict pe dentinS, intr-un strat fin, formAnd o peliculi
sub[ire de pAnd la 0,5 mm. Acegti lineri se folosesc inclusiv in coafajul indirect gi
permit realizarea unei bariere protectoare fat5 de factorii chimici nocivi, dar gi un grad
acceptabil de protec[ie termicS. Deoarece aceste preparate, cu excep[ia ClS, nu au
duritate gi rezisten[d mecanicd suficienti gi nici grosimea convenabilS pentru a
conferi o protec[ie fizici eficient5, se recomandd acoperirea lor, in cavititile medii
(mai ales cele care suporti presiuni ocluzale directe), cu un ciment dentar (baza
propriu-zisi).
Lacurile dentare (varnish-urile) sunt substanle inerte, neutre chimic, care se

aplicS pe perelii prepara[iei pentru a creea o barierS fa[i de ac[iunea iritanti a unor
materiale de restaurare gi a penetrdriifluidului bucal la interfala prepara[ie/restaurare.
Ele pot preveni modificarea culorii dintelui (in cazul obtura[iilor de amalgam), permit
un grad de izolare a canaliculelor dentinare seclionate, put6nd preveni gi/sau limita
hipersensi bil itatea dentinard postoperatorie.
Lacurile dentare sunt solu[ii de rSgini naturale (copal, colofoniu) sau sintetice
(acetat de celuloz5, polistiren) solubilizate in solven[i organici (alcool, acetonS, eter,
cloroform, etc.). Evaporarea solventului formeazd o peliculS cu rol izolator, fird

actiune protectoare mecanicS, termicd sau stimulatoare biologicS- Anumite lacuri pot
conline gi substanle cu rol terapeutic: eugenol, timol, fluor. in general, lacurile
dentare nu sunt indicate in restauririle cu materiale adezive pe bazd de rdgini, care,
prin prezen[a monomerilor, conduc la dizolvarea rdginii lacului dentar; in plus, unele
componente (vezi mai sus) pot influenta negativ reactia de prizl (bazatd pe
polimerizare) a acestui tip de materiale..
Coafaiul indirect este o metodd de tratament mult mai complexS, care
presupune mai multe obiective:

- dezinfectia plSgii dentinare;
- obliterarea canaliculelor dentinare sectionate;
- protectia pulpei dentare fald de agenlii iritan[i (fizici, chimici);
- stimularea neodentinogenezei (se obtine prin preparate cu Ca(OH)z sau ZOE).
Se urmiregte prin aceasti metodd terapeutici distrugerea germenilor
prezen[i in canaliculele dentinare, precum gi reducerea permeabilit5tii dentinare prin
formarea de dentind transparenti 9i reducerea microinfiltratiilor marginale ce pot
genera inflamatia pulparS.
Rolul bazelor intermediare utilizate in coafajul indirect este de:
- acoperirea gi protejarea preparatului de coafaj (vezi mai sus);
- izolant impotriva agentilor chimici;
- agent terapeutic pulpar^
Datoriti rezistentei lor mecanice reduse gi a slabei lor protec{ii antitermice,
precum gi incompatibilitatii unora dintre ele (ZOE) cu materialele de restaurare
aderente pe bazd de rSgini, in tehnicile clasice (convenfionale) aceste preparate
trebuie acoperite cu un alt material care sE asigure convenabil aceste cerin[e.
Cerin[ele in cauzd vor fi obtinute cu bazele propriu-zise: ciment FOZ sau PCZ pentru
ZOE, respectiv CIS pentru Ca(OH)2. De aceea, preparatele utilizate pentru
acoperirea preparatelor de coafaj poartd denumirea de baze intermediare.
Materialele folosite cabaze intermediare pot fi :
- ZOE conventional clasic (tradilional);
- cimenturi cu Ca(OH)z (cu prizi auto- sau fotopolimerizabilS);
- CIS tip lll.
La acestea se adaugS, la ora actualS, sistemele de adezivi dentinari.
Concep[ia moderni (materiale gi tehnici actuale]
Aceast6 conceptie ia in considerare toate caracteristicile pl5gii dentinare
(expuse anterior), in special prezenta si rolul DDR, mai ales in ceea ce privegte
posibilitatea obtinerii inchiderii etange parietale / marginale, in scopul evitdrii apari[iei
microinfiltratiei. Microinfiltra[ia este consideratd actualmente drept factorul nociv
principal responsabil pentru aparitia complicaliilor pulpare, prin penetrarea germenilor
microbieni p6nd la nivelul pulpei dentare; ea poate fi evitati eficient prin inchiderea
etangi a interfe[ei preparatie / restaurare.
De aceea, tratamentul modern al pl5gii dentinare este bazal pe conceptul de

adeziune dentinarS: modificarea sau indepdrtarea DDR>--* hibridizarea plSoii
dentinare = cuplare adezivd de interfalS la nivelul suprafelei dentinare gi inchiderea
sa etangd, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare>-+ realizarea adeziunii dentinare.
Hibridizarea
pligii dentinare gi realizarea adeziunii dentinare -
ob[ine prin strategii terapeutice diferite:
1.- menlinerea DDR gi cregterea fo(ei de coeziune
se poate
prin infiltrarea
gi
impregnarea cu primer gi monomer adeziv -* DDR modificat, care evitd dizolvarea

sau desprinderea ulterioari de pe suprafala dentinarS; modalit5ti de ob[inere:
- ameliorarea rezistenlei acide a DDR, prin tratare cu fosfat acid de calciu,
- fixarea DDR prin impregnarea cu r5gind (monomeri);
- fixarea DDR cu glutaraldehidd, ac. tanic, clorurd fericS;
- modificarea DDR gi substituirea sa cu un precipitat cristalin acidorezistent: PDR
(Protector Dentinar Remanent = PDR), prin tratare cu acid azotic 2,5o/o gi oxalat
feric (sau oxalat de aluminiu, sau oxalat de potasiu).
2.- indepirtarea terapeutici a DDR
poate fi: partialS (numai micropelicula);
totalS (micropelicula gi cepurile intracanaliculare);
modalitali de oblinere: gravarea acidd a pldoii dentinare (pentru adezivi);
condilionarea plSgii dentinare (pentru PCZ 9i CIS);
prezintd avantaie gi dezavantaie.
Avantaje ale gravirii acide a pligii dentinare:
lipsa total5 a nocivitdtii putpare (daci se respectd riguros indicaliile de
utilizare: concentra[ie, timp de actiune);
inliturarea complet5 a DDR = eliminarea principalului rezervor poten[ial
de excitalii nocive pentru pulpd (germeni gi produse toxice microbiene);
eliberarea canaliculelor dentinare (microreten[ii
descoperirea
mecanice);
eliberarea fibrelor superficiale din colagenul dentinar:
- microretentii mecanice;
- substrat pentru legituri chimice directe (covalente);
evitarea microinfiltra[iei marginale consecutive dizolvdrii in timp a DDR
(permite penetrarea gi colonizarea germenilor = carie secundard
marginalS gi / sau recidiv5 de carie).
Dezavantaje ale gravdrii acide a plagii dentinare:
cregterea semnificativd a permeabilitSlii dentinare - variabilS in raport cu
grosimea DDR indep5rtat gi cu grosimea dentinei restante.
gi
Avantajele adezivilor in tratamentul pldgii dentinare gi protecfia dentino-pulpari:

- sigilarea suprafelei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) 9i a
interfetei cu materialul de restaurare;
- eliminarea sau reducerea hipersensibilitetii I hiperesteziei dentinare;
biocompatibilitate pulpard corespunzdtoare - se explicS prin:

- blocarea penetrSrii germenilor gi toxinelor (dacd se indepSrteazd DDR);
- majoritatea componentelor cu potenlial toxic ale sistemelor adezive scad
rapid sau sunt blocate in compugi chimici stabili (au timp de prizd scurt);
- flux centrifug gi diluare prin limfa dentinarS;
detoxifiere posibild prin circulatia pulpard de intoarcere.
Dezavantajele adezivilor
pulpari:
egecuri
in tratamentul flngii dentinare gi protecfia dentino-
in timp ale sigil5rii etange --- dehiscen[e gi microinfiltralii
la
interfata cu dentina;
- adeziune initialS slabd in imediata vecindtate a canaliculelor dentinare
(numir redus gi dispozilie improprie a fibrelor de colagen);
- adeziune redusd in cavitd[ile profunde, in apropierea pulpei (canalicule
dentinare mai multe, cu suprafa[a orificiilor mai mare--+ scade suprafafa
de adeziune gi rezistenla la forfecare);
- adeziune initiald mai slabi la plaga dentinarl cu modificSri carioase
incipiente (reversibile);
- scdderea potentialului defensiv pulpar (imunosupresia limfocitelor T
datoritd componentelor sau concentra[iei unor substante din sistemele
adezive);
- cregterea temperaturii intrapulpare (la sistemele adezive
fotopolimerizabile);
- gravarea acid5 sau condi{ionarea acid5 a dentinei- poate produce:
-cregterea permeabilititii dentinare---amplificarea difuziunii
componentelor toxice pentru pulpd;
-'-?::ffi
::?3,*lEllLlT$: i "i: IXlSl["#?.1i3

",^
gi, mai ales, devansarea lor de cdtre toxine.
i
pionieri")
( i n c, u s
v,,
g erm e n
Aleoerea conduitei terapeutice (inclusiv selec{ia materialelor gi/sau
preparatelor necesare) in tratamentul plSgii dentinare se va face [in6nd cont de o

serie de elemente definitorii:
- profunzimea cavitS[ii 9i grosimea stratului de dentin5 restantS;
- permeabilitatea dentinei, variabild in func[ie de viteza de evolulie a
procesului carios (cu evolulie rapidd = permeabilitate crescutd);
- gradul de etangeizare al interfetei obturalie coronari / dinte,
- materialul pentru restaurare de durat5 utilizat, care poate satisface cele
mai multe cerinle privind etangeizarea preparaliei, luAnd
considerare
caracteristicile anatomice, fiziologice gi biologice ale [esuturilor dure dentare,
respectiv ale organului pulpar.
In raport cu ad6ncimea cavititii, pot exista mai multe situa[ii clinice:
t - cavitd[i superficiale:
in aceste cavitSfi, pulpa dentar6 este acoperitd de un strat suficient de
gros de dentini restantd dur5, cu aspect normal, care asigurS protec[ia necesard fa[5 de
factorii agresori, iar infiltralia microbiani la nivel dentinar este minimd sau absentS.
ln acest tip de cavitS[i, atunci cAnd vom folosi ca material restaurator
amalgamul de argint, este suficientd aplicarea unui lac dentar pentru a creea o
barier5 in calea progresiei produgilor de coroziune spre [esutul pulpar. in tehnicile
moderne se indicd gi utilizarea tehnicilor adezive (adezivi amelo-dentinari pentru
amalgam). Dacd materialul restaurator este un compozit pentru obtura[ie sau o
incrustalie esteticd (din compozit sau din ceramicd), este suficient sd se recurgd la
hibridizare prin tehnici adezive pentru protejarea suprafe[ei dentinare denudate.
cavitdlide adAncime medie:
in aceste cavitSli, daci materialul restaurator va fi amalgamul de argint,
avAnd in vedere necesitatea izolirii termice a pulpei dentare, se va utlliza o obturatie
de bazd cu CIS (de preferin[5 fotopolimerizabil), care ofer6 o rezisten[5 optimi la
in
t-
fo(ele de condensare a amalgamului, precum gi ta posibila degradare datoratd

factorilor din mediul bucal care penetreazd prin microinfiltralie marginalS. Alte
materiale ce mai pot fi utilizate in acelagi scop sunt cimentul PCZ gi cimentul FOZ,
acestea oferind o bund izolare termicS, electricd, precum gi o rezisten[i mecanicd
adecvati intr-un strat de 1-1,5 mm grosime.
Pentru restaurarea directS prin obturalie cu compozit in cavitS[i ocluzale
sau ocluzo-proximale la din[ii laterali, in tehnicile clasice, conventionale, materialul
ales pentru protec[ia plSgii dentinare prin obtura[ie de bazd este un ciment dentar
compatibil cu compozitul gi rezistent la for[ete de masticatie aplicate pe suprafa[a
obtura[iei (optim. CIS modificate prin adaos de rdgini, fotopolimerizabile; mai pot fi
utilizate: CIS tip lll autopolimerizabile, PCZ, FOZ).
Dacd restaurarea cu material compozit nu este supusi direct forlelor
ocluzale (masticatorii), in tehnicile clasice, conven[ionale, se poate utiliza pentru
protectia dentino-pulpard un liner cu Ca(OH)2, (pe o intindere controlat5, limitatS,
pentru a nu reduce nejustificat suprafata de adeziune dentinard); se mai poate
recurge la aplicarea unui liner pe bazd de CIS fotopolimerizabil, pentru a favoriza
adeziunea compozitului.
'[n
ultimii ani, marea majoritate a autorilor gi a gcolilor de medicind
dentar6 cu recunoagtere gi consacrare pe plan mondial promoveazd gi sus[in tehnici
directe de restaurare coronarS, cu materiale compozite moderne actuale, care au
compozi[ie, mecanism de priz5 gi structurd perfec[ionate gi optimizate (fa[a de
compozitele clasice, nu mai existd probleme reale de biocompatibilitate, legate de
sistemul de activare a prizei prin autopolimerizare cu ini[iere chimicd utilizAnd un
peroxid gi o amin5 tertiarS, sau de gradul de conversie a monomerilor, cantitatea de
monomer rezidual gi timpul de injumdt5[ire al radicalilor liberi poten[ial reactivi).
Astfel, din acest punct de vedere, potenlialul nociv pentru pulpa dentar6 este foarte
redus sau absent.
De aceea, in aceste tehnici, nu mai apare indicatd utilizarea liner-ului
sau a obturatiei de bazd ca necesitate in cavitSlile de adAncime medie. Tratamentul
plSgii dentinare gi protec[ia dentino-pulpard sunt obtinute prin intermediul realizirii
corecte a adeziunii (interfati etang5, cu sigilarea canaliculelor dentinare deschise).
prevenirea aparitiei
suprafa[a dentinar5
Pentru facilitarea adaptSrii
discontinuititilor (dehiscentelor) la acest nivel, este indicatd gi utilizarea, in loc de
liner, a unui compozit fluid fotopolimerizabil ("flow"); tehnica este denumitd curent
"CBF" ("Conventional / Condensable Bonded to Flowable); in plus, aceasta prezintd
gi avantajul compensdrii contractiei de polimerizare, cu reducerea tensiunilor interne
care apar in urma acestei contrac[ii.
cavitdli profunde:
in cavitS[ile profunde, in care dentina rdmasi pe peretele pulpar gi/sau
parapulpar este de grosime foarte redusS (0,5 -1 mm) gi nu mai asigurd o proteclie
satisfdcdtoare pulpei dentare fatd de agenlii agresori, dacd restaurarea va fi f5cuti
cu amalgam, se poate realiza un coafaj indirect, folosind urm5toarele materiale:
preparat (cel mai frecvent de tip liner) cu Ca(OH)2, aplicat strict in zona cea mai
profundi a cavitS[ii (in scopul stimulSrii neodentinogenezei gi pentru calit5lile sale
antiinflamatoare pulpare gi antimicrobiene), ce va fi acoperit cu un ciment ZOE
modificat (de preferat fa[d de preparatul ZOE conven[ional clasic), cu ciment PCZ
sau cu CIS (utilizarea cimentului FOZin aceste cazuri este discutabil5, infunctie de
forma de prezentare a preparatului cu Ca(OH)2, pentru a nu produce inactivarea pHului bazic al acestuia, datoriti acidit5lii cimentului gi, de aceea, este evitati. De
la
gi
t-
10
asemenea, este de evitat in aceastd situa[ie gi poten[ialul nociv pentru pulpa dentard
al caracterului exoterm al reacliei de prizd a cimentului FOZ).
CAnd restaurarea directd (obturalie) sau indirecti (incrustatie) va fi cu
materiale gi tehnici bazate pe adeziune amelo-dentinarS, in cavitd[ile profunde se
poate aplica un preparat de coafaj (optim, de tip liner) cu Ca(OH)z (de asemenea pe
o intindere controlatS, strict limitat5, pentru a nu reduce nejustificat suprafafa de
adeziune dentinarS), care va fi acoperit cu o bazd intermediari din ClS.
11
Ut4l20t5
lzolarea cimpului operator
in medicinadentar6
Medicind Dentard
Odontoterapie Restauratoare - Cariologie
2014 I 2015
Avantaj ele izol5rii cf,mpului operator

Cimp operator curat, uscat,
-7 cu lichid bucal
flri posibilitatea
contaminirii
_, Posibilitatea accesului Ei vizibilititii optime, atit pentru

medic cit gi pentru asistenti
_7 Posi bi litatea oblineri i proprietiti lor optime ale materialelor
dentare utilizate
_l
Protectia corespunzitoare pentru pacient gi pentru medic,

evitind complicatiile suportate de pacient gi consecintele
legale risfrAnte asupra practicianul u i
Eficienti crescuti a actului operator,
-7 terapeutice
a manoperelor
Ut4l201s

_| lmplici
3 elemente conceptuale:
o controlul umidititii in zona de lucru
pirtilor moi gi realizarea accesului

corespunzitor
a indepirtarea
o prevenirea accidentelor 9i incidentelor
intraoperatorii

J
lmplici
3 elemente conceptuale:
c controlul umidititii in zona de lucru

-
excluderea fluidelor din cimpul operator:

-
salivi {lichid bucal)
fluid din gantul gingival
singe (singerare gingivalil mucozali)
api (inclusiv vapori din respira[ie]
eficienti diferiti, variabili, in funclie de metoda

de izolare utilizati
- are
t/t4t20t5

-) lmplici 3 elemente
o
conceptuale:
indepirtarea pi(ilor moi gi reatizarea accesului

corespunzitor
- men[inerea deschiderii
gurii (cu amplitudinea necesari)
gi indepirtarea {prin apisare sau tractionare} a limbii,

buzelor, obrajilor, g.a. - inclusiv a marginii libere gingivale
pericervical la dinlii din cimpul operator
eficienli diferitii, variabili, in functie de metoda de

izolare utilizati
- are

J
lmplici 3 elemente conceptuale:

e prevenirea accidentelor gi incidentelor
intraoperatorii
-
evitarea lezirii pacientului pe parcurcul actului terapeutic:

- senzatia de sufocare / innecare {accese de
-
panici}
inghitire / aspirare de resturi, fragmente {materiale

de restaurare, tesuturi dentare), instrumentar mic
- lezarea accidentali a
pir[ilor moi
eficienti diferiti, variabili, in funclie de metoda de

izolare utilizatii
- are
r/t4120ts
tiiloace de izolare a cimpului oprator

_7 Mijloace absorbante:
e aspirator cu debit mare ("chirurgical")
c aspirator de
salivi pentru plangeu {uzual}
o rulouri, comprese, bureli, cu ro! absorbant
fir (gnur) de retractie gingivali

c scuturi protectoare {pentru istmul faringian gi I sau
e
regiunea
jugali)
c automaton
o mentinetoare de rulouri gi cleme dentare
(pentru fixarea gi men[inerea accesoriilor absorbante)
_, Mijloace izolante:
o diga
dentari
Aspiratorul cu debit mare ("chirurgical")
pretuarea gi indepirtarea particulelor mici solide {pulverizate)

gi a apei imprigtiate de spray-ul ap5/aer (unit, piese de mini)
- parametri de lucru
(eficien(i):
- = 0,5 I de lichid aspirat
in = 2 sec.
- capacitate de preluare: 75
- capacitate de preluare:
95% apa de la spray
100% particule mici solide
u14l2At5
Aspiratorul cu debit mare ("chirurgical")
Ja
avantalele utilizirii spray-ului api/aer + aspiratorul cu debit mare:

-
indepirtare eficienti fragmente, particule, api pulverizati
- evitarea
deshidratiirii lesuturilor
- acces +
vizibilitate buni in cimpul operator arigat
- sensibilitate
durcroasi mai redusi {chiarfiri anestezie - se eviti
supraincilzirea dintelui)
- eficienta manoperelorterapeutice (se
gi extinderea cimpuluioperator
elimini pauzele: *clitit")
(pini la un cadran - hemiarcadi)
- preluarea practic in totalitate fragmente, particule, pulberi
metalice (eventual recuperate)
Diga dentari
o Avantale
e Dezavantaje
o Condi{ii care
limiteazi aplicarea
Ut4/2015
Tehnici de instalare pentru diga dentari

_,lnstalare simultani
foliei Ei a clemei
(cu I firi rami in acelagi timp)
,lnstalare succesivi: folie
- clemi - rami
,lnstalare succesivi: clemi
c Avantaje
folie
- rami
pentru fiecare dintre ele
o Dezavantaje
lzolarea cu digd:
Introdusi gi brevetati de
S. C.8ARA'UM
(1864- NewYork)

Cursuri Ex FINAL

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Ex FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIBLIOGRAFIE EXAMEN SESIUNE

An univ. 2A14 12015

1. Note curs predat (an2AM I 2015);

in Odontoterapia Restauratorie" (Mariana Br6nduga Popa gi

colab.), Editura UniversitarS "Carol Davila", Bucuregti, 2OO2 (reedit.2005):

- cap. 4, integral: pag. 89

- cap. 5, subcap. 5.1.: pag. 111

3. "Manual de Odontoterapie Restauratoare" (Elena - Cristina Marcov

colab.), vol. 2 ("lnstrumentarul utilizat in Odontoterapia Restauratoare"), Editura Ars

- cap. 12, subcap. 12.2.4.: pag. 283

- cap. 12, subcap. 12.2.6.: pag. 355

Tratamentul eariei simple dentare

U.M.F. "Carol Davila" Bucuregti

Facultatea de Medicini Dentar5 - Departamentul lll

Atitudinea terapeutici fafa de caria simpli dentare:

_/ tratamentul leziunilor carioase instalate

o dependent de gradul de evolulie gi de extinderea

ofiri lipsi de substanti duri dentari decelabili

operatorie conventionari (invazivi)

..i: ::i:.::,iri-_:: :::

Tratamentul conventional (clasic)

_1Faza de tratament chirurgical

_iFaza de tratament medicamentos

*lFaza de tratament restaurator

1i::l:'i::::L:l a:.:i r:-:!::i.,j:::1:1:943:1.::l:::rj,:ai::irj.a'-a-:l

Tratamentul convenlional (clasic)

_lFaza de tratament chirurgical:

c lipsa de substanti rezultati este preparati sub o anumiti formi

fazi (etapi) este denumiti clasic: ,,prepararea cavititii"

Tratamentul conven[ional (clasic]

_, Faza de tratament medicamentos:

rind pligii dentinare (suprafata de

dentini denudati in urma exciziei chirurgicale anterioare),

"tratamentul pligii dentinare"

3 in final, urmiregte si realizeze in mod adecvat

Tratamentul convenlional (clasic)

3 urmiregte refacerea morfologieicoronare gi a funcliilor

obiectivul poate fi realizat prin mai multe categorii de tehnici

- directe {obturatii coronare}

Materiale gi tehnici convenfionale (clasice)

Materiale de restaurare coronari: Neestetice I Estetice

Tehnici de restaurare coronari:

Metode gi tehnici conven[ionale (clasice]

in cabinet ("chair - side")

- FARA amprenti gi model(se lucreazi

Metode gi tehnici convenfionale (clasice)

- cabinet + laborator tehnici dentarE

formi / proprietiti finale (laborator)

- mai multe Eedin(e de lucru

Materiale estetice (fizionomice)

D Estetic: PREFERABIL, in raport cu Fizionomic/ Cosmetic

Tehnici adezive de restaurare coronari:

obturatii (mai rar: fafete)

Metode gi tehnici adezive de realizare

cabinet ("chair - side")

Metode gi tehnici adezive de realizare

o singuri gedinti de lucru

lnOirectd: c lmediati (lndirect - directd)

Metode gi tehnici adezive de realizare

side"): CAD , CAM

Propriu-zisi - cabinet + laborator

Principiile generale clasice {conven$onale}

reguli fizice (predominant mecanice)

modificarea partiali a morfolog iei coronare