Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 9 Articulatoarele in confectionarea protezelor totale

Definitie : articulatorul este un dispozitiv mechanic care reproduce cinematica


articulatiei temporomandibulare si prezinta doua brate la care pot fi montatea
modelele maxilar si mandibular pt a simula miscarile mandibulei.

Conditii minime pt articulator in confectionarea protezei totale


-sa reproduca corect relatia orizontala si verticala a modelelor
-sa aiba un pin incizal ajustabil si calibrat
-sa permita preluarea inregistrarilor realizare cu un arc facial de transfer
-sa ofere posibilitatea efectuarii miscarilor de deschidere-inchidere prin miscarea in
jurul axei balama terminale;
-sa permita executarea de miscari de propulsie si lateralitate

Concepte ocluzale in edentatia totala


-principiul conducerii canine
-principiul functiei de grup
-principiul articularii balansate
-principiul articularii lingualizate

Cvintetul Hanau-cei 5 factori care afecteaza echilibrul ocluzal


-inclinarea ghidajului condilian
-inclinarea ghidajului incizal
-inclinarea planului de ocluzie
-adancimea curbei de compensare
-inaltimea cuspizilor

Articularea balansata(ocluzia balansata)


-contactul ocluzal bilateral,simultan,anterior si posterior al dintilor in pozitii centrice
si excentrice
Articularea lingualizata(ocluzia lingualizata)
-ocluzia suprafetelor la care cuspizii palatinali maxilari articuleaza cu suprafetele
ocluzale mandibulare in pozitii mandibulare centrice si excentrice(lucratoare si
nelucratoare)

Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare


-sunt influentate local de trei determinanti:
a) determinantul posterior: cele doua ATM
b) determinantul mijlociu: muschii mobilizatori ai mandibulei si arcadele dentare in
zona laterala
c) determinantul anterior: arcadele dentare in zona anterioara(frontala)

Caracteristici ale determinantului posterior pe care le putem regla la articulator


-traiectoria condiliana sagitala(SCI=sagittal condylar inclination)
-traiectoria condiliana transversala(TCI=transerval condylar inclination=unchi
Bennett)
-distanta intercondiliana

1
Modificarile ATM la edentatul total
-compresiunea articulatiei prin absenta suportului oferit de arcadele dentare cu
posibile crepitatii,durere,rezilienta articulara diminuata
-discul articular-subtiat pana la perforatie,cu ingustarea spatiului atricular
-elongarea ligamentelor discale
-dislocare anterioara a discului-cracmente la deschiderea gurii
-modificari degenerative osoase:aplatizari,neregularitati ale conturului
cortical,chisturi subcondrale,excrescente osteofitice etc
-aplatizarea traiectoriei condiliene

Posibilitati de deplasare mandibulara si condiliana


Protruzie=deplasare anterioara a mandibulei,condilul coboara pe panta articulara
Retruzie=deplasarea inapoi a mandibulei,condilul revine catre pozitia superioara in
articulatie,pe un traseu curb ,situat mai jos decat cel protruziv
Transtruzie=translatie laterala totala sau side shift (miscare Bennett), atat pt
mandibula cat si pentru condil
Mediotruzie=capacitatile de deplasare ale condilului orbitant ( nelucrator)-deplasare
laterala (catre linia mediana) ,in jos si inainte
Laterotruzie=capacitatile de deplasare ale condilului lucrator-miscare laterala,opusa
liniei mediene,a condilului pivotant(lucrator),cu posibile componente anterioare,
posterioare, superioare, inferioare
Surtruzie=deplasare condiliana in sus din pozitia sa centrica
Detruzie=deplasare condiliana in jos din pozitia centrica
Variante:
Resurtruzie=deplasare condiliana in sus si inapoi din pozitia centrica
Redetruzie=deplasare condiliana in jos si inapoi din pozitia centrica

!! Pozitia condililor la pacientii ET cu PT indepartate de pe campul protetic si


maxilarele apropiate cat mai mult posibil
Masuratori ale spatiilor articulare
Spatii articulare posterioare si superioare mai mici-condilii in pozitie patologica
posterioara si superioara

Definitia RC
1977-Relatia mandibulara care exista atunci cand condilii sunt in pozitia nefortata cea
mai posterioara in fosa glenoida la orice grad de separatie intermaxilara de la care se
pot face miscari laterale
1987-2005 Relatia maxilo-mandibulara in care condilii articuleaza cu portiunea
avasculara cea mai subtire a discurilor lor in pozitie antero-superioara pe panta
posterioara a eminentei articulare

Modificari ale functiei musculare la edentatul total


-determinantul muscular isi modifica contractia(SNC nu mai primeste informatii de la
mecanoreceptorii parodontali ci de la receptorii mucoasei ,limbii si periostului)
-mecanismele de reglare de la nivelul SNC se modifica-scade eficienta de coordonare
a musculaturii
-miscarile mandibulei sunt mai libere prin disparitia arcadelor naturale si vor fi
determinate de o noua engrama odata cu aplicarea noilor proteze

2
Factorii de care depind miscarile mandibulare la ET protezat
-determinantul posterior(pozitia condilului in RC, inclinarea pantei articulare, unghiul
Bennett, distanta intercondiliana )
-relatiile intermaxilare stabilite de noile proteze ( DVO,SIF,RC)
-relatiile ocluzale stabilite de noile proteze( raportul IM-RC, inclinarea PO,curbe de
compensare,morfologie ocluzala)
-pozitionarea dintilor in culoarul neutral de echilibru muscular (labio-genio-lingual)
-stabilitatea generala a protezelor

Determinantul posterior in miscarea de deschidere a gurii


-miscarea de rotatie pura in plan sagital: axul acestei miscari este ABT;miscarea de
rotatie pura se mentine pana la o deschidere de circa 12 grade a deplasarii
unghiulare,corespunzator unei excursii de 15-20 mm a punctului interincisiv inferior
-asocierea rotatie translatie pana la deschiderea maxima a gurii: lig
temporomandibular ajunge la lungimea sa maxima la aproximativ 15-20 mm de
deschidere a gurii,moment in care se initiaza o translatie anterioara a rotatiei
condilului

Determinantul posterior in miscarea de propulsie a mandibulei


-traiectoria condiliana in propulsie este determinata de inclinarea pantei tuberculului
articular
-ghidajul condilian sagital este traiectoria medie urmata de condil in timpul deplasarii
anterioare din pozitia de RC, cand este pricit in plan sagital.
-valoarea unghiului ghidajului condilian sagital (SCI) este raporata la un plan
orizontal de referinta

Determinantul anterior in miscarea de propulsie


Fenomenul Christensen=spatiul care apare intre suprafetele ocluzale antagoniste in
timpul protruziei mandibulare
-reglarea SCI cu ajutorul unei inregistrari statice protruzive
-adancimea curbei de compensare in functie de ghidajul condilian sagital (SCI)
-SCI abrupt:curba Spee compensatoare/aplatizata

Determinantul posterior in miscarea de lateralitate


a)deplasarea condilului nelucrator (orbitant)
-decalajul lateral imediat(immediate side shift)-translatie mediana intr-un interval de
0-4mm;
-decalajul sagital progresiv (progressive side shift)-traseu spre anterior,inferior si
medial (7-12grade)
-unghiul Bennett-unghiul format in plan orizontal intre traseul descris de condilul
ortitant si planul sagital
b)deplasarea condilului lucrator-rotatie in jurul unui ax vertical si cncomitent
translatie spre lateral:miscarea Bennett

Caracteristicile miscarii Bennett


-marime
-timing
-directie-deplasarea intr-un con de 60 grade (conul lui Guichet),cu varful in axa de
rotatie

3
Unghiul Fisher=unghiul format de traseele condiliene protruziv si mediotruziv privite
in plan sagital

Clasificarea articulatoarelor
Clasa I :instrumente simple,capabile sa accepte o singura inregistrare statica ,e
posibila miscarea verticala
Clasa II: instrumente care permit atat miscarea orizontala cat si miscarea verticala,dar
nu orienteaza miscarea fata de ABT a pacientului cu ajutorul unui arc facial de
transfer
Clasa III: articulatoare partial programabile(semiadaptabile)
-instrumente care simuleaza traiectoriile condiliene prin utilizarea unor echivalenti
mecanici(medii sau ajustabili) pentru intreaga miscare sau pentru o parte a ei. Aceste
instrumente permit orientarea modelelor fata de ABT a pacientului cu ajutorul unui
arc facial de transfer si pot fi intrumentate arcon sau non-arcon
Clasa IV-articulatoare total programabile (adapatabile)
-instrumente care accepta inregistrari dinamice tridimensioanle si permit orientarea
modelelor fata de Atm cu ajutorul unui arc facial de transfer

Exemple:
Clasa I-ocluzorul
Clasa IIA- permit miscarea excentrica bazata de valori medii
-articulatorul Gysi Simplex(1914)
Clasa IIB-permit miscarea excentrica bazata pe teoria miscarii arbitrare
-intrumentul maxilo-mandibular conceput de Monson(1918)
Clasa IIC-permit miscarea excentrica bazata pe inregistrari gravate obtinute la pac
-articulatorul House(1927)
Clasa IIIA-instrumentele din aceasta clasa accepta o inregistrare statica protruziva si
utilizeaza echivalenti medii pt restul miscarii
-articulatorul Hanau-H(1923)
-articulatorul Dentatus (1944)
-articulatorul Arcon (Bergstrom, 1950)
-articulatorul non-Arcon
Clasa IIIB-intrumentele din aceasta clasa accepta inregistrari statice de lateralitate si
propulsie ,fiind concepute pt a simula miscarile clinice cele mai semnificative ale
mandibulei ,in timp ce alte traiectorii condiliene sunt contruite la valori medii
-articulatorul Trubyte(Gysi,1926)
-articulatorul Ney( De Pietri,1960)
-articulatorul Whip-Mix
Clasa IVA-forma camelor care reprezinta traiectoriile condiliene se realizeaza prin
utilizarea unor inregistrari intraorale functionale
-se realizeaza o inregistrare intraorala in acrilat autopolimerizabil cu ajutorul unor
butoni (inregistrare stereografica)
-inregistrarea stereografica este apoi lasata pe articulator si utilizata pt a modela fosele
in acrilat autopolimerizabil
Clasa IVB-intrumente care au pante condiliene care pot fi reglate unghiular si
individualizate ,fie prin alegere dintr-o varietate de curbe sau prin modificare ,fie
ambele

4
Caracteristici ale articulatorului virtual
-capabil sa contruiasca cinematic designul protezei
-capabil sa simuleze miscarile mandibulei
-prevazut cu software care creaza automat aranjamentul optim al dintilor si
ocluzia,dupa ce medicul a ales dintii si schema ocluzala
-capabil sa deplaseze suprafetele ocluzale digitalizate in acord cu aceste miscari
-capabil sa realizeze ajustarea ocluzala virtuala pentru un model digital al protezelor
totale

Etape clinice pentru montarea modelelor in articulator


-inregistrarea cu arc facial a pozitiei modelului maxilar (pentru montarea modelului
maxilar);
-inregistrarea RC(pentru montarea modelului mandibular);
-inregistrarea pozitiilor excentrice:
a)inregistrarea interocluzala protruziva(pt reglarea ghidajelor condiliene);
b)inregistrarile interocluzale laterale(pt reglarea unghiurilor Bennett)

Arcul facial mediu-elemente componente


-o rama in forma de U
-doua tije condiliene cu olive pentru CAE
-o piesa intraorala :furculita ocluzala
-o piesa articulata pt fixarea inregistrarii
-un element de sprijin pe piramida nazala

FH-orizontala de la Frankfurt:
-planul care uneste marginea superioara a conductului auditiv extern cu marginea
infraorbitala
-articulatoarele care folosesc FH ca plan de referinta:SAM,Hanau,Dentatus,Whip-
Mix, Denar Mark II, KaVo

NHP:natural head position ofera planul orizontal estetic de referinta


-pozitia naturala a capului este o orientare standardizata si reproductibila a capului in
spatiu ,atunci cand ochii focuseaza un punct situate la distanta ,la nivelul ochilor ,ceea
ce inseamna ca axa vizuala este orizontala.se obtine astfel o linie de referinta
extracraniala. Inclinarea FH este diferita de inclinarea orizontalei extracraniale
adevarate.

Planul Camper
-planul care uneste marginea inferioara a aripii nasului cu tragusul (ala-tragus)
-articulator:Stratos,KaVo(KaVo poate folosi atat FH cat si Camper se roteste
indicatorul arcului facial pt punctul de referinta anterior)

Inregistrarea cu arc facial a pozitiei maxilarului fata de ABT


Inregistrarea RC

Inregistrarea interocluzala protruziva


In propulsie moderata(5mm) se inregistreaza gradul de separare al bordurilor de
ocluzie in zona posterioara,care depinde de panta descendenta a tuberculului articular

5
Inregistrarea interocluzala statica de lateralitate
-pt programarea unghiului Bennett este necesara inregistrarea miscarii de lataralitate
pe partea nelucratoare
- inregistrarea laterala dreapta serveste la reglarea unghiului Bennett pe partea stanga
si invers

Tehnica de montare a machetelor dupa prof Slavicek


-incisivii inferiori sunt montati conform cu regula tangenta a lui Page, respectand
compensarile dento-alveolare ale variatelor tipologii scheletale
-PO trece prin gaura mandibulara si fanta labiala ,coresounzator unei pozitii medii de
dentat
-functia laterala are ghidaj lateral secvential cu dominanta canina

Regula tangenta a lui Page: axa lunga a incisivului mandibular formeaza un unghi
drept cu raza de rotatie a arcului de inchidere