Tratamentul preprotetic in

edentatia totala
 2016 sem I
Conf Dr Ligia Muntianu
Tracciato varia all’utilizzo di vari materiali
Portamprenta individuala
 Inaltime corecta a marginilor
 Extindere maxima a placii
 Repartizarea corecta a presiunilor
 Respectarea libertatii miscarilor
musculare
 Realizarea inchiderii marignale a
protezei
 Inregistrarea corecta a grosimii reale
a fundului de sac
 Confectionarea
 Adaptarea lingurilor individuale
pentru amprentarea functioanla
 Recomandari privind realizarea
lingurilor individuale
 Exercitarea unei anumite presiuni
 Modelare functionala marginala
 Utilizarea unuia sau mai multor
materiale de amprentare
 Examen clinic atent pt eval cond de
echilibru
 Obtinerea mentinerii prin instalarea
succiunii
 Alegerea materialului de amprentare in
concordanta cu substratul mucos
 Rezultatul amprentarii functionale
depinde de adaptarea lingurii
individuale si de modelarea functionala
 Aducerea marginilor lingurii pana in
limite functionale maxime
 Aducerea pana la un contact lejer cu
mucoasa pasiv mobila
 Rescroirea insertiilor frenurilor si
bridelor
 Deschidere moderata gura-PM-M1
 Deschiedre maxima gura-M2 si lig pt
mdb
 Suras fortat-Pm2-M1
 Fluierat-frontal C-C
 Tusit-lim post distala AH
 Gura deschisa moderat-punga lui Fisch
 Umezire buze-zona linguala posterioara
 Vf limba dintr-un obraz in altul-z linguale
din dreptul gld sublinguale
 Vf limbii spre nas pe sub buza-fren lingual
si z ling centrala
 Fluierat-vestibular anterior
 Deglutitie-p linguo-faringiana tub piriform
Ce se vede?
 Punga
Eisenring
1

Punga
Fisch
 Test 1-tractiuni O-V inchiderea la zona
Ah
 Test 2-desprindere cu pulpa degetului
vestibular-inchidere interna
vestibulara
 Test 3-tractiune verticala pe maner
PUNGA EISENRING-ASPECT PUNGA LUI EISENRING-IN
CLINIC AMPRENTA
 Tb Piriform
 1

1 2
2
3

1
2
3
 Eminenta premilohioidiana

Uneori insertia importanta a fibrelor in aceasta zona determina

desprinderea protezei mandibulare

Remediere in faza de adaptare a lingurii individuale

rascroire
Despre zonele
functionale
 Test 1-tract O-V-inchidere la tub
piriform
 Test 2-tract V-O-inchidere la zona ling
centrala
 Test 3-test 2+tract verticala pe
maner-verif inchiderea totala
 Test 4-test 3 cu indepartarea usoara
a buzei inferioare
 1

1 2
2
3

1
2
3
INREGISTRAREA FREN BUZA PUNEREA IN EVIDENTA A
INFERIOARA FRENULUI BUZEI INFERIOARE
INREGISTRAREA FRENULUI EVIDENTIEREA FRENULUI
LATERAL LATERAL
 Adap[tare ling f buna-mat de
amprenta finiseaza
 Etape:
• -realizarea sprijinului si adeziunii
• Realiz inchiderii marginale-modelari
functionale
Ale periferiei
Obtinerea tonicitatii favor pt rezolv esteticii,si
fonatiei-modelari functionale prin miscari
realziate de medic
 Miscari executate de medic
 Miscari comandate de medic
pacientului
 Modelari conbinate
 Modelari realizate prin miscari
functionale automatizate
2013 sem II
 Succes/esec-etape tratament
 Planul de tratament-indicarea manevre
directe sau indirecte
 Plan de trtament-include o suita logica
de etape terapeutice pt echilibrarea starii
de sanatate a pacientului dupa ce se
realizeaza consultatia pacientului cu
evaluarea campului protetic edentat total
 Rezolva o serie de probleme FARA a
genera insa altele
 Elaborarea planului de tratament tine
cont de toate aspectele individuale ce
vizeaza starea de sanatate a
pacientului
 Etape parcurse pana la faza de
elaborare a planului de tratament:
• Anamneza/examinare exobucala, intrabucala-
evaluare conditii de protezare si a gradului de
dificultate/investigatii paraclinice/elaborare
diagnostic/plan de tratament
 Include toate actele terapeutice de
reabilitare a starii de sanatate orala si
de functionalizare a campului protetic
 Si abia apoi propunerile pentru
reabilitarea protetica propriu-zisa
 In scop didactic se pot imparti in
tratament preprotetic si proprotetic
 De foarte multe ori aceste manevre se
suprapun
 Manoperele pot fi nechirurgicale sau
chirurgicale
 Se refera la tratamentul modificarilor din
cavitatea bucala datorate bolilor generale
de sistem
 De exemplu: medicatia poate determina
hiposialie
 Afectiunile generale trebuie tratate prin
medicatia adecvata inainte de, pe durata
tratamentului si continuata sustinut
 Diabetul, predispune la instalarea
candidozei bucale/colaborarea cu medicul
generalist pentru monitorizarea glicemiei
 Maladiile psihice necesita tratament si
monitorizare atenta ,etc
 Educarea sanitara stomatologica
individualizata
 Paternalism
 Comunicare verbala si nonverbala
 Valoarea tratamentului protetic prin
proteze mobile, argumentare solutie
de tratament-imagini evaluare
estetica si functionala
 Explicarea etapelor de tratament,
costuri, riscuri, complicatii
 Protezari provizorii
 Masaje musculare profunde-pacienti
cu pareza faciala
 Plus cateva discutii despre astfel de
pacienti
Stomatita protetica
cls III-a Newton-
aspect clinic
Datorita purtarii
permanente a
protezei
Inainte de
inceperea
tratamentului
protetic stomatita
trebuie tratata
 Cls I Newton
clsII-a Newton
 Suprimarea purtarii protezei
 Igienizarea protezei
 Igienizare personala cu agenti antifungici-
badijonare cu glicerina boraxata si pulbere
de nistatin deoarece frecventa asocierii cu
Candida albicans este foarte mare
 Captusirea protezei cu material cu priza
lent-progresiva in care se incorporeaza
pulbere antimicotica-Nistatin
 Administrare per os de antifungice dedicate
Pulbere de nistatin Material de captusire
rezilienta
 Rezolvarea stomatitelor respectiv a
candidozelor inainte de inceperea
tratamentului-medicatie/
 Lichen plan/
 -vitamino-terapie
 Afte bucale/
 Leziuni de decubit-tratament/
 Infectie fungica frecventa la edentati inclusiv la bebelusi
 Forme:
• Atrofica-aspect eritematos intens, lucios foarte
dureroasa/se asociaza frecvent cu alte boli generale:diabet
scaderea imunitatii
• Pseudomembranoasa-cea mai cunoscuta si cea mai
benigna-depozite alb-galbui care se indeparteaza greu iar
sub ele mucoasa e rosie si sensibila
• Cheilita angulara perles/la niv comisurilor bucale-scaderea
DVO
• Glosita mediana romboida-la niv fetei dorsale a limbii
forma de romb, e lez eritematoasa –frecvent apare la
fumatori
 Se impune
tratamentul
medicamentos
oral si local,
inainte de
inceperea
tratamentului

Stabilizarea
pacientului
Evitarea
contaminarii si
recontaminarii

Ragadele apar in
caz de DVO
micsorat sau lipsa
protezarii
Atentie la
viitoarea
Riscurile de imbolnavire datorate lipsei de igiena
orala la edentatul total:
Infectii gastrointestinale
Endocardita bacteriana
Pneumonie de aspiratie/boli cronice obstructive
pulmonare
 La nivelul La nivelul fetei
crestelor edentate dorsale a limbii
 Candidoza bucala la dentat arata
asocierea cu alte boli generale de
sistem:scaderea imunitatii, diabet, boli
de sange, sindromul Sjogren,
xerostomia indusa medicamentos
 In general este foarte rara
 Extinderea teritoriului in afara cavitatii
bucale apare in cazul cheilitei angulare
 Dar poate afecta si buzele
inainte Dupa tratament
 Lichen plan bucal-afectiune
inflamatorie cronica cu
etiologie insuf. LICHEN
cunoscutaPLAN
cu
risc de malignizare BUCAL
in zona
aparuta; necesita
monitorizare atenta din acest
motiv; da senzatie de
discomfort, arsura
sensibilitate la atingere (cu
alimente sau periaj)
Tratament cu vitaminoterapie
Nu este contagios; Dar Paote afecta si regiunile
necesita tratament inainte de cutanate si mucoasa
orice procedura chirurgicala vaginala; este o conditie
in zona deoarece se “intinde” patologica insuficient
daca producem o interventie cunoscuta
sangeranda inainte de Factori cauzali:hepatita
vindecare C medicatie pe baza de
Poate aparea si la nivelul arsenic, lucrari protetice
 Cel mai frecvent intalnite ca leziune intraorala
Sunt infectioase, contagioase
Localizare:bolta palatina, mucoasa jugala, planseu
Evolutie rapida insotite de durere intensa
Raspund bine la tratament
Aspect clinic albicios in centru inconjurate de un lizereu
intens eritematos
Tratate se vindeca in timp de 7-10zile
 Dureroase
se dezvolta
rapid,
suprainfect
are

Cauze: igiena
deficitara
Traumatizare
tesuturi la periaj
intempestiv
Boli
imunosupresoare
 Se insemneaza pe camp leziunea cu
creion chimic
 Se pune proteza pe camp
 Apoi se indeparteaza cu freza de
acrilat din proteza portiunea care
lezeaza
Raport baza
 Manoperele
proteza cu frenulpre si
 Pro-protetice
buzei superioare se suprapun
 Aplicarea in proteza veche a
materialelor cu priza lent progresiva
in cazurile cu atrofie veche in care
mucoasa formeaza pliuri
 Captusirea cu materiale reziliente de
tip molosil
Hiperplazia papilara
Interventii la nivelul tesuturilor moi fara modificari
patologice
 Leziune de tip inflamatorie
 Cronica
 Se dezvolta la nivelul mucoasei fixe
 De obicei pe linia mediana la nivelul
boltii palatine
 Dar poate avea si alte localizari
 Aspect eritematos sau roz-galbui
Aspect clinic/caracteristici/cauze/tratament
Suprimarea purtarii permanente duce la scaderea
fenomenelor inflamatorii in primele 24 de ore
 Indepartarea factorului iritativ-proteza (scaderea
duratei de purtare sau suprimarea purtarii)
 Eliminarea factorului infectios supraadaugat
 Tratament local cu antifungice
 Imbunatatirea igienei protezei vechi
 Tratament per os cu antifungice
 Captusirea protezei vechi cu material de
captusire moale in case se inglobeaza
antifungice
 Lavaje cu apa bicarbonatata si cu apa de gura tip
clorhexidina
 Priveste tesuturile moi si/sau tesuturile dure
 Scop:reconturarea morfologiei campului protetic
pentru imbunatatirea echilibrului protezei
 Echilibrul protezei=mentinere+sprijin+stabilizare
 Mentinerea=impiedicarea
desprinderii(contracararea fortelro care tind sa
mobilizeze proteza in sens vertical)
 Sprijinul=dispersarea presiunilor masticatorii pe o
suprafata cat mai mare de sprijin (substrat osos
consistenta dura si nu fibroasa)
 Stabilizare=contracararea fortelor orizontale care
tind sa mobilizeze proteza in sens orizontal
 Freno tomii/frenoplastii
 Indepartarea mucoasei fibroase-
balante
 Tratamentul pre si pro protetic al
leziunilor hiperplazice paraprotetice
 Tip fibrom de iritatie sau
 Tip epulis fissuratum
Raport fren cu Insertie frenului
baza protezei aproape de creasta
vechi

Aspect post-
interventie
Fren lingual Plastie de
scurt fren
Cel mai frecvent ca localizare este mucoasa jugala
 Cazuistica Prof Dr A Bucur

Leziune fibroasa sesila consistenta dura, histologic

structurata ca tesut fibros
Nu se reface dupa excizie. Cauza iritatie mecanica.
Alte localizari: sub baza protezei totale-”leaf shaped
fibroma”
 Cazuistica Prof Dr A Bucur
Tratamentul este chirurgical cu obligativitatea
trimiterii la laboratorul anatomopatologic
Aceasta interventie NU se face in cabinetul
particular fara competenta chirurgicala!
Se trimite 1) la patologie orala 2) la
 Cauze/structura histologica
Evolutie
Rezolvare chirurgicala inainte de inceperea
tratamentului protetic
 Cauze/structura histologica
Evolutie
Rezolvare chirurgicala inainte de inceperea
tratamentului protetic
 Indepartarea exostozelor
 Extractii dinti inclusi/indepartare
chisturi reziduale
 Regularizari de creasta
 Aditii de os
 Reconturare tuberozitati retentive
In acest caz se asociaza si cu extractia resturilor
radiculare
Interventia este necesara pentru reconturarea
morfologiei zonei de sprijin si
Extractia acestui dinte inclus pune probleme serioase
Atitudinea cea mai buna este neinterventia
Chist dezvoltat
in dreptul
restului
46.extractia
resutlui fara
radiografie ar fi
fost o mare
greseala
In situatiile in care exista o limitare a
spatiului protetic vertical
Arhiva Prof Dr A
Bucur
 Reconturarea versantului vestibular
 Redimensionarea tuberozitatilor
procidente
Necesita examinare radiografica in prealabil pentru a
evita deschiderea sinusului
Leziune de decubit la
nivelul retentivitatii
vestibulare a
tuberozitatii maxilare
marcata cu creionul
 Pacientul edentat total nu trebuie tratat
sueperficial
 Necesita o examinare atenta atat clinica
 Cat si paraclinica prin investigatii imagistice
 Diferitele modificari prezente la nivelul structurilor
campului protetic necesita investigatii
suplimentare
 Deseori arata probleme grave de fond ale starii de
sanatate a pacientilor
 In cadrul etape de stabilire a planului de
tratament, primul pas este de stabilizare a
pacientului
 Aducerea in stare de sanatate a structurilor
campului protetic
 Creearea conditiilor optime de protezare