SUBIECTE EXAMEN

ANUL III- 2007/2008

STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE,
FACTORII ETIOLOGICI AI CARIEI DENTARE,
EPIDEMIOLOGIA CARIEI SIMPLE,
HISTOPATOLOGIA LEZIUNILOR CARIOASE,
TRATAMENTUL PROFILACTIC AL CARIEI DENTARE.
1.- Grosimea smaltului, implicatii clinice.
2.- Aspectul de suprafata al smaltului, implicatii clinice.
3.- Caractere fizice ale smaltului, implicatii clinice.
4.- Componenta minerala smaltului.
5.- Compozitia chimica a smaltului.
6.- Prisma de smalt.
7.- Striile lui Retsius.
8.- Lamelele, fusurile, smocurile smaltului.
9.- Structurile de suprafata ale smaltului.
10.- Modificarile smaltului in raport cu varsta.
11.- Caracterele topografica ale dentinei, implicatii clinice.
12.- Caracterele fizice ale dentinei, implicatii clinice.
13.- Componenta anorganica a dentinei.
14.- Componenta organica a dentinei.
15.- Mantaua dentinara.
16.- Fibrele Tomes.
17.- Dentina intertubulara si dentina peritubulara.
18.- Predentina.
19.- Dentina secundara si dentina tertiara.
20.- Caracterele fizice ale cementului.
21.- Substanta anorganica a cementului.
22.- Substanta organica a cementului.
23.- Varietati de cement.
24.- Cementul acelular si afibrilar.
25.- Cementul acelular cu fibre extrinseci.
26.- Cementul celular si acelular cu fibre intrinseci.
27.- Cementul celular stratificat mixt.
28.- Functiile cementului.
29.- Particularitatile cariei dentare, determinate de particularitatile de
structura
ale tesuturilor dura dentare.
30.- Teoria chimico-parazitara Miller de aparitie a procesului carios.
31.- Argumente si contra-argumente in sustinerea teoriei chimicoparazitare
Miller.
32.- Teoria proteolitica Gottlieb.

33.- Argumente si contra-argumente privind teoria proteolitica de aparitie

a
cariei dentare.
34.- Teoria proteolizei-chelatiunii.
35.- Criticile aduse teoriei proteolizei-chelatiunii.
36.- Teoriile interne in etiologia cariei dentare ( enumerare ).Limitele
teoriei
interne de aparitie a cariei dentare.
37.- Factorii care sunt necesari, conform teoriei moderne, pentru aparitia
cariei
dentare.
38.- Carenta in vitamina A, ca factor perturbator al formarii matricei
organice a
smaltului.
39.- Carenta in vitamina C, ca factor perturbator al formarii matricei
organice a
smaltului.
40.- Rolul oligoelementelor in formarea matricei organice a smaltului.
41.- Rolul glucidelor, principii nutritive utile in formarea matricei organice
a
smaltului.
42.- Rolul bolilor infecto-contagioase in perturbarea formarii matricei
organice
a smaltului.
43.- Carenta in calciu si fosfor, ca factor perturbator al mineralizarii
matricei
organice a smaltului.
44.- Modificarile de structura care apar in etapa de maturare pre-eruptiva
a
smaltului.
45.- Structurile deficitare ce pot sa apara in etapa de maturare preeruptiva a
smaltului si factorii care determina gravitatea distrofiilor dentare.
46.- Rolul factorilor loco-regionali in aparitia cariei dentare.
47.- Factorii componenti ai lichidului bucal.
48.- Cantitatea salivei.
49.- Rata secretiei salivare.
50.- Rolul fluxului salivar.
51.- Vascozitatea salivei.
52.- Timpul de clearance salivar.
53.- Compozitia chimica a salivei : materialul anorganic.
54.- Materialul organic al salivei.
55.- Amilaza salivara.
56.- Sistemele tampon salivare.
57.- Lizozimul salivar.
58.- Aglutininele salivare.

59.- Functiile salivei.

60.- Mecanismele prin care lichidul bucal isi exercita rolul cariopreventiv.
61.- Factorii importanti prin care alimentele isi exercita rolul in
cariogenitate
(enumerare).
62.- Schimbarea dietei alimentare.
63.- Gradul de rafinare al alimentelor.
64.- Momentul consumului de hidrocarbonate.
65.- Contactul hidrocarburilor cu dintele .
66.- Timpul de clearance al alimentelor.
67.- Hidratii de carbon cu potential cariogen.
68.- Modalitatea prin care intervin hidratii de carbon in cariogeneza.
69.- Inlocuitorii de zahar, clasificare.
70.- Caracteristicile si modul de actiune al principalilor indulcitori.
71.- Placa bacteriana, structura, localizare, metode de evidentiere.
72.- Factorii de care depinde formarea placii bacteriene si etapele de
dezvoltare
ale acesteia.
73.- Formarea peliculei primare , compozitie chimica, mecanisme de
aderare a
microorganismelor la pelicula primara.
74.- Glicocalixul si rolul sau in dezvoltarea cantitativa si calitativa a placii
bacteriene.
75.- Principalele microorganisme ale placii bacteriene si zonele lor de
atasare.
76.- Streptococul mutans si rolul sau in aparitia procesului carios.
77.- Lactobacilul si rolul sau in producerea procesului carios.
78.- Conditiile in care un microorganism al placii bacteriene poate avea rol
cariogen.
79.- Capacitatea patogena a placii bacteriene.
80.- Secventa atacului acid in aparitia procesului carios.
81.- Scopurile utilizarii studiilor epidemiologice in cariologie.
82.- Tipuri de studii epidemiologice utilizate.
83.- Prevalenta si incidenta cariei dentare ( ce sunt si cum se calculeaza
ele ).
84.- Indicii de apreciere a cariei dentare ( DMF-S, DMF-T).
85.- Evaluarea riscului cariogen. Factorii care pot fi folositi in evaluarea
riscului de carie.
86.- Modalitati de evaluare clinica a riscului de carie.
87.- Teste bacteriene pentru masurarea Streptococului mutans .
88.- Metode de masurare a ratei fluxului salivar .
89.- Grupe de risc cariogen.
90.- Controlul carbohidratilor din alimentatie.
91.- Modalitatile de evolutie morfopatologica a leziunii carioase la nivelul
santurilor si fosetelor.

92.- Zona translucida si zona intunecata, evidentiate la examenul

microscopic
al smaltului cariat.
93.- Caracteristicile corpului leziunii carioase si a stratului de suprafata ,
puse in
evidenta la examenul microscopic al leziunii carioase in smalt.
94.- Dentina opaca ( morfopatologie ).
95.- Dentina transparenta ( morfopatologie ).
96.- Dentina aparent normala ( morfopatologie ).
97.- Aspecte histopatologice ale cariei in cement , forme de manifestare,
mod
de progresie.
98.- Leziunea cementara initiala ( histopatologie ).
99.- Demineralizarea de suprafata a cementului ( histopatologie ).
100.- Zona de invazie bacteriana in cement ( histopatologie ).
101.- Leziunea cementara avansata ( histopatologie ).
102.- Strategiile de tratament cariopreventiv al cariei simple.
103.- Blocarea transmiterii bacteriilor cariogene prin imunizare.
104.- Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul
oral
prin indepartarea mecanica a placii bacteriene.
105.- Agentii chimioprofilactici,clasificare.
106.- Clorhexidina : mod de actiune, indicatii, contraindicatii, efecte
secundare.
107.- Produse cu fluor pentru aplicatii locale in prevenirea cariei dentare.
108.- Metode moderne de aplicare locala a produselor cu fluor in
carioprofilaxie.
109.- Sigilarea santurilor si fosetelor in prevenirea cariei dentare.

CONTROLUL INFECTIEI / CONTAMINARII

IN TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
110.- Modalitati si cai de expunere la agentii patogeni biologici.
111.- Directiile strategiilor de reducere a riscurilor de expunere.
112.- Ipotezele de baza in aplicarea PU.
113.- Reguli practice in aplicarea PU.
114.- Precautii aditionale.
115.- Precautii aditionale la transmiterea aeriana.
116.- Precautii aditionale la transmiterea prin picaturi.
117.- Precautii aditionale la transmiterea prin contact.
118.- Nivelul de risc biologic ( biohazard ).
119.- Accidente prin expunere la sange (AES ). Definitie. Mod de
producere.

120.- Factorii de risc de infectare pentru AES.

121.- Precautii practice in vederea prevenirii AES.
122.- Niveluri de prevenire in controlul infectiei cu Mycobacterium
tuberculosis(MTB )
123.- Precautii speciale aditionale pentru manopere stomatologice in
SARS.
124.- Flora microbiana a pielii.
125.- Spalarea uzuala.
126.- Spalarea antiseptica.
127.- Antisepsia chirurgicala.
128.- Criterii generale de alegere a unui agent antiseptic.
129.- Factori care pot influenta eficacitatea igienizarii mainilor.
130.- Linerii manusa.
131.- Manichiura.
132.- Bijuteriile de mana.
133.- Dermatitele de contact. Cauze. Clasificare.
134.- Hipersensibilitatea intarziata ( tip IV ).
135.- Hipersensibilitatea imediata ( tip I ).
136.- Conditii de mediu in caz de alergie potentiala sau evidenta la latex.
137.- Echipament individual de protectie. Definitie. Categorii.
138.-Rolurile echipamentului individual de protectie.
139.- Clasificarea mastilor.
140.- Reguli de folosire a mastilor.
141.- Caractere constructive comune mastilor filtrante.
142.- Avantajele materialelor sintetice de tip TNT.
143.- Protectia oculara. Rol. Tipuri de protectie.
144.- Alegerea tipului de protectie in functie de tipul de manopera.
145.- Caracteristici necesare unei tinute de protectie.
146.- Manusile de contact clinic. Rol. Caracteristici.
147.- Reguli de folosire a manusilor.
148.- Factori care influenteaza gradul de rezistenta si integritatea
manusilor.
149.- Rolul supramanusilor.

CARIA SIMPLA DENTARA. GENERALITATI. SEMNE CLINICE.

DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL. EVOLUTIE.
COMPLICATII.
150.- Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de
carie
simpla.
151.- Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de
carie

simpla.
152.- Diagnosticul pozitiv al cariei simple.
153.- Diagnosticul diferential al cariei simple.
154.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de
localizarea
proceselor carioase.
155.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de
evolutie.
156.- Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de
demineralizare al tesuturilor dure dentare.
157.- Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase necavitare.
158.- Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase cavitare.
159.- Procesele carioase situate pe suprafetele netede ale dintilor :
caracteristici.
160.- Evolutia si complicatiile cariei dentare simple.
161.- Caria de radacina, aspecte clinice.

IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR

IN ODONTOTERAPIA RESTAURATOARE
162.- Prezentati avantajele izolarii campului operator.
163.-Care sunt mijloacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii
campului operator.
164.- Aspiratorul de debit mare.
165.- Aspiratorul de saliva uzual.
166.- Elementele absorbante principale si cele accesorii.
167.-Scuturile protectoare.
168.- Automatinul.
169.-Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare.
170.- Avantajele izolarii campului operator folosind diga.
171.- Dezavantajele si limitarile izolarii campului operator folosind diga.
172.- Componentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolarea
campului operator cu diga ( materiale si instrumente necesare) .
173.- Folia de diga.
174.- Ramele de diga.
175.- Clemele de diga: Descriere generala.
176.- Seturi minimale de cleme de diga. ( cele mai uzuale ).
177.- Componentele accesorii ( echipamentul auxiliar ) utilizate pentru
realizarea izolarii campului operator cu diga.
178.- Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare
corecta.
179.- Care sunt tehnicile de aplicare a izolarii cu diga.

180.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane

a
foliei si a clemei; enumerati avantajele si dezavantajele metodei.
181.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a
clemei,
urmata de folie, enumerati avantajele si dezavantajele metodei.
182.- Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a
foliei,
urmata de clema; enumerati avantajele si dezavantajele metodei.
183.- Erori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga.

PRINCIPII GENERALE IN TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE

DENTARE
ETAPE SI TIMPI DE LUCRU. TEHNICI DE RESTAURARE.
184.-Care este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara, in
raport cu
evolutia leziunilor carioase.
185.- Care sunt fazele tratamentului conventional ( clasic ) al cariei simple
dentare si ce se urmareste prin efectuarea fiecarei faze.
186.- Ce reguli impun principiile generale clasice ( conventionale ) de
preparare
a cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatilor.
187.- Care este definitia data de BLACK etapei de preparare a cavitatii si
care
sunt principiile ( regulile ) lui BLACK pentru prepararea cavitatilor
prin
tehnici clasice ( conventionale ).
188.- Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a
cavitatilor,
sistematizate dupa scoala si autorii clasici romani.
189.- Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a
cavitatilor,
sistematizate dupa scoala si autorii moderni actuali.
190.- Care sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp (etapa)
de
lucru dupa principiile (regulile) de preparare a cavitatilor
conventionale,
conform sistematizarii scolii clasice romanesti.
191.- Care este clasificarea cavitatilor dupa BLACK si care sunt criteriile
care
stau la baza acestei clasificari.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE RESTAURARE

CORONARA,
MATERIALE DE OBTURATIE CORONARA PROVIZORIE.
192.- Care sunt criteriile pe baza carora se alege un material de
restaurare
coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
un
astfel de material, in raport cu aceste criterii.
193.- Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare
coronara.
194.- Care sunt categoriile si tipurile de ciment ZOE existente si utilizabile
actual.
195.- Reactia de priza si timpul de priza la cimentul ZOE conventional;
implicatii
clinice.
196.- Cimenturi ZOE armate (cu polimeri) : definitie, caracteristici si
proprietati
specifice; implicatii clinice.
197.- Cimenturile EBA : definitie, caracteristici si proprietati specifice;
implicatii
clinice.
198.- Cimenturile HV-EBA :definitie, caracteristici si proprietati specifice;
implicatii
clinice.
199.- Reactia de priza si timpul de priza la cimentul FOZ ;implicatii clinice.
200.- Cimentul FOZ: calitati, defecte,indicatii, contraindicatii.
201.- Cimentul PCZ: proprietati si indicatii specifice.

MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA NEESTETICE,

AMALGAMELE DENTARE.
202.- Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute
si tipul de
particule ale aliajului.
203.- Clasificarea amalgamelor dupa continutul in cupru al aliajului.
204.- Proprietatile metalelor care intra in compozitia aliajului.
205.- Mecanismul de priza al amalgamului.
206.- Factori care influenteaza timpul de priza al amalgamului.

207.-Care sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale

amalgamului.
208.- Coroziunea amalgamului, tipuri de coroziune.
209.- Proprietatile biologice ale amalgamului de argint.
210.- Galvanismul bucal.
211.- Calitatile clinice ale amalgamului.
212.- Defectele amalgamului.
213.-Indicatiile utilizarii amalgamului de argint.
214.- Surse de mercur din cabinetele dentare.

PRINCIPII DE REALIZARE A PREPARATIILOR

PENTRU RESTAURAREA CU AMALGAM
215.- Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate
preparata pentru o
restaurare din amalgam.
216.- Realizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru
leziuni
carioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale.
217.- Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa
I-a
preparate pentru o restaurare cu amalgam.
218.- Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa
II-a
preparate pentru o restaurare cu amalgam.
219.- Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I-a
preparata pentru
o restaurare cu amalgam.
220.- Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II-a
preparata
pentru o restaurare cu amalgam.
221.- Caracteristicile cavitatii proximo-ocluzale tip slot pentru
restaurarea cu
amalgam.
222.- Exereza dentine alterate restante.
223.- Modalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei
preparatii
realizate pentru materiale neadezive.
224.- Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale
dintilor
laterali in scopul restaurarii lor cu amalgam.

ADEZIUNEA LA STRUCTURILE DURE DENTARE

225.- Care sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul
interfetei
adezive.
226.- Care sunt consecintele clinice ce confera superioritate tehnicilor
bazate pe
adeziune in odontoterapia restauratoare.
227.- Enumerati si descrieti factorii principali care influenteaza adeziunea.
228.- Descrieti principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt.
229.- Prezentati factorii de care depend caracteristicile gravarii acide a
smaltului.
230.- Prezentati etapele clinice ale realizarii gravajului acid al smaltului.
231.- Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la
dentina.
232.- Detritusul dentinar remanent ( definitie, compozitie, structura,
caracteristici) si
importanta lui in realizarea adeziunii dentinare.
233.- Gravarea acida a dentinei.
234.- Descrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar.
235.- Cum se grupeaza adezivii dentinari, in functie de atitudinea
agentilor de colaj
dentinar fata de detritusul dentinar remanent.
236.- Clasificarea sistemelor adezive actuale.
237.- Adezivii care modifica stratul de detritus dentinar remanent.
238.- Adezivii care elimina stratul de detritus dentinar remanent.
239.- Adezivii care dizolva stratul de detritus dentinar remanent.
240.- Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele
adezive.
241.- Enumerati cerintele esentiale pe care trebuie sa le intruneasca un
adeziv
dentinar eficient si factorii de care depinde adeziunea dentinara.
242.- Substratul dentinar si calitatea adeziunii.
243.- Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid.
244.- Influenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare.
245.- Descrieti tipurile de umiditate existente la nivelul plagii dentinare si
influenta lor
asupra realizarii adeziunii dentinare.
246.- Tehnica de conditionare a smaltului si dentinei, ca faza critica a
realizarii
adeziunii.
247.- Modul de aplicare a primer-ului, ca faza critica a realizarii adeziunii.
248.- Tehnica de aplicare a rasinii adezive,ca faza critica a realizarii
adeziunii.

MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA ESTETICE

ADEZIVE.
249.- Care sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice
bazate pe
adeziune amelo-dentinara.
250.-Prezentati caracteristicile principale ale tehnicii adezive directe de
realizare a
restaurarilor coronare estetice.
251.- Enumerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale
estetice
aderente pentru tehnici de restaurare directe si prezentati
caracteristicile
principale ale structurii acestora.
252.- Enumerati componentele structurale (fazele) unui material compozit
si
prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.
253.- Monomerii principali ( de baza ) la materialele compozite.
254.- Monomerii de dilutie ( de aditie ) la materialele compozite.
255.- Enumerati componentele structurale ale fazei organice a unui
material
compozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.
256.- Prezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui
material
compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate
de aceste
componente.
257.- Prezentati modificarile de structura ale fazei anorganice la
compozitele
moderne actuale.
258.- Prezentati agentii de cuplare (de legatura)din structura materialelor
compozite.
259.- Prezentati sistemul de activare chimica a polimerizarii
(autopolimerizare) la
materialele compozite.
260.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii
lumionoase
(fotopolimerizare) la materialele compozite : initierea prin radiatii
incoerente
in spectrul vizibil.
261.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii luminoase
(fotopolimerizare) la materialele compozite: initierea prin radiatii
coerente
tip LASER.

262.- Contractia de polimerizare a materialelor compozite.

263.-Metode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele
compozite.
264.- Proprietatile biologice ale materialelor compozite.
265.- Avantaje (calitati) ale materialelor compozite folosite pentru
restaurarea
leziunilor coronare.
266.- Dezavantaje (defecte) ale materialelor compozite folosite pentru
restaurarea
leziunilor coronare.
267.- Indicatii generale de utilizare a materialelor compozite.
268.- Indicatii specifice de utilizare a materialelor compozite.
269.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa
indicatiile de
utilizare.
270.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa
structura chimica
271.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa
mecanismul de
initiere si realizare a prizei.
272.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul
de
prezentare.
273.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla conventionale.
274.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla fotopolimerizabile.
275.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla modificate cu particule
metalice.
276.- Proprietatile generale ale CIS.
277.- Indicatiile specifice de utilizare pentru CIS.

TEHNICI DIRECTE DE RESTAURARE CORONARA

CU MATERIALE ESTETICE ADERENTE
278.- Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa I
ocluzale
restaurate cu materiale compozite.
279.- Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa II
ocluzoproximale restaurate cu materiale compozite.
280.- Reguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari
directe cu
materiale compozite.

281.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul I cu

materiale
compozite.
282.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul II cu
materiale
compozite.
283.- Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul III cu
materiale
compozite.
284.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu
localizare
ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
285.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu
localizare
proximala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.
286.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu
localizare
proximala la dintii frontali (fara distructia unghiului incizal) si tipuri
de preparatii
ce pot fi realizate.
287.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu
localizare
proximala la dintii frontali (cu distructia unghiului incizal) si tipuri de
preparatii
ce pot fi realizate.
288.- Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu
localizare
cervicala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate.

TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE SI

PROTECTIA DENTINO- PULPARA
289.- Caracteristicile dentinei ( structura si repartitia topografica a
componenteleor,
proprietati fizice si chimice ) si semnificatia lor functionala in
tratamentul plagii
dentinare.
290.- Prezentati particularitatile plagii dentinare.
291.- Detritusul dentinar remanent ( definitie, morfologie, compozitia
chimica,
solubilizare ) si semnificatia sa functionala in tratamentul plagii
dentinare si
protectia dentino-pulpara.

292.- Microinfiltratia marginala : semnificatia functionala si abordarera

terapeutica.
293.- Prezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare ( ale protectiei
dentinopulpare ).
294.- Care sunt calitatile necesare unui material optim de protectie
dentino-pulpara.
295.- Prezentati conceptia clasica ( bazata pe materiale si tehnici
conventionale) in
tratamentul plagii dentinare.
296.- Definiti si prezentati baza propriu-zisa (obturatia de baza ).
297.- Definiti si prezentati liner-ii si varnish-urile ( lacurile dentare ).
298.- Definiti si prezentati coafajul indirect ( inclusiv bazele
intermediare ).
299.- Prezentati conceptia moderna ( bazata pe materiale si tehnici
actuale ) in
tratamentul plagii dentinare.
300.- Care sunt avantajele si dezavantajele gravarii acide a plagii
dentinare.
301.- Care sunt avantajele si dezavantajele adezivilor pentru tratamentul
plagii
dentinare si protectia dentino-pulpara.
302.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare
in cavitati
superficiale.
303.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare
in cavitati
medii.
304.- Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare
in cavitati
profunde.

BIBLIOGRAFIE
1.- Prelegeri curs ( sem I -2007/2008 )
2.- Manual de Odontoterapie Restauratoare, (vol I, Cariologie)- 2006.
3.- Estetica in Odontoterapia Restauratoare , cap.3,cap.4, cap.5,
subcap.5.1. ( de
la pag 65.pana la pag.126 ).
4.- Prevenirea si controlul transmiterii infectiilor in cabinetul de medicina
dentara
( Marcov. N.)
integral.