[n *:

PAlol-OcrA PUT.PARi
Prin defini$e, pulpitde remihile
smt inflmalii ale pulpei cre nu
sut sevtre. DacA cam cste
eliminate, intlamlift $1e
revereibili pulpa redevenind
norull. Stimulii u5ori sau de
scurtd

dunti

ca de exemplu

cuiile

incipiente, eroziunea cervicali nu

atri!'a aluald, cele md multe
procedui opentorii, chiwtajul
puodontal adinc, frrctuile de
mall cc determini exarma
tubulilor dmtinui por prnduce
pulpite rcwmibile. De obicei
pulpitele reversibile sut
ssimptomtice.
2)Pulpitele ireYereibile

Simptore
Pulpitele ireversibile smt ftccwnt
o secheld sau rezultatul progresiei

pulpitelor reversibile. Semifietiv

este faptul ca pdpita ircvenibilE
este de obicei roimptorotici sau
pacientul prezintii simptome u$otr.
Cu toate aceste4 pulpita
irevenibild poate fi aociatii cu
episoade intemitente su mntinui
de duue spontani (in abmla
stimulilor extmi). Drcm dir
pulpita irevenibili poab fi eutiti

sudi, localiati su difuz{ si

sau

la stimulii
dre
Fu clstrici qcge de
obici, sau dinlii dmi nu rdspud

smsibikn-{ii

I )Pulpitele Hcnibile

dueze minute sau ore. Localizrea

durerii pulpre este mai dificili

Age4ii e{iologici snn1 reptwrdi

medialui ai inflmat'ci din

tmici

de

la aeEi stimuli .
Spre dcoscbire de afeclrea

toxirele haclsise din

prezinE semne qi simptome

ndiologice, calcificrea fesunrlui

pulpr

este uociatii cu grade

viliat de oblitffire ndiologici a
spaf ului pulpu- Mamorfoa
calcifimtii prin e insiii nu este
patologici $ nu
tratament.

nffiiti

lctrtulti dor
drtont irfrmtliei pulpare

6)Modifi cirile

pulpad poate inilia

reso$lia fesutuilor due adiacente.

re

mEime de resorb$e

uupe pwefilor dentirui, avruind

din cflau spre periferie.
Majoritatea

cffilor

inframalili

de rcsorblie
smt simptirmatice.

Resorbgia iftemi

itr stadiu

awsat

afectand cmera pulpilA este

fiecvent asociatii cu pete roze p

coroild.
Dinlii cu lezimi rezorbtive
intracanlae rispmd ile obiei in
limit nomale la testel pulprc
periapicale. Radiognfi ile

radioauspamti

mri
d lirgira

restam,tii in hiperocluii"

inflmfie.

suprainstrumntaliei sau extruia

uterialelor de obnra$e - Pulga
poate fi in{lmti irevesibil ru

Tratamentului csraluhdi ndicular.

cand ste indica! poate duce la
reml4ia completi a osteitei
sclsozflte- Osteita $lemmfd este
fiewmt confimdati cu o entitate
nepstologicd, flostoa (os

ffiri-

lieme $ si;qtorc
Aspwtele clinice ale PAA smt
reprcmtate de discomfort modmt

pini

Raorblia intm&

Acesta

imibili ru
remz

putparS, chimicale (ca de exmpfu

iriga4i sru agenli deziofwra{i),

Itrutului rmle pslfsr, &'ftu

lnflmtia

inflm4ia pulpri

la sevu ca de

xmwa

de

drercla reticati,e w@dact

oclual. Dacd PAA este voluti de
la o pulpitS, semele qi simptomele
vor include reacfile la rece, cilsuri
Si electriaitats. Croile de PAA
cmte dc ncrozi nu rispud la
testele de vitslitste- Aplicue de
presiue cu pulpa degetelui mu
perculia cu miuml ogliuii Wate
produce duere mrcati pind la
foarte putmici. "Ingroguea"
spa;iului ligmentului periodontal
(LPD) poate fr vircliabiln pe
radiogufie in cazul PAA. Totugi de
obicei spaliul LPD este nomal iil

lmiro ddi

esie intactiii-

mluiei

inltmat Si instituirea hatamfltului

cmlului radicula; acate lezimi
tird si fie progresive putind chia

patologicq uu eliberaea
exudatului pmimdicular producae

perfom prodonliu lateral. Cdnd

prelungirodmii.

pulpur, pmAnd mui probleme in

3)Pulpitle ireveBibile

alegrea tenpiei. Dinfi cu resorb$e

perforati smt dificil (d&e nu
imposibil) de tratat n*hinrgical.

l0 )Parodontita apic{li cronicl

Etiologia
Puododita spiold mnicd (PAC)
st rezultahd necrorei pulpare 5i
este d obi@i sechela PAA.

Daci

ttatMt

inflmfa

este

delimilatii qi

o mliorae.

SmeSi@ome

nu este extiroi periapical, din$i

7)Nmza pulpari

Prin defnilie, PAC este

rdspud in limite nomale la

Sintptore
Necroa pulpard este de obicei
asimptorotici dru i se pot 6ocia
episoad de durre spmtani s
iluere la presiue (de origine
puiapicdn). Spre drcsbire de
dinlii cu pulpi vitaln, in cazul

roimptorotici

palpue gi percut'e. Extinderea

infl matiei la ligamentul
periodontal detemini ssibilitate
la perculie gi o mai bui lwaliae

durerii Tmtamentul cmalului

mdicuh sau extrac$a este indicati
dint'lor cu seme sau simptome de
a

pulpitd ireveruibilE.
ip erplutice

Pu lp itele
Pulpitele hiperpldtice smt de
obicei asimptomatice. Apue ca o
eKcrescenti conopidifomi rogie
din.tesut conjmctiv in cuiile cu
4)

xpwqe Gluali 18rg6.

Ocuionali este ruiatl cu
semele clinire ale pulpitelor
irevenibile ca duerea spotrtani m
pi durerea prelungiti dati de
stimulii de cald sau rece. Pragul
stimulirii elwtrice este sinilu cu
cel al pulpei norule . Din$i
rispud in limite nomab cend swt

dinlilor cu necrozi pulpuS, dma

prcvmatii prin 4plicrea dc mlduri
nu se datoreazi cresterii presiuii
presimii intrapulpae. Aceroti
presime este nuli dupi aplicuea de
caldurd pe dintii cu pulpd nsoticd.
Se

cmidei{

(dar nu

demonstrat) cd aplicrea de

palpa{i sau percutali- Prnpitele

hiperplastice smt tratate prin
pulpotomie, terapia malului

ndiculr

tipui

sau exhaclie.
5)Modifi cirile {eutului dur
datorate itrflama(iei pulpsre
Calcificuea pulpard
Calcificuea exteuivi (frrcvent sub
foma de calcul pulpu sau
calcificue difuzd) apa ca rdspus la

fawatisme, c8ii, Efectare

puodontala sau a$ iritmli. Alt tip
de

calcifiwe

este

foma

extensivi de lesut du pe perelii de

dentin5" de obicei ca mue a
iritatiei

mo4ii fi inlwuirii

odontoblastelor. Acest prss se

nmettt me ta m o tfo z d c a I c ifi a n ld.
Pe

misuA

ce

iritatia cregte in

intereitate, gradnl de calcificae

poate creSte condwfud la o psrtiali
sau

completi

oblitwe radiologici

(nu 9i histologici) a

merei

pulpue gi a unalului ndicular.

Colora,tia gIlbuie a cormei este de
obicei o manifestue a
metmorfozei calcifi mte- Pragul

cdldul

pe dinlii cu necrozi de lichefaclie

prcdure expusima temici a
guelor allate in walul ndiculu,
crea ce prcvoaci dmm. De faPt,
aplicuea dc cilduri, rece sau
stimuli electsici pe dintii cu necrozi
pulprl in mod obignuit nu prodwe
nici m rf,spus.

E)Neroza pulparl
T6le $i

trqlamt

Prerenla concomitfltn de
de

difsite

rEspws inflmator vtriind

de la pulpita remibiln p6nn la

necrozi la dinfii cu caale multiple
este posibili gi poate produce
mrcri conizie la testrea
reactiviti.tii. Mai mult, cfectle

necrorei roeori smt limitate la

cmalele respective. De ueea,
<latori6 rispindirii rea4iei

inflmatffii

la tssutuile
perindiculare, dinfi @ nffiozd

pulpai sut dewori rnsibili la

percufie gi palpre. Strsibilitatea la

palpue este

indicator

drcre

de micl intensitate, Poste

exista o mici sflsibilitste ls
palpre, indic6nd o alttre s zonei
corticale a osului 5i atemia PAC la
nivelul tesutuilor moi. Aspectele
radiologice vuiazd de la ruptum
lminei due la distrucfia,tesuturilor

perbadiculue 9i intmadiculue.
indeFrtarea frctorilor iritanti

ecutii

Prim extinduc

inflamaliei

pulpue la nivelul lesuhrilor

pqindiculee se nmefte
prodontiti apicali acutA fAA).

ca

mue uui

adecvat sau extlrcFei.

ll)Ostita sleroanti
Etiobgie
Osteita scleromtii (osteomielita
fmaln sclerotici), o

wimti

cronici (uirrplomatici) a
prodontitei apicale, reprczinti o
crcqtere a cmtitii$i osului

trabecula ca rispus la u factor

iritant ptristent. Iritmtul difrEend
din cmalul mdiculs la 1esutuile
perindiculre este principala cauzi

a osteitei sclercrute.
lezime este de obicei

Acstd

simptome
de caui (pulpitii sau
necrozi), osteita sclercmd pmte
trimptomatica w MialS cu
dmre. lesuarl pulparal dintelui cu
Si

in fin4ie

osteitii

scleroati

poate

nu

si

la stimulii electrici su
temici. Mai mult acepti dinfi pot
sau nu sA respunde la palpre mu

rispudn

lzr gaenli prorti

est

gi

prezntd

necroa pulparS, stimulsea

elwfrici sau temicd nu produce

EeN rispuru. Toh$i, are9ti dinli
dueroqi la galpare qi perculie.
In fimc1ie <ie gradul distrucliei
fsutElui dr, aspectele radiologice

ale AAA

wiad

de la ingroqarea

spaliului LPD (rueori) pand la o

leziue remrbtivi &anci (de
obicei).
Semnificativ este ci frecvent

atlcesul au
deschis.

drmeui prints-w

dinte

indepirtuea carei subiacente

nmotici), diminwea
presimii (drcmj acolo ude este
posibil) $ tatamatul cilalului
ndiculr de rutini conduc la
rezolutia maiorititii milor de
(pulpa

l3)Abc6ul rpicrl cronic

(psrodonliti apicrli supurativi)
Dmumit ti ptrodontita apicale

Abcesul apical croric (ruodontita

apicald supuativi) ue o
patogmezi simililA cu @a a AAA.
Este rezultatul ti al ntrrorei
pulpue 1i este uociatii de obicei cu
puodontita apirah cronici ce a
forut abes. Abcsul I perforat
osul gi lesuturile moi fomdnd o
fishrli la mucoasa oml6 sau weori
in piles felei. AAC poate drena de

asemenea

prin pmdonfiu in 9m1

mimAnd rtfel
abces parodontal
sau
frmd de wc gingivo-dmtu.

Smne ti simptome

Datoritd existenjei dremjului, AAC

asimptomatici cu

este de obicei

prezntf, in
junrl apa-uilor dint'lor posteri,ori
mmditrului, m prezintii probabil
inflmalie pulpun mu recrozi.
Totn$i, osteita sclerorotd poate
apue injurul apexului oricirui

Sme

niabgio

in fmclie de sevritatea afe4imii,

pacimlii cu AAA prezinti de obicei
u discomfort sau edem moderat
spre sever. in plus, ocuional, ei
prezin6 mmifestiri sistemice de
proces infeclios ca de exemplu

Etiowia

tmtment al cilalului ndiculu

puiradiculre. TratammtBl
cmlului ndicnlr se extru(ia
smt indicat acaor din1i.

nmiuobimi din

Sme $ simptome

supuativi (PAS), atrcesul apical

crcrric (AAC) este realtEtul uei
lezimi vechi cre s-a lrilsfomat
inf-u abres ce dreneazi la
suprafaln.

(pulpa nrcrotici) 9i obtunfia

complefi dtemini de obicei
rczolutia PAC. Nu existi nici o
dovadi ce chisturile apicale nu

dinte.

apiull

cu

u5or

involuezi

5i

pulpa nscmtica.

abcesul nu commici dimt cu

formemrl apical; rotfel de*o4

6eia6

discomfort. Datorite pdpei

necroate, dingi cu PAC nu
risFmd la stimulii electrici ru
temici- Paculia produce cel mult o

suplimentar al afoctiirii

9 )Parodontita

sau este

Ttatqmtt

sa

mimbimi

sut

este

decdt cea a duruii perindiculre 9i

devine tot mai dificili pe nisud ce
duerea se intemificd. Aplicrea de
stimuli extmi ca de exmplu de
rece uu cald poate prcduce

Teste Si

pairadiculu fiind n rispms

inflmator rcver la agenfii

gi

hiperocluia

de obicei

Ecut

Abcesul apical rcut (AAA) este o

luime de lichefrc|ie localiatd sau
difiz5. ce distruge 1ezutul

(ahnci cind
evidmti),
indepirttrea iritmfilor sau a pulpei

Ajustarea

l2)Ab6ul rpiul
ki.thEiz

le@citozi- De@etr

croalului radiculr. Se rrcommdi

itrdepirtarea imediati a fesutului

mwinectoa

sclerctic).

febrn"

Tratorunt

neregulatii a compadimentului

loc acest lucn!

pmulic. Radiologic, Frezflla uei

ndioopaDirlti csmtrice difuze in
jurul ridicinii wui dinte este
patognomonictr Histologi g acolo
existi o arctttrc a trabeculelor
orns dispur reregdat gi

excepla inchiderii int6mpldtoue a

fistll,ei cind apre dwrea.
Aspec.tele clinie, mdiologice 5i
histopatologice ale AAC smt
similre cu cele ale PAC. Aspectul

particulil este reprezfltat de

fishrli, ce poate fi delimitate pa4ial
sau total de u epiteliu incoajuat
de

14

tsut conjmctiv inflmat.

)PATOLOGTA -

PERIRADICUI-ARA

NEENIX)IX)NTICi
Diagnosticul diferenliel
Unele

leziui mdiotrusptrnte

sau

radimpace de uigine

nmdodontici simuleazd uptrttd

leziwiltr

radioFafic al

prowtri

endodontica. Datoriti eestor

ffieminid dentistul trebuie sI
utilizeze cmogtingele despre rcBte
leziuni gi sE ralizre wcle tssts
olinice intru mmi ordine astfel
incat si ajugi le
diagnostic
corect, evit6nd oorile gromlue.
Testele de vitslitst pulpsri sut
cele mai importatrte in difem$m
leziuilor mdodontice de cele
neendodontice. Dinfii cu leziui
periradiculare .adiotBnspamte
prezintii necrozi pulptrd 9i deci nu
rispwd in gwnl, la t$tclc de

wguin

pi

inenatia dintilor adimti: de

aceea, vitalitatea (responsivibrea)
acestor dinfi este pdstratA.
Din pdcate, nul$ clinicieni
utilizezi dou radiografii penau
stabilirea diagnosticului Ei
tatmentului {hri a frce m istqic
complet ale semelor gi
simptomelor gi lEri a realiu teslele

acelea datorate

uei

patologii gi trle cu morfologie

nomalS.) mimeazd patologia
endodontici 9i viceverm. De rcee8,
pentru evitarea greqelilor gnve
tsebuie utiliate toate testele vitale

relevmte, exminirile ndiologice,

semnele gi simptorele cliniw $
detaliile de istoric uarestic ale
pacientului.

l5)Rsdiologis prodon!iului
rpical oormal
Radiologia endodontici
Radiografi ile periapicale sut
esenfiale pentru procedurile
diagnosticului onl. Radiologia este
importuti pen&u toste spectele
tratamentului mdodontic:
diagnostic, plmut tratanentului,
detminuea perioadei de mmci,

controlul proceduilor de obtmlie'

ii

lm5toee

controalele

medulre

)Strocturil'e rutonia lscale

Canalul incisiv. Cualul incisiv ete
o struchri in formi de caal
localizti cmtral intre incisivii

extinderea histologici a leziunii.

(2) Absmla silneltr radfurgrafice a
CAP nu scfude premla ei;
prerenta uor sroe ndiogmfice
clare este realmte

entrali speriori.

pstognomicd.

disdirge intre greulom gi chistrrile

redicuIre
Tehnicr subtrrc,tiei digitale ofri
mijloace de evalwe numericd a
rchimbnrilq din ndimpacitatm
ed in ti$p- Affi5ttrp metodi
poale fi folositi la monitoriaea
vindecirii, a deaoltirii lezimilor
poiapicale nu a altor lezimi

(3) Radiogmfia nu poate fi folmiB

la diferen{irerea dinne w granulom

in schimb

mi lugi in rodibuli-

16

CaYitatea nusl*- Partm

supdiwi

frontali a mililarului fmeazA

podeaua pi4ii frontale a cavitifii

ale

realtatelor tratammtului.

ceiri redwe
dnsqn

moluilor din muils- Morfologia

obiqnuit o CAP de o mmiti

intindue poate fi diagnosticali cu
u5wing dupi ndiografie.
Problenele se crszi cdnd semele
Ediognfice sut pulire 9i mici,
ceea ce se poate int&trpla dac5
lezimea este taneri sau de mdrime

wiabild a sinuswilor face

importuti mfuirea contmlui lor

micij ti cand alte structui

aatomice mbresc detaliile zonei

druftarca osrlui

re

de obicei

doui

cu

resui we

apr druupra premoluilor

pe

gi

radiografiile periapicale penrru a

ilifumlia intre grmila inferioui

lobilor lor qi contrmile
grmulomelor uu chishrilor

gam

Cimentul, Localirea ndiogmfi

a apexului gi a

fomdui

cI

se

couplici mai mult printro vriatie

a cmtitifii de aimert secmdil
depus la apexul dintelui dupn atrigie

periapicale.

Coalul alvolu infsior- In

mmdibuli cmalul alvrclu inferior
fece cenhal de la ana rehomolari
la gam mentoniqi, !i poate su nu

si apar-a pe radiografii.
Toru palatin gi toru mmdibulr.
Acgia sut proiecfii osom cue

l7 )Principii

ale radiografiei

periapcrul ui
doud aborddri difeile'la
radiogmfi ilor periapicale:

proieclia ugulati poate oferi

infomalii adecvate gi in mele
crui poate fi sing@ abordae
rcalistici, thnica proiec,tiei pfialele
rc multe avmtaje prutice gi
9i u trebui folositii
este posibil. Folosirea de

oricind
port-filme cu indimtori ai direcqiei
de prcircgie faciliteazi mult
georetria de expmtre
reproductibiln; Plmea pdaleld

muiluq

arcada

zigomatici

dentar gi a imprejuimilor sale

malul mudibulu.

osoue este posibili datoriti

ligmenhrlui puodontd (PDL).
PDL ile o struchm
radiotrilsprenti, cue oferi u

Se pot

contrast

fali

de elementele

nomal

Lamina dur5. Lmina duri este

tema ndiogmfic

aplicar muginii
corticale a qsului a{lat la imediata

periferie a spa$ului PDL

Cortisla osoasi. Ca 9i alte oase,

muilml

gi

obline

adilionale

mdibula sut ateate

in plicile corticalei osoue.

Osul medular. Orgiliruea p5rfii
centrale medulre a mmdibulei gi
muilmrlui vuiazi ia sauctud gi
densitate. Modelul trabmulr re

E)Radiologir cndodontio

Prrodontitr

rpicrll

Pamdmtit8 apicali

wsicd

reprezinti u rispms in gcneml

inflmator, localiut in tesutul
moale, ;i apue radiografic dreP o
reducere a densititii minerale a
zonei afectate. Osul medulu 5i/sau
corticala osoasi au fost inlsuite de

Jesut msl su de lichid in foru

wui gmlom su a wui chist.

se poate

folosi o metodi

c{e folosge

dmitometrie simplE. Prin

imegistraea dmsitilii relative a
mi pcriapicalc, in mmP"nlie cu
o rcni osasi nomaln periferic5,
rchimbirile in timp din rceastn
relatie pot fi folosite la
moniloriTtra daolliirii su
vhdecdrii prodontitei apicale
21)Tehnici radiologice speiale
Se folowsc tot mai mult *uori
pentru digitalirue directi. Ei

trmsmit smalul radiografic direct

la sistmul de calcd memorand
inediat imginea 9i mmipulind-o
direct pe monitor. Folosirea
seuorilor in lmul filmului
radiologic poate reduce cmtitatea
de mdia;ii uecesri gi produce
instantileu imagini afitate de

sistmul de calcul. Vitea gi

simplitatm st frctori importmli
in cea ffi privette aceastii noui
metodologie; elimini de asemenea
problemele de mediu roociate cu
substantle chimi folosite la

dewlopm
9i la filn.

gi

firc

ndiognfiilor
infomalii

Se pot obline mai multe

uui ecbipment

subfiazi spre mnele normale la

Npectele latqale ale mdminii qi

prin aplcuea

lminei due absntq

rogneticd (MRI) gi
lehnici de tomografie
compursizrn (CT)

se

este

realment patognomonici pentru

CAP . Combinati cu descoperiri
aile confimd existenla mei pulpe
nwrotiE, esl cgti.
Formars de chisugrunulom
Se crede ci expmsiuea lezimii
continui pdni cdad existi o balm$

intre fimclia protectoile

/containing/ a tesutuilor qi violmfa
orgmismelor irfectoue. Balmla

fomea mui

sste datii de

gmulon, cffi porte si se drryolt

su nu intr-u chist
Puodontita apicali uonici se poate
intinde de la mirimi abia
detectabile p6ni Ia mirimi m
implicl o parte rwe a osului

rruilu.
Loslizirile Irtersle
Locrlizirile ls dvetul furcaliei
l9)Radiologia endodontio
Parodontitr apiBli incipienli
Wdmalia crcnicd a pulpei:
parodofiito apical d condercaloare
C edareo

Dinlii

an

opi.ald lrecdloore
obturulie mdianlard

pqrcdutitd

oPrcatd

22)TERAPIA OCALEXICA

Gnenlitstii:

Folosirea oxidrdui de calciu (vu

nestins) a fost introdusi in 1952 de
Brnard in ododmfie. Metoda

ocalflice a lui Bemrd (nme ce

dqivd de la oxid de calciu expmsiv
in limba ft ncezi 0 xyle d e
Colcium ExparcA, se buwd pe
ale
reacliei oxidu.lui de calciu cu apiTerapia ocalexici este m tratament,
ce se poate defini de la "A' la "Z'
ca fiziologic qi biologic. Terapia
ocalexici asiguE mdodo4iului

fmorcrele fizic+chimice

patu certitudini:
- catabolismul pulpil ti
proloifrra microbimi smt
opritc, din eid mediul dwine
alcalin;
- sctivitalu

wimatici

este

uulat{

cind pH-ul hece de la 8,5

ea devine imposibilb;
- leucocitoz cre5te 9i capeitatea
de

r digihlinti

Avutajul

ile bazn al radiografiei

convenlionale coDsti in untitata
da6 de fiecue
de
inforu$i
me
imagine. Insi in esenli este o
mealti dc evalure calitativi a
structNilor ffilomice ti patologice.
Tehnis digrtalizirii acestot
infomalii u putea extrage
multe infomat'i cutitatiw din
radiografie. Dupd digitalire se pot
aplica metode mputaiate de
imbunt4irc a coDtrastului ti

mi

nodificre a
de expuqe. Mai mult

lminozitntii,

sofrsticar, de exemplu /imaging/ cu

rem{i

apire

este

muimi;

- refacerea osoroi este accfltuti

prin indepfutarea obstaalelor cu
se opm activitilii fosfatazei

Dirgnostic diferentiel
Parcdontitq matgiMld
h-rqclum verticald
Osleomielilq

20)Rrdiogrrfi

infmalii

dure.

mdiotrilsprenfi in formi de
picitiri la m apeL cu m PDL cre

su

cu alte tehniei, de exmplu

folosirea filmului ocluzal, a
ortopmtomografiilor, a
radiogmfrilor siuului gi a
craniului, gi prin metode
radiografie specifice.

mineraliate in@njuitoue.
Radiologia puodongiului apical

Btriati

puodontitE apicsli este

film,/dinte reduce la minin

suprapmrea cu sinusuile

Spa{iul periodontal el
Iigamentului. Desritrea
radiogmfici Fecisi a apexului

cu

parcdotrtitei apicale a cminului sau

a prmolmlui prim gi mai ales a
celui doi- taaliat de obicei intre
apexuile mdiculue a prmoluilor,
fommul se poate glsi frecven!
dtr nu intotdeaun4 pe ndiografiile

tmretie

ndiculu.

fiecvmt

ddinlgwa lffiinei
Prrcdoilite epioli

plrorea mgulaE a ftlmului gi

prciwfiile para.lele. In timp ce

sistmului cmalului

apicale.
O alg fficteristici

mtonieri dtrglwi
diagncticm (fficti a

lwea

microbiml

importanF.
Schim bd/i le slnc lu rale os ou e
reprzinti u sem primil al
pilodontitei apicale

Iirgirea slaliulili ligmentulili

Apexul gi foramenul unelului

pulpar, Apexul dentar cu

ori ca rdspms la infectja

mi me

parcdontal estein mod tradifioqfll

considenti ca rem al psodontitei

Prwttun

pulpei reprezintii structun cea mai

importanti, de weme ce prwesele
patologice apru de cete @i mrlte

corelative au cea

Structurile rnstomice locsle

tratanenblui.

mificaqiile

periapicale. in acate croi

cmoginlle provmite din studiile

Arcada zigomatici- Arcada

zigorraticn sprijinn rugchiul
Meter Si s poate proiecta pste

apexuile moluilor mailui.

Gam mentoniera Se gtie ci

oso&
mai robusta,

chist.

Carctsisticile radiologice- La m

pot acoperi detaliile struchrilor

periapicale in timpul diagnosticului.

gi

Parodontita zpralE

nanle.
Fosa cmini- Fos

Tehnicile radiologice se despart in

doui categorii principale: metodele
radiologim de dies"oqicre gi
monitoriae a bolii, 5i mdiografii
folosite ca ajutor tebnic in timpul

formenul apical

este intotdcaw @i mici dtret

qi

apicale. qi pmtele apexuilor

radiculare qi lmina dui cue se
proiecteue pe a@agi zon5.

clinice. Multe imagini

radiotrilspilente neudodontice

(incluiv

(l ) I Mgiae a tzdiogI afrci a

pdodontitei apicale cronice (CAP)

incisiwlui larffil muilu, mimdnd

citeodati pmdortita qicaliSinuul muila- Sinuul muilr

vitslitate. in @nhsq lezimile

neendodontie de obirei nu
afecteazi aportul

apaKnF @a textui Fe
mdiografii mte tipic fin-gmtrla in
muilr Ei mi aspru cu spalii

qi de

geometriei
decet etet se pot efechB mlsu&6i
densitometrice bute pe computer
ale ndieopacititii obiectelor $
mnelor din imagini- S-a xplorat
tehnologia in incwirilc de a

alcaline.
Prin combirea acestor factori,

oferili de m pH optim, se obline o

aclime terapeutici efi cimti
(De s c orde s, I 9 7 6). La toate rcestea
se adaugi gumlia tehnicii
hexocalexice cue este electivi
pentru cA mterialul est
erentialmente biofiI gi alcaliniruea
de la I I la 13 w produce Ient, dar
constant.
Prin aclima n complexi de
expmsire in cmalcle abemte gi

cmaliculii dentimi, prin acliuea

sa

litici uupn restrnilor necrotico-

gmgrenoase qi prin acgiuea de

stimulue a prrceselor de repanlie

tisuhn, hdroxidul de Ca este u

medicment cu lrgi posibilitili de

utiliKe

in tratamentele

adodontie.
23}FOCAR-ELE RADICULARE

perirpisl Sit6|in
ilatomic[ a periapnrlui 9i reac,tiile
a) Focarul

biologice ale acestuia ne

indepirteazi de conceplia a*Eici a
"periapexului - frcu de infeclie".
Priapexul s poate omsidtra 0

twre

ani

de

uei

infec,tii mdodontice 5i in mod

infeqiei,
"martorul" $i 'Victima provizlrie" a
a

sigu nu m Enhu @lomic d

diseminare.
b) Focarul endodontic. Toli
autorii au ilitat responsabilitatea
endodongiului cmalr "gol" sau mai
precis "lacmad'. Ac6t pmct de
vedere s-a p6rot a fi confimst de
rezultatele obtmliei de cmal du
nu qi de ionofiezi- Ionofreu prin
penetralia ionici in toate malele

mecmic imccesibile 5i in particulr

la nivelul anfiactwozitiililor

rmificatiilor

deltei apicale,

sterilireazi conlinutul lor gi

distruge conlinuhrl lor orguic
(acfimea litic[ a ionului OH).
Corswutiv acliuii litice aceste
spalii rnmdn goale 9i

swine

gi este

vindma

stabilili dupi

cm

constati cu surprindere J.C. Hess.

Deci focmrl de fufecfie pmilent

al dintelui daca nu se afli nici la
nivelul periapexului 5i nici al
endodonliului cmaltr trebuie ciutat
la alt nivI.
c) Foerul etodontis Acest niwl
este situat in rctodonliu wnstinrit
de mma dmtinui, mde existi:
spaliu mvitar coNidffibil;
-sediul ud putrefaclii neuotice
c6nd a incetat vitalitatffi pulpui.

consideri ci m caml
ocupd numai 5 p6nn la 1@/o din
volumul mdiculil, rezulta cd
volumul cavitil al tubulilor este
pnctic echivalmt uui mal
moNtruos (de la 3 pind la 6 ori m
mal normal).

f)aci

se

Este dei

pr{tabil uh

loc sd

tnchidm infeclia infia tnchisoue

en dodon ticd, sd elimin dm
produsele de necrolid pfinl74n
trstament ocalqic (incinqare
chimic,$.
24)PROPRIETITTLE
REAC'|rE| OCiLEX|CE
CompNul este dotat cu doui

A dou pruprictatc e adtii dc

acgirea grupirii oxidril de lizn a
substanfei organice nwroate prin
creuea uui mediu alcalin (PH I l) incompdibil cu viats

mimrgmiwclordin flon

mdodontici trebuie mirtit ti

Ca(OH)2 este biofil in contact cu
tNturile vii).
in walele (principale, scudtre,
abtratrte) Si itr cmalicdii deiltiruiCa(OH)2 foruq in prezmlacoz
(provenit din lia substanlei lor
oigmice), di nalttre la CaCO3
(carbonatae) cre ests solid ii
stabl, rqistind la al%e. Acesli
indre utih in faa finali a
rerc$ei oalexie poate fi
prejudiciati daci swine in faa
expmsivi cind blocheu! faomen
ce aprc cind se utilizeazi Nteior
produse ce conlin eugenol ru
gmpiri fenolice (sol. Walkofi

Clrmchi).
Reaclia malexic5 fundmmtali se
poate dtri shtetiz sdel:
cao + H2o
ca(oH)2 + co2
CaCO3 + H2O
25 )Oridul de ulciu uqor
Unele tipwi de oxid de calciu au
proprietatea de a suferi o
expusiwe volumetrici cend smt
htuhatate. in ondilii tehnice bire

detwiute este posibil se

conaobm qi si utilizdm
proprieti$le expansive, penau a
innoduce hi<koxidul dc calciu in
cmalele inaccsibilc ii tubulii
dentinui.
Ionul OH al hidroxidului de calciu
Ca(OH)2 - la fel ca qi cel de la
ionofrezi - NaOH - provoaci liza
matsiei moarteFolosind

puticulu

utificii
o <fubln

de

preparue (in

spatulrc) s-a

la m
ceficiflt de expansiue de 2,8
(adici
volm de 2,8 de hidroxid
volm de oxid de
de calciu la
calciu).
Cdnd coeficiennrl de expmsiue
este de 2,8 in cavitate expmsimea
este de 1,8 la primul apo{ 3,6 la al
doilea 5i 5,4 la al treilea.

intr-u prim timp

putut ajuge

Mattriilul xpilsiv cmsti inF-o

pasli cue suferd:

proprieti{i fi mdanmtale:
- prima se poate defini ca

puietalirc (dmsifiwe
perelii uui mal);

'lenefant";
- a dou il revodici

-o
ca

"sterilizanf'.
'Penetanla" este datii de reacfia
oxidului de calciu cu apd
endodontici cu fomre de hi<hoxid

volwlric dqife$te

de calciu, cm
de 3 ori volmul

oxidului de calciu

introdu.

CaO+H2O)Ca(OH)2
I vol 2 vol 3 vol

Hidrcxidql de calciu forut

penetreazA gi cmalele accesorii,
abnnte li cmaliculii dentimi cue
pe imaginea mdiografici sut
invizibili, da cae smt sedii de
ilfec{ie 9i frctori canli ai

gmulomului, chitr cend cilalul

radiculil este hatat corect- Reusite
si peneheze pi cele mai recurbate
cmale cue sut dificil de pfletrat
cu alte medicmente gi chiu cu
meue mecmice de aleaj, Ihrd
grave riscui de a prcduce cii false.
Expmsimea a fost demonstrati de
cu ajutorul testului cu
cromogen rogu prin folosirea de
fenolfialeini. Acest test pm sigN
deoaece colomtul adiugat se
eviden$azi nmai amlo ude s-a
fomat hidroxid de calciu.
Mecmismul acestui test se aplicd:

Bmd

fenolftaleim cil est B colormt

din grupul trifenilmetililol vireun
de la ircolor la ro;u la m pH de
peste 9.

-o

fluidificre

pe

centsald (genemtotre

fluxului ionic: imi Ot{).

26 )Oxidul de

calciu'greu"

(hexocslex)
Descoperirea mui nou tip de oxid
de calciu a repus totul in dirulie:

principiul expmsiv, tcbnica

oprsloarg rezultitele li

penprctiwle de apliwe.
Prima cmcteristici obsmtS, la
caest tip de oxid coroti in

exproiuea cue ajmge

[a

coeficient de 6,4 (m1iue pentru

cue acesta a fosl dmmit
"hexmalex" deouece ue u
cmficimt de ordinul 6)A dou cmteristici este

cristalognfiascrcafost
identificati fEri dubii, cristalografia
nu nai este cuboidi ci e
eflorescenti (in "conopidd"). Cu
oxidul "greu" totul este schimbat: o
primi expansiue in fa lichidi se
produce pi la oxidul "u5o1', ftri
presime.
Du in momenhrl in care apa

disponibili s-a commat - in

particulu ca promitii din lia
substan!lor orgmie - sc prduce o
a dom expusime in faa "seaci"
we acm este tridimmsionali.
in aceste condilii nu r mai produce
o fluiditat centrali. Exprciuea
"seaci" blocatl pe prefi cmalelor
9i tubilor suferi o mntmc$e cue w
aadte prin:

-o

*impasime" (pnsiue gi

condmsre de tip

aplici, mclia sa prodr: culmea

worem);

tinde spre gri, mirosul "sui generis"

(de albitui sptlate cu sodi). Se
trcce la obtum{ia de cmal.

- o "coalewm!6" (parietald

perfmt6.
27 )Mf,TODA

Gmlitrtii:

OCAI,E\ICA

29)Tmtanmtul dirtilor cu

dwcl{rrc rpiuh

Tralmwrtul mdodontic al
lezimilor periapicale utiliat multii

umq

viza pe de o parte

steiltwea endodm{iului

gi pe de

altn pute a leziuii periapiele

Acest tratment, in esenli
medicmmtos, frcea apel la

Faumatism Gu

mtrea

incmpleti.

Experienple ru aritar ci vindewea

este roi mpidi daci sc respfftii
periapexul. Tehnicile actuale
utilizeazi deci metode mai pugin
iritante- AsMa endodonliului
asociati utilizerii tehnicilor
mdodontice biologie, induce

cicaairca

spontand a
periapexului. Aceuta implici
criterii rigume de prepanre 5i
obture a canalelor-

2S)METODA OCALEXICI
Tehnica de lucru
Preprr&rer pstel Se fre in mod
simplu prin amesterea pulberei cu
lichid apoi dupn wie pentru a
modifi ca consistm.ta pastei.
Cmsistnta pastei este lisati la

apreciwa prcfaionisnrlui

qi

ae in

limclie de mploma cmaluJui

principal pi a celor secmdre
precm li d existen{a uei reacfii
grmulomatoue periapicale.

Introducera p*tei in crul

utilizeui u ac Lentulo cu

Se

dimetru mai mic decdt cmalul,

su

decit spa$ul provizional, pentru a

nu introduc aer in roal, inte
pasti gi apa endodontici- in toate
croile evitiim introducerea cu
inleparea

pntu

pmdo4ialui

apical

inutil.
ocopqe

a evita traumatismul

Nu ttebuie uitot, sd

qpw@

pulpei si

afectffia ptriapexului, iminte

utilizuea mtisepticelor forte,

agresive pfl tru,ieschlile
periapicale, sewind mai degnbi la
compenwa imprfecti, milor
prepmliei pi obhualia de mal
cetmdata

itraompleta

Dintii cu dezvoltre incompleta

apicala sau m apexul lug (apex
rmfificat)" au ca etiologie cuia
dotam complieta ru m

pasta cu o bulcrd de prefqinld

nehi&ofli, pentru a oita
cotltdil Afie ?onii ti t daiaful
de obturugie proviTorie, intre p6ld

c@ild(ii @lowe
Obturars provizorie a eviti{ii.
Se poate efectru cu orie fel de
ciment de obrualie proviz,orie, cae
nu contine eugmol. Eugenolul in
contact cu hidroxidul de calciu crc
a penetrat tubii dmtinai ormai
di o colonfie gri-albisnuie

iipq$.i

completa a ndacinii- In
cmal
mmenea sitmtii, rezulra
mi lrg spre apex decat in
apropiro zonci cwicale.
Tratamentul acestui tip de lezime,
urut de obtwe corccta a
cmalului, ste foarte glu de
reali7t in cordifii obisruite de

tffipie endodontic4 fiind

necesara

interyentia mor metode

chirugicale. Avidnd in vedqe insa

faptul ca asemmea czui se
intalnesc cu prrcadue la pacimti
foafe tineri (copii) si cooperue
dificila se inpue m solutie
terapeufim o metoda ce sa pemiia
dezvoltarea completa a apexuJui,
metoda numita apxpgenez4 pusa
la pwct de catre Frank si Ostby.

30)Trrtrmentul rpexului larg el

dintilor cu pdpe vie
(Apcrogerczi)

Apexogenea in rceste situatii re

tehnim indepartae pulpei
afcctat dupa o prcalabila mestezie
si inlrc o diga. In cuul
efectuaii pulpotomiei se

indeparteffi l-2 mm din pulpa

(Schriida si Grmth
l98l), iu in
wul mputstiel vitale este
neewa extirpuea pulpei coronue
in btreBime.
Pulpa se excizeu cu ajutonrl uui

corom

1971, Magnsson

de |rma bine scutit

excavator sau frea globulua
activa, In ma acestei excizii
rebuie v rezulte o plaga pulpm
spalaii ei cu o
cuata in
mlutie Ringer si evitat fomea

instrment

tm

uui

cheag.

Prepmtel pe be de hidroxid de
calciu s pw pste ?lag4 iu restul

corouei

se

obtueu

cu cinent

oxifosfat de zirc sau cugmat de

zinc.
Succesul opemtiei este conditionat
de mmtiotra in stare vitala a
pulpei ndiculrc si m control
prin exmene
regulat la 3-6
clinice si radiologice pm la

lui

inchidm

complaa a apaului.

ddnitivd.

3l)Tre(rrenul eperului larg

Dupn 4 siptim$ni, se de*hide pi se

dshis

exmineazi congrutul roalu:

Daci apue alb 5i du - se incruc5
stripugerea cu u iNFulrnt a
stratului superficial. Daci acesta re

pibutctte in gol, avem

de a face cu
tehnice- Trebuie licuti o
noui aplicalie.
Daci apre alb qi du - se inceuci
instnMmt $ s
strEpugaea cu
constati ci intreg malul este
obhuat, avem de a face cu m dinte
foarte mlcificat cm a consmal
putin oxid de calciu $ a awt loc o
expansime limitati du suficientd.
Pentru a putea obtw defrnitiv

soile

cmalul se slubilireazi mnlinunrl

siu cu rer fuiologic *u api de vs.
Drci s prezintl fluid, de culore
g1i, cu miros de gmgreni se face o

mui aplicm. Pantru now aplicre

se fae o spilifiri cu ser fiziologic
qi se aplici o noud dozi de pastii.
DacE se prsinli foarte fluid, meori

el dintilor devitali

(Apexifiere)
Dintii matui se craclojrempin
preznta mci cotrsFuctii apicale

sihEte la 0, 15 m Ia tineri si 0,7

La adulti fata de apexul
matmic. Exisla situatii cind la
nivelul uor mdacini apexul este
lug depasind uori ultimul numr
de instumst mdodontic (1,40

a cuor pereti pot fi pualeli

sau usor diwgenti spre apex

mn)

(pilnie). Mortificuu pulpei poate

sa aiba loc inainte de edificuea
completa radiculr4 situatie in cile
apexcul deschis ireoteste o mdacim
rcwta cu pereti praleli su
divager*i sge apu. Dinti cu apex
larg m rezultat al necroroii pulpei
inainte de matuuea completa a
radeinii, situati in cil rsdacina
Gpctin este scurt4 cu preti
pmleli sau divugmti spre apex.

Etiologie: aceste modificui

se

mtorilor

tulbue, alteori mai clu, cu miros

de gugren6, se afli in fala mei
lezimi periapicale gmulomtore,
Este oeewd o noui aplicatie.

produc sub influenta

o consistsli
uqor mai scdatii decet pasta ini$al

- fort xesive actiomte trupra

dintelui (apffite onodontic)

Dacd se prezinti

il

fetori:
- ctrie dentra;
- tmmatisme;

- resorbtii sxtere;
- procese inflrutorii de wcinatate;
- resorbtii inteme.
Tratamenhrl: coGta in iestihri@

procedurii de apetrificue.
32)Urgen(ele ia ododon{ie

a teiduilr dnre si m! i.rlt

ordine precisa. Stabilirea mei
abordari metodie si aplicarea unei
rutrre fomrdate vor drce la
identifrea rapida a
JE linoae prscsufui dc diagnostic.

trsluilq

aminue

Genenlitrtii:

Inspectia. 0

cm
apel% la m tutannt

complela in@pe cu o

stomatologic de urgmla sufen de o

drcre cu originea in pulpa nu
zona periapicalaStomatologul trbuie s8 fie
disponibil ori de cite ori pacientul
se afla int
situatie euta (chiar

cu

semuuinwakedwi)
indepartind *mele si simptonele

T6tele dirgnostie Colmtarq

ugfl tlor

srcp dublu:

Majoritate itrdivizilo

regionala

tmire

vimla

stomatologice- Paciatii
astepta ace$ta de la profesia de
stomatolog , si este wa din cle
rnai importute responsabilitati sa
asigw acest seruiciu. Rezolvrea

ugentelor storotologice este

stresmta si penhu cliniciu
deoarece astfel de situatii ugente
trebuiesc efectuate alaturi de
pacientii progmati, diagnosticul
trebuie m fie mpid si pruis, si
problema trebuie sa fie plutiouta
eficient. Suesul clinicimului poate
sa crecca si mai mult datorita
aveniwi pacientului fata de
stomalologi.
O precautime considsabila trebuie
luata cind clinicianul decide
trateze ugntle stomtologice la
incheierea progrmului. validitatea
ugentei trebuie intii deteminata si
abml de mediwmte elimimt.

atnta fectuta imprcma

palpuea, percutia si ewdum
puodontala- O enlwe
prodontala va include sondtrea
pungilor, deteminrea nivelului
atasmentului gingiei si notarea
gladubi de mbilitate a dintelui.
acestor

predui

LedircE

l.

reprcductibile

seweste la

simptomelor

e cmcterizem

urgetrta
2. Evalwea compaativa a

structurilor dento-alvdare pntru

detectares uor situatii momale
responsabile de simptomatologia
pacientului .
Tete termice Metodele de

aplice a tempeEbrii (guttapocha

incalzita, iaslrusrte hcslzie,
polipu! etil clori4 gheata uscata)
pot fimia u diagnostic relativ

Percuti!, Daca simptomcle

prezmte includ durae la mucae
sro masticatie, puin<tul W pacient
sa meste u rulou ale lata prin
miswi recventiale, individrnl Pe
fircre dirte poate fi mi precis si
revelator drcit o simple percraie

sisla

P{rt

Fr

ffiffi

pcrtru

in situatiile clinice neclae.

Tetarea elctrica e pulpei.

trebuie sa fie atent in

dcfccte uoue la mndne.

4- Efcctnffi teslelu diagnostice
neccw picnhu a dctemitra
implicuea endodontica- Toti dintii

din aprcpioea wei inflmatii

trebuiesc evalBti in privinta

vitalitatii pulpre. Ca regula

inflm*ia de mtiologie
endodontie aprc secmdu dupa

neroa pulpm.
5. De obimi o in{Imatie ce nu
poste fi ardbuita mei tiologi
dentare trebuuie supusa la m
exmen bioptic patru diagnostic

histlogic definitiv.
6. Continuml inllmatiei
tesuturilor moi ftebui eKaminat
prin mpire cu o siringa de
uestezie inaintea oricuei
iDtervqtii chirugicale- Imizia si
dreaajul au trebuie* efechule decit
in prerenta uei colectii punrlente
confimata prin inspectie vizuala.
diagnosticului . Fa finala a
diagnosticului cmsista in malia
sistemtica a tutrtr datelor
semifrcative acmulats prin

de conracr).

a. lmplicrea endodontica
b. Comidemtii puodontale

Transiluminareg. Fractuile

detemil]m mtw sprcifica

corome verticale si orizontale sint

problemei endodontice. Din datele

diagnostice colstate stomtologul
trebuie sa fr capabil sa distinga
ne aflm in gezsta wd
afectiui pulpre limitah la dinte
sau daca avem o extindm in zom
periapicala mu tesuturile
perilatemte. Dupa aceastalrebuiesc
idsrtifi cati frctorii etiologici (cuii,

l. Afectimi semifietive

de detectat cu

noi, imbwtatite cu

Truilmitre

fibreoptie-

trebuie s fie m test de rutina

atrmci cind rotam fiactui

corcnm diswle.

2. Accidmte grave
3. Problme emotimale

36lEraminam clinis

4.Obicieiui vicioue (tutu, dcml

sau drogui)
5. Spitaliai atrioue
6. Medicatii
7. Tratmente medicale cwnt
8, Simptome cile pot india o

nflamrtia. Infl matia orcfruiala

mmifgstare comw si
potential complicata a patogeniei
odontogna (abces parodontal
lareral wu periapical).
este o

Umatorm $lrcm

este

afectimc nediagnostiqta su
momalitati la vuiatele sistem ale
corpului.

recomudata pentru diagnosticul

simptomstolo giei infl amfltiilor

Antwdente dentrre

trasatwilor cilinice ale inflmatiei.

Acsasta este realiata prin inspectie
sistemiatica si palpue bilatemla a
tesuturilor intsaorale si extraorale.
O atmtie deosebita trebuie rcordata

Mai multe specte ale simptomelor

pacienhrlui trcbuissa elucidate in
timpul interogatoriului:
l. Topogmfia - locul(uile) in cm

orofaciale:

lJrutorclor

sint percepute simptomele

2. Cronologia - debutul, cmul
clinic si schema temporala a

a.

simptomelor

(2)

3. Calitatea - dercrierea faatondui

ce da neplacerea muima
4. lntensitatea - severitstes
simptomelor percepute
5. Factori aditiomli - stimului ce
agraveaza"

usueffi

influentem in alt fel simptomele

6. Frctori complementari

tratmente mterioue su alte

detalii legare de rcm interesata.
35)b. Exsminers cliniu. lntro
urgenta obiectivuJ primu al
evalwii clinice este identificrea si

localiaea precisa a sureei

ca@torare a duerii.
Stomatologul trebuie sa cond[ca
examinarea extraorala si intraomla

elmente:

(l) ltratia

Mrina

b.

Cretqistici

(1) Consistenta
(2) Mobilitate
(3) Ructuenta

Tmpaatua

de suprafata
Tesutrri afectate

c
(l) ldentificm testrilor
impliete (os s testui moi)
(2) Extindem in plauile tisulre

@iileutonie

si
2. Obtinerea radiognfiilor per&u
detecttrea natuii si extioderii
implicaii osoroe. Trebuie

detemimt

daca

leziuea

este

osteosclerotica, osteogenica sau

osteolitica. Radiografi i

de

duri

lnsinte de tmtamentul
endodontic. ln acasta sitMtie
sa

detminm susa-

melc,

simptomele si

l. Plmea mui pmwent sdativ

Stomatologul htruie s delemine

daca smele si simptomele sint

intradevu de nstun endodontieDaca ne

a{lm intrc

situtie, pasul mator st

laalirc

si

sa

du

t(awtism, obtuatii, momli

de

deaoltare).
b, Consideratii parodontale.

Secvential dupa ualia

endodontica, trebuiesc evaluate
rezultatele exmimii parodontale.
Daca o c8M endodontie nu a
putut fi detectats" trbuie

detminat des motivul

preantelc simptome ale
pacienhrlui nu este de natm
ptrodontala.
38)Determinsrea diagnosticului
c. Consideratii rstauratorii.

dintelui impli@t- Da

dint nu poate fi rest&rnt

adecvat, se recomurda xtretia.
d. Diamctie difercntiale.
Deorece semele si simptomele
pot avm si etiologii mdmtogme
si dmame ummea mtitati
patologitr pot coexista cu afecttri
mdodontice si parcdotale,
afectimi
diagnosticul diferential
awt
nondntare trebuie
in vedere. Acruta uima este
icportanta in mod particultr afimci
ciud simptomele prerente sitrt
inconsitmte cu o etiologie
endodontica sau prodontala.
Acelasi principiu se aplica atrmci
ind simptomele sint cotritflte

o
irtotdro

2.

Das

a fost detectata o

lsiue

cuioas4 dups uestezia locala si

Estfel de

ffist
fizice

dro

pmtru citeva saptamini pemite

pulpei sa revina la statusul
neinflmdor, clinic iDtact (coafej
indirect).

restam

(3)F(m

uzual discomforhrl merge de la

citeva
moderat la reveni
rcude uu s roi prelugeste la
contachrl diatelui (sau dintiilor) cu
m stimul temic. Exista trei
stegorii generale care pot cuprinde
situatia in cile peifitul re rotfel

corespuatoffi.
a. Imolicrre{ endodontica.

Dupa exminrca paredontala

trebuie evaluta posibilitalffi d

Topologia

(4)

sau

l. ldentificrca

simptomul acut al pacientului este

duerea la tmperatm, in mod

efrctwea ugfltei

confimam

istruentele

rjutorol sltui col!

39)Tmtamntul simptomstic.
Duraq Ia tempqalura. Cnd

iltecedentele dentare indica ca

diagnostic o pulpita reve$ibila
matoarele principii @tidew
directia tmtamentului:

2. Deteminarca diagnosticului

mi 60r

urgentelor endodontice:
1. Niciodeta nu rc incepe un
trrtament stomrtologic pine cind
nu sintem siguri de diEgnostic.
2- Este mri hine se nu fecem nici
un trrtament d6it sa faem un
tratrment prost.
3. Cind avem dubii cereti

acestui et este deteldnua cu

precizie a cami semelor si
simptomlor prerente ale
pacientului si recomdarea mu

b. Exminrca clinica
c. Evaluarea radiognfica

Consideratii restamtorii

ll. Ttrtsmertul
Prudent{ rsomsnda aplierea
trei rguli in tratamentele

Cind

teshrlui electric. Potentialul pcntru

rezultate eronate poate fr atribuil
liprei de acwatete a EpaEtElor
electronice, rupmsuile abemte
ale dintilor, gre*li de tehnica
(plurea si ughiul de contac al
virfului electroduluui pe supnfata

d. Diagnostice diferentiale.
34)a. Anemnea. AntwdEae
pemonale.

psiiogmice.

evalwe ndiognfim. Scopul

wgentele cu potential complex si se

imparte in matoilele etape:

c.

alc

simptomelc orofaciale pot fi

clsificate in mai multe categorii:
(l) ogsnice, (2) finctionale, (3)
ruculare, (4) neuralgice, (5)

tebuie

ceea ce priveste

a.Armea

eftrtEte.
Cryle rcodootogme

mez4 exmime clinicasi

Cliniciilul

l. Prwwua datelu pentru

dc edologie dentara
si ca@ nu pot fi

extersive.
3. Efectu{ea uei evaluri
parodorsak ar.nie, In'Ilanutia de
origine prodorrala Ia fcl ca ri s
de origine puodontal - mdodontica
prezinta caEcteristic pmgi su

Procesul de diagnosticare

diagnostic

fetdi

confimate prin testele diagnostice

endodontic4 se concentrem pe

corrctitudinea

pedru

&r lmalirca

342. Determinars

corect.

33)Urgen(ele in endodon{ie
I.
Diagnosticul

suplimcnt*r

a include si marginile leziunilor

izolare, tesutwile altmte pot fi

indepartate de pc dintc.
3- Daca o obtuatie rsnta a
precedat simptomele temice
durose, obturatia trebuie
inderyartata- Cavitatca prepilata
trEbuie obtmts ctr o restamtie
tempom sedatim (zinc oxideugool, l.R-M-)- Cind mestezia a
treflt, pacifltul trcbui sa constate
o imbmatatire inediata. Dupa
citeva saptartritri Btauatia
sed&tiva w fr inlocuila cu o
obhmtie firala daca toate
simptomele au dispmt si pulpa are
modent si trruitoriu la
tstaiea trmia si electrica.

u rsps

Dups initierer tntsmentului

edodontic dar iminte de

obtuntia

de

sml.

Daca

mtccediltele dentil sugrem

diagnostic de pulpita reveruibila sas

irevereibila dupa extirprea totala a
pulpei, orice simptome temic pe
cre pacienhrl le re sint cauate de

m alt diote.
Mutarea apuenta a duerii la m
dinte sut aatammt mdodontic nu
este rtra- Pmlru a demonsha acasa
pruieatului (rue aderea este
nicreator) dati-i pacientului o
oglinda crei pemite sa obserye
stimulua temica a dintelui cu
trat@mt trdodmtic. Cind
pacientul obsewa ca stimulii
tmici nu rsproduc duere4 atunci

prin exmiwe tmio a elorlati

dinti din acelui cadm uu din
cadnaul utsgonist da@ ste

necew, identifim sus reala a

dwerii.

llupa obturatia de canal.

Abordtrea este idmtica cu a
prrcedmta, deouee in mbele
situatii m alt dink ste susa

drerii

stimulate temic.

40)Tratrm$tol risptomlic

purulmt considmtril). D$pa inSntn

dmm

Duroe lo pacttie Cind

copioas

de mucm sau
mestecare - cm pot fi coofitmte
prin testul de percdie - acetrta
indica fu fl maria ligmmrului
puodontal. Simptoma nu mta
statusul pulpu. De actr8 este
obligatorie efectum testului
temic si electric pqtru a ddmim
vitalitatea pulpei inaiste de
ftatmentului. Daca dintele este
incoaouat (coilom cquometalica), o cavitate mica de tcstile
este necesffi pnfru a verifica
statusul clinic al pulpei.
Inainte de trrtrmentul edodootis
este

prodw

iritise

Daca

prcutia produe duue,

pulpe tbuie

vitalitatea

verificata.

tmlian

Daca pulpa este vital4

hirtie de articulatie pentru a

identifi ca premtuitatile ocluzale
ale dintlui si ajustati coroma
clinica la o ocluie nomala.
Plingeri din acereta catcgorie apu
mai adesea dupa plmea rtrflla a
mei $tawtii p
dinte
posterior. Dupa indepdrtarca

mecaica

se repeta preparea
a cmalului. Se confima

ca conui dc hirtie ucrca wmpleta

a canalului. In majoritfltea
cualele lor fi complel uule,
totusi dea Gxudatul persista se
dintele deschis pentru o zi pentru a
droa Se plroeu o bulete de vata
in mem pulpan si prcientul este
rugat s rcvina a dou zi pentru a i
se dezinfecta cuulele si a i se
inchide dintele.
dinte trebuie lcat deschis
Cind
pentru dmaj, pacimtul este sfatuit
p puta opusa, sa
sa
clateasca cu solutii calde fiecvenl,
si sa-si spele dintii de multe ori si
ingrijit. Trebuie ac@ntul ca, ori de
cite ori este posibil, dintele trebuie
inchis, deoarece la m dinte deschis
datorita {lorei onle cresc
posibilitatile subsecvmte de

croittr
lm

min$

acutirue

Dupr obduntir dc

euL

prenatuitatii ocluale,

sensibilitatc uom la muscm su

muticatie este deshrl de comma
dupa obtuatia de cmal- Pfltru
micsom mietatea pacimtului,
trebuie m ii explicm ca dintele w

recommdati pacienhrlui sa mstece

fi probabil semibil

citew zile.
Inainte de a pmsi cabinetul
pacifltul trbuie sa aiba semtia ca
dintele este mi confortabil. Dupa
citeva zile ligmentul puodontal
trebui sa revina la starea nomala si
pacimnrl s nu aiba nici m fel de
disconfort la masticatie.
Daca pulpa este nevital
tratffi enhrl edodontic trebuie
inceput imediat.
Un mijlm util de a ne
nmmrl
de pacienti este sa smm pacientul
a dou zi- deoarce el ahuci ar
trehui sa
simtr mdt mi bine
Pacientii sint incintati de aesta
simpla chemrc telefonica. De
departe, majorilatea va vor spse ca
simt o imbuatatire evidflt4 si

pentru citeva zile. Daca pacientul a

fost infomat imi(t de aceste
simptome u$ile treitorii, de
obicei nu sint probleme. Daca nu a

p partea cealalts pentru

nri

daca din intimplue simptomelc

treaem el va fi placut surprins de

grija pe cue io acordati.

Dupa initiers tratrmntului
edodontic dar ineinte de
ohturrtir de sml- Dusea la
confimata prin percutie, Exista mi
multe motive pentur cue rcest
simptom poate ape su penista
postoperator: supnirs[ruentrea
(trecerea cu i$trumentarul
edodontic dincolo de forumul
apical), impingerea fincolo de
a resnrilor pulpue
neqotice sau bactqiae

contact sluzal.
Dinte initiat Yital.

ro u

tlffi

temporffi I ligmentului
parodontal. AG6ta posibilitate
trebuie sa fie explicata clu
pacientului inaita tratamentuluiMajoritatea pacimtilor vor toln o
mica inltmatie temporoa fara

plinga; ui wr nffisita
ualgezice uore penhu citew zile.
Dinte initial novital. Tratamiltul
unui dinte initial nevital este in
principiu la fel ca pentru dintle
vital. Totusi, itr tqate cuuile

pmsmentul teporal trebuie

indepartat dupa ilestezia locala si

qe@ cinFrlui

operdor.
Exminati cu atertie csralul si daca
exista exudat detemimti tipul si
volumul. Drca cualul este lipsit de
exudat, plasilea uuei bulete de
vata si a cavihdui in caneru pulpffi
si reverifictrea Gluiei sint
suficiente. Daca erudahrl este
prezen! notati tipul si voluul
(exudat usor hmongic, exudat

mucre

fost infomit, elemi lrMe

sinptome de msibilitate la

muscrcsimstewpotM

ingrijorrc. ("Cum poate s doua

u dinte daca i s-a scos neml?").
Frcven&a mm senenm situtii
poate fi redua prin istructiui
atente pfltru acs4 atit verbale cit

Utiliati hirtia de
articulatie psrtru a vqifica
si scrise.

prcimtutui si a fi sigu

duia

ca nu

sisla

contacte prmature . Prcsrima de

malgezice uoue si clatihrl cu apa
calda sint deobiei suficiste in
stfel de situti. Totusi, daffi
dwffi la pscutie 6te putemica si
dre@ mai mult de citeva zile,
postoperatorie cu at@tie DePcira
cu gutapoca dincolo de fonmmul
apical uu debridnea si obimea
incompleta sint cel mi ade*a
susele ustor probleme.
Dae gutaperca nD este in deprire
rlwea tratamenhilui memic este
indicata. ln
deptririi cu con
de gutapoca se indica chirugia
periapicala.
ln situtiile in cue duerea la
pqcutie peEist4 nu este
recommdata utiliaa indelmgara
a malgezielor, penau doua

cal

motive:

eKtirp[ea pulpffi vits]a este o

procedua de mputatie, poate fi
mticipata o odecile inflmffe

la

reexmiuti radiografia

muscatw nu masticati trebuie

formen

(l)

aper

efrcte advene

nedorite la malgeziele si
mtibioticele folosire pe temen
lmg, (2) sma problemei nu a fost
eliminata-

)Trrtamntul simptomstic

[nflsmaliL lntisle.

trrtsrentului

lmalim

endodoDtic.

Nah[4

si extindma

inflmatiei, impreua cu
detminrea vitalitatii pulpre,
indica tipul de tratarent clinic.
Daca din mumez exminuea
clinica si radiognfica s stabilest
ca inflmtia este de origine
dfltara si dintele este vital, anmci
diagnosticul cel mai comm est
abcs puodontal lateml.

fluctumta sru

feru

aproap de zpsx

s'r

indurmta,

w mi

dentara, difua
sub mucapqiost de-a lungul
plmurilc fruiale sru
la m singu dintc- flua il0analia
este moale si fluctuenta si ditrlele
indie
nevital a fost indmtificag
incizie si drruj- Cireodata o
poate
pam
regiue idlamata
moals si gata pentru incizig du
dupa efectuaea ei clinicioul
constata ca &enajul obtinut ste
nmai hemoragic. Aceasta nu
sitmtia pacimrului ba mai
muh poate complim conditiile
prerente.
indepartata d

slru

ciwisa
*

uuea

Umatorcle prwedui swt

recommdate ori de cite ori

clinicimul ue in vedqe inciaea

in vederea drenrii

inflmate

ud

zone

rei

l. Dupa a&niaistr{ea
anestezii in buaj s atas@ m ac
gros la o siringa cu ropintie ce
contine o fiola de mestezic p
jwatate si s puction@
mucoua inflmata; se mjatea
doua" trei picanri de ilEstczic si

apoi se ropira.
2. Daca exudatul pmlmt este
prerent el w aprc in fiola- Trebuie
confmata przenta lui iminte de
incizie si drruj, deouew daca
exudatul este nmai hemuagic
zona nu estc pregatih pmtru

incizie.
Daca tehnica de npiratie nu
indica incizia si dremjul,
clalim zmei cu apa
foate calda. Prescriem
utibiotic corempmtor si sem
pacienhrlui sa revina cind
sau dwine
inflmtia este mai
3.

rfiMdm

lue

moale

lndiferent daca s-au efectu&t sru nu

incizia si drenajul dintele we este

sw

inflmatiei trebuie rratat

imediat.

hrpr initidQ tntrmertdui

edodontic dsr itr&irte de
obutrstis de canrl. Situatiile
principale cue predislm Ia acst
tip de ugenta sint |matoaele :

l. Pmdontita

apicala

cmica fan

fistula.
2- Reluffia mui dinte tratat
edodontic mtsior3. Debriduea incomplets a uui
dinte neuotic4. Blocrea in cmal a uui ac de

irigatie (mdim hipoclorid).

Primels trei situtii au ca factor
comun tulbrmea echilibrului

dinmic

clintre

miumrguisne,

toxine si restruile ncrctice din

sitstemul cmalu ndiculu si
celulele inflrrmle cronic ce
inconjoua apexul. Acest tip de

ugente este in particulu

nelinistitore pmtru pacienti. La
mamei, cindprcimtuls-a

prezentat Ia tratffitrt, nu prerenta

nici
fel de simptome dusoar.
Apoi, dupa debridm roalului si
inchidqea svitatii de aces,

prcisrtul css{tt8 apritia

inflmatiei - deobicei la citew ore
dupa ue a pffisit mbinetul. Urii
pacimti pot chir intreba pe
jmatate sucrutic 'Cm ati obtinut
K rezultat atit de rspid?".
Terapia in{Imatiei este identica cu

wa dewris mtsior. Totusi

('l)

Tratmiltul

endodontic su ste
indicat- Deobicei son<larea pmgii
puodontale suce la drcnaj pe la

stomatologul este atmtimat sa

verifi ce vitalitatea dintilor
adiunti, d(ffiew exista

nivelul sulcuului.
Daca dintele este nevital,

intotdeaua posibilitate ca din

coincidenta u dinte adiacmt sa fie
sma inflmafiei, Q) verifice

diagnosticrd edodontic poat fi

abces apical acut sau abces
phoenix.
vor
Palpuea si exminuea
indica daca inflmatia este moale si

imla

prodontiul rorginal, deouece

exista posibilitatea ca din
coincidenta sa se dezvolte in
uui dint recflt tratat edodontic

jwl

u abcs parodontal latral, Cind

ugmtele endodontie sint
rerclwte clinic in rceota roiera
peifltul va cmtata o uslme
smiftcaf,iva iiltr-m interval de
cilew minule.
Un alt tip de uBenra ce inplica
inflematie. alalui de duse se
proate produce in roe ocuii chitr
cind pacientul $a pe

ssuul

storotolognlui. El Wate

Vwta

simptome in

ce

matoilele

tinp

clinicimul ii iriga cmalul radiculr:

(l)

aluerc extrema si brosca (desi i

a&ninistrat mttrior M6teia);

in citew ninule; (3)
henongii prelugite si profure din
malul ndiculu- Acestm sint
s-a

(2)

inflmrc

patognomonice pentru accidentul

cu hipoclorid. Caua este evident
blocrea acului de irigatie in
canalul radiculd in timp ca
irigmhrl este introdus. Acasta
produce fortarea solutiei dincolo de
cml in tesutuile periapicale.
Cliniciaul nu va avea probleme in
puera diagnosticului. Reactia
pacimtului ete atit de mpid4
intens4 si almmta (afit pentru

pacimt cit si pmtru cliniciil) incit

necesita autodisiplim din putea

cliniciuului pentru a evita prim

reactie, pmica!
Rezolvuea acestei situtii rue se
face dupa cw umeua:
l. P6hativa cmpatul; nu intuati in
pmica!
2. Cereti ajutorul mai multor
pmome daca e nevoie pentru a
tine pacimtul meat pentu ai putea

tfuinsra

ffi*tuie iftbmj

atmw

dwuea.
Administruea mui sedativ injectat
intrmuscular si a mui ualgezic au
sperind sa

sfecte bnefice.
3, Pmileri singewii

continue.

Orgm'ismul inceuca s dilueze si

m indepartere el imui fuidul toxic.
Continuti mpiratia pina cin
siDgeruea inaetem. ln functie de
cantitate& comntratia si
tempentm solutiei fortate dincolo
de apex, acetrta poate dua intre
circi si dwai de ninute.
4. AdminisFrsa @ui mtibiotic

putmic inrrmwulu (de

prcfsinta) s oral.
5- Trimiter peifltrlui la
chirurg

milofacial

edodontist

penfu continwea tralameotului.

Bineinteles aeot tip de wgenta re
poate evita complet daca respectam
dou rcguli simple in timpul

irigatiei cmalului radiculu: (l) nu

bl,ocati acul in cmal, (2) injectati
solutia incel.
Dupa obturatia de canal. Desi
nmerosi drctori pot precipita
sitmtia cel mai comm include
instrumentarul si materialul de
obhratie ctr inoculee tesutuile
apicale cu micrmrgmisme sau cu
toxinele lor.
As cum s-a uatat 4ltrior - si
trebuie accntuat - verificati daca
dintele vecin sau puodontiul nu

sw inflmatiei.
42)Trstrmentul simptomatic
sint

Itutqe

spontaad.

Dffim

poate sa

apua ir uice momnt: inainte, in

timpul uu dupa teminrea
tratamentului endodontic.
Iminte de initiere trstrBeBttrlui
endodontic. Daca pacientul
prezinta duere de origine
mdodmtic4 diagnosticul poate sa
fie o pulpita ireveribila
simptomatica, nqoa partiala sau
cmgrena cu interesue periapicala.

Experimta clinica comiderabil4

combinata cu nmaoffi studii de
rcet{e, indica aproxirotiv 90"/o
din pacimti necesitind tsatment de
ugenta ca avind o dutre de origine
pulpm. Cel nai bm mijloc de a

indeparte

durwa il

repreziota

debridrea sistemului caula

radiculil ir inFegime - indiferent

inflamaiei pulpare

de intinderea
sau necrozei.

Uni pacienti s-u putcr

nu

fi

domit sau mincat pe o perioda mai

lwga din cam afectimii lor euteObositi si flmiui, ei sirt dificil de
contolat. Dam au sufsrit o dlme
intem4 prelugit4 si lin paue
inainte de a ajuge ir cabinetul
nostru adesea lacrimi de usme
insotesc dispuitia duerii odata cu

instaltrea mesteziei.

Atingm

profesionala cu mim ca si linistirea

verbala pot aw o *mificatie
benefica- Oferind pacienhrlui w
lichid cald ce improspal% cm tr
fi ciocolata calda (inainte de
inceperea tratarnenhrlui dr dupa

instalilca ilesteziei demorotrind

atentie fata de paciest (suport
psihologic) si fumiro o susa
ternponra de energie (zahar).
Dupr initirea tmtamentului
endodontic dar inainte de

efstuam obturrtiei

de

qnal.

@u

a acestei
Cea mai fiecvflta
sinratii este extirprea incomplefa a

b" Plasti citcva hdete dc Yata in

canal deasupra conrlui dc hirtie.
c- Cimentati temporu un stift
prefatricat in cmalul ndicular.
d- Cimentdi o rcnrm provizorie

!c${l erst \tin,

e. lstruiti pacieftil

abtim de
la masticatie cu rcest dinte pina
cind rnumotul edodmtic

peDmilt

si

sa se

trrbomirl

rsstamtor defitritiv nu

nuctumt4 $ffrelia predomimE

hemongici.

mltiradirulq- Ia ooluii
wndibului, dintele este diwat

Draa.iuI
Drpi incizia in{ial,

bucolingual la nivelul bifircafieiLa molarii milari, diviziusa se

face rcziodistal, de mmmea, prin

este cea

poate fi pltrat
in apropiero acesteia u mic
hemctul, r+oi se deschide penlru a
l6rgi tactul de drroj. Acmrn
prccedui este indiqti pmtru

tmdaqii extinr;

incizia inilialn qi

lirgirea conreutivi ofer{ de

au

fost

obicei,

m droaj suficient Daci

dren datoriti

completate.

este necesu

UI4)CIIIRURGIA-

dremjului inilial limitag se

plaseazi in incizie o bucag teiati in
fmi de t sau de ftringi dintrc

ENIX)DONTICA
Gereralitatii:
Tratarnentul cmalului radiculil este
o proceduri relativ de succes daci
upectele diagnostice gi cele thni
sut realiate cu griji. Majoritalea

rligi

de

mciuc

fag

cu

iodofm (sutw

afecliunilor pulpre qi priapicale

sut cel mai bine f'atate
nechirugical. in genenl, se crede

este

ci. drci tratmentul

sau o

bumti de
este

oplionah). Drcnul trebuie

indepirtat dupn 2-3 zile; drci nu

sutmt, pacientul gi-l poale

soate singu.

47)Chirurgia apisli
Chirugia apicali este realiati. de

cmlului

majoritatea egcuilor sut cel mai

bin corstate prin retrrt8re. Existi

obicei pfltro a indepnrta o porliue

din rldtuini cu m spa$u cmlu
nedbridat sau pentru a obtm
relograd malul atunci cind m
sigiliu nu poate fi finaliat ortognd

totuti, situtii in cffi chirurgia

(prin

radiculu egueui, se indicS

chirugia pentru cor6fie. Aeest
luaru nu este ffipiral advint;

este

corwi)- Ullmi,

suficiflt dotr ur chimfai

pulpei din cau debridrii

necorespunatoil sau din cau

csealfelufiextras.
Majoritatea prrcduilor tebuie

existentei uui canal suplimentar ce

a fost omis.
Dupa obturstis de ceD&i.
Suprainstrmenluea si impingerea
sealerului su a conului dinmlo de
apex sint mule principale ale
dwuii dupa obtmtia de cmal.
Totusi stomatologul trouie sa aiba
totdeaua in vedere ca m alt ditrte
sau o afectime nedenttra sa fie
susa duerii. Cind cmalele sint
obtuate bine si nu exista mteriale
de obturatie in deprire,
malgezicele intrainff
sinl
cel mai adesea suficimte pmtm a
controla dueH pina 8ffita
dispm- Daca obturaia de cmal
pue scurta cu mi mult de
milimetru de apexul radiologic uu

realiate

rceclie radiculadIndicatii
in gooal, existi cei indica$i:
- epc tuapeutic pobabil prin
abordue nechirogicali

ilduii

cmlul

apae obhrat neetes, este

recommdat sa rcobtm cualele.
43 )III. Urgente Btetice
O problma estetica apae cind o
portime de coroan4 ru o iutrsga
corou4 se fiactuem la u dinle
cre sufen sau a sufgit m
tratameDt edod0tic- Prcblma
devine ugent8 atuci ciod implica
m dinte roferior. D6i nu sint
simptome, situatia este neplacuta in
special cind afecteua viata sociala
a

pacientului.

xprimentafi, nu de citte
practicienii generaliSti. Totugi,

pncticimii trcbuie si
diapgrostic 5i schema

s primpi
tmpeutici

la
9i

Cel mai bm tratamflt pentru

Contraindicat-iile sut relativ putine.

Existi patru mui categorii: (l)

apical acut li o nuozi pulptri este

stabilirea &qqfului la uive lul
dintelui afectal. Dewri. nu se
poate realia m drenaj adecvat Prin
dintele respectiv; a dou opPme

cilal.

I\

tehnicile de blowe eestzici

regionali. Bl65rile sut ele
mandibulrc penau uiile
lnsteriotre, mfltoniffi bilatcml

piltru madibula ettrioa$,

alveolile posttro-suptrioile pentru

muilml posterior qi infraorbitale

provinrie.
i. CMalal nu 6te oba.rot si

Iacizia
Dupi aestezig incizia

prcienul ale "inghwit" itt

rctivitzta cobintut {i Pilrru

efectuli orimntal $u vertivcal cu

mscalpelm. ll, 12,su lS.inci a
trebuie si fie efcctisti adilrc pria
perio$ peni h os. Daci tumefac;ia

acemta situtie reoruudam

a. Plsati s con d hirtie in cmalul
radiculu; taiati capatul conului

nmai
malului.

astfel incit acesta sa mupe

-imatata apiela

pentru ilia preffiilui. Acstea

pot fi supliBiltat cu infiltrali&

regionali.

este fluctuent5,

imediat,

mt

bifircaliei, hmisectia

so)Amputlfia rldiculari sau

hcniffi(ia
Indica(ii

l.

este

puoiul ies
de sdnge. Uneori,

apre dou m exudat

serosmguinolent, lucru acceptabil
de al$el. Drci trrefaclia nu cte

9i

Deplsile datorati
defect osos sevtr

ffiiati

periodontice
cu redicina

su bifircatia" nici
ma dinlre ele nefiind

2.

tBtabiln

Um sau mai multe

riddcini smt
imposibil de tsatat
atat prin mijloace
convenfional cet
prin chirugie datoritn

li

mor instrmmte
aple' perfora{iilor
sau cualelor

3,
4.
5.

acces

realiam

lmbourlui

3.
4.

bicuspidire.

Srabilircaciiide
hcizia

fi

poate
restaNate pentu a smdna cu
bicupid, de ude tementrl de

Secvilfa tipicl a patilor rm1i in

chirogia apicald este rmato&ea:

2.

chiuetajul

jumitifi. Fiewe jwitale

tempeutic.

l.

gi

bifiucaliei pemit pistrarea anbelor

factori matomici, (2) complicalii

su sislmice, (3)
abuivi a chirugiei, (4)
cauzi leidentifimti a egeului

apicale

Existii relativ putine containdica;ii

la efmturea incizisi- Tmefacfiile
difta, de obicei, ro ss incireaziPrcimlii cu timpi tle singme $
coagulue prelwgili smt aborda{i
cu precaulie, Un abccs in spa{iul
ilatomic poal trtresita u
fataDent mi co4ple4 paciatul u
trebui irdrumat spre chirugia
roxilo-faciald pentru o incizie
extraomli sau inttaomli agresivd.
46)lncizia pentru drenaj

2. Cmolal afost ohtutd.

aceasta sitwtie se aplica m stift
metalic prefabricat crc se
cimenteaa in cmalul radiculu si
peste cue s cimentem o mroana

matoilea procedw:

osos sever sau distrusfia structwii

osoas este limitati, inilial, la aria

medicale
folosirea

ContrsiFdics(ii

Anestezia prcfindi este dificil de

realizat ir pruenla inflamaliei,
tumefac$ei gi exudatului. Infiltraqia
directi subperiostali nu nlmi cE
este ineficimtd ci li poate fi
dwsoasi. De rcmmea, nici
infiltratia stsdsd nu este comPlet
eficimti. De aree4 w preferi

(rlaca tinpul o pemite) cilalut

radiculu trebuie obtmt. O mroma
temportra ste apoi cim$ttta p m
stift prefabricat ce este cirental in

rondibului, ds este mi fiecventi

la di4i mmdibului. Daci defectul

Contraindicrlii

moale.

aplicuea mei corome tflporue

cimentat cu u material
provizoriu.
Daca intreaga coroma s-a ftactmt,
tipul de tratmmt depinde drca
obtuatia de cilal a fost realiata

l&Ll

oblinute. Aceaste
poate fi realizti atat la
moluii muild cit qi la cei

ob{ine rezultate mai

48)Chirurgie epicdil
Scvmle tinpilor chirurgiei

realiaea dreujului {esutului

ea

preedui

imposibil de realiat

4s)lacifit Wntrs drentj

Indicrlii
tumefaclia produsi de un abces

rut

jMitili

- mfe indicatii biopsia.

ru

dtiw

afrcliwi

bme

sau nu

corouei

chirugicali (demitriitoar
hemisecliei), dil su pishate
coroma 9i rddicina celor doui

uui

in difqite situatii.

Proceduri
Anqteaia

nu ofost obtvrst

- relwca tralflmtului pslru

Fatarnent al cmalului ndiculu
este

apoi indepnrrare.
B iusp itlizgra este

BlJme aui

nftu$it

Daca s-a fiactunt nmai o bucata

din dinte, problma se realva prin

sau nu.
1. Canslul

apical

st{e si recuosci
ce procedwi sut corespuldloue

trebuie si fie in

cste

@respuEillre

firi

clinicieni 9i speciali5ti

defect sau
afeclatii periodontic Ai po4iuea

este

necesad penfru a pidira dintele

de

bifucalie. RSdiciu

calcificate

Rirlicina nu este
tratabili ca ulme a
cuiilor, resorbliei sau

uei

perfomlii severe
Fmcturi mdicului

velicali
Segmentul dentil este
dc importm{i
strategioi li poat fi
restaurat dor daci
cealalti ridicini sau

coromi este
indepirrati

Accezul apical

5,

Chiuetajd
perindiculu
Rezectia ndiculad

6.

Prepa4ia

itruficiflt

(retrogradn) qi

ridicina sau
ridicinile restante

7.

Cufiaindicolii

l.

temiMli
rcstamtia teminali
inchidsea
lmbouului qi

2.

sutwea inciziei

8.

li

gi

49)Amputatis,

eralwa.
hemistir

3.

rcliunea dou asupra osului

lesutwilor moi gi ridicinii; rcecti
dtimi inteNenfie presupue o

aqiue oupra corwi.

Amputslit rudiculstd reprezinrii
indepirtara mei sau mai multor
rddicini a uui dinte multindiculr.
Rddicina afectafi (xu rldacinile)

ffi tionate la^nivelu.l jonctimii

cu gi in coromd. h general, aceasti
smt

este realizati in molrii

muilui, dr poate fi aplicatl fi pe
mdibulae.
ddicinile

procedui

Hemisc4ia e*e

chinrgicali

divirea

wui dinte

Prezenla mor dinti de

sprijin purmici
(dintele afectat
trcbuie xtr8s !i
plasati o prctezd)

Si

bicuspidiam ndiculari
Cele doun tipui de intffitii

descrise inainte, incizia penfu

drmaj 9i chirugia apicalS, imphcn

Fuziunea sau
proxim itatea
celeilafte rddicini

posibili

recommdiri
indepi(uea sutuilor

f.

p@tru

rotfel ci seclionuea
ridicinii nu este

inediirite
postoperatorii

Suport osos

5l )Bicuspidiaru

Indicalii
l)Perfonlia bifi rcaf iei
2)Afectare a

bifirefiei

lmH

de

boali periodontici
3)Crii cericale buolinguale Ia
nivelul bifircaliei
o

Conaoindicalii
- Bifurcalie adinci (ravm gros al
cmrd pulpue)
- Junitate nffista@bili
- Boald periodontici (fiecue
trebuie si fie periodontic
cuatd)
- Impcibilitatea continui.rii
hatamerhrlui cmalului mdiculry la

juitate

cealald

jmitate

Fuime radiculari
Tehnici
Atit la dintii madibului cit 9i la
cei miiari, mpuratia radiculari
-

este

realizatl prfufr{ scfime

a xpra rid&cina

orircntali pmtru
de

cormi- Cqma

pulpa din$lor rlc cqpi! *1u

poter{ial de vindecre mi ccscuL

Deavel4iele sust; crettsffi potte
fi intrmpfi ta nivelul riit[cinilu

imtwe

rSrnine

Elc

dinfilq

intacti" iu segmentul ndicultr 6te

indepirtat. De swa @roea este in

sfectati. riimioeed

consold demupra segmntului

radicula extras. 0 altii abordrc se

apre

realizeud printr-o secgiue

verticali" corom dintelui opus
corespunzitore redEcinii ce va

fi

mputati

este remodlat5"
scdzbndu-se
fo4ele @luive
qi ffcdnd procedm mai u5ou6. Pe

ufel

mlsuri

ce

corro

modelarA o

este

frezd este introdusi oblic in

ridicini, duaAnd la
anatomic mai bun
Hemiseclia s realizesi printr-o

u wtur

seclionue verticali. prin coroai

pdni la bifircalie. Rdti o

conpleti sepralie

aa

pi4ii

de

segmilhrl

9i rldicinn)
dentar ce este pdstrat.

nu si
necesite m lmbou- Desrcri, daci
ridicina este afectati periodontic,
se indepAfieazE firn lmbou. Daci
se indici remodeluea osoas,, este
necesu un lmbou inainte de
realizrea rezect'ei mdiculrc.
Deseori se realizeazi m lmbou
sulculer firi incizia rerticali
Totu'i, oricdnd existi mele
incrtitudini, trebuie realiat m
lmbou; aest lucru este de ajutor

intotdeaNa.
Prognostic
Fiectre cu este mic Ai re w
prognostic diferit in func1ie de
situagie. Rerultatele indepnr6rii

ridicinii sut

bw,

le-au consident

cu toate ce

uii

dor $tisfdcitom.

Dagnostic
Selec;ia carilor
Respctara

indicatiilor 9i

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
I

l.

12.
13.

mntaindica$ilu
Seclionrca 5i
prepuafa dintelui

liri

o alti afectare

Ratamlia
Foarte important,
igiena orali
De ffimfle4
egecuile depind de
Crii (cea mai
fucwn6 cauzi de

bui

egec)

Frotrri mdiculare
For{e mluive
excesive
Proceduri restauative
slab calitative

Problme
endodontic
netratabile

BoalnparcdontalE

56)MANAGEMENTUL
TRAUMATISMELOR
DENTAR.E
Existenta uui tsmEtism dentar
implici pulpa dentari, dirut sau
indirect; in consmintS,
considerentle endodontice sut
importante in ewllrea gi tratarca
injuriilor dentarc. Scopul acestui
c&pitol este descrisu telmiciltr de

exminue, a ingrijirilor de EgenlE,

opfimilor terapeutice 9i posibilelor
sechele in cml tramatismelor
denhe.
Importantr viKai.
Tmmatismele dentrc aptr cel roi
fiecvent la grupul de va(sti 7- I 5
mi. V6nta prezind avmtaje pi

dearotaje- Aviltajele

mi l6uiu datsitii

perclilor
de dentini subliri. De acee4 in
cuul apuifiei la copil a mei injuii
dentar, se fac toate eforturile
penfu a menlitre vitalitatea pulpilAFractura smal{ului: cuprindc do{
smallul qi irclude fircturile
mrginale ale acestuia qi fracturile

su fisuile ircmpl,ete ale

snulplui

Frsclura cor@{ri firi afstare

pulpari: Factrri nwornplicatii ce
cuprirde sma\ul 5i dentina;
expuerea pulpei

Frrcturu mronari

firi

ce

implicn snnlgil, dotina gi

pulpili

expmere

Fractura radiculari: fractui doa

r&Ecinii apriuind meDat,

dentim qi pulpa. Este cuoscutS, de

tremeqea, ca

f.actui mdicul{i

orizo[tali
Fractura corotrtrGndiculari l

fractui dentari cre

cuprinde

smalpl, dentina 9i cementul

gi poate su nu irnplica

ndiculu,
pulpa

Luxalia: deplawe a dinGlui;

include pmul mbluali4 lua.tia
latenti, lualia eximn $ luaJia
intemi
Avulsia: completa deplsffi a mui

constau in:

Frtcturs prtr$ului elvmhr

(mndibulqr sru muilsr):
frrctuii a alreolei uu a pwsrrlui
alveolu
Enmenul clinic

gi

diegnosticul

Exminammuipacimt

T6t {.itg mti

nu erisltr o injdie

Scopol evaluirii stErii lesotulai

moale este detemirea ertinderii
tisulare a injuiei 9i idertificm 9i
indepnrtarea mrpwilor striire din
plsga-

roplimeutari a ligammhrlui
pqiodontal sau a vasculrialiei
apicale de nutrilie pulpuii, in cue
qs dintele poats fi remibil la
pqculie.

Schele.lfrcittl
oss frcial

irueptud cu aparilia tehnicii

Scheletrd

cu

este

eminat

in srcpul gisirii posibilelor &actwi

aletrwilrelmsauale

preslu

alveolue.

Dinlii [i l^alurile

de sustinqe
gi a lcsutuilor

Exminma dinfilor

trebui sd ofere
despre afrctarsa posibili

de swtrinere

infomafii
a

dure

teiltEilor

duare, pulpi,

ligmmtelor puodontale

evalwa
di4ii

adiace4i se migci Ia mobiliaea

uuia singu (ildicind o fi'acturi

alvrclai).
Deplauro. Un

loelizr

diote deplasf
in afan poziliei nle

ste

Dsi spse realtat al

mei injuii trawtice se consideri

nomele-

afin

luol.

di\te

sut smsibili la percufe, chir

la ua uqoui. Deplrea apicald
cu afectuea wselor ce inH prin
fommeard apical poatc conducc la
necrozi pulparE dacl aportul
smguin este compromis.
Afstrres pulpsri. Integritatea
dinEi

este

foute impofimtii-

dmtinei (intene) sau la

metmorfoze calcie (oblitere) cu
modificma culorii dintelui (rf@t

detrtar tEbuie si
includi mitorele : sitrlptomul
principal, istoricul bolii actule,
istoricul medical pertinmt gi
exmenul clinic. Accentul in acst
capitol ea pN pe acle cpecte ale
exmindrii we smt specific legate
de

dinfilor 5i a stadiului deaoldrii

tram dmari.

o rezorbfe

inflrotorie radiculri

extemi.

Euminarea radiografi ci.

Radiografiile sut exmimte pentru
afluea wei fiacturi a osului su
acestom. Fmctuile mdiculrc

ktoric
Trebuie obt'nute mpid infomalii
pertinente despre injwia tnmatici
prcurydnd o anmitii scheroi-

Simptoml principal
Simptomul principal este exprimat
de pacient prin cuvistele sale, ca de
exemplu, ,,Mi-am rupt dintelc" satr
,,Mi re miqcn dinteld'. Du p@te si
nu fie exprimt, la prcimlii cu
rlarmrise evidmre.

rel,eziuii

orizontale 5i lualiile lsterale sut

desemi hecute cu vedwa dmrece
pozi-tionrea con vmf ionali poate
scipa nercguldtifle ce nu sut
panlele cu faciculul de rrc X. De
acee4 expuerea prelmgiti
verticali ocl@ld este de ajutor.
Trebuie realiate de rutini mai
multe expueri pfltru exmiffiea
mui trauatism dcntar petrru a
obline o irogiae cmpleti a

- cind s{ intimpht?
- a-1i roi sufoit tramatisme
dentare?
- ce vA suptui la dinte sau din;i?

injuiei-

mtmedflte gmtrale

ele insele o mtrinlae ptrtru

pdpa. Prognosti@l este bun; insa
injuia ce prcdse fr8ctua, poate

Istorid

medical al pacientului este

De exemphl
pacimtul poate fi alogic la
medicafia pmrisi, poare lm
deseori

semifietiv.

58)Fracturile smalf ului

Ciobirea pi fiswa limitati la
nivelul smltului nu comtituie prin

detemina deplawea dintelui qi

afectam

wlor sguine

ce

irigi

Dei dinel este seroibil la

perculie uu daci exis6 5i alte

medimnt we pot iotmliom

cu noile medicmate propuse, su

pulpa-

poate avea w status clinic cre

poate afecta tmtilnentul. Stat6ul

seme de afectare, trebuie tmate

recommdirile de la

immizirii utitetanic hebuic

inregistrat; poate fi indicat m npel

lrrrote. Pot fi suficiente gleftirea gi

netezirea muginilor neregulate sau

la paciengii cu

pligi

umplq

contaminate ca

awlsii, peretriri
lezimi paeamte ale bmi 9i
de

!i

lesutului moale.

57)MANAGEMENTUL
TRAT}MATISMf,LOR
Df,NTANf,
Examenul clinic
Trebuie exeinate lesuturile moi

guii gi bmlor, ca de altfel qi

sFucturile dnt8r 9i de sustirere.
ale

lnjuiile

restalMea structuii dentee

pitrdute.
59 )Frscturile coromre firi
erpunere

rgent de legre la dentini

deatim) dupi grawrea
eide Wntw a wSe Ejstenta la
a

incisiwlui .estawt.

Fmctuile coroaue sut mai pufin

comme la dentigia primtri dtret h
ca p@amti. Ideal, tratmnflhrl
panbu dwtilia primai este acelaqi

ca li pentru diqtii pemmali; insi

cooperuea pacientului dictezi
mmagemenhrl. Nu este chiu atdt
de importsrti restarsffi fiacturii
coronue la dentilia primarS; stfel
ci lwul fiactrrii poate fi netzit
iira restaumre

Accasti implici smal{ul, dentim qi

pulpa. Pulpa este expusd, mtrel ci
ftactw devine,,mmplicat6",
tmea desmri utilizt lmtm aceste

tipwi de injuii. Sunt observate

exlindsea fiactuii, stadiul

riezvoltirii Edicularc gi intenalul

tinp scrc de la traumatism.

Extinderea frachrii ajuti la
stabilirea tratamentului pulpt ca de
de

altfel gi

poatc duce la rw-ortqia

de ingilbmirc) su nemzi
pulpari, cre poate ava ca l|.altnl

famatis

de smal,t-dentind. Aaeasta necesitd

Dscriere

susfinere a dintilor poate detemina

trmefaqi !i sengffi incluiv a

ligmenhrlui periodontal. Aeqti

Tm

fragmenhrlui septrat

este realipirea

60)Fracturi coronare cu
expunere pulpari

Aftrtsres perirtdiculari. O
injuie asupra structurilor de

pulpili

grsvirii acid, rstsffiea

conswatod cu riiini compozite a
incisivilorca fractui corclre
^
devenit posibili fErE puerea in
pericot a pulpei. Mai consflatorie

&eturi

Mobilitstea. Dnlii smt exminaEi

pi

TfuLrctt

Dinliptiwi

infma$ilor
mobilitilii, obseruind drcn

lllrurti

(adeziv

gi a

alveolelor osw. Urniluele

criterii reprezinti o Gtodi
sistmatizti de culegue a

(cu blandete) pmtru

afEtare

dinte din alvmla sa

Reulita este definitd de pestrilea

dintelui in absnp oricirei
patologii. Succesul depinde de
mdttrii factori:

l.
2.
3.

trwicsli

Frsctum

cu pulpa
9i slabi.
spontsni poate

sici

pulpari: &actri complicati

hmiseclionate(comi
AEste tehnici pot

mi

mre dwit ce a dir;ilor adullilor qi

are un mi bun aport wguin qi un

pulprrl

Dqqbe
Aceste {iactwi coronue implici
smalprl 9i dentina firi expmem
pufuarn. Astfel de injuii, de obicei,
nu sut sociate cu duere svri gi,
in gmeml, nu necesitd ffistenF. de
ugenF- Prognosticul este bu& drci

necesitii$or de

rEstalre; o tnctli mici poate fi

supusi tmpiei pulpui ti poate fi
re{icuti printr-o

restaw

de

conpozit grawtd cu acid. O

fractwi extinsi poate necesita m

tmtament al cilalului redicsla
printr-o coromi sulinu6 cu 9tift qi
miez (post md core-supported
crom) in funclie de viata
pacientului.

Trcrarenttrl Itat:lurilot coronute

Dintii cu liacturi mronue 9i
expmere pulpari pot fi trataf sau
prin pulpotomie sau prin aEt8ment
al cmalului ndiculu inainte de

restarea structuii dflttr

piqdute. Daci ste pwizut o
terapie a pulpei viabilg mte

impodanti realiaea tratmentului

c6t mai cuind posibil dupd

trumatism.
Evaluarea ttatamentul

T{atsmetrl

u i.

dupi 6
uual- O pulpotomie
reu$iti aebuie si indeplincasca

lui

esi evalual

9i apoi

mdtoaclcqitsii:

ii

l)Dintele este asimptomatic

integro fimcfional.
2)Nu existii nici o dovadi
mdiologici de paodontita apicala.
3)Nu existi serre de rercrb{ie

ndicdtrA.
4)Dintle lispude ,a testara
vitalitd{ii pulpue (dacn &sta est
posibiD.

5)Daci dintele nu esfe

rohr

Ia

momfltul tratamenhrlui, smt

evidente deaolttr d<licinii 6i
fomuea continui a dertinei. Daci
pulpa devine necroticd sau

forurca ilentinei este oprit4

necesari apexifima.
61 )Frrcturile rrdicuhre
Daqiere

este

Fmcnuile radiculue cuprind

fi'acturile mdiculm itrtra-alv@Iffi,
ftachnile radicultr orizoniale gi
fractrile radiculre transvmale.
Ele apr roeori gi pot fi dificil de
detectai-

fircnri 6di6olari
vizibiti drui frsciculul de re

radiogmfii, o

Pe

este

X trece prin linia de

fieturi.

radiculr[.

Acest fucicul adi$onal

de exemplu, la aproximtiv 45o, va
ajut& la detectarea multor fracturi,
in special din regiuile apicale.

Asistala dc urgald
DacA se conshtii existenfa mei
fractui ndiculilq tratatriltul
inilial presupme repozi$mrm

segmentului coromr (dacd este

deptasat) 9i o ateti rigidl
Repozitionuea segmenhrlui
coronar poate fi realiatii ugor prin
presime digitalf, uupn cormei
p6ni la alinierea rcgrrennilui, su
poate fi mai complicari, neesitind
diftrite 8bordtui ortodoDtice.
Atuci c4nd segmmtul corom a
fost repozifionat trbuie stabiliat
penau a pemite repila,tia

pilodotrliului.
Stabilizilea poate fi realiatl pdtrh-

fixue rigidi cu o sAmi

ortodontici li risini gRvati cu

acid. Intewalul de timp nesil
purtdrii arelei eebuie si fie
suficient pnb! a pemite
calcificue4 probabil atit intem la
nivelul spatiului ptdpar, cat !i
extem de-a lungul liniei de fiacturi.
Se recommdi 12 sdptimeni de

)Preeduril teBpeutie

pentru fmcturile

ndir{|8re

$i

ncrozele pulpare

Tratanentul

ndiculil

>

malului

pentro

mbel sgnmte'
corom gi apical
Tratamntul cmalului

ftri aplicua mui

tEtamml pmllu
wgnentul apical
(&cn pulpa este

Dwiae

fiactul

semi- sau nerigidi.

dalt5' m tavtrseazd
corcru in diagonal.i gi se extinde
subgingiwl spre supmfaP
radiculard. Ele se

mi

extiw

wietate

fiactun

este

ce

firamitwi

coroma. Buaidle st !i!ut in

pozif e dw prin porlima
segnmtului fiactml ce este ioci
ata$atA ligmmhilui puodmtal mu
Psutului gingival. in oricre din
aceste fiactwi, pulpa este de obicei,
dtr nu intotdeawa expN6.

rrgenli

Asistenla de

Dinlii cu fi'rctui coroue

mdicului mt demri dumli;
uemenea in-iuii nusi6 frccvent
sistenli de wgfl{i. Acesla Poate
consta dou din indepirtarea
fragmentelor dentre dsprire,
insa, deseori, ea poate include
tenpie pulpar6. Daci ridicina este
imsturi, pulpotomia este preferatd
pulpectomiei, in timp ce
pulpectomia estt tratirHtul de
eleclie la pacienfi cu dinli matwi,
complet deaolta$- Tralarnstul
definitiv trebuie uenar peni la
stabilirea tratamentului mdodontic

ii rtrtauativ

compld.

Stobilita ztmqtalai
t

Fnchuile coronuo-mdiculae

precedat de

ftactuii (,,apexificrc" -

strwhrn dsrtari- h slabilirea mui

plil de t'at mil! hebuie luate in
considme mai multe problene: ce

bml

pDtru dinte,

pulpectomia? DuPi

indepirtarea fragnemelor
despriroe, existi sufi ci@td
stluchli d@tari pentru a ssline a
restau{e? Este frachra
subgingi%li sihrti sub m nivel la
cile muginea restawei sa poate
fi plmati, altrel fiind nmew

ru

su

predm

alveoloplrotia?

inlooit

pute su implmt? DacA se

opteazi pentru o extrac$e spalul
oblinut post fi acoperit ortodontic?
Aestea rprezinti ceteva dinhe
intrebirile ce trebuie pus. Datorita
acestei complexiti{i, este beneficd
implicuea uei echipe fomate din
specialipti in mdodolie,
pNdontologie, onodolie

cororo)+

terapeutic.
64 )Tnumrtismele Iuxatrte

>

Ateli inFamdiculilS
cu u ltift folosit
pentru a fixa cele
doui scgmmte intm

Implmt mdodontic,
la
a

>

(re

partea apicala

implmtului

iDlocuiege sgmfltul
radiculu apical
rerecat chlrugical

Extruia radiculad.
in cue segmentul
coronil este
indeptutat iu
segmmtul apical

ste

iltrMt

pentru

pemite

rcstalm

cu

tipicd pntru deschidrea malului

la capltul apical al segmentului

>

se

protetici, in stabilirea

Si

uui plm

Dqsiqe

Injwiile luxmte detmini traue

stlwhsilor de supod dentate ti

deseui afecteazi pachetul wulo

newos aferent pulpei. Cam este,
de obiei, m imprct neasteptaq ca
de
pe

exmphl

lovituri

sau

cidsea

obiect du. in gmeral, cu cit

ste ruai sverE luafia (implic6nd o
deplre mai mue), cu &tat este

mi

mue afectrea puiodonliului 9i

a pulpei dentre. Tabelul de mai jos
prezinti smar smle clinice gi
ndiografi re maidr difsitlm

tipui

de

lm{ii.

Trdwnt

structuii dotare
coronm absmte.
Tratamstul cmlului
radiculr este realizat

Tramatismele lumte, indiferfl t

de tipul lor, deseori pvind m
diagnostic si w tratamst complex
ce neesiti m coroult de

la nivelul rgmmtului
apical, inainte de

specialitate.

extruia

tratanflt imediat Pacifltul trebuie

sa

Pfltru contuii nu

este

ntresr m

imbilizirii

este

mezeali. Cel mai bm mediu de

tresport estc trEdiul de conwe
commial, fi ziologic salin
(indisponibil de obiwi)t laptel
repsintii o xlm6 altmativa.
Saliva este acceptabili, pe cdnd apa

nu este

lsante exteme

su

laterale necesitii repozilionue qi

imobilirue cu atete. Duata

dar sut
9i mult mai gmve deoilse

ele includ ridicina- A.lti

plffiui

Tnwatisele

cemini

frrctuii cororue

Trebuie exfru dintele 9i

induclia lesutului orcs la lmul

p6nn cdnd
diminui- Se

Dintii mteriori prezinli a5a-nmila

Tntflnentul cilalului
mdiculil pentru
segmfltul corctrs,

Tratamenhtl cmalului radicular

rebuic irdrufiat sprc cabiretul

sto@tologic, trilsportul dintelui
avulsiomt fic6ndu-se in condilii de

dintcle

dace mobilitEtes este de gradul 2,

poate fi tr$esffi 0 stabilim. Se
pfltru 2 siptiimdni o ateli

eMa

gingivoplstia

segmennrlui apical

-nprc"

motritorirazi statuul pulptr.

Sublua$ile nu nwsiH tmtamtrt
daci mobilitalea 6te modenl4

Aceste fractEi smt oblie $

cft gi rddicim.
implici at6t

extruia ndiculari

rereclie chirugicalS a

puni in

smsibilitatea

bune rezultate.

viabilA)

orcnu,

sn

(evitae nuicituii)

Ersctrrile coromrG

pulpotomia

segurentul coronu,

segmenhrlui

roi

roi

radiculare

este mai

mdiculil pntru

>

63

cel

iq precnt

cmplici dewri cu expmre

puhad ti piqdffi extmsivn d

stabilizre.
62

Korwdatii

oferind cele

Deoarece eeste fractui, &ecven!

au m traifrt tralsyffil{blic
(inplicindpulpa dmtim qi
cementul), ele pot fi onise daci
traiectoria fmciculului enhal nu
este pualeli cu Iinis de fractui.
Din acest notiv, se include m
fascicol tilgot vertical pe tdngn
fasciculul nomal paralel atunci
cand s suspecteazA q fiecturi

+ee6ri p.e'&{a s&

frevetrt

vuiabiln in

fwlie

bDi

pmtru pSstrrea

viabilitifii GlulreIa sosirea pacientului:

l)dintele este pus intr-m lichid
fiziol,ogic salin,

cle gravitatea injuiei. Luxagiile

exteme necsiti dou 2-3 snptimnni
de imobiliae, in timp ce luafile
insqite cu fiachri o$N smt
imobiliate pdnn la 8 snpttontui.

2)uia traw8tiata este

mdiognfiad, cautdndu-se semne de
fracturi alvmlari.
3)lwul avulsici ate exminat cu
atnlie potsu oidor$uea

Tntnrotul walului ndiculr

fiagmoielu osoue

este

pulpiti irevenibili

sau

libere cue vor

fi indepirtate. Daca alveola

indicat dinlilor cu diagnostic de

ntrrozi

este

stupatd, a ste deschisi uSor cu

ajutorul sui istnment.

pulpudTmtenntul lmliei inteme

depirde de grcdul de matum$e
pulpai. Daci ilinteb ese
inconrplet fomal auind u apex
deschis, el poate rerupe . Drci este
complet denolta! va fi newsdi o
extwaliae (extruie) activi la
scut timp de Ia injuiq de obicei cu
ajutorul uui dispozitiv ortodontic

4)alveola este irigati cu blAndele cu

*r ulin pentro a indepdrta
coagulul cmtsminat.
5)dintele este prim in seml salin cu
forceps dc exhac{ie pntru a
evita mu'ipuluea ridicinii.
6)dintele este exminal pentu
debriui, cre daci sunt prezentg
sut indepixtate cu m pmffient

65 )Avulsiile

imuiat in solulie salini.

D6criqe

Un dinte awlsionat ste acel dinte

cre a fsl dislsai coruplei din
alvmla u Drci dintele este
reimplmta! ligmentul periodontal
m gmse mri de vindecm in czul
mei reimplmtiri npide. Tinpul qi
mediile de pistrm sut hctsii cei
nai critici penhu o reimplmtrc
reulitd. Este importilti prezewea
celulelor ligmentului psiodmtal
$i a fibreltr atatate supraf4ei
radiculue prin meqn'nwea
miditi$i diutelui ti diminwea

mipulnrii ridncinii.

Tratwnl

Pot Eptre trei situalii cu presupu

telefonic a uei
avulsiile: (l)

duf

avulsii, reprerentind situalia

oportmi pmtru reimpluttrea
inediati (h cateva minute); (2)

pacitrtul

se

prczinti la cabinet cu

dinte avulsionat d mei pnlin de

2 ore; wu (3) dintele este scos de

7)dintele este reinsertat in alveoli;

dupi aceastd reinse4ie parlialn cu
fucepsul, re utiliz*vi o presime
pacientul muica
digitald u5or'
pe w pansmml pdni cend dintele

este
8)se

fiut.

verificd aliniaea

compuzitoue

9i se

eviti

hipermluia. Dilaceririle tisulre

moi swt strins suhrate, in special

cwical.
9)dintele este stabiliat ptrtm l-2

s6plimSli cu

o atel6.
o)s-a sugtrar cd il trebui prescrise
mtibiotice in rceiaqi dozi ca cea
pntru infecqiile oral modemtrapl de
ugoue- Se remmdi
vaccin mtitetaros daci dtimd
vaccin s-a eftrtut cu peste 5 mi in
I

m5.

I l)se administreu5 o diet5 upili

$i mlgezice ugotre daci este
necesu; se calneazi pacimtul.
68 )Reimplantaru la pcte 2 ore

peste 2 ore,
66 )Reinphntsro imediati.
Prcgnosticul reimplutErii este

dupi

evulsie- Drci ditrtele este

scos din alveoli de pste 2 ore
nu a fost menlinut med intr-u

imbudtiifit prin reimplmtare

mediu corespuzitor), celulele pi

fibrele ligmntului periodontal nu
supravielui,es indifereot de staduil

imediat dupd avulsie. Multe

persorc - pirinli, mtreuori

5i

a\ii

li

cNsc p(ocedua de ugenli,

pot reimplmta dintele. Unii pot
cere sfatui la telefon; prccdm
utilizati pmlm reimplmtarea
itrrcdiali src

hirul

lmitffi.

ajutot fu cq, de

m&je

dutud
I/re spaln dintele sub jet de api
rece (10 recunde).
2)nu se fterci dicele,
3)se reintroduce dinlele in alveoli
priltr-o utotri presime digitall.
4)se

cm

dinrele in poz$e (eu

pacimtului si-l nmghE).

mline

5)se apeleazi imediat la

de ugm,rA.

m swiciu

wiciul

La ssirea pacienhrlui la
de ugen!4 dupa reintroducrea
dintelui la lmul accidmtului,
reimplantuea trebuie exminat6
atat clinic cet ii radiologic.
Doiisid u cftrtE
adilionale 5i va evalu dintele
reimplmtat din puct de wdm al

lrlmdiwl

stabilitilii $ alinidi- umeazi

procedua descrisi ln

wlimm

unnAtoarc (ctr qceplia ctapei dc

reimplantare).
67 )Reimplantare la 2 ore de h

awlsic. Daci reimplantrea

imediati nu 6te posibili, pacimhd

(li

deaolrii radicultre. Resrt4ia

implmnrlui (mchiloa) va fi cea
mai probabili secheli dupi
rcimplmtare. De aeea" efortuile
t.apeutitr diminta reimplutirii
presupm tralrea suprafelei
ndiculm pmlru a reduce (incetini)
procesul resorbtivla sosirea pacienhrlui:
l)ilia avulsiei dentare este

exmimtl" radiografiite fiind

utiliate in cSutryea mor ftacturi

ahmlre.
2)se indepnrtea.d de pe supmfala
gi restuile

mdicului debriuile

adercnt de lesut moale.

3)dintele este imuiat inh-o solutie

&llgorwnlJe n4iu2,4Y"
(acidifiati la pH 5,5) pentru 5-20 de
minute. Daci dintele a fost pistrat
intr-u mediu fiziologic, nu este
nmesai imioea in solutia de

flumi.

4)pulpa este extipatii qi cmalut

este cu5.tat, modelat fi obtunt in
timp ce dintele este linut intr-w

pils@ent itrmuiat in fluorui.

Dewri prmedua se rffilireazi pe
dircctie apicali daci ridicina este

imatui.
s)alv@lE sls dpirati @ atfllie
pentfa fu depirtffi c'heaguilor.

intdorul tubutilot de'flti@i fe

b{Lodiruice

ffi

it,iliriif

r yeve*i accwl

ii

Apoi este irigad cu sol4ir salini.

Posibil si fie nmesri mai intAi
uestezia.

dentina si fie
,tesut viu, in
consmin,ti, in cunul realizirii

dentinei, expunerea strprafefei

dintelui la ree sau cald detemind

rctraclia sau expmsiuea lichidului

in tubuli, creirdu-se fo4e

ca

6)dintele este reimpliltat cu

pmeduitor clinice, pmcticimul

blfudete in alveol5, verificindu-w

trcbuic si

alinierea corespmz5lwe gi
contactul
7)se pme o ateli pentru
siptdmreni.
69 )Sehele ale reimplantirii

uiw aft pud viu.

72)Crrrcterirticile spcifi e ele
pulpei
Pulpa es1 m lesuf conjultiv
fihos, lu smiDitor clorlalte
{esuturi conjuctivc din orgmism.
Totu5i, pulpa ests mici prin lipm

wlul.

Reso$$a extema apae frscvent.

Au fost identiftcate trei tipui:
superficiald, inflmtorie gi a

dinlilc

uui tamatiu

al

ligmentului puiodontal. Apm la

din{i reimplmtali ca de altrel qi in

dentare gi a osului adiacent

alveolu. Resorbtia diminui de
obicei dupd indepirtarea pulpei
necrotie, astfel cApr trGticd

bm. Tratamentrl malului

resorbliei implmtului, stluchra

dentard este resorbiti gi inlocuitd cu
os. Rezultahd este mchilm, osul
se mntope$tE cu suPnfal&

radicului- Cmcteristicile
mchilorei sut lipm mobilitd{ii
fiziologicg incapacitatea diotelui

Fracturile alveolsre

pulpui este desori

asociati fiactuilor alveolare, we

Necroza

la rdndul lor pot fi aosciate cu alte

injuii importatrte faciale. Inilial 5i

ugent este neGsf meagmmtul

fracnrii, cre desori este realiat

de w chirug muilofacial.
70 )ENDOIX)MIA
PRf, VENTIVI: PROTEJAREA

PULPEI
Pentru a realiza o pulpectomie,
prepua$a cavitS$i accesului duce

wtit[1i

considembile de structrri dertari.

Rezultahrl poate fi ca cupizii sd se
slibemci qi si fie predispu5i la
Aactur5. Tntmmtul malului
radiculu poate, de asemere4
compromite o restauafie existenti"
ducdnd rutrel la inlocuirea acesteiaSmt implicate li costul cmlului
gi

)Complexul dentini-pulpi

dfltari

este

tesut

ectomeenchimal difemtia! te
produce componenla denlintri a

dinlilor mmiferelo. Anatomia

intimd qi relafiile fiziologice dintre
dentini fi pulpd au detminat
autorii sA tratere acests Futwi

Din fericirc, ntr coreuului de

oxigen la nivelul pulpi ste relativ
scizu6; daci este necew celulele
pulpue pot produce magie

mawb

pe

cala petoafosf4ilo

metabolismului glwidic. Astfel, o

pdpi sinftosi poEte supnvietui
mor epircade relativ swte de
a

wndrri (reputorie)

neregulatc poate repreznta

mecmism fiudmental de apfuue
Acest mod nahral de sigilre a

tubulilor

dmtimi sqion4i

ru

afectali, pemit dintelui si tr apre

contra atriliei, miei dentare ii altor
fome de tramatisme. Dentina
primui (de cregtere) este fomati

in cusul dezoltirii dintelui, in

timp ce dentim secudari
fiziologicn (normah) este depui in
jwul putpei in tot cmul vielii
putpei viabite, astfel incit produce
diminurca prcgresivi cu virsta a

merei- Dothawmdui

neregulad (reprntorie)
fomeazi la capdtul pulpu al acelor
tubuli w sut in contact cu agenfii
iritmli ca de exmplq atrilia

structuii dfltare

Si

ciliile dmtare.

Datele sugtreazi ci dntiB

secudtri neregulat6 protcjeeS
pulpa prin reduerea awsrdui
agm$lor irita4i. Se p6r ci aestf,
fomi de dentini este tot alit de
pemeabili ca cea primi mu chiu
mai mult, dr posibil ca zona de
jonqtime dinrre cele doui fome de
dentini este o aie d6 pemeabilitate

sciatd.
73 )Functia senzoriali e pulpei
La 150 pm de pulp6 in interiorul
dentinei, complexul tubulr viabil
lipsit de fibrc
este

mpla

drept
cmplex- Prmsele
odontoblastire qi nwii pulpui din

asfel ciimcfimea
dfltinGsnalf (DFJ) este o rie
foarte seuitivE. Tubulii dentimi
con,tin prmesele odontoblmtice 9i
un lichid cc provinc din wle
smguine pulpm. Stimulii sut
de la supmfala xtcmi a
dinteld la fibde nryoce din

trosmifi

irtmdiul

pulpa zubiacenti prin

lichidului din idtrionrl tubulilor

dqthri. Cmfom teoriei

Dfltina 6te pmabili diatGiti

premlei tubulilor, Soluliile re pot

nigca prin dentini in orice direc$e,

adici spre pulpi sau spre mvitatea
orala. AtuDci cen4 bacteriile
invsdeazi structun dittelui ca

mrc
.

calcifrceri distrofice

Pulpa astrel
afectata poate fi compromisi din
puct de vedtr 8l initierii
repm$ei conjmctive- Totugi,
trebuie d$tcmi[at cu precizie daci
aceste pulpe sut mai putin
rezistente la injwii74 )Permeabilitatea dentirei

de

nwme'

pacientului.
Pulpa

deit enonmli-

reimplantare.

71

potetrteui li prelugclte efectul

gi

criilor su prweduilo

restawlie, substm,tele eliberate

de ele diftzeazd prin tubuli spre

pulpi pe bm gradiennrlui de
concentmtie; cend acegti produgi
pulpui ajug la nivelul pulpei, ei
detemini o rcacfie inJlmlorie.
Substanlle potenlial iritante de
origine bacteriui mt rprmlate
de enzime, produgi intmediui ai
respimfiei clulile, protee,
endotoxine, fragmente de prete

dulu

5i

mnirc.

Majoritatea

acestor substmle smt gi mtigene gi

dtemini N rispus imuologic.

Astfel, la o rcari mi tHe,

pmeabilitatm dmtinei detmina
gndul de expuere a pulpei la
stimuli inflmatori gi imwologici.
in czul criilor, tubulii dqrtinri de
sub leziuea ctriatii devin, frrcvmt,
pa4ial ocluli de depozite
minerale. Alte care de ocluie
tubulila smt reprerentate de atritie,

erozise li fiactM structuii

dentue. Fmmdstinsi
noegulate rcduce, de emene4
pembilitatea dmtinei.
Pmeabilitatea dmtinei prezinli

iilqes

deosebil c.ind se iau in

cqnsidffi

efwtele praeduilor

restamtorii supra pulpiRestam;iile we nu oferi o

sigilm perfectii pomit existenla

uei

solufii de continuitate intre

restaua{ie $ sfrwtun dmlrE,
pmiJind bactuiilor si pdrrmdn qi
si colonireze cavitatea- Firi Iurea

mor misui preventive

corespunzitMq produtii
bacterimi toxici pot difrta dir
cavitate in pulpi gi detemim o
reacfie inflmatorie. Din acest

notiv, s-au dezvoltat lacuile

materialele ds

capitme

cavitilii in incerma

9i

ale

de a

fiecvent de

fi:achrii

sau

procedui restawtive-

prwdurilor
rolrurrtorii

mestezic. lnjec;ia in ligamentul

periodmtal (PDL) cu msteeic u

nercgutrai
Fomuea dentinei secudrc

fi

sewri,

neregulati, irclindu-re de agenlii

irirali. insi, din$i sut supuli uor
vuiatc fome de trame ce pot
limta capacitatea de fispus a
pulpei la irjmii. La dingii afrctagi

colago

75 )Efectde

produwea de remnale

de

mi

dentare, bqah ptrodontaE foarte

periodontal, de exmplq pulpa

poate avea mai puline fibroblrote 9i
vase de singe, da mai multe fibre

I)entina

mult timp, extrmlveolu, in medii

ucate, procesul resorbtiv este
aptrent incetinit prin imqsia
dintelui in fluoruA ioainte de

radicula ca gi discomfortul
neplicsil polmliale El

efrct prcfiud rupra fluului

smguin pulpu, depinzdnd de locul
injectlrii soluliei- Vmconstrictorul

ischmie.

impreurE cu dia$i
adiacer;i (ducind la subcluie la
subieclii tineri), li o tonalitate
metalici,,sotidd" la pwulie. in
prezen! nu existd batanent pentru
de a eruge

indepirtarca mei

utiliars

exmplu, lidmaini 27o cu

epinefimi I : lO00O0, *ade
semificativ fluul mguin pulpar.

R6orbtir implsrtului. in czul

Ia

fiurului unguin in

de

radiculu este, din acst[ cauzi,

recomudat de rutin[ penlru dinSi
.eimplantali cu apexuri inchim.

resorbtia implatului, care tinde a

continui p6ni cdnd ridicina este
inlocuitd de os. fa dinlii pnstrafi

aswiere cu

rnGteicelor lEle
Substillele 6Gonstrictoil

ti

pulpa poate dweni

inftrtata fi ca |mile

TEoretic, pulpa este capabili de a

rispude la injuie ca orice alt
orgil al corpului. Ea este bine
ruculuizatii 9i ue o rerewA mpli
de celule conjmctiv^e capabile de
inifierea repmliei. In plul pulpa
poate proilw dmtim seNrdri

diferit ta stimuli
inflmatori fa{i de mlelalte

detEminald cel

cuii iroi

Potmtialul rcpantoriu al pulpei

rdspwird
Reducerea

esle

dmrc.

roeminitor creisrului, mnduvii

spinirii 9i patului ughial, fiecue

adiugate eestezicelor locale au

tipui dq iriuii. Este

ctracteriuti de pisrderea structuii
alte

este

Migcuea rapidi a lichidului

reprczinE mmisml de
fiilsmitffi prin defomea
mecmorecsptorilor seuitivi ai
temimfiilor lrfloroe sitEte la
nivelul tubulilor 9i pulpci, ducend
la

wbstru,telu
iritante
pulpari
Palologie
Cauele specifice ale afectirii
pulprc irclud infsc,E bacttriiani

injuia rEnltali iliil impact, fradua

dotinari" arrif e, abroiue,
sozime s trahmqrt
stomalologic- Inf4ia bacterimi

mi

hipertonice, flu de aer sau a

mnde prodw o ie5irc rqidi a
lichidutui din tubulii dmtinui.

qalva eteriole E iDtr-i pdn

fomenul apical in dinte. In plus,
pulpa st inchis.i intr-s spsliu
rigid din lesut dur, trilsfomdnd-o
intu-u tesut cu coDplimF scinti

te$tui.

Aplicm uei wlulii

hithauliw-

circulatiei colsteBle astfel ce

aportul smguin este limitat la

reimplmtali rclevd lacme de

resorb1ie la nivelul cwstului.
Acestea nu s@t de obicei vizibile
pe radiografii. Ele sunt reparate
prin depmerea de cement nor!
realiz6ndu-se asdel vindecueaRsorbtir infl aBstori. Resrbfia
inllmatuie apee m risFms la
prezenla uei pulpe nrcrotice
infectate pi a

d,entini viabiE

ca

3{

implmtului.
R6orb(ir suprficirlI.
Exminrea microwpicn

privwd

bloe

deschidsile tubrdilor dmtinsi si de

Dintre difritle ftrm de tratament

stmatologic, prmeduile
rcstamtive sut cele mai fiecvent
mmtore de injuie pulpri.

Tramtiaea

pulpei nu poate fi
evitati, in sprcial in

intotdeM

cwsul excavat'ei unor lezimi

cuimw adinci mu prepualiei
dinSlor pentru corosele complete

Adincinea preparatiei svitsre

Pemeabilitala dstiNi creste

qponenlial cu cretterea adincimii
caviti$i deouece at6t diiletrul cat
rubulilor crepte pe
cavitatea s adiintte.
Astfel, cu c6t cavitata este mai
adanci cu atet este mai mile
suprafata tubdtrA in cile pot
penetra qi difM substurtsle toxice
potenfale la nivelul puipei.
Este importantd, de emenea,
lmgimea tubulilor dentinri de sub
qi densitatea

misui e

Bvitate. Pe malue ce difrzezn,

substantele

sut

mai diluate $i

neutralizte de citre lichidul

dfltinm. O dmtinn r6tmti de
grosime de 2

este, de obicei,

suficienl.i pstru I protcja pulpa de

@l mai multe

tipui

de

inhnli.

To[r{i, exisg intotdemE o

misocontaminile; este
recomdabil si se sigilere dentina
indeprdat de grosirea dentinei
restmte.

Cdlduto ptodusd pin frecue

Cildm produsi prin frecue apae
ori de cet ori o ftez^ sau o piahA

abEivi inffi ?n contact cu

structra dmtard. Din mii 1950
metoda de prcpm$e a smallului gi
dentinei implici fiezi din o1el, la
viteze de rotalie mici gi cuplu de
tonime mue firi a fi $cit cu apA.
in coroecin'ti dentim viabili era
ftecvst ffii, iil prdpa afectati ca
umre a chldurii excesive- Uneori
pulpa a fost supusi wei cdlduri
crescut cu pdni la 20" F.
Cercetiidle au relevat ci cregterea
tempffifirii intrapulpre la acest
nivel este capabila de injuie sewri
a

lesutului pulpu.

Preptrafia cavittri cu o piesi de

mani la vitezi mici, o frze
li la presiuo u$oil4
intemitiltii este doff ugor mai
injuiori decit tiiierea la viteze
mri. Tiimea la viteze mici est
indiBti mai deg-abi ca mijl@ de
siguuJi la finaliaea prepualiei
cavitiifi decAt utilizrea mei piese
de ninil la viteze lffii avdnd
sistmul de ricire cu ap6 oprit.
77 )f,fetele prmedurilor

euliti

rBtatrttorii Injuria

odontoblastelot

Odortoblotrle swl mlule fiagile

cug din picsle, pot fi supue uor

vuiate insulte in cmul
proceduilor restauative. Pe l6ngi
cildui 5i vibralie, ele pot fi expuse
la toxire bactsime , zaa, agag de
srerilZre cawtici pi alti iritanti
chimici. Deouece prmesele
odotrtoblastice sut xtinse in afm
tubulilor dentinri, ele pot fi
mputate in cusul prepmliei
cavitare. Totuli, asst lucru nu duce

de mt8ra,ti. S{ Snsit
o putenici corcLaFe intre prerents

obligatoriu la mqrt celulari *trci

mputarea prsesului ro ffte in
vecinitatea co{pului ft lulilChir pi o prepamlie atenti poate

alrsenlr micruontftminnribr, gelul

acid, el insu5i, nu pre a prcduce o

Gtddele

injuie pulpei. Motiwl consti in

detemim o modificre
intrrcelddn b ni!lul
odontoblastelor situte sub uvilale.
Aceste modificiri cuprind rupOri

dwineraliatii

bacteriilor sub restawalie gi

infl malia pulpei subiacente.
Studii efectuate pe uimale in
cotrdi.tii dr stsililElc au uital
impliwea tracteriilor 6 factor in
injuia pulpore dupi prwedrri de
restam$e. Aluci cdnd s-au aplicat
colentrri acide pe pulpe expuse la
molarii de gobolm in condilii
nomale gi de sterilitatc, nu a apirut
inflamfia pdprn h lotul steril. Pe
pulpeh in ondilii rcrute vau
obrwat brcterii is Miere su

membmelor mitocondriale 9i a
reticulului endoplmnic rugos.
Anmci cind, iqiuia celulari este
reversibili, numdrul orgeitelor
celulue revine la norol in cdteva
zile.
ale

Uscsrea

dqtiaei

mui jei de
aerul comprimat mupm uei
dentine viabile proupdt xpN
caueei o ielirc npid.n a lichiduiui
din tubuli dotinui deschiqiUscaea viguoroi dor a dentinei

Aplicrca prelmgid

nu detemini o injuie severe a

pulpei subiacente. Brannstrdm a
realiat experimente in cue m jet
de aer comprirot aplicat timp de 2
ninute cavititilor de clun V de
dinlilor premolui
El I gisit
cd desim$a produce dou m
rispus slab inJlmator li cE
pierderea de odontoblaste a fost
liecvent
de fomrsa de
dentind secudari nregulatiRecnt, au apErut agenf de uscare
conlin6nd solvenli lipidici ca de
exemplu acetona gi etrul. Datoriti
rapidei evapornri, aplicffi rcs(or
substm,te pe dwtim expmtr

mi.

mali

detemini fo4e hithodirmie la

nivelul tubuJilu, prodrc'nd
frecwnt dislm5ri ale

odontoblagtilor. De trmfle4
solvenfii lipidici pot afecta celuleleDe acee4 cavitifle u trebui uscate,
mai degrabi cu tanpoffie de vati
gi jetui scutr de ur drcit cu
chimicale iitaileprelugiti cu aer trebuie evitari
pentru a pist a integritatea
odontobla$tilor.

Uwa

Curdluu cavitdlii
Metoda tradiliomli de cuilare a
perelilor cavitui de salivi gi

debriwi de

liise ate spilma

cu m jet de apn- insE,

sp[luea cu 8pi este ineficimtii la

cavit{ii

indepirErea Jlratrfu i uwurosmrr.lor, strat constituit ditr

fiagmente de cristale minerale
microscopice gi rotrice orgmici
realtate atunci cend struatun
dentari este tdiati cu o frezi sau
dalta. Acest strat influeulcazi
aderenta materialelor Estaurative
adezive m de exemplu agenli
tig@i Ei dotirei. P6eu a
indpirta st-atul gris-murdar,
au realiat agenSi de euritarc rcizi
ai cavitalii. Unele straturi gr5sosmudare pdtrund in tubulii
dentinari fomdnd *dopuri grdsos-

mudre".
Dizolvarea stratului grisos-murdar
deschide tubulii dentimic oescetrd
semnifi etiv pemeabilitalea
dentinei. Drci dentim este
nesigilat5, difirea agmlilor
iitantlor sFe pulpi poate

lNtii

htensifica 9i prelurgi severihtea

reac$ilor pulpue.
Gravuea acidd

Acizii orgmici pi aorguici sut

deseori folosili pentru a gmw
smal{r'l gi dmtim prepualiilu
cevitare pmtru a qeqte retm.tia
sistemelor riginilor adezive. Chiu
dupi aprila geluilor acide pentru

Gnvuea smalplui, acidd pmte

intra in contact cu dentim.
Gravrea acidi a dwtinei cregte
pemeabilitatea dfl tinei. Astfel
apue o substanfi de
continuitate intr-o cavitate la cae
perelii au fost degreu$ cu rcid gi
sigilali prosq agen$i iritanf posibil
dacE

sA

ajwgi

la

puhn. Tot$i, in

faphl

cd dentina este
de citre acid,

elibseazn

imi

iic calciu ;i

fcfat,

produc6ndu-se o acliue de
neuhaliae. Datel mti ci chir
cind smt plu$ tn cuit{i adfuci,
degresanlii acizi delmin.I dou o
mica cregere a concentra.tiei ionilor
de hidrogen la nivelul pulpei.

)Efetele prcedurilor
rBtsvr *srti D qinfeclia svitdlii

7E

incd din uii 1950, s folosu de

rutind agenli mtimicrobini potmfi
ca de exemplu fenol, timol, creosot
de fag nitmt de egint pcntru
dezinfec$a evitilii. insi. rcese
substd{e caustice nu mai smt

rwommdate utizi; agd,tii cde

distrug bacteriile sunt capabili sn
afecteze pulpa Unii practicimi
sugereud gemicizi mi ugori ca de
exemphl beulkoniu clorid 9i 9-

inflma{ia5inw.

Alte mijlore de studiere a rclului

bacteriilor este 'sigilrct de
supmfati" a ffitiurrtiilor. Sigilm
de suprafa$ implicn indepirtrea

pittii extme

rstawaliei

minqacidinil Dli awgi agmli

sunt probabil bine tolffid de cilre
pubn, efiruitatu lor clinici nu
es1 iestati.
RuETaru unui mlaj
Materialele de hidrmoloid 9i pe

spnfaF 8u uitat ci materialele de

restsMtie potsntial iritNnte E de
exmplu malgmul, ri5bile
compozite, cmentul silicat 5i
cemfltul zirc-fosfat prodw d@ o

buE de cauciuc nu afecteazi pulpa

zond subtire de @ntact

atunci

realiaea mui nulaj

al

prepmliilor caviitre gi corooue.

Totr4i, cmpuqii dt modelre
inci'tziti pot afrcta pulpa;
conbinrca cilduii cu presimea
pot fi dnuftoe pulpei.
Tempenturi ridicate peni la 52"C
au fost inregistnte la nivelul pulpei
in timpul realizirii mui mulaj prin
modeluea uui compu din brui

Cnatoapi*i*nue

adanci acest lucru poate dctmiE

stranrlui de odmloblaSti
de predmtini realtind o injuie
uSoari. Pent u a rcdu6 actisti
presiue, se realireazd cmelui in
piesa tmati penfu a pemite
cementului sd iui. Asfel
u$ureazi ateasa piesei twate 9i

rprua

presimea uupra pulpei.

Uneori apue duerea in cusul
scade

dupd emeot{a

piesi

twte.

su
Se

pre ci duerea apre

cu frecvenld
modemta atunci cind se folosesc
cemtui de fmfat de zinc su de
ionomeri de sticli, dr, in genral,
discodortul nu dmazi foarte mult.
79 )Materisle de rctaumlie
Din pwct de vedere al impactului
biologic al roterialelor de
rest8wf ie ssspra pulpi,
propriegfile fizice sut mai
inporanre rtec& ompoziia
chimicl. De mulli mi s-a obrcmt
ci mele materiale de restaualie
sut mai iritante decal aftele.

Totuti,

caE

iritaliei fimene
neclari. Se prsupue ce
mtoialele de restamlie confin
chinicale toxice ce se pot scug
din restaualie gi difirzezl prin
tubulii dentimi afectdnd pulpa.
Pfoi5 rsent rcruti explicalie a fosl
mivmal mceptati, du dupd
investigalii tehnie sfistiwte 9i
dupi o mai bmi interpretare a
rezultstelor !u apirut noi aspecto

carei iqiuiei
Rolal bactqiilor
ale

pulpare.

efect

n&at

de

conlminue la cavitilile
reslauEle cu compozit.

de clroa

Intr-u

studiu realiat pe maimufe,

contamiwea a fost mi rore la
din$ cu ocluie tuc{ionali dcat
la di4ii adiacmli {"ul mtagonigi.

Controlul uiditn$i este de

ffimenea importilt deorece mele
materiale de restamtie pot

deuolta micrcfl tamioiri

mrgirale .drci ele smt
contaniuate w salivi itr cwul

nsroati

Nici mul din vechile roteriale

restauntive pmente menliomte
mterior nu oferi o sigilue
rogiBli pe tem@ lmg. Agenlii
adezivi 5i liganli dentinui recmt
apin$ au ilirB1 ci se cupleui
ftibridizeazl) cu dentina viabild.
Acesle noi matqiale smt
promililoile in prevfl irea

micraontauinirilor.
pe

FdrA o

sigilue

temen lwg a dntini restmte

putrilor dmtinile, w apile

microcontamime4 ducand la
coloniaea bacterimi gi chir
inflmalic pulpui- Oin acest motiv

supnfali, Cox gi mlabontorii au

observat desmi fomile de puti
dentirae in czul plasdrii in
contrct cu pulpa a l.iinilor

recommdi hibridiaea dentinei

u sistem adeziv m de exmplu
4.META.

sau a

se

cu

Marqialele

wlqmice

Unelc cwmhui malmbile

ompozite, a

cflfltului

silicat

li

a cementului

zinc-fosfat.

TNicirstfr

ln cmul emmtiirii mrwelor,

plombelor gi a pwlilor, s pot
dezolta forte hidnuli putmice
l,a nivelul pulpei pe nisurn re
cemeDtul comprimi lichidul in
tubulii dentinui. in prepaaliile

avea

firi inflmalie semificativi atuci

cand sut pl6ate pe pulpe expuse,
l]rme ti de maimute. In
cxperimmrcle de sigilm de

80)Mrteride de

de cupnr-

minima rczistenp. Acest lucru este

valabil, in sprcial, la creptm
cmlminirii la restmfiile MOD
adinci. Fo4ele mmticatorii pot

plcdrii.

!i

inlocuirea ei cu ZnOE. Acest

mterial previne pnetruea
bacteriud prin spaliul dintre
restawlie gi perefii cavitiitii.
Aceste erpsiilnl ile sigitm de

cend sut utiliate pfltru

snallul 9i deutim ircmjuand

restaw{ia rigidn se indoaie gi se
mi!c4 detemineid zore de

r6tluEtie

genereazi cildue in cmul plrutuii;

s-a sugerat cd acest lucru Poate
cam injuia pulpei. Cel mai

qottmic mElsial

nttaitldot

este

cmentul

Anumite mleriale de restawlie

swt compse din chimicale ce pot
irita pulpa Totr4i. atuci cind smt
plsare in cavilatq denrin4 de

zinc-fosfat (ZnOP). Totufi, in

obicei neutralizeei

suficienti pentru a produce o

sau previne

ajmgerea ingredientelor in contact

cu pulpa in concflFalie cr6cuti
pentru a em o injuie. De
exemplq eugmolul din ZnOE este
potmtial iritan! du dw o mici
ciltitate difMazi spre pdpe.
Acidul fosforic este o compilenti
a cmeotului silicat ii zinc-fosfat.
Dwade intregi s-a crezut ci injuia
se datora cmtit[fii crescute de ioni
de hidrogen ce

ajug

Miwtniam

Micrccmtaminrca este o problemi

majori a stomatologiei rstawtive.
Pdnd la apuilia celei dea patra
gmenlii de sisteme adezive ligmte
a dotinei, rojoritatea matqialelor
nu

adaptau sufrcient

mginal

sttlctwii

sige m sigiliu

sigw inpotr-iva

contaninirilor. lnsd, chir dacn

realizeui o bui adaptue in

plas5rii tmperatura

intrapulpad crette cu dou 2"C. O

crettffi

de aceasti

momentul inse4iei, pot apue

crepitGi ale materialului datoritii
modificirilor fizice sau chimice,
cue reprezinti zone de reizstenld
minimi ce pot duce la
micrmodaminiri. Acest pr@s

misui

nu este

injuie.
M alq iale I e h igt6 co p ic e
Unelc malaiale higroscopice pot
cam o injuie prin absorbirea
Iichidului dir pulpn- Insi, existi
slab corela$i intre proprietilile
hidrofile ale malsialelor 9i efectul
roupra pulpei- Umiditatea absorbiti
de mteriale este probsbil mult mai

mici decat c@ exaasE din dqrtini

in cusul

la pulp5.

TohtSL capacitats de neutralirye a

dfltinei limiteazd in mae parte
posibilitats iotrilor de hidrogen de
a atinge pulpa.

dintdui ptrtru

cmul

wirii eviti$i, prwdwi

detemini o inflaro$e pulpad

neremificativi.
8l) Msteride de rgtauralie
Prupriciil{ilc bioltgia ale
materialelor spcifice
f,ugenol zinc-orid- ZnOE are
multe utilizdri in stomatologie,

lugd istorie ca mterial

obnrqie temporu, mttrial de
av6nd o

capitonare cavitarS"

bui

cemstate ti agent plastificare

peilru cmilttoile Fovizorii ale

pieselor tumate. inainte de aprilia

hirkoxidului de calciu- ZnOE a fost

naterialul de preferinli pentru

acoperirea pulpri.
Eugenoltd, al rui activ ingtedient

biologic al ZnOE, este u deriwt

fmolic, fiind gi m toxic tisulr, De

remene4 ue proprietili
iltibacterime. Utilitatsa

este exsnplifica dt qipitwile

apirute in umite iasini acilie in

Eugmolului in conaolul duerii

coeficimt de expmiue tmici

mai mue drcit a structurii dmtare,

ci

cmul polimoizirii- Drci u

material de rstaun{ie tre m
o scddffi a

tmpmtuii

va provoca

Existd o putemici vidm$ ci

micmontaminuea ce duce la

colmirca pa4ilc cviti,tii este

caw majori a injuiei pulpm. S-

apililia de zoue de aontrac;ie de

minimi rezistaliO alti cald a mifrqcmtaminirii
este dfomea lutici a sfrucnrii

au utiliat pucte histobactsiene

penau a corela rispmsrl pulPr la

dintelui produsi de fo4ele

m6ticEtorii. Cu tltc 6vinte,

de

de

poate fi aribuiti abilitnfi sale de a

bloca trusmisiei impulsuilor
neryose. Ctrgetittrii au descoperil
o mixturi subfre de ZnOE
redue wifi etiv rctivitata

nervotrd intradentari aand este

plut iatro prepm;ie ad6nci pe
dinli de pisicn- Totr4i, o mixtwe de

ZirOEmenicimsfect.
ZnOE ue alte prcpriet[]i
folositom in preven(ia injuiei

pulprc

qi

in reduerea sensibilitilii

mi
u

postoperatorie a diritslui. Ccl

important est faptul ci siguri
sigiliu biologic bm; de mmene4

prin proprieEflc sale

antimicrobime wprimi crelterea

bactriui, rcdwfud asfel

fomarea de metaboliti toxici ce pot
cam inflmalia pulpffd. Dinrre
materialele de restsu4e tesEle,

dor ZrOE inhibi intr-adevir

restauatiya. Prezinti o

cmentarea pieselor tMat in vitroDeSi su raportat multiple crui

de seuibilitae pulparE cmiatii cu
utiliruea csmtuilor de iumr
de sticli, se pre ci nu existi nici o

dfmgde mibilitate

Me

sut rre

inae

problemele

endodontice.

Amalgamul. Arulgamul este cel

mai rispeodit material de
restaualie a db$lor posteriori.

wat

lui

fiw

stnmjit este

itr

cmul

plasirii, e due la
micrcontaminiri. Dea lwgul
timpului, amti micruontaminre
scade pe Disuri ce sc acmuleazi
produgi de coroziue intre perelii
cavitdfii 9i restamlie . Amlgamul
nou dintr-m aliaj bogat in cupru
prezinti o inflmalie usoai spre
modenti ctre dimi$ui in timp,
probabil dxriti wozimii
progresiw (mai lentd decit la
malgamuile strujite) $ o
microcontaDinare rEdrDS.
83

Lacurile, materirlele de

plMt sil utiliat

ement de plrtifiue, zinc

S-a incercat

cand este

ca

policuboxilatul nu iritn puipa. in

cementara corcmelor strdnse 5i a
plombelor, atir policarboxilahrl ti
ZnOP se contrutf, suficimt imit si
nu pemiti accesul bacteriilor in
consecinti" nu este ntresad
aplicaea mui lac protstor sau a
unei capitodiri a pq4ii crit4ii;

realizind ust lum sde

adeziwea cemenhiui.

microcontaninue grosierd 9i
coloaire bacteriani a cavititii.
Bacteriile de pe perefii cavitri qi
din dentina uiali smt asmiate cu
inflmalie pulpui modera$. DupI
o perioadi de timp, mii conpu5i

upandeazS,

hcercand sd aomposeze contractia

inifiald. Pentru limitarea
microcontminSrilor gi a

imbuitilii
smaltului

reten1i4 muginile

sst

telite

ii

degreste cu

acid pentru a frcilita mecaismul

de legoe. in compralie cu riginile
neobtuete, noile iisiai compozite
preziatd m meficiot de

expmsiue (dilatrc) tmic similtr

cu cel al structuii dintelui, La
recent apintele sisteme compozite
ligmte adezive hidrofilice (ca de
exemplu, 4-METd Syntac),
problema contaminirii margimle

pre
82)

de

efectelor micrmontamininlor prin

utilirea lacuile 9i matsialele de
capitonrc ale mvitilii. lacuile
sut solulii de rclvmg cgmici 9i

rigine- Matuialcle & capitome

sut coretituite dfuh-o smpmsie de
substanle ca de exemplu, hi&oxid
de calciu, polistiren 5i ZnOE intr-m

lichid volatit orguic su wlqtie

Cdnd sr eaporl slmtul,

film sublire de eidui

fomeazi m invelip peste dmtintr

ui grc

ti sbbind mtamfia.
tacuile uigurn o buiere pufiall
temen scut impotriw iritanlilor
cue pot produce o injuie putpeiC6nd se aplicn pe dmtini, ei nu se
leagi 9i nici nu fomeazi m invelig
pe

impmeabil.

rsiaurrli

Este

nsestri

aplicuea a doui-trei stratui pentru

a scidea

nmdrul golwilor. Deli

stratwile de lac se dezintegreazi

wori,

ele

compewei

contraclia

initialn a matgamului, rcduqind

astfel

micrmntamim pini

c6md produ5ii de coroziwe mplu

locwile goale ap5rute la cmhrc$e .
Pashley gi cocia$i au deteminat
ci lacuile, matsialele de
capitonue pi bde reduc
pemeabilitatea dentinei, leuile

iu

bde al roi

mult.

Proprietilile biologia ele

materirlelor spcifie

tl )Pndulorii

Cementurile ionomer de sticll.

Cementuile de ionomq de sticli
au apint prima dati, ca un
material de resta@fic estetic.
Studiile de biocompatibilitate ilati
cA acestc cmflturi, in general nu
au nici u efect mupm pulpei.
Totufi, atmci cend se utilizezi m
maruia! de obtu4ir bonr,
ionomeml de sticli curye,

Existi o conceplie gretiti cm ctr

recomrod6ndu-se

utilim

Efetul

mei

capitoniri a cavitilii pentru a6st

ment.
Prin utilizaea uor pulbui
cristaline fine gi a tehnologiei dc
polimerizm u9ouE" cemenhrile
naleabile de ionomer de sticli au
ajms si rivalizere cu ceilal,ti agengi
de plastifiere. Rezultatele studiilor
de microcontaninre au aritat c.i
cementurile de ionom de sticli

de

'izoh{ie"

plffia

al

bmlor
bre

uei
este rcEsari
sub restaua$a metalici pentru a
pruteja pulpa de
temic
hipe$qsibilitate. Dentim este

su
m

feul

excelent izolator; o izolue

adilionali temici este roeori
nrcesrd- De fapt, bzele de cmflt
groue nu sut mai eficimlc dwdt

saal

sbFe

de lac pentru

prevmira sosibilitilii temice,

iudicSad ci rensibilitarea
postrestauslivi se datorqzi miry
pulin micrsontanintuii.
in concordali cu teoria
hidrcdinmicd a semibilitiilii
dentinei, incllzirea sau rEcirea
mpidi a dintelui detemine
expmsium nu confac.tia
lichidului din tubulii
ducdnd la o

dcplm

dmtiml
rapidn a

la
dinte este restaml

malgan, apu giui

pE

missi

in

juul

se

plaseazi materialul, acunuldndu-se

Iichid in aceste gdwi. Dacd dmtina
nu este sigilatii, lichidul din gauile
de contracEie commici direct cu
lichidul din tubutii subimenliAtunci cend restswafia este supusa
la alime*e sau lichide foane rcci,
lichidul din giuile de contraclie qi

tubulii

dstinili s cstrac6'

ducend Ia actiw hidrcdinamici a

fibrclor nworue seuitive 5i la o
dwre acute. NouI sistem adeziv
ligut al dentinei diminutr
microcontamiwea; ctfel cd
lichidul din zom mginali este
*puat de lichidul din tubulii
dmtinri, reducind as$el volmul
lichidului supus modificirilor de

in timprl

polircri^ffi

9i mataialele de capitonare
irctabile ti solubile (majoritatea
cmlinind hidroxid de calciu) nu
asbuie folcitE p podffiu wei
uvitiit' adinci. Csiile rrcuente
sut fiEcvmt intehite sub
matoialele de capitonue 9i bmle
de acesl tip itr decu$ de m m.

Micocontomintru
menintare

sBtitreR$ii toxici ai mterialului

in sine . Din momentul apuiliei

jwul restausfiei, trebuie

adcziv ligmt hibridiza!
w lac mu m material de upitonue
imgemi cu alte mataiale de
giuilor

folosit

io

restamfie pcnhu a prwni

miqocordaminuea.
[, u s I

n i re a re staw 4iilor metalice

susi potenfali de cildui.

este o

Lustruiree intemitenti cu
sistem
dcire adcvat aer-api va reduce

de

ri*ul injwiei pulpue.

u semn de intrebue
mupn rdspusului pulpu la
patologia eteriouS ss la
Oricend existi

pr@dua restamlorie, pacientul

trebuie controlat la intemle
regulate pentru evalwea statusului
pulpu gi al restamliei,
86 )Msnrgementul pulpei viabile

neturale

hipersnsibilitatc dupn o prcedurd

restawtivd" duerea pot fi m
mnal de alrmi ce pulpa ste
afectati. Deseori (dar nu
intotdeama) existi o relafie intre

Cuiile-

inflma;ia

pBhtrE. Discmfortul este, de

obicri, de sur6 drrat4, drci
sau este spontan, injuia a
probabil la o pulpiti
irevssibili- Mul$ pacien! supuSi
dus

uui tratarnent rest{utiv prezinti

umite grade de dirconfort
postoperatoriu. Seroibilitatea la
rce ste &svent5; cea la cald mai
pulrn.

Dumea prcdusi prin

psculmti iDilici

praiue

afrctre

ligmentului periodontal ca mue

a hipumluiei. Hipermluia nu
afectezi pulpa du poale produce o
hipusensibilitate trauitorie, ctre
de obicei dispre prin ajutuea

ocluiei.
Sumsrul misurilor de Frotsfie
Majoritat@ injuriilor pulpei
datorate pr$eduilor restauatorii
pot fi evilale pdn ltlsm uor

cilio8mici
degradezi

ce flora
atac5, pmetlrui!
pi altereazi smalful 9i

dentina. Indepirtuea cuiilor

rccidmrali meroici a puJpei.

indepirtua finali a dentinei
ctriat 6tE raliati, in genual, cu
o frezA lre rotud;, la vitezi micn
pdni cAnd dmtina este inci destul
de rezistente pntru o

al dentinei. Pregitirea tuapeuticd a

dentinei pi hibriiliaea sa cu w
sistem adeziv (de ex. 4-META)
ptre si sigue o solqie de temen

lug alit

a componmtei pmive
(smsibilitatea postoperatorie) 9i a
elei active (cuiile recuente,
inllma(ia pulpari) ale

fsurateo

supafetei-

llsq

oricm.
cmidaroe
propiet\ilefzice, ca Si cele
crrizice ah[ci cand se alege
Trebuie luate in

mattrialul de rest8uade. Acestea

prezhr& ctrrcttristici

prrcm

coeficientul de dilatarc temici,

modulul de elroticitatg contsacfia

instruentile

ultqiotra. Pentru prewnirea

cuiilor recuente, se realireul" in
preat, de rutini condilionrea gi
hibridiaea stratufui grisos-mwdil

nicrwontamindrii.

Substanlele chimice pe dentina

protrpdt expNi poate diflrza 9i
pmte afecta pulpa. De acee4
cuitw5i
agmtii tle
strilirue caustici ca de aunplu"
rceton4 fmolul gi nitratul de argint
trebuie evitali pi mt ineficioli

tmi

prepratia ptrtru rstauatie se

realizcazi e instl.mmte rotative.
Insflsnlele mtrnusk sunt evitate
in vecinft'rp, peretelui pulpu
pentlu a prcvmi expmgea

ii

mmitepwulii.

ctiologiei

Cuiile apu dupi

C'dldrro p{adusi in cmul

prcpmfiei este diminuati printo
tiiw uioarn, intemitEilti, su u
sistem de ricire cu api eficient gi o
piesd de m6ni la vitere imlte mai
degrsbl decat h o torsiue !rue.
trebui fiBlizate cu
Prepara$ile
fieza la viter joN Si Nutite.
Jlesicarea dotinei trcbuie wita16
atmci cend se usuci evilalea
inainte de inrer-tia restaunliei; noile
capsule hidrcfilie de guer4ia a
pafa leagn pi hibridizeazi dentina
viabili in prczafa mei miditiiqi a

reprezintd o

mi tue dtrat

Efctul prtogmic d

sflsibilitat@ dintelui

adaprrffi

Bzele

Atrmci cind pacienlii w pling de

pi

Si

la sFuctm dentari-

85)HipcrsBibilitster
pGtopcntorie

penisti

ti

sigileazn deschidoile tubulilor.

(bazle)
Cementurile
Wl fi utlliate. de remme4 penil
a capitom cavitatea; bzele groroe
in cavitilile superficiale ocupi prea
mult spaliu, interferAnd cu retenfia

cel mai pulir;

fi diminutd.

Mrterirh

brete cavitiilii

minirBliaea

qoasi.

Ri$inile de retruntie. Primele

sisteme composite ri,tinose ti
ligmt sdezive se contrete in
cursul trnlimerizirii, ducdnd la o

absorb apa gi

ti

spitonrre

duerii. Cind

tempffituE,
Fsclorii rditioneli
Cildw produn prin lutruire
indepirtrea restaualiilor metalice
Pinwile

)Protfftorii

intre smsibilitnli.
Cementul policarboxilrt- Atmci

q@a

nbiamti, duind
restamtiei

Problem cu ronalgamul vechi,

elasticitate qi din aceasti euzi est

frecvent folosit ca bazi sub
restawliile de mdgm- S-r
ci faa de acid fosforic lichid
produce injuii pulpei. insi, studiile
recente au ilAtat ce nu este cuul.
Cementilea pieselor tumte cu
ZnOP est bin tolerflti de citre
pulp6. Cercetitorii au gesit ce
ZnOP detemini wnsibilitate
pulpri mai probabili in cusul
cementirii gi la 2 snptiiminii dupn
cilentare decet i@ommrl de
sticli. Totu5i, Ia 3
dupi
cementtre nu existii nici o diferenli

ecstuie itr tt$u$- Probalil ci

mi5crcea acestui lichid produce
modificiri de presiune ce activazi
teminagiile neroase
meciloseitive situate in pulpa

cu

cmmtuile

ionomenrl de sticli 5i
de Z-IOP;

cref terea b&cteriani sub rcstaun+ie.

Cementul zinc-fmfat. ZIOP este
m agent de plestifiere ti de baze

populil in stonBtologia

uiguri o sigilm rugieli btrni

atuci cend sut folosite la

Emtiuneo,

abntizn$, ttrilia

;i

Cu o frcorenti tot mai crescuti,

v6rshicii no'fri iqi pistreazn dinfii
mturali. in consecin{d, stomatologii
se intilnsc cu o incidmli crescuti
a problemelor dentue legate de
virsn. Pe lAngn cuiile radiculare,
din$i vechi prezinri sme tipice
Eroziunea rerultd ca
a efectelu acizilor onli sau
groaici asupm snallului 9i dentinei
sau ca lmile a "sorbiri" constante

dewi.
mre
a

biuturi.lor rcide-

kzimile

obreiune rcatlti.ia geneml,

urure a uor obiceiui orale

de
ca

necorespwAtoare ca de exemplu,
scobitori, ace sau alte obiecte dure
sau printr-u psiEj dilfr pIea
agresiv cu pute de din$ abrzive,
deseori in incqcam de a albi

dinfi. Rmltatul

esle cretrea de
defecte cervicsle pe suprafai,a
labiali a dintilor.
de
alrilie apfflaoclvii proaste sau

leiuile

dupi mmite obiceiui onle,

ducind Ia {Er6mi,taea smalprlui 9i
dmtinei viabile. Lezimile de
fszrare rezult{ ca mue a
fractuii malfului 5i dotinei in

regrunea cervicali a dinlilor su

ndicrlm

ocluie hamatici87 )Mentimrer intrcti a pulpei

viabile
Este de dorit mcntinem mei pulpc

sulcuului.

lffi

intacte sinitoare. Mmliffim

pulpe intacte, viabile este

endodontice complexe,^rmpe gi
consumatoee de timp. [n

cal

crioue

leziuni

89)Modrlitili d comuniqre
dintre pulpa dsntrri ti
periodonfiu

Fonnod rpical

adioci, unii

autori pledeMe pentru coafaj

indirect a pulpi, prseduri ce eviti

repreinti prircipala

diotre pdpa 5i
ligamentul periodontal. Invuia
agenfilor iritan$ de la pulpa
patologici (nqotic$ prin

insroni

chiu,

tt

rispsul

infl amator-

liguctului paiodmtal
a

9i

mtului

dotinei.

gi

clri

Degi s-a stabilit o rela$e

dirccte). Altd abord{e ste

indepnfiuea lnnului pulpu
inflmat Ei apoi mafaj lesutului
restmt cu o imbriciminte E Ya
duce la vindecre (pulpotomie).

poate spme acela$i lucro despre

efectul bolii periodqrale u+ra
pulpei. Insd, daci plau acoperE

Rata succesului acestor proedui

este vtriabild Si depinde in rnac
parte de m diagnostic 9i
rationament clinic corect.

Coafaj indirut pulpor

Coafajul pulptr indirect ests

folositi in muagemslrd

lsjsiltr

cuioue

ad6nci la cue indepirtarea

intregii dotine criate u duce
probabil la
pulpariAderenlii cred ci exp|lHa
mecmica tr trbui cvita6 fftfel
incat pulpa sA ou fie supui uei
mjuii adilionale, Coafajul pulpa

apum

indirect este

dor

luti

in considerue

cand nu existi istoric de

pulpalgie
sme de pu$it{

irevmibili.
Cmfajul palpo dbut
Existi doui indica$i pentru coafaj
pulpud direcE; expmtr pulpul
mecmicd accidenfali gi expurea
cauti de indepirtarea dentinei

ciliate. Aceste doui tipwi de

expuere diferi prin faptul cA

starea

pulpei este normald in cml

expurii necmie awidmtals in
tinp ce aeasla este el mai
probatril

inflmati

sub o

leziue

cuiati adinc6. Prognosticul este

mult nai favorabil pentru lezimile
cu pulpd nortrali sinitoasi.

Pulpotomia
Cdnd apre o expmere

pulpri,

pulpotomia est o altemtivi la

coafai pulp{i su la Eatanentul
cmalului ndiculu. Pulpotomi4 a9a
cm a fost descrisi de Cvek,
presupme indepirtarca integii
dentine cuiate pi apoi indepnorea
lesutului pulpu p&ri la niwlul
pulpei radiculre. Bonnrl pulpu
viabil este acopait cu u mattrial
de capitorc de hidonid de calciu
fi dintele este restaffit temporo cu
IRM.

88)rNTEnRf,,LA'l'rILE

EI!IX)IX)NTG
PERIODONTALE
Afa aM s-a discutat inainle,

iruia

agenylor iitan;i de la
nivelul pulpei patologice, in
{esuturile periradiculare duw la
vmiate modificiri ale
periodontiului. Natun Ei extiderea
leziuii in{luatorii itepinal de
c$liva frctori ca de omphl
virulenla iritanlilor la nivelul
sistemului cmalr ndiculr,
capacitatea de apirarc a gzdei gi
vechimea afeclimii. Modifi cirile
periadiculile pot fi limitate la
peeriodonliul apical sau se pot
extinde corow gi commica cu
cavitatea oral5. printr-m ttet
sinusal, de obicei, prin mu@ssi"

ocuional dea lmgul supnfepi

cauzitfect intre afec$uea pulpari

gi inflmalia periodontiului, nu se

intreaga lmgime

rddicinii,

ajugdnd la vuele apicalg va

apirea inllmaJia pulpui rmti de

n&rod.
90 )Modalitili de comunicsre
dintre pulpa dentrri ti
periodontitr
Canalele latrale

(aecorii)

tatidanli
Incidenla acestor cmale vriazi nu
nmai cu diferitele tipui de din1i,
ci gi cu nivelul mdiculr Ia cre
apr. in geneml, canalele laterale
apu mai frecvmt la dinlii lsteriqi
dec6t la cei uteriori 5i roi des in
po4imile apicale ale rddicinilor
drcit la nivelul segrnmtelc
coroffie.

Schiabul dc oga(i irite(i

in ciuda aestor wis$| este bine
stabilit ci aceste male latenle gi
accesorii palmte pol roduce
substantele toxi dinspre pulpa
spre periodonliu sau viceveffi.
Toxinele (idtanfii) din spafiul
pulpar induc inflmlia

periodortald printr-u caal lateml

sau rccesoriu patsnt- iro5, efectul
toxinelor din spaliul periodontal
asupn pulpei este mi pulin cla

Itutifwe

Degi malele laterale 5i accemrii

sut fiecvmt, ele nu sut, de
obicei, vizibile pe radiografii. De
fapt, cle sut identificate dotr

atuci cind sut mplute cu

mataiale ndiooprce dupi
obhtratie. Indiciile radiografice ale
cmalelor latera.le inainte obtmliei

sut (l) ingrotue l&aliztn

ligmentului periodontal pe
supnfala lEtffild ndiculild ti (2) o
lziue laterali fianci.
Tubulii dentinari
Schinbul de iritm1i
Stratul contiauu de cement

reprezinti o btrieri eficienti

impotriva pmetririi bactaiilor
produ5ilor lor. Isi, absmF

9i

congmitali a mmarlui dmt4ra

dmtinei mdiculre, indepirtrea
cmotului in cusul tratamentului
profilactic

vu

periodontal

vu

afectarea lui din cmul mei injuii

tramatice poate duce la
deschiderea a nmeroroe croalicule
de comuicue intre pulpi gi

ligmentul periolontal. T$retic,

aceqti tubuli pot repremta cala de
trflwitm a metaboli$lor toxici
produgi in cusul afectirii pulpare
mu puiodmtalein mbele dirc$iSupmfa{a ndicului dmudati de

cilent ti

re m

expusd

efmt

mvitifii

Afsliuna periodmtrli

Afectrm palprri
Agolii iritrr{i de la niwlul pulpei
neqotice poi indre aftsiri
parologice in priodonfu tln
stxdiu Eslizr pe meimute a aritat

m4

orale nu

sruificativ 6upra

pulpei. Tohqi dacn impetul

curei dw la aftctuea
mntului sub inrer,tia

periodontald" toxinele originrc din

pulpa nwrotici pot produe o

penFu

fiffi.tEsut.
Agenlii etiologici ai bolii
periodontalc smt sitruf la nivelul
sulcwlui, fi ind continuu

mntrmali

de

sistmele

de

apirue

ale gazdei de la nivelul acstei zone

vuJnenbile- R-dspusul la bactrii
este

iruologic su iilflmtor,

periodonliul fiind inlocuit cu lesut

de

gmulalie infileat cu celule

conlinind agenli irira4i foane

potenli (in spwial bacterii gi

rut

produ5ii

irtotdesms limitst la
lesutrrile apicale- Lezimm

adinc ce simuleazi u rws

psiodontal. Dupa reu$ita
tratasenhrlui cmalului mdicula,

de

apiwe. in whimb, pulps necrotice

nu este rccesibili apiririi gudei,

periodontal. De
modificirile
patologice de origine pulpari nu

inflmaiuie pute fi adidfltd

rddicinii gi poate prezmta m defst

apoi coafaj lesuttrlui pulpu expu

cu
material de capitome
biocompatibil (acoperire pulpari

9l )lnterelrtiile endodontF

o leziune perimdicutari Ia
nivelul moluilor tinde si se
rispdndereci preferm;ial spre
bifiucafie prin spaliile redulce 9i
nu dor pdo ligamentul

Corwinlele ule includ distruclia

eorblia coasi,

mliilor irflamataii difri

ci

formenul apical spre lesutuile

perindiculre ini$an qi
perylueazi

expwerca pulpaxi,

cale de

cmuiwe

expmem pulpei in mul

indepirtirii dentinei wiate. O altii
abordre este indepirtrca intregii
dmtine cdiate, chie dace

inflamlie cc w poatc cxtindc la

periodonliu pi resorbgie mdiculariperiodontalc

Deschidrea apicali a rddicinilor

prefembili tr8tmfl tului cmalului

radiculu mu altor pmedui

uei

icsiod la oivclrd

lo) ce prcduc modificiri

palologie la niwlul periodonliului.
Deqi in cidi 5i trticole se aJimd cd
leziuile
inllmlia

periodontale produc
qi

chia nrcroa pulpei,

aceas6 relalie nu a ftmduentati.

Lipsa uei documentaqii

aceste modifi

corcpwitom dspre cmisticn

Procedurile endodontie
Aherftile iatrogene ale

gi obsemlii histologice ca 9i
imposibilitatea de wnlrol smt
posibilele caue de incertitudine
mupra efectelor bolii periodontale

ciri patologia dispar;

apoi, periodonliul revine la nonnalperiodon$ului pot apue in cmul
tenpiei cmalului rediculu. Aceste
altelari pot detemina o leziue
(leziue endodontici primi) ce
semdni lezimii ptriodontale- De
exmplu, se poate dwolta o
rercliei hflmatorie aculi la niveful
puiodon$ului cu resorblie a
mmtului gi a osului alveolu dupi
extirpare pulparn Mai nult,

curilra

qi

modelm

sistemului

cmala mdiolu poate irnpinge

debriduuile spre ligmentul
periodontal, induc6nd o reaclie
inflmatorio. De mmae4
sau a
aqtima pilelc,
trrrcrialelor dr obtnslie la niwlul
periodonti. ului vor deimina la o
afectare a aestuia.

frdc

Accidentele de prcedun, m de
exempl u perfontia plafonului
cmcrei pdpre in cmul

prepmliei accesului sau

perfomliile ndiculue aptuute pe
pucusul cuiSrii gi modeldrii sau
prepualia spaliului nwesu qtiftului

cupm ptrlpei.
Prmedurile periodontale
Tratamentul periodontal inwiv, ca
de exemplrl chiuetajul adinc ce
seclionezd vroele apicalg va

rema pulpilA.
Exfolierea gi netezirea supnfetelor
ndiculre indepnreazi cmmtul 9i
duce la dechiderea tubulilor qi
probabil a cmalelor latenle qi
ecffiii. D8ci netezirea nu
indepdrtezd straturi s e m nif cat ive
(ad6nci) de dmtiui, nu este sigw cA
acesta duce Ia modificdri
paologic smificative la nivelul
puipei.
93 )Dirgn8ticul difereu{ial al
dcGtrniu

lqiunilor endodontc
periodontale

Critaiul esenfal

este originea
patologiei. Pentru a preveni
diagnosticul grepit, pentu a stabili

li

afecteazn pdodmliul. Perforaliile,

in special, deseori, sut deslnctiw
progresive $ fiecwnt^dtemintr

prognostic corespuuitor
unei terapii
corecte, este recesari evalutrea
rezulblelor uor rerii d tesle {vezi
labelud). Tre bu i e e v i t a t d
cohtiderarea umti singuf tes! sau

defecle periodontale. In plus,

simplom!

fractm ndiaulari vefticali din

cmul obturafiei sau plsdrii

94)Clasifi carea leiunilor

endodotrtcpriodont8le
Defectele periodonale ca de

gfiftului duce frecvent la defecte

mici re simuleazi boala
periodontali.
f,fectelc 8$upra viodsirii

periodobtrle
S-a presupu ca materialele utilizate
la nivelul cmalelor in cmul

tmtarentului maldui rrdiculr

(de exemplq materiale de sigilre
qi medicmmte) se pot scuge prin

tubuli qi detmina nrcroa

cementului. Aceste lucru r fi
intiziat sau impiedicat vindocara

pdodmlinui

infl mar. Apsmt,

a6st feromen nu aprc steta timp
aat materialele de obtua$e rinen
la niwlul sistemului cmalr

radiculu.
92

llntr''tiilc mdodorac

periodontrle
Efstel malsdiei ti prmedurilor
periodotale asupra pulpei
Nu existi nici o indoialE ci agenlii

iritmli

din sistemul

casal{

radiculil pot trtre prin cuBlele

fomqd

Iaterale sau accesorii uu

apical qi detminn modific[ri
patologicc la nivehil periodotttiului,
Insi, este discutabil daci afecfimea
priodontali infl umleazi pulpa
prin acelea$ cmale. Dftrfltele de
concentralie qi potm.ta irita4ilm de
la nivelul pulpei necrotice
compmbil cu cele din peiodonliu
pot explica de ce severitatea

pfltru administruea

exemplu lezimile osore, sondiri

addnci 9i modificlrile patologice
ale

lesutuilor moi milifestate prin

tumefacfie, stomi de tract sinusal gi

disconfort nu sut iltotdaua
datonte uei boli periodontale.
Aceste modifi ciri patologice.
imprcNi cu sme li simptome
clinice ca de exmphl smsitrilitate
la palpae gi percuti, e, mobilitats

crescuti gi seme mdiografice

evidente de distruclie osoasa pot fi
gi de lczimile ododontice.
Aga cm s-a menlionat mai inainte,
obiectivele sut diagnosticul corect
m hatamenl definitiv corect ii
prognosticul rezuliatului. Acest

predw

lucn reesitii o clasificre a

difritelor tipui de defecte
periodontale
pe realtatele
testelor cliaice fi agnostice.
Aceste deftrte periodontale pot
clasificare in trei tipui:
-De origine eododmtici
-De origine periodontala
-De origine endodontepriodontalS
(adcvnratcle leziui combinate).
95)Defcte de origine

buti

endodontici
Defectele ptriodoutale de origine

pulpui sro paiapicali smt

miaG

cu din{i cu pulpi necroticd"

de obicei, extinsi in toate cmalele
(dei dintele este multindiculu),
Pulpitele ireversibile mmri

(probabil nicioda6) vor detemina

fomuea de defecte evideqi8te la
sondae sau mre de origire
endodontica (tffict sinusl) la
nivelul sulcuulsi. Exminrea
clinicd dezviluie de obirei, mm
aile a deteminat nma pubsn

Diagn6tic
de vitNlitrte- Dbtele nu

T6tul

reaclioneazA

acest test.

Proceduri sdodontici
anterioari. Dace este prezenti,
acetrti prcceduri 6ste de protrE
calitate.

racterislicele sondlrii.
Sondrea prezintd u sulcus nomal
in jwl dintelui cu exceplia uei
Ca

zonei cu
defect ingst.
Introducerea uui con de guta-perca
pnde
psiodontale in
sau a unei
tractul sinusal aEtii m defect
ad6nc, extins de obicei, Ia apex sau
la un cual lateral, probabil. Dinfii
cu tract sinosal pot sau nu fi

smsibili la ptrcuie sau palptre.

Smne $i simptome. Poate exista
sau nu m disconfod. Uneori, existi
abcese localiate c0 o ugoard
hmf8ctie. Leziunea primar
endodontici Si wutrdar
periodontald este o lezime
periapicale ertinsa coronar.
Trutament $i prcEnostic
Deouece aceste leziwi sst iniliate
$ intrelioute d ioxioe (iritanti) din
crdrul sistwului cmalu prin

intmediul

periapexului gi nu smt
adev:mte res pedodontale,

curitarea adecutii qi moddzm m

!i obtrmffi duft, in mod normal, la
rezol4ie. Defectele de sondre 9i
nobilitatea dispa repede. Aceste
lezimi ru nrcesitii weun aetament
periodontic suplimentar 5i nu
trebuie chiuelfie ininte de afi
evalute rezultstele hatamentului
cmalului radiculq. Prcgnosticul
este bu qi depinde de reu5ita

tratamqtului cualului mdiculr.

96)Defste de originc
periodontali

ExNminrm clirici.

leziuq cwicali

este

izolarii la

singu dinte w este geualiari.

Boala periodontali este de obicei,
generalizati; periodontitele sunt la
itrceput lealtahrl fomnrii plncii
sau a calculilor. Dinfi afectati pot
sau nu s[ fi suportat procedui
operatorii extmsive ti prezinti
diferite gmde de mobilitat.

de vit{litrte. Acegti din,ti

rlspud la testele de vitalitate.
Cancteristiele sondirii. Spre
deosebire de leziuile de uigine
pulpili, deftrtele bolii psiodontale

Tetele

tind si fie lugr 9i in fomi de V.

Cresta prezind la sndtre
rispusui in limite normale- Apoi,
sonda atinge fundul lin printr+
,,pmta" Gbqd$v!-Asni!s).
Addncimea diminui apoi, printr-u
,,ucup" (steo-uo), sontla qiugind
la adincimea nomsli in ealaltii
parte a recesului.

Aspetul radiologic- Emrioarea

radiografici a dinlilor afectafi
periodontal mti o pisdere osomi
generalizati verticall fi orizontali
de-a lmgul supnfegelor mdiculue
de difqitedwle.
Semne gi simptome. Ca 9i in cuul
lezimilu primu qdodmtice gi

secuda periodotalq pot su nu

exista simptome

smif

Cffilc

viabla. Un@ri, ste ntrff

tatamentul camlului ndimls ca

stc

tive

Tratamd ti Fr0gnostic
Deouece aceste leziui nu smt de
origine pulpui, tratamenhl
cmalului radiculr nu duce la
rezolulie. Cu alte ccvinte,
prognosticul ae$or lezimi
depinde fu totslitste de hatEmmtul

indepirtat.

Utiliare

aiegm lsapiei
corc+uzittre, qdadmticis

tmpiei periodontaleUn exmplu este trriarreltul

depn$9fe

arlcriai*ar inprroA m uryfiali8

sau hemisec$a ndiculari penlru
indepErtaca ridncinii iroolwbilg

psrioddnalt.
9E }ALBINEA DINTTLOR
E"[TOL(X;IA
Coloruea exkimeci
Coloriri alimentare

adjurot

din inillimca ginei- Excesul trebuie

cu tratamtrt conplicat
necesiti, de roemenea trimitere.
Dmtisnd pmte diagmstica
problm 9i si stabiledca schm
de tntament coK-t, insi il

al

affttate periodontal. ln acest sens,

cercetiirile ruente au aratat ci
yindecuea uei lezimi
periodonule primrc tralatii nu este
corespunzitoue daci infec[ia
cmalului mdicula (necroa) este
prezenti. De acee4 trebuie tratati
infectia cmlului radiculu, chir
daci nu este in rela{ie directi cu
lczimea pc.iodotrtsli-

(ceai,cola,cafea)

Gutim

se aplica sear4 se poate

puta

zim

gi

dr

na mai rmrlt

12

<tre

zi.
Reztltrtele optime s oblin dupa 2
penn la 6 siplnmani. dupi nuirul
ore pe

de ore
de aplicm.

iminte gi dupi aplicrea gutire i se

face paiajul dinlilor pi se utilireazi

Colore

firuI de

nicotinici
ETIOLOGIA

matase.
Pe perioada

Tetraciclinl, Hipopluie,
Fluoroz! Hipomineraliae,

tratamentului se
recommdi cortol stomatologic
siptimdnal
Se incepe cu arcada superimri

Hemoglobini
Colornri gi rnodificiri dentarc
legate de vdrsti
Pete snile, Atrifie, Eroziue,

rO3)ALBIREA DINTILOR
DEVITALT
INDICATIT
Indicagia majori o reprezinti dintii

Abruie
99)ALBIREA DINTILOR

&ontali cu tratament endodontic

Condifia obtgatorie o rsprezide o

concuente - o prezenti
neobignuiti- Una este lezimea

II'DICATII

obtualie

Coloraea iatrogeni

de cmal etffi$i

perindiculse independenti

Sistem de retentie,, Materiale de

)Lsiunile combinrte
endodontlpcriodoDtrlc
adevirate
Acate lsiui constau din doui
97

leziui

provine de la o necrozi pdprn; iu

cealalti este o leziue periodontald

independmtii cc prcgasadaPical
spre lezimea perimdiculari- ln
fmc,tie de stadiul dewoltirii, pot
sau nu comunica Diagrcsticul,
tratronentul gi prognosticul cuprind

obturEti

Generale

Dinli

fieffi

.
.

perindicllse omuici, ditsr@

completi qi cb{u8H predne
trecerea agenfilor

iritilfi

leziuea periradiculad

rezol4ia lezimii perindiculue;

asfel ci lezimm mmbinati a
Prognmticul dintrlui af6tEt ajwS
sn dcpindi iD totalilatc de Ezultatul
taapiei periodortale. Rezultatele
tstelor clinice ti mdiologicg ca de
altfel li tratammtele necesre

difqitelor defecte ale

mu periodontici

prcbabil

ci

incorect.
cu problme de
Asemenea
diagnostic este el mi bine de
trinis la s?ecialist dt la incput.

crui

rqliznii-wlisi

incilzit.

vitalititii

Fotografia

inifiali

qi

Se poate repeta.

Rezultate optime se obFn

VITALI
ob,tin

in cazul

di4ilor gilbui, mge mu mmii,

precm qi in cuul oluirilor
datorate fluororeiRezultate mi pugin bme se oblin

cuul colordrilor intere

.
.
.
.

esle
de

IM )MICROABRAZIA
INDICATII

Culoarea

inilialn
1o2)ALBIREA DINTILOR

o sdptinend.
5)Se obturezd provizoriu.

, Perisj

4)indepirtarea excesului de lichid,

Metoda - Walking blech o

qi a

in

celor

Coloruea u$oard a

snaltului

Coloreauifomi
fifui bszi intuDecate
su pde albe
Coloroea datonti

vartei
Dinfi cu smalpl
intact

Dinli ftrd fisui

Tehnicr

Model de lrm ( vstibuiu re

aplici u strat de coDpozit foto)
Gutim (grosime O.02 mm) se

vsificn adaptsrea

combinati! in multe Nmfla

cruri ete confrv,i- Dmi dentistul
este nesigu sau se inteah duPra

mi

iostrument

aplici o pasti cu hidroxid

calciu pmtru

croi

creiprimre(luiue

fi

sodiu cu api
oxigmati 3G50o/o. Activue cu

Imposibilitatea

spdat

imptu,tite
cu

Mai intii este dilma diagncticului

sau schmei tempeutire. Problem

v8

Destructii aoronile

- Adecdqte g@sale
Ccnsult clitric $ radiologic ,

speirlitti
Croile de indrumat sur

cu
diagnostic dificil gi
tratament complimt. Croile
pot
fi
endodonto-ptriodontale
complexe atit din puct de vedere
diagnostic cet qi din cel trapeutic.

uwe

masive

8ri-stbisaui.

cmri

9i

3)Cmbiruea perbomnrlui de

vicime

spr

tratmfltul

2)Spiluca abmdmti

siptiimina
Metoda In oflice - mestecul

priodonliului sutrt ptezntate in

tabclul de mi su.
Cuurile crre trebuie indrumete

diagnosticului, cel

sc.)
mdicslue

trtrtan_Se

TNDICATTI
Reanltate optimc

demit m &fert pqiodmtal.

erdodotici

UTIl.IZ-ARE
t)indepirtrea smeu-tayerului ( l0

Apant

profesional, Microfrswi

defectul periodontal. Astfel ci, un

tratament adecvat al canalului
radicglr trebuie sE duci la

in doud categorii:

ciment
ionomer de sticl5 sau fosfat de zinc.

)ALBIREA DTN.IILOR
Phnul de trstament
- Exmm clinic
- Obiceiui alimmtare 5i obiceiri

Testarea

din

spre

de cmal

subgingiul
4,Ialsd obhmliei mdiculae cu

sml1, Obtwfiirusive

dsiidi
obtmfi

obtmliei

l-2 mm

1OT

rc

wile

Pentru Pacienli
de rcces

Ditrli cs pulpa roluminotrE ,

Hipe$eroibilitate , Defecte de

Dinli

Izolracudigi
Ocheltri de protecFe

palatinal
3.indeptutarea

Alsgle la larex
Smina $ aliparea

Fisui de small
onodontic

Protejsm Slngei cu

vmelini

2.Crcm cavitilii

r:fficfe
Almgie la perhi&ol

virtli

Periaj profesional

.
.

lrziwi caioce

.
.
.

mctristic

constii din mbetre trapii,

endodontici. q,i periodontaliPrognosticul gmeral depinde de
in
factor. In
luiuile periodonrale gi

.
.

l}t$Ftlt}n

netntati li rstauiri

Dinlii cu lezimi mmtrinare

periodontal lug, rcnic

defectului psriodofirl.

Tehnica
l.Pregitirea

, Restaurdri cu

CONTRAINDICAflT

Diognostic
endodonteperiodontale nu risPmd
la mq cald, elwrricitate su 16tele
caviEgii. Iacrmirc
mdiologici, apre o mici pierdere
osoasi a crestei gi o lezime
independmci pairadiculari de
origine pulparn, Eroirea
priodontali gi wduB diilelui cu
leziue cmbimti fezintt plac4
calculi, periodontiti qi u res

ndiculild

malgam
roo).,rLErEEA

ale rubelor lczimi-

cmhristici

intrinxci

Coloruea

Tratarent {i progaostic
Tratamentul lezimilor combimte

Diagilostac
Este
important de evidenliat daci

pcriodoDtal; nu ste itrdiet u

tratment al camlului mdiculu
srplimentar, mai ales drci pulPa

Urilir:ru
Gutitra Bte wificaE itr cavitatffi

bucali
Pacientul este instruit sd aplice
gelul dor la di4ii ce
necesiE albirea. Se idoducs
mterialul dw o heime

<oloriri traumaticr ale smaltului

-pete brue su albe in fluorczi
+oloriri idiopatice ale mallului
TEHNICA
l.Pregtrtirea
-Periaj profesional
-Protejarea gingiei cu vrelind
-Izolar cu dign
-Ochelri de proteclie pentm
pacienfi
2,Pregitira p3stei
-Prema (prepmt comucial)
-Se mesteci HCI lEglo $ cua4 sau

-Acid ortofosforic

UTILZARE
Aplicma pastei

3 7olo

se face cu

-O spatuli bucali
-Cupe de gumi fxate in piesa
cot la tualie mici
Stratul abnat dsphde de
-psioada de lwru

--nunnrul de aplicalii
-presiuea exmitati
Pflhu a iDdepirta circa 200 de
microni de small facem

Circi apliciri a zece scmde cu o

presime de 30 grame sau
Zece apliciri a rese secude cu o

prsime de 20 grame
Dupi microabrazie nu trebtrie si
modificiri ele formei

se obserue

din(ilor.

105)Mf,cANtsMEr.E At.Brnu
DINTTI DEWTALT
Reaclia chimicd de albire a dinlilor

devitali com6

intr-u Jma

reu5itci fi cEecului, multc vriatrile

fac interpretSrea re"rrltf,telor acestor
studii dificih. Accste dificultili

sx) nu pr a
infl uenla rezultahrl tempeuticDe aremetrca, statusul clinic al
pacimtului nu pm a avm o
demografici (virsti gi

includ subimtivismul
obsen atorului (cn diferite criterii
de src); subiativismul in

rcupn rmgitei ma
e5ecuiui. Nici o bmli sau condi{ie

qi O. Aceqti ndicali intwa4iorun

mlomzl
cu compugii orgmici
dinfi. Cu cSt este roi twe
cantitatea de
radicali cu atat efectul 6te mi
putemic- Cei doi mdicali nu au o
putere identici.
Radicalul O este mai slab.
H202: H20 + O
Radicalul HOO estc mai putmic

intqpretrca ndiogntrilor; niwle

patologicE sistffiici spccifici nu

wiabile

este

H202= H +HOO
Fomrue rcestui ndica.l este
favoriati de mediul atcatin ( 9.510.8 pH)

exemplu

oxidre.

dc

Peroxidul re descompuncin HOO

concmtratii de peroxid de 37o.

Carbmidperoxidul se ilesompune
in NH3, CO2, CH4N2O si H2O2.

fome

radicalilor activi pi a inbwdtdli

retenlia gelului produgii actuali
conlin u polimer dmmit
CARBOPOL

subirctivismul rispusului
pacientului, wiabilitata
rispusului gudei la tBpie;
wliditatea rclstive ii
reproductibilitatea metodei de
evalwe; posibilitatea de control

supra uor

wirbib e

mirime lmrrilor

Modificuea reflexiei gi refracEiei

duce la m apct estetic favombil

106

)D,VALUARDA
SUCCESULUI
E$f, CULUI TT,NAPEUTIC $I
Nu toate Ealm@tele cmalelor
radiculile sunt reu5ite. Acest lum
este evident. Rtruoa$ttre4

acceptilea $i maugmentul
eqecului sut dificile ;i
m
-imptich
set complex de factori. [n gtrtral,
s-a ins6penit wrcep{ia ci
tratamqtul cmalului radiculr tre
o reugiti de 9G95 7o. Aest prGmt
nu este totalmeote eu4 duirul la
confisie in rdndul dentiStilor fi
pacientilon Aceste prtrente
generale nu bebuie lute in seani,

E$ECULUI TT.RAPEUNC

Cind si prognmticim
Detemirea sau incercrea

se

definegte succesul gi egecul?

Interpretilea reuiitei depinde de
fiecue pruticiu- Cdteriu de
succas al uui dentist poate Ii rcela
ca tratamntul si rqiste peni
pldtette prcintul sotriul,
criteriul de elec poate fi cmtactarea
dentistului de cdtre pacient rcuzfuid
simptome severe. La ces.lalti
extremi este cerinia rigurorod de
absenli. completd a celulelor
inflamatorii. Criteriit realiste
gdsesc intre cele doui cxtrcme
mai aproape deultima-

iil

s
-

susului

rezultatul mticipat al
tratarnntului amalului radiculr?
Se cmosc prccente wlide? S-au

{Ecut multe incerciri de a gisi

rispuns, av6nd o ratii a succesului
vriind intre 53 9i 95 7".
Deqi s-au publicat nmerome studii

uupn progncticului malizind

efectel difqitilor factori asupn

$T

de

su

este

dmperit in

timpul su dupn ratamt.

Cum si prognorticim
Pacifl tul trebuie infomat
intotdeama despre posibilitatffi
e$rcului. Predic$a ranltatului
(daci s-a relizat iminte4 in cwsul

ffi@trt)

sau dupE

poate

fi

explicaE pdn ua ilin ele doui

modaliti.ti- Priro modalitate este
pria gmeraliro cdnd Mttatul

uticipat

este

favonbil, indois

nefavorabil. Cea dea dou

modalitate este nai sfor de iqtele
de cetre pacient. D

apoi stabileqte

este

subliniazi
predicliei

exmplq

mmitii

probleml gi

ci

hng

gmsa de reugitd
cst 60 9/o

109)Frctori e iDtlufl tazi

surcul qi e6cul
Unii din ftctorii influenPazi
rezultatul swt reprexnta1i de
prr*/ir,ta

qi 4

ui. 6 lui

reprezinti o

rc).

ca mai imPortan6
este: Ia De

IrMflt

irtoebe

este

uei

Fatolqgii apictle,

extinderea obtunfiei (lugi sau

scurtn), dpul dintelui, vdreti" sex,
calitatea ii tqhnica obturarii,
perioada de obsemfie, tipul de

mediutj inhscmalard ti ststusl

este

posibil in orice moment

I 10 )Metode d vsluare

Detminuea
se

reugitei sau egrcului

realizeazi prin

exminiri

il.

Interpretiirile ndiologice
imperfect sut factori adi$onali
importuli ce complici evalurea.
Datoriti faprului cd radiografiile
sut mijloacele de evalwe
primue, tebnicile mdiologice qi
interpretilea sunt importante:
criteriilc dc cvalum trebuie
respectate irtmmi. Sw1
importsote tipul filmului ;i timpul
de exprmw, oguJalia fascicolului
qi a filmului 5i conditiile sinilue de

evalure a succesului sau egecului

tqapeutic. Pot apirea interpretiri
fals pozitive su fals negative.
Subiectivismul penonal
influenleazi de amenea
interpretrea radiologici.
Modificirile ndiologice tind s6
vuieze in finqie de ochiul celui
cile interpreteazz, deteminand
opinii inconsecvente ale divergilor

llt

evidflt ci dM rczultatele
clinice 5i

dupi m

exmimtori.

(we

qi
histologice, clinie
simptome) gi ndiologice. Este

ewinirii

agmwt, dar nici nu s-a imbunAtnft

semificativ- Statrsul de indecizie
evolueaza spre elc dea sitMfia
(nuczolutivi) continui itr geneml

lrcomecvents Ia mdiogafiile de
control poate duce la o falsd

mdiologici cre nu s-a modifrcat

sau chiu s-a nirit in decus de m
este pulin probabil si se rmlve
de la sine; rofel ci tratamenirl este
un egec. Dn picate, reu5ita
apeentii la u m poat si nu

rinene dfinitivi, lsul

incertit(dire. Situsf ia patologicn

(leziuea ndiotrmsprenti ) nu s-a

vimlizm a mdiognfiilor,

pr4in prcbabil ci rcatatul

tempeutic se w modifica?
Rdspusul este: o lezime

F tqrrn

referi la predict'a reu5itei sau

egecului in situ$i date. Dar cm

lui

Totuii,

Se

din nou cn, gmwalim

succcsului pi eqrcului tru smt
adecwte curdui individual;
prognosticul pentru frqare cu
clinic trebuie b@t pe datele !i
frctorii terapeutici relevuli pentru

stabilirii procentului probabilitnlii

ESECULUI TT,RAPEUTIC $I
Prognosticul
Prognosticul este covirrtul cheie. Se

cstrgvsat. Perioadele de
sub obrm;ie wiuainire

prcesului vindecirii-

reuqitei.

sttccEstn,ut

lingd lipsa dr wnss aspn

critqiilor de stabilire a reu5itei uu
etsului, intwalul de timp necew
linerii sub obsewati postoprElorie

perioadi de evalwe rezombili

pentru primul control iu 4 mi
pcntru cvelrrea fiqrli (dcqi tqecul
poate apue la mtr\i mi <lupi

implicafi inh-o

I07 )EVALUARf,A

lndecEia esle mdi6li/ de o stile de

fi

Cind si ryalu.im

linee

dentistul enlueazi toli factorii

ci mai degmbd trebuie evaluat

individual fiecae cz, in scopul

t'alment

tempeutice ale canalului mdicula

sutrt rprezentate de deaoltsea
uor metode teEputicc mai
rati- onale. cvitarca fiacluilu
detemind o incidmts crescuti a
egecului Ei o mai bmi intelsgre a

ce apare

Generrlitrti:

ci pacietrtul cu staE clinici

compromisl sever sau tant poate
un cildidat prost Penmr
tratamentul croalultri ndiculr-

ptrsistflta s&u apuilia mei

paologii evidente radiologic.
Aceasti leziue sprcifici ste

ndiolrmspdflti, crc se lirg9le,

ptrsisli su a apin t dupa

mrclEti cu indr2dffi su
vindewa inrcmpleli su nu pare
si scntuffi elecul. E9e evidflt

este

prognosticre a rezultahrlui se
realireazi. la diferite moment:
inainte, in timpul li dupi &atment.
Prognosticul r modifici inlre
rceste iqteryal in functie de

care
mascheazi coloririle subiacetrte

Cre

gi

IO8)EVALUAREA

s realire8zi
neteire I supnfqei ma\ului.

,rti

Pc

SUCCESULUI

Prin aceastf, proceduri

Rata

ustw.

MICROABRAZIA
o

pffiatrlui (maol);

utiliaazi

crbmidperoxidul lGl57o.
Acesfa corcspwde mei

Pentru a cregte rata de

Amtajele cmoaEterii
progrusticului prrudurilcr

-dingii ce vor fi albili trebuie

curnfafi qi uscali
-peroxidul trebuie si fie proasplt
se

mnpliang

diferfltele dintre periqdele de

ob$rvsli.

Conscinte clinie

DrNTr VrTAr.l
In locul peroxidului

de

influr

rarefaclie dtrpi m interol

postterupeutic de l-4 ui.
afe.d estc rcprezmtat de

uitqiile

)Cauzde egeului etrdodontic

in genera!, camle egcului pot fi
enmemte de la cea mai fiecventi
la cea mai putin Aewentii: (l ) erori

Bdiogafice pot fi salute de ciae

de diagnostic ai

dentist; exminrea histologici este

in genral u mijloc d cercettre.

tratmentului; (2) contaminuea

Eraminara clinici
Sut evaluts, de obicei, sroele

9i
simptomele. Prezenla moG dinfre
ele,

drcd esre Mrcatd

ti

ps66led4esleusmde
nwu5iti.

Estc importanf de ftiut cA

gre5oli fircvmti ste lMerea
remuJui egal inae reu5iti 9i
abswp dwrii qi a altor simptome
o

din

puct

de vedere al

critqiului

clinic, Ton4i, existi deseori o stare

patologicl firi simptome
semnificative. Snrdiile

mtii ci

etapiae

coroDilA; (3) cmoastrca

insufici@tA a matomiei pulpae;
(4) debridarea neoespunzitoare;
(5) rori chirogicale; (6) rori de
obtmlie; (7) protecfie restauatorie

inadecva6 9i (8) fractm ndiculili

vefiicala.
Diferitele procedui sociate cu
trstamentul cmalului radiculu se
impet in 3 fm: pmpmtorie,
intraoptratorie Si postoperatorie-

Dmrece egecul endodontic este in

relafie cu rceste stadii, cauele
egecului se clroifici in functie de

existl o mrela-tie slabi inhe stqr

patologici qi simptonele
corespunzdtoue. Criteriile clinice

ustea.

ale suresului stabilite de citre

se datoreud deseori diagnosticului

gre;it, erorilor in schema de
tralancn! sclccliei
necorespunzitotr a cmilor, sau

Boder

uocia$i includ
mt5toarclc;
-absenla duerii gi a tmefacliei
-dispuilia tractului sinual
-{iri impotenln fmc}iomld

-{iri

qi

evidenlierea distrucgiei

psuarlui

mole

Cauzl preoperrtorii

Epcul tenpiei cmalului radicular

tratamentului mui dinte cu

prognostic prost. Diagnosticuea
imrecti ia naStere pdn lipsa sau
inretprctarea grcqitt a infomaliilor,

microbiologic al cmalului dinaintea

obtmliei- Aceqtia repuinti o
parte din cei 22 de factori a ctrrcr
irflom,tn potmliah asrryra ntei de
srcca drdodmtic a fost evaluaE.
Astfel, concluiile au aritat roi
degrabi diferenle de opinie decdt
un comem despre inflwnP
fetorilor supra ralei suresului'Iolu$i, uii factori imDo{tanti:

Unele dinte rcesle pot fi

constatate de citre pacient, altel
dou de cifie smatolog.

clinice sau ndiologice.

Radiognfi a constituie principalul
mijloc in elalrrea preopentorie a
configur4iei uatonice a

tract sinusal) sau sinptomelor

Neidentificrea iroginii
corespunzitore pntru a detemina
diferitele abemlii ale sistemului
cmalar (in special cmalele omise)

este

clsifiut

extflsia msttrialului de obttr4ie

(supm sau subobturueal elitatea
proutd a otrtm$ei gi o perioadd

su

indecis.

lmgd

de obsmlie influaleazi

negativ rezultatele Fatmentului.

Prezenla uei patologii periapicale

mterior aplicirii tqapiei detemind

o vindecre pugin probabili. IroE,
nici localiarea dintelui (muilar
su mmdibula, mterior sau
postcrior) 9i nici factorii

Pffiistfl4a smelu advffie

smnificatire (de cx, nmefrc;ia sar
indici

epecul.

Date radiografice
Cotrfom eestor date, fiecue
ca

ur suws,

e$ec

indical de tbrcn1a
leziwii apicale rercrbtive
mdiografic. Accsta iDscmnd ci
.Sacceru/ este

lezimea

premtiila@ilmit

mommt al tratmcntului s-a

rerclvat sau cA nu s-a deryoltat nici
o leziu pe duata t'atmentului.
Astfel, ru;ita se constatii prin
dispui$a sau absenP mei rii de

sistemului cualar

ndicula.

duce, de obiei, la e;m; acmst6

modalitate de egec implic5, de
romene4 insuficienta cuoaqtere a

matomiei pulpre.

Fmctuile corome

sau rudiculare

surt desmri diagnosticate gre5it sau

nedpistate timpuiu. Defectele
periodontale dociate apoi cu
resorbfie osotrA sut prodsse
printrr inllmfie cronicE. Aceste
defecte apil intr-m stadiu tildiv fi

sunt demorotratc clinic

sololai- Astfel s
modificn morfologia wlului
avind u efect negativ roupn
caliriilii dcbridirii gi obtudliei,
compromilin4 drci, rczultatel

Cauzele pmpemtorii
Seleclia cuuisticii detemini
fezabilitatea qi aplicabilitatea

tralmatului. tdmtifi m (ti

evitarea) cmilor srtire eSorlui
indifffiat d cslitslEa tFapiei face
parte din schma tmputicA ca de
altfel 9i idmtificm wwilor ce
lmnagemrt roi
beneficiui de
bm din partea unui endodotrtistUnele egtrui datoate unei selecfii
deficitare sunt corelats cu o
evalwe gregitd a nivelului de

cmpffieapscintrluiti

-periculmse" portc dctmins o

Irurfomfic, l\i pc-rfm$ilc pot fi

sigilate Si corectate chirugical. in

geneml ele camazi o iritalie
continui a lesutrrilor de suginerc,
putAndu-s derolta o lezimeI-In iGlrun@t firctun! poelE

dificultililor tehnice e apu in

cmul hatmentului. EFcul p@te
fi uociat gi condifiilorneprcviate

infiuenla rezulbhd tratmtrtului in

(ca de

momorut 4ciSui
de stahxul prdpei mtarte- D&'i

exemphl inplima
periodontali sftudari) ce apu in

cusul

sau dupa tempie.

finc$e de stadiul prepra{iei

sepffiea
apile dupi o instrMentffi

Acetrti

pulpa este viabiE sau

situafie nu poate fi previa6

intotdeama inainte de aplicaGa

completd, probabilitatea

mici.

este

temil lug

Prognosticul estr prdiqia pe

a rezultatelor tmpiei
qi se breazi pe starea dinielui $i
calitatea astanenhilui- Unmri, ca
in cuwile de avulsie dqtari,

ll3)Caurle eqaului endodontic

Crure opciltorii
Nqulizntq obietivelu biologiee

prognqsticul este prcsl insa

incercrea de a aplica fatuentul

Otrirctivele biologic cuprind

indepdrtrca sau redrma
factorilor irianfi existenfi sau
potmliali din spatiul pulpu,
sigiluea aesnri spalirr' @ntrolul
micrctriag gi managemenhrl

(reimplantarea gi tratamentul

dentisq cet $i pentru psciqad

mmie,

trammtului

eulului radicula. Cuitim este

d importaqn rojori petlru o

pulpsre rBtrnte

puodongirl iritind lesutul

periapical 5i puind in pericol
repra$a. Adaptaa procedwilor

Multe egrcwi operatorii se

dattreaze unor

sori

de

prcedui

predui

chist/grmulom.
Raliologia

prin cmale" t{ngevitatea dintelui

endodontic6.

tratat endodontic este aftrtatii in

lipsa restaungiei fimle, realiatii de
obicei in sut timp dupi obtwde.

Puodontita apicali

20_

compromite rcuiila- Un ttifl poale

produce perforalie
fracuri.

2t.

operatcii la spalird cmlar <hce la

insime{{ea micr@rgplimelor
din cmal in periepex, chiu
@mpromi$nd realhtul.

ale dinlilor cu hahmeEt el@t De

asemenea, resturil epiteliale

Mallcez protiGreazi. dwAnd la

supradimffionati datorit{
incercirilor nereuqite de a realia

mdiculu.

vinderi

mre

a5a

Obtunlia snpndinusiomti
poate

dimcnsiotrati poate 6 omis

cual. in plus, mtrewbilitatea
inshumentului este limitatr, ducand

periapicali; swaitara mcliei

depinzAnd de tipul qi calitatea
materialului folosit. In timp ce

este sut

la o

cuiFre ii

modelarc

insuficienti 9i chiu la rupsm

instrumetrtului O alti lrl]Me a

prepmlici amsului
subdimensionat poete fi retentia
tisulari la nivel cmerul la
dinte
mtoior. Aceste restrri pulpre
detemind o colorugie anorulia
coroaei, considemtd: a fi m etec.

Cavitilile

de acces

supmdimensionate sut prep@te

pe seama dentinei; diminmea
exagmti slibg dintele,
permil,dnd apui$a frrctwilor. O
d6 erffie in prepar"{ia eesului
poate fi perforalia pere{ilor mu

tavanelor omerei pulp*re,

crcsc6nd astfel garsele de eqec.
Modeluea cmalului include
creuea uui con gi preparatia
apicale dtrasonica. O eroar
frecventa este esecul menlinerii

tratamcnhrlui cmalului

conttnl dupi satomia intcmA a

cmerei. Drci cavitaia accwdui

ructin inflron4ia

wle

guta-perca este bine tolem.ti"

sigilii swt iritante ti chia toxice.
Mai mult sigiluE mmplt[ a
intregului sistem cmalr mdiculu
este de folos in prevmirea
contaminirii micrcbiene din
cavitatea orali" a reinfe4ici

consecutiw ti

Srculri. AtAt

subobtwatia cat si supmobtwgia

duc la eqec, mai ales in prezenla
necrozei pulpre 9i a lezimii
apicale.
I 14)Ceur:le egcului endodonlic

Csure pGtopentorii
lncideDtele posfoptrattrii
rezultatul eqecului dirrct
iDdirect al trel@fltnlui.

de qedlote de

de pedinle de

Tehnica de lucru

Tratmenhrl dintilor
cu deaoltae apicala

29

incompleta.

Mt
Acstea

cuprind traumatismul ti fractura'

afrctarea parodontall 9i pro8sts
concepere sru absenfs r6tauririi
fi nal. Restauatia coronari
proteieMd structura dentei.

(Apexogenezi)
Tratamenul aperolui

lug deschis al
dintilor devitali.

(Apexificue)

tratarlent.

Urgorlele in
mdodontie.

32_

croilor; uii paciuli

mi multe qedinle
a sigm succeill.
Rtntrrs etffurilor
Interewt este f8phrl 5 dei e$ecul

Geuemlitifi
Urgenlele in

trbui mtati in

mte rcA"atat prin mijloace

conv@lionale, rata succesului este
rchivalenti cu cea a tratmentului
conve$ional itilial dacd caum
e$ecillili esle identiicatd ti
c'orecfat i- Asfel, nta sucsslui
pentru
supw repetirii
terapiei conventionale a fost
deteminati a fi bwi in general.

ododoDtie.
Diagnosticul

Anmnea.
Antecedent

penonale.
Antecedente dentare.

Eroinreaclinica.

-tJ

Inspctia. Testele

diagrostice.
36.

Exminrea clinica.

37.

Inflmatia.
Deteminrea
diagnosticului.

Subiraa de enaa Eododont'rc

enul V

.
2-

lmplicaea
endodontica.

Considsatii
parodonhle..

Pulpitele revffiibile

Pulpiteleireversibile.

Detemiwea

3.

Simptme
Pulpiteleircvcnibile.

4.

Teste gi lratmflt

diagnosticujui
Considemtii
restaualorii.

Pulpitele

Diagnostice

hiperplastice

difqentiale
T6tamcntul

5.

Modifictrile!6urului

du

datomte

inflmagiei pulpueCalcificuea pulpui

6-

Modificnrib lesutului
dE dalorale

7.

Necroapulpui.

inllma{ei pulpue.
Resrb{ia

intmi

Simprome

8.
9.

Ntrroa pdpari.
Test ii tratament
Parcdontita apicalE
acutjii

10.
l.
t2.
13.
t4.
I

uu

Generalitifi
Tratamentul apexului
lug al dintilor cu
pulpa vie.

tntrmqt

Totu$i, acste studii repruinti

media 5i ru pot fi gmmlizte la

chist apicaf cue nu

cm s Fsupue

erefr.

@ile

SupcinstnBentarea Inate scoat

dmtini sau coji de cimmt,
delecrntc itr lsrduile periapicaLe

Prir conm, sardiile prognostice

nu stabilru nici o relafie aptrflti
intre succesul $i Strul tmpeutic Ai

provoace
rispffi inflmator
persistent capabil de resorbtie
dentari li a tesuturilor osorue.
Supraistrumtafia poate prodse

subdimro'sutis

crw

final.
Al1i fectori

strictd a acestor obiective este

importm6 pent u
tratament de

fomea uui

Propriedtile reacliei
malexice
Oxidul de calciu ugor
Clxidul de calciu
"greu" (hexocalex)

Gqemlitiitr
Maoda malexici.

inflma{i eeitorie u{@ri.

Instrumeotalia exc6iri continui

24.

CmmlifiF

24.

limitate produr ilMite afeEri

tisulue, hemongie periapicali 5i

Cel mai importilt obiectiv este

acces bine realid O cavitate de
acces inadenti poate fi sau

Frcrele mdiculae

Metoda malexici.

cuala mdiculr 5i o restaus

coronari conwctivi. Rspectzca

cNvitari 6r6punzitorre
uiueazi cudFrea sisternului
cmalu qi otrtmtia tridimereionald.

23.

27.

modelae qi obturue a sisteqului

Nq ulizlr eq o biectivelor mecan ke

obiectivele meenice ut leg&le de
prepuafia ildodonticn a evit{ii
(de exemplu, deschiderea rccesului
gi modeluea cmalului)- Prcpara(ia

Ter4ia ocaluici.

nmdodontici, chir daci

tratmmnrl cmalului ndicular este
rcrespuuilor, Exmplele swt

totslitate{

sPciale
22.

26.

pfltru

succes.

Tehnici mdiologi

susceplibitilale frrctuii.
E$ecul poate apile dintrc csztr

nmirul

bud prcspctare a repanliei.

Suprsinstrumertrlir pe perioade

au

obiective memice 9i biologie,

roiguAndu-r rtfel o cuttsre,

Radiognfia

digitaliati

o mai

opentorie. Aste

incipimti. Diagnostic
difereqial

FrorilEdercSffigoi

Numlrul

pot deschide in

egeului endodontic
Cauze operatorii

Fomuea de

&le

trata$ prin mdodmlie qi

infiltririle dc colomfi ;i bacteri

egecului- dteori, o combinalie de

cae poale influeDta mltahrl

reusiti tenpeuticl Dbriudle

I 12)Cauzele

nffistrut

periaperului
Radiologia
mdodontici.
Pilodontita apioala.

dinlilu

imposibil de a stabili

ele

infomat.

cormele slab su

ndiografiei

reprcrentate de fectele ngative

ale tratm@tului ortodontic sau
afrcgimi periodontale. Desmri este

inflmatiei periapicale . Impreui

cu obieclivele
reprezintii elemqtele

pmite difsi& selivei si a

bacteriilor apical" detmindnd
tlecul tratmrcntului. Stldiile
realiale in vitro au vidBtirt o
corel4ie bine definiti iotre

ercesivd a dentirei necesarE

giftului slibeSte ridnciu ;i crgte

gecului

tratmentului.

cmalului Bdicule) este justificati

in ciuda hrturor dificultatilor.
Piede@ dintelui p@te fi
prevtzut5, dtr defi tratarnmtul in
cele din rrrri eEuazi, ac$ tip de
eqec este acreptabil at0t penlru

17.

Fnctrrile vuticale ndiculm 5i

cusecinplc Io, mifetale de
obicei postopmlor, sml lrodse
de fo4rea obtufrtiei si^
rtronstructia prcteticd. Ildepi.tarea

in
accidwtoiui 5i

a fost complet5

Strrcturile mtomice
locale
Principii ale

16.

irftrtarca din cavitatea orali a

sistemului canalr, prce cre

tratmmtufui- Dnix!'a mucai dc

la conrurul oiginal mala $
lirgi@ p@ re a snalelor curbe
sau prepmlia exagmti a mei

cmalre cm

prcvic

Restaffi fia rigrlatii

corbudi

;i

radiologic

40
41.

Tmtamentul
simptomatic. Duere
la percutie.

Tntanentul
simptomatic.

hflmatia.

42. Tntmfltul
43.
44.

simptornatic. Drere
spoatana,
Urgente estetice

Chiugia

Prodontita apicali

endodontici.

mnici

Gmralitn$

Osleita scltroruti
Abcesul 4ical rcut
Abcesul apical
Patologia

rut

45.
46.

periradicului
Radiologia
parodonliului apical

nomal

lnciziapentrudrenaj.

Itdi8{ii.

neendodonticd

15.

simptomatic. Duerea
la tempratua.

47

Conaaindicuii
Incizia pentru drenaj.

Procedui (Anestezia,
Incizi4 Drenajul)
Chirugia apicali.
Indica;ii.
Contraindicalii-

Chirugia apicale.
Secvenla

tinpilor

chirugiei apicale
AmputaFa,
hemisectia gi

78.

bicuspidiaea
Genenlititi

'79.

sau hemisecfia.

Indicalii.
Contmindicalii.
5t

Bicuspidirea.

80-

bicuspidiaea
ndicului.Tehnicd
53.

8l

Managenrentul

dentare
56.

Mmageorentul
tramati smelor
dentare. Examenul

clinic 5i diagnosticu.
lstoric (Simptomul
principal, uannea
lezimi, atecedente
Mmagementul
taumati smelor
dentare.

Exmmul

clinic
58
59

Fmctuile smaltului

85.
86.

Fracturile aoronile

60.

fErd expuere pulpud

Fmcturi coronue cu
expmere pulpr5

61.

Fnchrile radiculil

a7.

Procedurile

88.

64

Ium1t

89.

67-

Reimplmtarea la 2

68.

Reimpletea
awlsie.

Endodon{ia

prevmtivi: pmlejma
pulpei.

9!.

spcifice ale pulpei.

Dentina secundari

(rcpratorie)

92.

Fmctia
a
putpei. Potnlialul
reparaloriu al pu,pei
Pcmeabi litatea
dentinei
Efectele proceduilor
Addncimea
preparaliei evita-e_

&ecre
Efectele

pmcdurilor

reslamtmii. hu'wia
Uscarea dentinei

Efrctele proceduilor
resfdffitorii.

Coafajul pulpr
direct. PulFptonia
Interelaf ile

Gmemtititi.

Moddi{ili de
conmicre din&e
FomenuJ apical
Modelirili &
comuicare dintre
pulpa dentui 5i
latrale (accescii).
'fubulii datinui
lnroelat-iile

Interrelaliile
mdodonlo-

periodontale

Diagnosticul
difermqial al
leziuilor mdodontopaiodontale

Clruificrealeziuilor

95.

wdodontopsiodontale
Defmte de origrne
endodontici
Defecte de origine

96.

Metode de evaluare

Eruminrea clinici. Date

mdiogmfice
l l l.
Caurele egecului

FEriodontalS

Cawle

preopentorii

ll2.

Nerealianea obiectivelor
rnecmice
I
Cauzele egecului
endodontic. Caue operatorii.

13.

I
Cauzele egecului
endodontic. CaEe postopemtorii

94.

odontoblretelor
77.

Matinerea inlactii

pulpei. Afec;iuea
periodontali.
Proceduile

Cildua produsi prin

10.

e$ecul

evaluifl

liswarea

periodotale asupra

93-

Cend sn
I

Nercalizilea obiectivelor
biologice

maladiei gi
procedui lor

restauatorii.

Factori ce

influen(eui succesu! li

Ei

periodontale. Efectel

mriali

75

Milagemenhrl pulpei
viabile. Cariile.

Prceduile

nrcgulati

74.

postoperatQric

endodontice. Efectele
roupm vindecdrii
periodontale

Ctracttristicile

Generaiititi.
107. Evalweasuccesului
gi egcului tenpeutic.
Prcgnosticul. Rata succesului
108. Evalwea sucesului
qi eg*ului taapeutic.

Camle egecului
endodontic. Caue operatorii.

"izolafle" al bazelor
Hipesflsibilitatea

Afectaru pulpari.

pulpd. Cmcteristicile
specifice ate pulpei

Evaluarea succesului

qi epecului tempeutic.

Prctrctorii. Efectul de

periodontale_

Conpluul dentir*.

Microabruia
Mecmismelealbirii

endodontic.

endodontG

coratiEli-

104.
105.
106.

capitonre gi bueie
cavitiilii

peiodonliu. Cmalele

Sechele ale

rcimpluttirii
70.

Protectorii.Lacuile.

poiodon!iu.

peste 2 ore dupe

69

roterialelor specifice
(Cementurile imomer
de sticli, Amalgarul)

endodontoperiodontale.

[a

Albirmdintilor

dwitali

109.

indtect pulpil.

9t!

Albirea din$or vitali

prognosticim

pulpa dentari 5i

ore de la avulsic.

f02.
103.

Prognosticul. Cdnd si
prognosticdm. Cm sA

Materiale de
restamtie.
Proprietiilile
biologice aJe

pulpei viabile. Coafaj

tenpeutice pentru
fiacturile mdiculac yi
necrozele pulpue
Frachrile coronae
mdiculare
Tramatismele

Avulsiile
Reimplmtaru
inediati.

restauratie)

Eroziue4
abrzimea. anitia

62.

65.
66.

Planul de tratmnt

materialele de

84.

generale)
57

83.

lndicalii

Materiale de

Riginile de

82.

Albirea dintilor.
Etiologra
Albirea dinfilor.

bactsiilor

policuboxila!

tramatismelor

Lezimile combinate
endodontoperiodontale
adevirate

Albirea dinflor.
Contraindi cati i
l0l,
Albirea dinflor.

Propriet6{ile
biologice ale
materialelor specifice
(Cementul zimfosfat, Cementul

bicuspidizrea

99.
100.

Materiale de

mdiculrd. Prognostic

Cluificuea
tramatismelor

piesi tumate.
Materiale de
rstawatie. Rolul

restawtie.

Amputa(ia.
hernismgia 5i

denrue. Ceneralili{i.
ImportanF vantei.

98.

Toxicitatea
matqialelor.
Microcontaminilea

Contraindicatii.
Amputalia.
hemisecfia pi

DezinfecFa csvitrfii.

ratamfie.

Indicagii.
52

97.

Realiruea mui
mulEj Cementarea

mdicularS.

Ampotafia radiculari

Cuiftrea cavitatii.
Gravuea acidd
Efecteleproceduilor
restauatorii.

14.