Cursul nr.

5
Pulpitele cronice închise
Sunt pulpopatii care se intilnesc rar in clinica.Cele
doua forme, pulpita cronica inchisa propriu- zisa si
pulpita cronica inchisa propriu- zisa
hiperplazica(granulomul intern Palazzi) au citeva
trasaturi comune – se dezvolta in conditiile unei
camere pulpare inchise, -din punct de vedere clinic
au o evolutie asimptomatica in majoritatea
cazurilor, -procesul inflamator se desfasoara
lent,timp indelungat, -in structura pulpei apare
tesutul de granulatie,care substituie cu timpul
tesutul pulpar original.

a)Pulpita cronică închisă propriu-zisă

Este un proces lent de metamorfoză pulpară regresivă
Se observă mai des la dinţii cu o obturaţie voluminoasă sau cu
carie marginală sau cu recidivă de carie
Anatomie patologică_:
 pulpa redusă de volum
 pulpa scleroasă şi cu un proces degenerativ de atrofie
reticulară
  evoluţie lentă, aproape staţionară cu o necrobioză lentă
 evoluează asimptomatic sau oligoasimptomatic spre necroză şi
gangrenă
Simptomatologie:
 absentă sau foarte redusă
 in antecedente pacientul nu a avut dureri la dintele in
cauza,excitatiile chimice, traumatice si termice nu provoaca
nici macar sensibilitate.
 de obicei pacientul se prezinta la medic pentru afectiuni
localizate la alti dinti,iar pulpita e descoperita de specialist.
Examenul obiectiv:
 dintele prezintă uneori o cavitate carioasă pe fundul căreia
dentina poate avea duritatea normală fiind uşor colorată
 alteori dintele prezintă lo obturaţie veche voluminoasă sau
defectuoasă
 testarea vitalitatii da raspunsuri pozitive numai la intensitati
foarte mari ale excitantului.Sensibilitate termică rece, cald este
abolita si se conserva numai la curent electric.
 la percuţie dintele nu este sensibil
 deschiderea camerei pulpare si înţeparea cu sonda a pulpaei
nu este dureroasa dar sângerează abundent datorită bogăţiei
pulpei în vase de neoformaţie
 frezajul unui astfel de cavităţi nu este dureros
 nu prezintă modificări radiologice la apex
Radiografic putem decela o îngustare globală a camerei pulpare
şi canalelor radiculare.
Diagnosticul pozitiv:
 scăderea considerabilă a vitalităţii la diverse teste de vitalitate,
la dinţii cu procese carioase profunde sau cu obturaţii care nu
interesează camera pulpară
 existenţaunei carii secundare sau recidive de carie
 în situaţia în care :pulpa este acoperită de dentină sănătoasă
iar trepanarea exploratorie a peretelui de dentină pulpar
evidenţiază insensibilitate dar cu sângerare abundentă în
momentul lezării pulpei atunci se poate pune un diagnostic de
puplită cronică închisă
Diagnosticul diferenţial:
 se face cu :
o pulpită cronică deschisă ulceroasă
o necroză pulpară(lipsa singerarii)
o pulpită cronică închisă granulomatoasă(granulomul
intern)
o gangrenă pulpară(lipsa singerarii)
Evoluţie şi complicaţii:
 exacerbarea unor focare pulpare de inflamaţie limitată şi cu
caracter subacut
 necroză pulpară
 gangrenă pulpară
Indicaţii de tratament:
 extirpare vitală
b) Pulpită cronică închisă hiperplazică (Granulomul
intern Palazzi)
Este o boală rară a dinţilor cu o etiologie neclară şi cunoscută
sub denumirea de boala petelor roz (pink spot)
Se întâlneşte mai ales la incisivii superiori şi extrem de rar la
PM şi M si numai la tineri.
Unii autori o pun pe seama unor mici traumatisme nesesizate
sau a unor cauze endogene neprecizate.
Simptomatologie:
 leziunile sunt in general, nedureroase, pacientul poate acuza o
vagă jenă la dintele respectiv.

Examenul obiectiv

 se poate dezvolta în pulpa coronară, radiculară sau în treimea

apicală
 când localizarea pulpopatiei este în regiunea coroanei şi s-a
produs o demineralizare importantă a dentinei, se vede prin
transparenţa smalţului pulpa de culoare roz
 când localizarea este radiculară se poate constata în unele
cazuri în dreptul dintelui pe mucoasa vestibulară sau orală
prezenţa unei fistule
 extinderea leziunii poate determina fractură coronară cu
hernierea pulpei în afara camerei pulpare.
Evoluţia:
  este asimptomatică şi descoperită accidental cu ocazia unui
examen radiografic
Evoluţia şi complicaţiile
 este foarte lentă spre necroza pulpei şi fracturi ale dintelui
dacă pereţii dentinei au fost subţiaţi
Diagnosticul pozitiv Examenul clinic ofera putine
elemente de diagnostic
 testele de vitalitate relevă sensibilitatea scăzută a pulpei
 examenul diafonoscopic relevă modificarea conturului camerei
pulpare (la dinţii frontali)
Examenul radiologic
 este concludent pentru diagnostic
 în localizarea coronară a leziunii, radiologic se constată
lărgirea camerei pupare cu modificarea conturului pe unul din
pereţii săi. Imaginea de resorbţie a dentinei apare sub forma
unei pete de culoare închisă nereglată ca formă în prelungirea
pulpei coronare
 când localizarea este radiculară se constată o dilatare
neregulată a canalului pe o zonă limitată tot sub forma unei
pete de culoare închisă
 când leziunea este situată în apropierea apexului, imaginea
este foarte asemănătoare cu a granulomului apical ceea ce
poate duce la confuzii de diagnostic
Diagnostic diferenţial:
 se face cu:
o pulpită cronică închisă propriu-zisă –examenul
obiectiv releva prezenta cariei sau obturatiei.
o necroză pulpară- la trepanarea camerei pulpare si
sondarea canalului nu exista sensibilitate si
singerare.