I.Clasificarea pulpitelor cronice.

După Semașco
1. Pulpita cronică
2. Fibroasă
3. Gangrenoasă
4. Hipertrofică
5. Acutizare a pulpitei cronice

Clasificare după M.Gafar, A.Iliescu

Pulpite cronice
Inchise (fără comunicare cu exteriorul);
pulpita cronică închisă propriu-zisă;
pulpita cronică hiperplazică sau granulomul intern Palazzi.

Deschise (comunicare cu exteriorul):

ulceroase;
granulomatoase (polipoase).

2. Metode de examinare si diagnostic a pulpitelor cronice.

Metode:interogarea,inspectia,sondarea, percutie probe termice si de alta natura, electroodontometria,
radiografia.

In timpul interogatoriului se poate preciza daca bolnavul are careva aaectiuni asociate care ar putea ai insotite de iradiere
a durerilor in dintii in dinti si maxilare: tulburari ale sistemului nervos (nevralgie, nevrita a ramurilor II si III a
trigemenului).
Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedată de suprasolicitare functionala, de traume ale dintelui, de prezența
cavitatiilor carioase a dintelui cu resturi alimentare, hipotermia, suprasolicitarea em nervoasa, interventiil chirugicale,
boli de natura virotica si bacteriala. Inspectia bolnavului: se examineaza conform
feței, si la examinarea endobucala nu ne limitam la un singur dinte, deoarece poate duce la eroarea de diagnostic.
Cercetarea cavitatilor carioase cu sonda ne oaera o inaormatie mai precisa daca ea se aace dupa inlaturarea resturilor
alimentare. Se va examina daca este comunicare a cavitatii carioase cu cavitatea dintelui. Percutia comparata a dintilor
va permite sa determine prezenta inalamatieii active in regiunea periodontiului, care arecvent insotesc pulpita. Proba
termica - se realizeaza cu introducerea in cavitatea bucala a apei reci sau aierbinte cu un tampon de vata.
Electrosensibilitatea la persoanele de virsta tinara este de 4-6 mA la persoanele in virsta electrosensibilitatea este de 40-
50mA. Radiograaia - modiaicarile in periodont, se constata dilatari ale aisurii periodontale si resorbtie a tesutului osos in
regiunea apicala. Putem observa pe radiograaie denticuli pulpari care provoaca dureri puternice.

3. Simptomatologia pulpitelor cronice.

Pulpita cronica deschisa ulceroasa tesutul de granulatie reprezinta stratul prin care pulpa vine in contact direct cu mediul
bucal supusa excitatilor chimici sau mecanici din cavitatea orala.

Examenul subiectiv.Afectiunea a puloei nu este dureroasa,pacinetul relata dureri in actul de masticatie in urma unei
presiuni directe pe pulpa ce se transmite pina la fibrele nervoase.Pacientul ne mai poate relata existenta unui proces
carios mai vechi,cu antecedente dureroase puternice,existenta unui miros neplacut rezultat din retentia si fermentatia
alimentelor,aparitia unei singerari dupa periaj sau dupa traume masticatorii.
Examenul obiectiv.La inspectie se constata prezenta unei cavitati carioase mai profunde,cu depozite bogate de dentina
alterata si cu deschiderea larga a camerei pulpare,prin aceasta deschidere se observa pulpa dentara de culoare rosie
inchisa spre brun,cu depozite de fibrina si prezenta ulceratii superficiale.

Palparea cu sonda a suprafetei pulpei descoperite nu este dureroasa,inteparea acesteia in profunzime provoaca o durere
vie cu singerare abudenta.

Percutia in ax si percutia transversala a dintelui nu dau raspunsuri pozitive.

La cercetarea vitatlitati prin teste apar raspunsuri pozitive atit la probele termice cit si la cele electrice,dar la intervale
mai mari fata de cele care raspunde un dinte cu pulpa sanatoasa(din cauza scaderi nr de fibre nervoase prin distrugerea
lor in cursul evolutiri inflamatiei).

Diagnosticul pozitiv.
Presupune
 Lipsa dureri si aparitia ei in circumstanțe
 Existența cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
 Sângerarea la ințeparea pulpei cu sonda și apariția sensibilități numai la starturile mai profunde.
 Răspuns negativ la percuția in ax.

Pulpita cronica deschisa granulomatoasa reprezinta țesutul de granulație proliferta in cavitatea coronară sub forma unui
polip,vine in contact direct cu mediul bucal.
Examenul subiectiv Prezența unei carii cu evoluție indelungată.
Sângerarea in timpul actului masticator și periaj.
Jenă dureroasă in presiune alimentelor in cavitatea coronară.

Examenul obiectiv Inspecția regiuni pune in evidență depozite de tatru pe dintele respectiv și pe dinți invecinați.Dintele
prezintă o cavitate carioasă de volum mare care a deschis camera pulpară și care ocupă parțial sau total o formațiune
polipoasă de aspect moale.
In cazul in care unul sau mai mulți pereți ai coroanei sunt distruși,formațiunea proiemină in afară venind in contact cu
epiteliu gingival.Polipul are o culoare roz și o suprafață netedă lucioasă când este epitelizat.Când nu este acoperit de
epiteliu culoarea este roșie,hemoragică iar suprafața neregulată acoperită cu depozite de fibrină.
Dacă polipul nu ocupă in intregime cavitatea carioasă se constată prezența intre el și a perețiilor dentinari a a unor
depozite de dentină de culoare maro brun și a depozitelor de alimente fermentate cu fetiditate.Se pot constata și
eventuale leziuni ale mucoasei gingivale și jugale produse de marginile tăioase ale procesului carios.

La palpare sonda se poate insinua inte polip și marginile cavității urmărindu-se baza lui de inserție in camera pulpară sau
in canalul radicular.Polipul prezintă in partea superioară o oarecare mobilitate putind fi deplasat,in partea inferioară el
face corp comun cu pulpa.

Ințeparea cu sonda a polipului nu provoacă o sensibilitate decât in regiunile profunde dar provoaca o singerare mai
abundentă.

Percuția in ax sau transversală nu dă raspunsuri pozitive.

Diagnostic pozitiv

 Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare

 Formațiune polipoasă in continuarea pulpei dentare cu sângerare și sensibilitate la ințepare in profunzime.

4. Tabloul clinic al pulpitei cronice fibroase.

Pulpita cronica fibroasă se întâlneşte mai des, şi provine din pulpită acută. În caz când organismul este imuno-biologic
rezistent şi datele imunologice a pulpei sunt la un nivel înalt, atunci pulpa învinge inflamaţia acută şi ea trece în cronică.
La pacienţi, cu reactivitate scăzută a organismului pulpita cronică fibroasă apare sinestătator (nu trece prin perioada de
inflamaţie acută). Ca causa principală este comunicarea cavităţii carioasă cu cavitatea dintelui, în aşa caz exsudatul se
elimină, se micşorează presiunea intra pulpară, se ameliorează trofica.
Semne subiective: Pacientul prezintă acuze: • Dureri de la excitanţi termici, • Dureri de la excitanţi chimici, durerea
nu trece cu înlăturarea excitantului, • Dureri de la excitanţi mecanici, • Dureri paroxistice în dinte.
În caz dacă cavitatea dintelui nu comunică cu cavitatea carioasă durerile de vin sâcâitoare, trenante, durerile se
declară de la deferiţi excitanţi şi continuă după înlăturarea excitantului. Durerile pot să se declare de la schimbarea
temperaturii aerului.
În caz dacă cavitatea dintelui comunică cu cavitatea carioasă. În anamneză bolnavul menţionează că a avut dureri
puternice în trecut, apoi durerile sau micşorat şi senzaţii de durere în timpul masticaţiei pe dinte. Pacienţii acuză senzaţii
neplăcute în dinte, şi durerile apar în timpul alimentării, de la rece, în timpul aspirării (sugere) din dinte. Din anamneză
cunoaştem că în dinte au fost dureri acute în trecut. Este caracteristică durere la schimbul temperaturii (trecerea dintre
încăpere caldă la rece) şi invers.
Semne obiective: Examinarea pacientului:  Cavitate carioasă profundă cu resturi alimentare, dentină rămulită.  Se
constată orificiu de comunicare între cavitatea carioasă şi cavitatea dintelui.  Pulpa de o culoare cenuşie, cu o nuanţe
cianotică.  Sondarea provoacă o hemoragie neînsemnată, şi o durere nepronunţată, care repede trece.  Proba termică
la rece durere nepronunţată care trece încet.  Percuţia indoloră.  Palpaţia indoloră.  Electro excitabilitatea pulpei
scăzută - 35 mkA. Însă după datele lui L. Rubin în 30% din cazuri poate fi în limite normale. Mai greu de a stabili
diagnoza în caz când cavitatea carioasă nu comunică cu cavitatea dintelui.
Anatomie patologică a pulpitei cronice fibroase:  Proliferarea intensă a elementelor fibroase,  Diminuarea
numărului de celule.

6. Tabloul clinic al pulpitei cronice hipertrote.

Pulpita cronică inchisă propriu zisă hiperplazică(granulom intern Palazzi)

Este destul de rar poate apărea asimentric la unul sau mai mulți dinți este cunoscută sub denumirea petelor roz

Simptomalogia subiectivp Leziunile sunt nedureroase pacientul poate acuza o vagă jenă la dintele respectiv

Examenul obiectiv Când localizarea pulpopatiei este in regiunea coroanei și s-a produs demineralizarea dentinei se vede
prin transparența smalțului pulpa de culoare roz.
Cțnd localizarae este radiculară se poate constata in unele cazuri in dreptul dintelui pe mucoasa vestibulară sau orală
prezența unei fistule.

Diagnostic pozitiv
Testele de vitalitate relevă sensibilitate scăzutp a pulpei
La localizarea in regiunea coronare pe dinți frontali examnul diafanoscopic releva modificarea conturului camerei
pulpare.

Examenul radiologic este concluent pentru diagnostic pe filmul radiologic se constată lărgirea camerei pulpare cu
modifacrea conturului pe unu din pereții săi.Imaginea de resorbșie a dentinei apare sub forma unei pete de culoare
inchisă neregulată ca formă cu prelungirea pulpei coronare.

Când localizarea este radiculară se constată o dilatare neregulată a canalului pe o zonă limitată sub forma unei pete de
culoare inchisă.
Dacă leziunea este situată in apropierea apexului imaginea este foarte asemănătoare cu a granulomului apical ceea ce
poate duce șa confuzii de diagnostic.

7. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice hipertrofe.

Diagnosticul diferential

 Pulpita cronica inchisă propriu zisă la examenul obiectiv relevă prezența cariei sau a obturației,imaginea
radiologică nu este concludentă.

 Necroza pulpară este lipsa oricărui raspuns la testele de vitalitate.Imaginea radiologică aratp conturulul normal al
camerei pulpare și a canalului radicular.
8. Tabloul clinic al pulpitei cronice gangrenoase.

Deseori se dezvoltă din pulpita cronica fibroasă, când în pulpă pătrund microorganisme, sau din pulpită acută de focar.
Dacă cavitatea dintelui este deschisă dureri spontane nu apar. Ele pot apărea dacă cavitatea dintelui este închisă. În aşa
caz poate apărea durere spontană, de oarece exsudatul care se formează nu se elimină şi duce la acutizarea procesului.
La majoritatea pacienţilor cavitatea dintelui este deschisă, şi umplută de produse putrifice, care se produc în pulpă în
urma gangrenei. Specific este un miros fetit (gangrenos). Durerile apar de la fierbinte în timpul alimentării, pacientul
simte incomodităţi în dinte. Acuza: Dureri sâcâitoare de la diferiţi excitanţi, mai ales de la fierbinte: - Durere de la
schimbarea t° aerului – la inspiraţie ieşind în stradă şi invers. - Pot lipsi acuze de dureri. - Miros fetid din gură. - În trecut
acuză dureri puternice.
Simptomatologie: O cavitate carioasă profundă. Cavitatea dintelui larg deschisă. Sondarea: dureri în pulpă şi singerare
În pulpită gangrenoasă de evoluţie trenantă pulpă coronară are o culoare cenuşie (histoliza deplină), parţial vie, se
păstrează în întregime pulpa radiculară. În aşa caz sondarea superficială indoloră, profundă doloră (în orificiul canalului)
şi sângerează.De la excitant cald – durere care trece încet. Radiologic – Modificări distructive în periodontium –
dilatarea ale fisurii periodontale, focar de ramoliscenţă. Elecroexcibilitatea dintelui redusă – 50-80 µA (necroza pulpei
coronare)

9. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice gangrenoase.

Diagnosticul pozitiv: -Dureri de la fierbinte; -Miros fetid din dinte; -Sondarea superficială indoloră; -Sondarea
profundă dureroasă; -Comunicare largă cu cavitatea dintelui.
Diagnostic diferenţial: 1. De Pulpită fibroasă cronică. 2. Periodontite apicale cronice (fibroasă, granulantă şi
granulomatoasă). Patomorfologic: În pulpă să constată zone de necroze cu microorganisme, mase a histologice, acizi
graşi, cristale, pigmenţi sangvini, ce este caracteristic pentru inflamaţie.

1o. Tabloul clinic al pulpitei cronice exacerbate.

ACUTIZAREA (EXACERBAREA) PULPITEI CRONICE
 Durere paroxistică în dinte, cu caracter spontan.  Durere vie îndelungată pe ramurile nervului trigemen.  Sau
durere sâcâitoare în timpul muşcării pe dinte  Cavitatea dintelui în majoritate este deschisă.
Sondarea pulpei este dureroasă.  Percuţia – dureri uşoare.  Electroexcitabilitatea pulpei este scăzută.  Radiografic –
se vizualizează o fisura periodontală dilatată sau ostioliză.

11. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice exacerbate.

Diagnostic diferenţial: 1. Cu formele acute ale pulpitei. 2. Cu periodontita acută apicală. 3. Cu periodontita acutizată.