URGENȚE ÎN STOMATOLOGIE

Urgențele în stomatologie sunt circumstanțe asociate în primul rând cu durere și / sau

tumefacții care necesită diagnostic imediat și tratament. Majoritatea situațiilor de urgență sunt
neprogramate. Motivelele tratamentului endodontic de urgență sunt durere și tumefacții,
prezente în patologia pulpo-periapicală.
Pacientul se poate prezenta la cabinetul de stomatologie în cazul în care acuză urmatoarele:
1. urgențe pre-endodontice
• Pulpită acută reversibilă
• Pulpită acută ireversibilă
• Parodontită apicală acută
• Abces alveolar acut
• Abces parodontal acut
• Sindromul de fractură dentară
• Fractură coroană
• Fractură a rădăcinilor
• Avulsia dinților
2. urgențe în timpul tratamentului endodontic sau între ședințele de tratament
• Residuuri de țesut pulpar vital
• Irigare necorespunzătoare
• Preparare instrumentară excesivă
3. urgente post-endodontice
• Fractură verticală
• Obturare în exces
• Obturatie ne-anatoformă

PULPITELE ACUTE
Pot fi reversibile ( hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parțială în primele 24 de
ore) sau ireversibile ( pulpita acută seroasă parțială dupa 24 ore, pulpita acută seroasă totală,
pulpita acută purulentă parțială, pulpita acută purulentă totală).
Pulpitele sunt definite ca inflamații ale pulpei, iar un caz special în cadrul patologiei pulpare îl
reprezintă hiperemia preinflamatorie, cu leziuni pulpare minore, ce necesită metode de
tratament particulare.
Există câteva enunțuri care caracterizează imflamația pulpei și anume:
1. debutează mereu printr-o hiperemie preinflamatorie la care, de obicei, apar manifestări
clinice puțin evidente;
2. nu se pot diferenția pulpitele acute prin semne evidente, la trecerea de la forma parțială la
cea totală.
3. daca dintele nu este tratat, inflamația va evolua spre necroză pulpară, respectiv spre
gangrenă, daca se supraadaugă o contaminare bacteriană.
HIPEREMIA ACUTĂ:
Simptomatologie: Pacientul poate acuza durere la contactul cu excitanții termici sau chimici.
Durerea prezintă urmatoarele caracteristici: este localizată, durează câteva minute după
îndepărtarea excitantului, apare în urma preparării unor cavități sau șlefuirii unor bonturi;
poate exista durere și după un tratament al cariei simple, când nu s-a realizat protejarea
dentinei.
Examen obiectiv: există un proces carios, fără deschiderea camerei pulpare. La palparea cu
sonda se evidențiază hipersensibilitate pe podeaua cavității și hiperestezie la periferia cariei.
Testele de vitalitate denotă o hipersensibilitate la excitanți, de intensitate mai mică decât în
mod normal.
Diagnosticul pozitiv: prezența durerii, la dulce sau rece, câteva minute după îndepărtarea
excitantului; pacientul semnalează prezența unei obturații recente pe dintele în cauză sau se
observă un proces carios fără deschiderea camerei pulpare.
Diagnostic diferențial: hipersensibilitate, hiperestezie dentinară, pulpite acute cronice.
Evoluție și complicații:
După îndepărtarea factorului cauzal, pulpa poate reveni la normal.
Dacă nu se instaurează un tratament, inflamația evoluează spre pulpită acută seroasă sau
pulpită cronică.
Tratament:
- Tratamentul cariei simple și coafaj indirect
- Tratamentul cariei simple și coafaj direct în 2 ședințe
- Amputație vitală la dinții permanenți incomplet dezvoltați
- Extirpare vitală
Tratamentul pulpitelor reversibile trebuie să se axeze în primul rând pe prevenirea
apariției afecțiunilor ce duc la afectarea pulpară, iar când acest lucru nu este posibil, se
recurge la metode de conservare a vitalității pulpare. Astfel, se pot realiza intervenții precum
obturații ale cavităților carioase recent formate, cu folosirea unui lac sau unei baze înaintea
atașării obturației coronare.
Coafajul direct reprezintă o modalitate de tratament cu ajutorul căruia se păstrează
vitalitatea pulpară expusă mediului extern, protejând pulpa de agresiuni prin stimularea
neodentinogenezei. Se realizează la nivelul orificiului de deschidere al camerei pulpare,
pentru stimularea creării unui strat de dentină nouă.
Pentru stimularea dentinogenezei se realizează obturații cu hidroxid de calciu sau se
pot folosi materiale noi precum Biodentine, substituent al dentinei ce conține silicat de calciu
– menține vitalitatea pulpei și stimulează formarea dentinei terțiare, prezentând proprietăți
mecanice superioare, asemănătoare cu ale dentinei naturale.
Coafajul într-un singur timp se face pentru deschideri accidentale ale camerei pulpare,
prin aplicarea pastei de hidroxid de calciu într-un strat de 1 mm la nivelul peretelui pulpar și
parapulpar. Peste acest strat se aplică pastă de eugenol și se completează apoi cu FOZ sau
CIS, iar timp de 20-30 de zile pacientul se ține sub observație. Dacă apar dureri în această
perioadă, semn al complicației pulpare acute, pacientul se prezintă la medic. Dacă nu apar
dureri, după 20-30 de zile se observă semnele coafajului reușit: pansamentul este integru,
pacientul nu are dureri , iar testele de vitalitate sunt de intensitate normală.
Coafajul direct în 2 timpi se practică în inflamația pulpară incipientă. În prima
ședință,se face curățarea cavității de detritusuri dentinare, spălarea cu soluții de clorură de
sodiu și de degresare pe pereții cavității, aplicarea unei paste cu antibiotice și corticoizi și
obturație provizorie de eugenol sau CIS. Pansamentul se va lăsa 48 de ore. Dacă durerile nu
cedează, se poate reaplica pasta cu antibiotice pentru încă 48 de ore. Dacă durerile cedează,se
trece la ședința a doua, care constă în îndepărtarea pastei de antibiotice și curățarea cavității,
aplicarea pastei cu hidroxid de calciu pe toată podeaua, iar restul cavității se completează cu
eugenol, apoi pacientul va fi rechemat dupa 20-30 de zile, dacă nu apar dureri.

PULPITA ACUTĂ SEROASĂ PARȚIALĂ

Simptomatologie: durere vie, pe care pacientul o poate localiza la un dinte, provocată de
excitanți termici (întâi la rece, apoi și la cald), care durează de la câteva minute până la câteva
ore. Crizele dureroase devin din ce în ce mai frecvente și pot apărea și spontan, mai ales
noaptea; cedează rar de la sine, de obicei este necesar să se administreze antiinflamatoare.
Examen obiectiv: dinte cu aspect normal, cu carie profundă, fără deschiderea camerei pulpare.
Sondarea podelei cavității provoacă durere imediată și puternică. Camera pulpară se poate
deschide după îndepărtarea dentinei alterate. Percuția transversală sau în ax este negativă.
Testele de vitalitate (termice și electrice) sunt intens pozitive.
Diagnosticul pozitiv: prezența durerii, vie, localizată, spontană/provocată, care durează până
la câteva ore; teste de vitalitate pozitive; existența unui proces carios profund, fără
deschiderea camerei pulpare.
Diagnostic diferențial: hiperemie preinflamatorie; pulpita acută seroasă totala; pulpita
purulentă parțială; pulpita purulentă totală
Evoluție și complicații: prin intervenția asupra stadiului precoce de pulpită seroasă parțială, se
obține vindecarea pulpei. Frecvent, inflamația avansează spre pulpită seroasă totală sau
pulpită purulentă parțială. Uneori, prin deschiderea camerei pulpare și decompresiune pulpară,
se cronicizează către forma de pulpită cronică deschisă.
Tratament:
- Coafaj direct în 2 ședințe (pt forma reversibilă)
- Amputație vitală ( pt dinții permanenți incomplet dezvoltați)
- Extirpare vitală (tratament de bază)
PULPITA ACUTĂ SEROASĂ TOTALĂ
Simptomatologie: criză dureroasă provocată de un excitant (rece, dulce, acru, traumatism
masticator), violentă și insuportabilă de la început, sau poate fi o durere progresivă ca
intensitate. Durerea poate fi spontană, progresivă sau brutală; care durează mult timp, cu
ameliorari sporadice de câteva minute. Iradiază dupa o perioadă de evoluție către dinții vecini
și maxilarul antagonist sau spre regiunea temporală, orbitală, submandibulară, occipitală, fără
să depășească linia mediană; pacientul nu poate localiza dintele cauzal. Analgezicele au un
efect redus, doar de reducere a intensității durerii.
Examenul obiectiv: prezența unui proces carios profund, cu depozite de dentină alterată;
uneori cu o deschidere punctiformă a camerei pulpare. Sondarea podelei cavității carioase
duce la deschiderea camerei pulpare, exacerbarea durerii și apariția unei picături de sânge.
Apare hipersensibilitate pulpară la sondarea comunicării cu un ac Miller, astfel testele de
vitalitate sunt interzise. Percuția în ax a dintelui este intens pozitivă.
Diagnostic pozitiv: durere continuă, de intensitate mare; percuția în ax intens pozitivă;
hipersensibilitate la testele de vitalitate termice.
Diagnostic diferențial: pulpita acută seroasă parțială, pulpita purulentă totală, parodontita
apicală acută seroasă.
Tratament: extirpare vitală.
 PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ PARȚIALĂ
Simptomatologie: apariția durerii în crize spontane, violentă, mai ales noaptea, durează câteva
ore, la început localizată, apoi iradiată. Durerea are caracter pulsatil, sincron cu sistolele
ventriculare; este exacerbată de creșterea afluxului sangvin către extremitatea cefalică și
calmată la rece.
Examenul obiectiv: carie profundă, cu depozit de dentină ramolită. După îndepărtarea
detritusului se evacuează o picătură de puroi, urmată de sângerare. După deschiderea camerei
pulpare, durerea se intensifică, apoi scade în intensitate până la încetare.
Diagnostic pozitiv: durere cu caracter pulsatil, localizată, exacerbată la cald și diminuată la
rece; prezența unei picaturi de puroi, apoi sângerare la deschiderea camerei pulpare, urmate de
reducerea durerii; testele de vitalitate pozitive la intensități mai mari decât cele normale.
Diagnostic diferențial: pulpita seroasă coronară, pulpita purulentă corono-radiculară.
Evoluție și complicații: evoluează spre pulpită purulentă corono-radiculară / pulpită cronică
deschisă ulceroasă / gangrenă pulpară.
PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ TOTALĂ
Simptomatologie: prezența durerii, spontană și puternică, aproape continuă, iradiată, cu
caracter pulsatil, exacerbată la cald și calmată la rece. Durerea nu se calmează la analgezice
sau Dentocalmin.
Examen obiectiv: carie profundă și extinsă, la exereza dentinei alterate se deschide camera
pulpară și se evacuează puroi, urmată de diminuarea sau încetarea durerii. Sondarea camerei
pulpare denota o sensibilitate crescută numai în profunzime. Testele de vitalitate electrice sunt
slab pozitive sau chiar abolite.
Diagnosticul pozitiv: durere cu caracter pulsatil, calmata temporar la rece; teste de vitalitate
reduse sau abolite; percutia in ax pozitiva; la deschiderea camerei pulpare apare picatura de
puroi.
Diagnostic diferențial: pulpita acută seroasă totală, pulpita purulentă parțială, parodontita
apicală acută.
Evoluție și complicații: dacă nu se instaurează tratamentul pulpar, se complică cu parodontita
apucală acută.
Tratament: extirpare vitală.
PULPITA CRONICĂ ACUTIZATĂ
Există o categorie aparte de patologie pulpară, care reprezintă o urgență stomatologică
frecventă. Este o infecție bacteriană care se manifestă prin apariția durerii la nivelul unui dinte
ce prezintă o obturație veche, cu infiltrat bacterian ce a declanșat reacțiile dureroase acute.
Simptomatologie: uneori - prezența durerii, pulsatile, cu caracter violent și cu evoluție
progresivă, care se intensifică la masticație sau la cald, iradiată în zonele vecine. Pacientul
acuză dificultăți la masticație și/sau la deglutiție, dar și prezența halenei fetide.
Examenul obiectiv: testele de vitalitate dau un răspuns slab pozitiv, percuția în ax este
pozitivă. Dintele prezintă fie o pulpită cronică deschisă cu evoluție îndelungată, cu bogat
depozit de dentină alterată, fie poate exista o obturație coronară veche neadaptată anatomo-
funcțional, ce a retenționat placă microbiană și a dus progresiv la contaminarea pulpei.
Tratament: extirpare vitală.
Bibliografie:
1. Castelucci A. – Endodontics. IL Tridente, 2006
2. Iliescu A. – Tratat de endodonție. Editura Medicală, 20014
3. Nageswar R. – Advanced Endodontics, Jaypee Brothers Medical Publishers (P), 2009
4. El-Gffar EA. - Inflammatory lessions of the jaws, 2014