PULPITELE CRONICE

FORME ANATOMO-CLINICE

 Se caracterizeaza prin predominenta reactiilor proliferative de inflamatie

 Se clasifica in: - forme deschise
- forme inchise
în functie de integritatea camerei pulpare
Pulpite cr. deschise a ulceroase
b granulomatoase
(polipoase)
 Pulpite cr. Inchise a cronica inchisa propriu-zisa sau scleroatrofica
 b cronica hiperplazica ( granulom intern Palazzi)
PULPITE CRONICE DESCHISE

 Imbolnaviri ale pulpei dentare, consecutive unui proces inflamator acut

 Pot succeda: hiperemiei preinflamatorii pp. seroase partiale sau totale
pulpitei purulente partiale
 Conditia cronicizarii: deschiderea camerei pulpare cu evacuarea secretiei seroasa sau purulenta
 Deschiderea camerei pulpare poate fi provocată de:
- evoluția procesului carios
- traumatism masticator
- pătrundere accidentala ( in cursul unui act terapeutic) care
nu a fost urmată de un tratament
 Evoluția procesului inflamator cronic spre forma deschisă sau închisă depinde de
reactivitatea organismului
 Capacitate scăzută de apărare a organismului
forme ulceroase ( organizate pe pulpa trofica dar cu procese anterioare de imbolnavire sau
la pacienti cu afectiuni generale de sistem)
 O buna reactivitate a organismului -
pulpite cronice deschise polipoase ( inmultire celulara si cresterea volumului pulpei)
 In general apar la pacienti tineri, mai ales in perioada de crestere
 Calitatea reactiva mediocră a pulpei face ca inflamatia acută să evolueze extrem de rapid, fără
răsunet clinic (aparitia unei pp. cr. deschise pe o pulpa care aparent nu a avut suferinta acuta)
 FIZIOPATOLOGIE

 Pulpitele cronice deschise reprezinta o modalitate de neutralizare a procesului acut, prin

inlocuirea stromei pulpare alterate cu tesut de granulatie
 Prima faza a cronicizarii = neutralizarea toxinelor prin procese biochimice
 Apoi histiocitele și fibroblastii îndepărtează prin fagocitoză resturile celulare microbiene și
leucocitele fragmentate din focar și resturi celulare pulpare care și-au pierdut integritatea
 Consecutiv acestor procese scade aciditatea, favorizând repolimerizarea MPZ din subst,
fundamentală, cu legarea moleculei de apa liberă si transformarea ei în apa stabila
 Concomitent ionii de K trec în celule și ionii de Na în vase determinând scaderea presiunii
intratisulare (scădere favorizata de deschiderea procesului carios)
 In zona centrală a procesului inflamator ( la nivelul deschiderii camerei pulpare) începe un
proces activ de migrare și multiplicare a celulelor conjunctive tinere.
Apar vase de neoformatie
 Tesutul de granulatie este stratul prin care pulpa vine in contact direct cu mediul bucal
 In zonele superficiale ale tesutului de granulatie se produc modificari ( depunera
fibrinogen, necroza celulalor, infiltratie germeni bacterieni, ulceratie traumatica)
 Prin proliferarea tesutului de granulatie in cavitatea bucala se formeaza polipul,iar pe
suprafata lui se pot grefa celule epiteliale.
 Sub tesutul de granulatie sunt concentrate celule: histiocite ( fagocitoza) limfocite
plasmocite (imunologic)
 In aceasta zona sunt si fibre nervoase ( sensibilitate la intepare cu sonda in
profunzime)
 Fibrele conjunctive lipsesc in zona tesutului de granulatie si in zona subiacenta
 Sunt bine reprezentate in zona a III-a datorita repolimerizarii colagenului
 Restul pulpei aparent normala, prezinta sechele ale tulburarilor circulatorii si metabolice din
fazele inflamatiei acute
PULPITA CRONICA DESCHISA ULCEROASA MORFOPATOLOGIE

 1. strat superficial – necroza

infiltrat celular ( multe polinucleare neutrofile) infiltrat bacterian
 2. strat format din tesut de granulatie
infiltrat partial cu celule (fagocite, microbi) Fara fibre nervoase dar cu bogata retea
vasculara
 3. infiltrat celular bogat
format din elemente sanguine cu functii fagocitare, limfocite, histiocite,
plasmocite + fibre nervoase
 4. fibre conjunctive, sarac in celule
 5. aparent de structura normala, cu centre de degenerescenta coloida sau grasoasa, uneori
calcaroasa pulpoliti

 SIMPTOMATOLOGIE

 Subiectiv: - in general nu este dureroasa

- apar uineori dureri in actul de masticatie
- pacientul evita sa foloseasca in masticatie partea respectiva
- daca, cavitatea carioasa este obliterata pentru mai mult timp cu resturi
alimentare se creeaza permizele reacutizarii
- in acest caz durerea are o intensitate mai putin violenta
- pacientii mai pot relata despre existenta unui proces carios mai vechi cu
antecedente dureroase; miros neplacut; sangerare dupa periaj sau dupa
traume masticatorii
Obiectiv: Elemente concludente pentru stabilirea diagnosticului
 Inspectie:-
 - prezenta unei cavitati carioase profunde,
cu depozite bogate de denina alterata, cu deschiderea larga a camerei
pulpare
 - pulpa dentara este de culoare rosu-inchis
spre brun cu depozite de fibrina si ulceratii superficiale

- marginile anfractuoase ale cavitatii pot produce leziuni ale limbii ale mucoasei jugale
- palparea cu sonda nu este dureroasa, in schimb inteparea da
- percutia in ax si laterala negative
- teste vitalitate + dar la intensitati
Diagnostic pozitiv:
- lipsa durerii şi apariţia ei în circumstanţele descrise mai sus
- existenţa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
- sângerare la înţeparea pulpei cu sonda şi apariţia sensibilitaţii numai la înţeparea straturilor
profunde
- răspunsuri + la teste de vitalitate numai la intensitati crescute ale excitantului
 raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
 Diagnostic diferential:
 Pp. cronica deschisa polipoasa in care apare polipul, epitelizat sau nu si nu exista
ulceratie
 Necroza pulpara si gangrena pulpara, in care la sondarea cu camerei pulpare si a canalelor
radiculare nu apare singerare si sensibilitate
 - teste vitalitate negative
 Evolutie si complicatii – evolueaza cu
pioerderea progresiva a vitalitatii pulpei, necroza si gg. pulpara
- pot apare reacutizari; fracturarea peretilor coronari
 Tratament; extirparea vitala a pulpei
PULPITA CRONICA DESCHISA GRANULOMATOASA (POLIPOASA)

 Este forma în care ţesutul de granulaţie proliferăt în cavitatea coronara vine în contact direct
cu mediul bucal ( polip)
 Morfopatologie: prin examen microscopic se evidentiaza modificari structurale
etajate, de la suprafaţă spre profunzime
 1. Strat superficial reprezentat de o formaţiune cu aspect polipos constituit din tesut de
granulaţie.
 Cel mai adesea suprafaţa prezintă un epiteliu pavimentos care poate fi inlocuit de depozite de
fibrin
 2 . Infiltrat inflamator paucicelular , asemanator cu cel din pulpitele cr. ulceroase
Lipsesc fibrele nervoase si conjunctive
 3. Fibre conjunctive intretesute intr-o retea densa. In ochiurile retelei se gasesc cel.
conjunctive dar in numar < decat in pulpa normala
Sunt fibre nervoase si vase sangvine de calibru normal
 Restul pulpei de aspect aparent normal
 Rar pot apare focare de degenerescenta hialina, grasoasa, calcara

 Simptomatologie : anamneza săracă
 - prezenta unei carii cu evolutie indelungata
 - sangerare in timpul actului masticator si al
periajului
 - jena dureroasa la presiunea alimentelor in cavitatea carioasa
 - uneori, datorita obliterarii cariei cu resturi alimentare se poate reactiva o inflamatie
acuta
 Inspectie depozite de tartru pe dinte si vecini
  cavitate carioasa cu volum mare si deschiderea camerei pulpare
ocupata partial sau total de de o formatiune polipoasa de aspect moale
 POLIPUL
- daca unul sau mai multi pereti ai coroanei sunt distrusi formatiunea poate veni in contact cu
epiteliul gingival
- are o culoare roz si o suprafata neteda,
lucioasa daca este epitelizat
- daca nu, culoarea este rosie, hemoragica, suprafata este neregulata cu depozite de
fibrina
- in partea inferioara face corp comun cu pulpa
- in partea superioara are oarecare mobilitate putand fi deplasat
- la presarea cu spatula sau cu degetul formatiunea este depresibila, elastica
 inteparea cu sonda provoaca sangerare abundenta si sensibilitate in
profunzime
 Percutia in ax sau transversala nu da raspunsuri pozitive
 Testele de vitalitate dau raspunsuri + la intensitati >
 Dg. pozitiv:
 - carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
 - formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare cu sangerare si sensibilitate la
inteparea in profunzime
 Dg. diferential:
 - polipul gingival
- necroza pulpara
 - pulpita cr. deschisa ulceroasa

 Evolutie si complicatii
reacutizari cu aparitia unei pulpite de tip seros sau purulent
- necrozarea pulpei si infectarea ei cu germeni de putrefactie favorizand
dezvoltarea gg. pulpare
- fracturarea peretilor coroaneiTratament: extirpare vitala
PULPITELE CRONICE INCHISE

 Doua forme - rar intalnite in clinica

 Trasaturi comune:
 - se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei
camere pulpare inchise
 - evolutie asimptomatica clinic ( de obicei )
 - procesul inflamator se desfasoara lent, timp indelungat
 - in structura pulpei se produc modificari caracterizate prin prezenta tesutului de granulatie
 Deosebiri
 Etiologie: - Pp. cr. propriu-zisa este consecutiva unei inflamatii pulpare, cu
camera pulpara inchisa la dintii cu procese carioase mari sau
obturatii cu recidiva de carie originea acestei inflamatii este externa
( factori
toxico-infectiosi)
 - Granulomul intern se dezvolta sub influenta unor factori umorali care
activeaza mitoza celular

pp.cr.inchisa pr.zisa prezinta o flora bacteriana comuna oricarei inflamatii pulpare

 - granulomul intern flora microbiana nu are
mare importanta, pulpopatia dezvoltandu-se
aparent
steril
 Localizare - pp.cr.inchisa pr.zisa exista la toti dintii si la orice varsta
 - e mai ales la incisivi si numai la tineri Foarte rar se intalneste la molari si
gr premolari
an
ul
o
m
ul
int
er
n
se
int
aln
est
PULPITA CRONICA INCHISA PROPRIU-ZISA

 Morfopatologie Tabloul dominat de doua categorii de fenomene opuse dar care reprezinta
transformari pulpare regresive
 - imbatranirea prematura a pulpei cu atrofiere fibroscleroasa si reticulara
 - infiltrate celulare cu celule tinere mezenchimale, vase de neoformatie , tipic tesutului de
granulatie
 Odontoblastii sunt in stare de suferinta avansata
( micsorare de volum, picnoza nucleului, vacuolizari, incarcari cu lipide ale protoplasmei)
 Fibrele nervoase degenerate
 Vasele sanghine dilatate cu peretii sclerozati
 Simptomatologie –
 lipsa aproape totala a simptomelor subiective de cele mai multe ori pacientul se prezinta
pentru afectiuni la alti dinti
 - Obiectiv dintele prezinta uneori o cavitate pe
fundul careia dentina poate avea duritate normala dar este usor colorata
 - alte ori dintele poate prezenta o obturatie mare, veche, cu adaptarea la pereti incorecta
 - testarea vitalitatii = (+) numai la intensitati foarte mari ( se conserva numai
receptivitatea la curent electric)
 - la indepartarea obturatiei se observa lipsa
obturatiei de baza, prezenta dentinei alterate dar care inchide camera pulpara. Deschiderea
camerei pulpare duce la sangerare masiva dar nu la sensibilitate
 Dg. Pozitiv - dificil de precizat
 - scaderea considerabila a vitalitatii la diverse teste de vitalitate la dinti cu procese carioase
profunde
 - existenta cariilor secundare sau recidive de
carie
 - prin trepanare exploratorie a peretelui de dentina apare sangerare masiva fara
sensibilitate
 Dg. Diferential:
 - pp.cr. deschisa ulceroasa
 - necroza pulpara
 - pp. cr. inchisa granulomatoasa
- gangrena pulpara 
 Evolutie si complicatii:

 - exacerbarea unor focare pulpare de inflamatie limitata cu caracter subacut

 - necroza pulpara
 - gangrena pulpara
 Tratament - extirpare vitala
PULPITA CRONICA INCHISA HIPERPLAZICA ( GRANULOM INTERN PALLAZI)

 Este o boala rara care poate apare asimetric,

la unul sau mai multi dinti cu etiologie
necunoscuta, numita boala “pink spots” sau boala “petelor roz”
 Se intalneste mai des la incisivii superiori, extrem de rar la molari si premolari.
 Numai la tineri
 Morfopatologie caracteristic este tendinta catre multiplicarea activa, cu formarea de tesut
de granulatie
 - presiunea exercitata de tesutul de granulatie duce la demineralizare dentinei
 - demineralizarea prin mecanism vascular este secondata de cea prin mecanism celular
( pulpoclasti)
 - dezvoltarea tesutului de granulatie si hiperplazia pulpei se insotesc de “sufocarea” prin
compresiune a odontoblastilor putand duce la disparitia lor aproape completa ceea ce determina
transformarea tesutului specializat intr-un tesut lax de tip primitiv
 - demineralizarea dentinara duce la marirea camerei pulpare si largirea canalului radicular
 - poate apare fistula gingivala sau fractura dintelui
 Simptomatologie
 - leziuni nedureroase, pacientul acuzand o usoara jena la dintele respectiv
 - de obicei dg. se pune intamplator prin examen Rx.
 - uneori daca este in zona coroanei se poate vedea o pata roz pe dinte
 - uneori prezenta unei fistule ( daca leziunea este radiculara)
 - fractura coroanei cu hernierea pulpei in afara camerei pulpare

 Dg. Pozitiv:
 - teste vitalitate releva sensibilitate scazuta
 - ex. diafanoscopic pentru localizarile coronare
 ( modif. conturului camerei pulpare)
 - ex Rx concludent – largirea camerei pulpare
 - rezorbtia dentinei apare ca o pata de culoare inchisa
 - dilatare neregulata a canalului, pe o zona limitata
 - imagine asemanatoare cu a granulomului apical,
( lez. situata in apropierea apexului)
Dg. diferential
 - pp. cronica inchisa propriu-zisa
 - necroza pulpara

 Evolutie si complicatii
 - evolutia este foarte lenta spre necroza pulpara.
- daca peretii dentinari au fost subtiati se produc fracturi ale dintelui

- Tratament:extirpare vitala
Tratament: extirpare vitala