Mastitele cronice

Etiologic 5 categorii - mastite cronice nespecifice cu agenti patogeni obisnuiti, mastite cronice specifice
(TBC, lues), micoze mamare, parazitoze mamare, mastita cu celule gigante

I. MASTITELE CRONICE NESPECIFICE

1. Abcesul cronic nespecific

- poate aparea dupa o mastita acuta insuf. tratata sau in cadrul unei infectii generale/traumatism local.

Deseori apare sub cicatricea de drenaj a unui abces, favorizata de terenul diabetic.

Clinic apare un nodul fibros, prost delimitat.

Pe sectiune are un centru excavat, cu mica cantitate de puroi, serozitate tulbure, verzui sau
sangvinolent, perete gros, dur, uneori calcificat.

Debutul este insidios, durere de intensitate variabila, provocata de palpare, de obicei mobil pe planurile
superficiale si profunde, uneori este prinsa pielea, mamelonul retractat, scurgere seroasa/seropurulenta
prin mamelon daca comunica cu canalele galactofore, adenopatia axilara este prezenta.

Singura metoda corecta de tratament - extirparea chirurgicala cu biopsie extemporanee

2. Galactocelul - abces cronicce contine lapte alterat, apare tardiv dupa intreruperea lactatiei.

Cavitatea are un perete fibros cu leucocite, in el se deschid canale galactofore, nu are perete propriu,
continutul este cremos, cazeos sau lichidian lactescent.

In fundurile de sac glandulare se gasesc colonii stafilococice.

Clinic este o tumora bine delimitata, mobila, cu suprafata neteda, fluctuenta, renitenta, dura sau moale
in functie de continut. Se poate scurge lapte alterat prin mamelon, apare uneori godeul.

Evolutia este spre crestere progresiva lent, pana la aparitia supuratiei.

Tratamentul este chirurgical, consta in extirparea pseudochistuui.

3. Flegmonul cronic lignos al sanului

Sanul este marit global in dimensiuni, caracter de formatiune tumorala mare sau conglomerat de noduli
duri, prost delimitati, piele roz in "coaja de portocala", mamelon retractat, aderent la ţs 2. profunde.

Adenopatia cu ganglioni mobili, in plachete, cu caractere inflamatorii.

Evolutia este spre regresiune spontana sau in pusee repetate.

Diagnosticul diferential trebuie facut cu cancerul mamar si TBC.

1
 II. MASTITELE CRONICE SPECIFICE

1. Tuberculoza sanului

Apare in perioada de activitate genitala, localizare unilaterala, bacilul patrunde pe cale sangvina sau
limfatica (TBC primitiv al sanului), sau din aproape in aproape (TBC secundar)

Anatomopatologic mai multe forme

 Forma diseminata cu multipli noduli mici cazeosi, izolati unii de altii

 Forma localizata confluenta, abces rece intraglandular continut cazeos sau purulent
 Forma pseudoneoplazica, schir tuberculos
 Forma de galactoforita tuberculoasa inchistata sau vegetanta

Histologic foliculul TBC cu celule gigante este caracteristic, cu rectie perifocala conjunctivo-scleroasa

Clinic

Forma diseminata - femei cu localizari TBC multiple viscerale avansate; San marit de volum, tegument
nemodificat, noduli multipli izilati, adenopatie axilara.

Forma localizata - Faza de cruditate - tumora bine circumscrisa cu margini neregulate, adenopatie; Faza
de ramolisment - tumora devine fluctuenta, piele rosie, tendinta la fistulizare cu evacuare de puroi
grunjos, cazeos caracteristic. Fistulele sunt multiple, intretin supuratia cronica care prinde tot tesutul
mamar. Gangliorii supureaza concomitent sau dupa, mai rar inaintea tesutului mamar.

Semnele generale caracteristice impregnarii bacilare, tabloul clinic este agravat si precipitat de sarcina.
Pledeaza pentru TBC multiplicitatea foarelor, precocitatea adenitei si lipsa durerii.

Diagnosticul diferential

 In faza de cruditate - cu adenoul (nedureros, incapsulat, fara adenopatie), goma sifiltica (reactie
serologica pozitiva), mastita cronica, cancer (examen histologic extemporaneu)
 In faza de ramolisment - abves cronic, galactocel, goma luetica, chist hidatic

Tratament - in formele secundare - punctie evacuatorie in contextul terapiei specifice antituberculoase.

In formele primitive se recomanda amputatia sanului si conservarea muschilor pectorali

2. Sifilisul sanului

 Sancrul sifilitic - ulceratie unica sau multipla la baza mamelonului, rotund-ovalara, cu fundul
neted, rosu, nedureroasa, dura, adenopatie axilara prezenta.
 Sifilis secundar - sifilide secundare (rozeole) pe pielea sanului. Submamar pot evolua sifilide
papuloase (forme tumorale)
 Goma sifilitica - caracteristica perioadei tertiare - cele 3 stadii obisnuite: cruditate, ramolisment,
ulceratie. Initial unul sau mai multi noduli, duri, nedurerosi, neaderenti la piele si planuri

2
 profunde, fara adenopatie, dupa cateva luni nodulii conflueaza, devin fkluctuenti, pielea isi
pierde mobilitatea apoi se ulcereaza (ulceratia gomoasa rotunda, cu margini ascutite, fund cu
sfaceluri.

Forma sclero-gomoasa - mai difuza, infiltratia masiva a glandei si cativa noduli diseminati

In formale secundare si tertiare probele serologice sunt indispensabile

Tratament - antibiotic, leziunile retrocedeaza rapid, mai putin cele scleroase care necesita uneori
extirpare chirurgicala.

III. MICOZELE MAMARE

Actinomicoza - Exceptionala in practica, primitiva sau secundara (mai frecvent) de la un focar

pleuropulmonar sau la distanta.

Apar focare multiple care fistulizeaza rapid, transforma mamela intr-o masa dura, lemnoasa,
nedureroasa, mobila pe planurile profunde dar aderenta la piele.

Examenul bacteriologic - granulatii caracteristice.

Tratament: general cu antibiotice, local iodurat, chirurgical cu rezectie/amputatie in functie de gradul de

distructie a sanului.

Sporotricoza mamara - exceptional de rara.

Proces tumoral care ulterior se ramoleste si exulcereaza.

Evolutia este severa.

Diagnosticul se pune prin punctie sau prelevare directa (in forma ulcareta) prin punerea in evidenta a
agentului patogen - Sporotrichum Beurmanni.

IV. PARAZITOZELE MAMARE

Chistul hidatic - localizare rara, invadarea glandei prin anastomozele venelor lig. suspensor al ficatului cu
vv. mamare,

diagnosticul se banuieste pe baza antecedenteloor, tratamentul consta in rezectia cuneiforma cu

extirparea chistuluisi a tesutului glandular inconjurator, asanarea focarului primitiv

V. MASTITA GRANULOMATOASA CU CELULE GIGANTE

Entitate recent studiata, putin cunoscuta, descrisa de Kessler si Wolloch in 1972.

Proces tumoral mamar cu manifestari inflamatorii acute sau cronice, evolutie trenanta, recidivanta.

3
Etiologia si patogenia sunt necunoscute, ipoteze cu privire la un proces imunopatologic asemanator cu
tiroiditele cronice sau orhita granulomatoasa. Se discuta o etiologie infectioasa.

Diagnosticul se pune pe examen histologic - microgranuloame formate din celule epitelioide dispuse in
coroana ce delimiteaza microabcese cu leucocite alterate, la periferie un strat de celule gigante
multinucleate Langhans si elemente inflamatorii de tip limfoid.

In forma pura se intalneste la femei tinere sub 45 ani.

La nivelul glandei mamare proces tumoral cu caracter inflamator acut sau mai curand cronic, fistulizat

Adenopatia este de regula prezenta; Inflamatia devine cronica, trenanta, recidivanta, impune frecvente
incizii de drenaj, fara vindecare. Diagnosticul este incert preoperator, poate fi confundata cu TBC,
neoplasm supurat. Poate coexista cu alte procese patologice (limfogranulomatoza, mastita cu
plasmocite, mastoza chistica, papilom intraductal, adenocarciom trabecular).

Mastita cu plasmocite

- afectiune caracterizata prin ectazia segmentelor subareolare ale canalelor galactofore, retentia
produsului de secretie si galactoforita cronica sclerozanta ce duce la obliterarea canalelor galactofore.

Microscopic - canale dilatate, pline cu produs de secretie omogen sau neomogen, in jurul canalelor fibre
de colegen si alestice dispuse liniar, proces inflamator cronic cu limfocite, plasmocite, histiocite si celule
gigante.

Evolueaza in 3 faze:

Faza I - formarea produsului de secretie in canalele galactofore si ectazie ductala

Faza II - ruptura canalelor, galactoforita si mastita circumductala cronica, progresiva

Faza III - este dominata de aspectul mastitei granulomatoase cu prezenta de celule gigante. Totusi in
mastita cu plasmocite si sindrom de retentie localizarea este predominant subareolar, afetiunea apare
la femei mai in varsta iar mastita cu celule gigante nu are semne de retentie si apare la femei tinere.

Tratament - in cazul mastitei granulomatoase cu celule gigante - sectorectomie larga a tesutului

patologic cu examen extemporaneu si histologie la parafina, singurul capabil sa stabileasca diagnosticul.
Finalitatea actului terapeuticpoate fi si interventia cu caracter radical