Patologia aparatului digestiv

Stomacul
1. Ulcerul gastric 2. Gastrita micotica 3. Carcinom gastric mucipar

Ulcerul- Definitie si clasificare

Ulcerul gastric = lipsa de substanta la nivelul mucoasei ce depaseste muscularis mucosae cu extindere variabila la nivelul celorlalte straturi ale stomacului (submucoasa, musculara, etc) Acut si cronic (peptic)

Ulcer acut
1-4% dintre pacientii internati in sectiile de ATI dezvolta eroziuni gastrice superficiale sau ulcere acute sangerari exitus in lipsa tratamentului la pacientii cu soc, arsuri, sepsis, administrare de aspirina;

Ulcer gastric acut (macro)

Ulceratii mici (<1 cm), multiple, circulare Baza ulcerului apare brun-negricioasa datorita digestiei acide a hematiilor extravazate Ulcerul gastric acut nu se asociaza cu fibroza (aceasta este caracteristica ulcerului cronic)

Ulcer gastric acut (micro)

Necroza afecteaza intreaga grosime a mucoasei Vindecarea se realizeaza prin reepitelizare completa fibroza minima

Ulcer peptic - localizare

Prima portiune a duodenului (4 :1) Antrul gastric (curbura mica) Mucoasa esofagului Barrett Pe marginile unei gastoenterostomii (ulcer stomal) La nivelul duodenului, stomacului, jejunului la bolnavii cu sd. Zollinger-Ellison In / adiacent unui diverticul Meckel ce contine mucoasa gastrica ectopica

Ulcer peptic - factori de risc

Infectia cu Helicobacter pylori Fumatul Tratamente cu medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (NSAIDS) Stressul

Ulcer peptic (macro)

Ulcerul gastric (macro)

Localizare: curbura mica, jonctiunea antro-pilorica <4 cm in diametru Forma rotunda/ovalara, Este bine delimitat Baza neteda, curata; ulterior pot sa apara vase normale /trombozate Profunzimea ulcerului variaza Pliurile mucoasei din jurul ulcerului au aspect de spite de roata datorita tesutului fibros de la baza ulcerului

Etiopatogenie:

Ulcer gastric

Ulcer duodenal

Ulcerul gastric (micro)

In ulcerele peptice active identificam 4 zone: Stratul superficial subtire reprezentat de detritus necrotic si necroza fibrinoida Infiltrat inflamator acut nespecific (PMN) Tesut de granulatie activ + monocite Tesut fibros

1. 2. 3. 4.

Complicatii
1. Hemoragie 2. Perforare 3. Penetrare 4. Stenoza (obstructie)

Gastrita micotica
Inflamatie fungica a mucoasei gastrice Intalnita la persoanele cu rezistenta scazuta a organismului Favorizata de:
Alcalinizarea pH-ului Administrarea pe cale orala de antibiotice

Macroscopic:
La nivelul mucoasei sunt prezente difuz depozite albicioase-galbui

Microscopic:
Necroza la nivelul mucoasei Prezenta de levuri in mucoasa, submucoasa, vase PASrosu Levurile:
Pseudohife (bastonase intrerupte) Blastospori (ovoizi, 2-4)

Carcinomul gastric
Carcinomul gastric mucipar

Carcinomul gastric
: = 2 : 1, > 55 ani Factori de risc: Dieta (aport de nitrati si carbohidrati; aport de fructe si legume) Deficit de vitamina B12 (anemia pernicioasa) Genetici Helicobacter pylori

Localizare
40% in regiunea antro-pilorica 40% la nivel corporeal 15% la nivelul cardiei 5% in > decat o parte a stomacului

Macroscopic
Forma ulcerata: margini indurate, pliurile mucoasei nu converg spre ulceratie, detritus necrotic la baza ulceratiei Forma vegetanta: aspect polipos Forma infiltranta difuza (linita plastica): perete indurat, rigid

Forma ulcerata

Forma vegetanta

Linita plastica

Microscopic:
1. 2. 3. 4.

Clasificarea OMS include 4 tipuri: Papilar Tubular Mucinos Cu celule in inel cu pecete

Clasificarea Lauren
Adenocarcinom de tip intestinal:
Lumene glanduliforme, proliferari papilifere, pluristratificari, celule maligne

Adenocarcinom difuz
Plaje de celule fara structuri glandulare Aspect de celule in inel cu pecete (mucus intracelular ce impinge nucleul la periferie)

Carcinomul gastric mucinos (micro)

Formarea de glande este insotita de productia excesiva de mucina lacuri de mucina in care plutesc grupuri de celule maligne

Adenocarcinom gastric mucinos (micro)

Boala Crohn
Sinonime: Enterita segmentara Ileita terminala

Definitie
Inflamatie cronica, granulomatoasa, nespecifica caracterizata prin prezenta de ulceratii si stenoza care pot afecta orice nivel al tractului gastro-intestinal (guraanus)

Distributie anatomica:
Regiunea ileo-cecala: 40% Intestinul subtire: 30% Colon: 20-25% Rar: esofag, stomac, duoden Obs! Localizarea cea mai frecventa este la nivelul ileonului terminal (ileita terminala)

Clinic:
Adulti tineri (debutul bolii dupa 40 de ani este neobisnuit) Diaree Dureri abdominale Subfebrilitate

Etiopatogenie:

Perturbarea imunitatii mediate celular Factori infectiosi Factori psiho-somatici

Macroscopic:
Ileon cu aspect de tub rigid;

Zona de stenoza

Macroscopic
Afectare segmentara cu alternanta de arii cu mucoasa normala Segmentele afectate sunt ingrosate, tumefiate, seroasa este de culoare cenusie si are suprafata granulara Mezenterul corespunzator este ingrosat, edematiat, uneori fibrotic Peretele intestinal este ingrosat, rosu, avand aspect de furtun de cauciuc

Macroscopic
Lumen ingustat Mucoasa intestinala prezinta ulceratii aftoide (punctiforme) gri-galbui (in leziunile recente) si ulcere serpiginoase orientate paralel cu axul lung intestinal (in stadiile avansate) Ulceratiile alterneaza cu zone in care mucoasa proemina realizand aspectul de pietre de pavaj Fistule intestinul devine aderent la organele invecinate

Microscopic
La nivelul mucoasei:
Infiltrat inflamator acut si cronic in cripte si in epiteliul vilos Vilozitati intestinale tesite Abcese criptice distrugerea criptelor, distorsiunea criptelor Cripte cu metaplazie de tip piloric Ulceratii aftoase (eroziuni localizate deasupra foliculilor limfoizi) Ulcere serpiginoase Granuloame epitelioide in 10% dintre cazuri Muscularis mucosae ingrosata, neregulata

Microscopic:
Submucoasa: In faza acuta: limfangiectazii In faza cronica:
Infiltrat inflamator cronic difuz Agregate limfoide uneori cu centri germinativi la interfata dintre submucoasa si musculara externa Fibroza

Microscopic:
Musculara:
Infiltrat inflamator cronic difuz Agregate limfoide Hipertrofia fibrelor nervoase Vasculita granulomatoasa Granuloame epitelioide

Boala Crohn
Coloratie Trichrom Masson pentru evidentierea extinderii tesutului fibros in submucosa (sm).

Boala Crohn versus Colita ulcerativa

Peretele este mai ingrosat in boala Crohn. Inflamatia este transmurala in Crohn (in CU inflamatia este limitata la nivelul mucoasei si submucoasei) Pseudopolipii sunt mai frecventi in CU

Complicatii intestinale:
Fisuri Ulcere Fistule Stricturi Polipi inflamatori

Complicatii extraintestinale:
Spondilita anchilozanta Uveita Eritem nodos Pericolangita Malabsorbtie de vit. B12 Colelitiaza Hiperoxalurie

Enterita ulcero-necrotica

Definitie
Este o boala grava, ce pune in pericol viata nou-nascutilor, fiind caracterizata prin inflamatie, necroza si hemoragie la nivelul mucoasei intestinale. Tipic afecteaza prematurii cu greutate de 1000-1500g

Etiopatogenie:
Ischemie intestinala (hipoperfuzie sistemica, hipoxie sisteminca) Colonizare bacterianaeliberare de factor activator plachetar si factor de necroza tumoralanecroza
Clostridium difficile, Clostridium perfringens, Escherichia coli, Staphylococcus epidermidis

In 80% din cazuri segmentele cele mai sever afectate sunt:

ileonul terminal cecul colonul ascendent

Macroscopic:

Leziunile pot fi prezente numai la nivelul intestinului subtire, la nivelul colonului sau poate afecta difuz intreg intestinul. 50% dintre cazuri prezinta necroza segmentara cu arii normale la nivelul intestinului gros 50% prezinta necroza circumferentiala continua, dilatatie si friabilitate

Microscopic:
Necroza hemoragica si de coagulare initial limitata la mucoasa Ulterior, in anumite focare, afectare transmurala Infiltrat inflamator mixt (acut si cronic) la nivelul mucoasei Hiperemie vasculara

Adenocarcinomul colonic

Definitie
Tumora maligna epiteliala avand originea la nivelul colonului Incidenta maxima: 60-79 ani <20% inainte de 50 ani

Factori de risc:
Polipi colorectali Antecedente herodocolaterale de cancer de colon Colita ulcerativa Dieta

Macroscopic:
Localizare frecventa: cec, colon ascendent si sigmoid Tumorile colonului drept sunt mai mari, exofitice (polipoide) si in general nu produc obstructie Tumorile maligne ale colonului stang sunt mai mici, obstructive (ulcero-infiltrative)

Etiopatogenie

Macroscopic:

Microscopic:
Structuri glandulare delimitate de celule neoplazice Celulele pot fi stratificate si au nuclei hipercromi, de dimensiuni mari, nucleoli Activitate mitotica

Microscopic:

Carcinom colorectal

Apendicita acuta flegmonoasa

Definitie
Inflamatie acuta nespecifica a apendicelui vermiform

Etiopatogenie:
Obstructia lumenului apendicelui este cauza principala a apendicitei Obstructia lumenului distensia apendicelui datorita acumularii intraluminale de fluid Drenajul venos si limfatic ineficient permite invazia bacteriana la nivelul peretelui apendicelui In cazurile avansate perforatie extinderea puroiului in cavitatea peritoneala.

Macroscopic:
Initial: edema si congestie la nivelul vaselor seroasei Ulterior:
lumen dilatat perete ingrosat seroasa mata / cu depozite fibrinoase sau fibrinopurulente necroza mucoasei cu hemoragie lumen cu continut purulent perete moale, gangrenos exudat purulent pe seroasa

Final:

Microscopic:
Initial: infiltrat neutrofilic in lumen, mucoasa si musculara Ulterior: necroza mucoasei, exudat fibrinopurulent pe seroasa Final: necroza extensiva a mucoasei si a muscularei, cu microabcese in peretele apendicelui