ULCERUL GASTRIC PEPTIDIC

Defi niti e Pierdere de substanta la nivelul peretelui gastric care depaseste musculara mucoasei
(mucoasa, musculara mucoasei, submucoasa, musculara). Boala ulceroasa este caracterizata de
ulceratii cronice, recidivante.

Eroziune (ulceratie superficiala)  restitutio ad integrum

Ulceratie (depasirea muscularei mucoasei)  vindecare cu cicatrice

Clinic

o dureri epigastrice cu caracter de arsuri, se amelioreaza dupa masa sau la alcalinizarea

mediului
o agravare noaptea
o alte simptome – greata, varsaturi, meteorism, eructatii

Eti opatogenie

o ulcer acut – stres acut, soc, dupa ingestia de AINS – ulceratie cu fund negricios (hematii
digerate)  hematemeza (varsatura “in zat de cafea”)
o ulcer cronic (boala peptica ulceroasa) – hiperclorhidria asociata infectiei cu Helicobacter
pylori, consum abuziv de AINS
o evolutie – regiune antrala  pangastrita  gastrita atrofica multifocala cu distrugerea
celulelor producatoare de HCl  hipoclorhidrie, aclorhidrie  metaplazie intestinala ca
raspuns la agresiune

Macroscopic

o localizare – orice zona a stomacului sau a duodenului expusa sucului gastric acid, dar
preponderent antrul gastric (cel mai frecvent intre antru si corp) si prima portiune a
duodenului (fata anterioara – complicatie: perforatie)
o pierdere de substanta profunda, rotunda/ovala, unica/multipla, diametrul >0,6 cm (0,3-
0,6 cm ulceratii superficiale)
o baza ulcerului este neteda si curata (digestia peptica duce la eliminarea tesutului
necrotic)
o pliurile mucoasei converg catre ulcer – ddx intre ulcer benign si malign (pliurile nu mai
au peristaltism din cauza caracterului infiltrativ al celulelor tumorale)

Microscopic
 o marginile ulcerului – mucoasa cu metaplazie intestinala (anterioara, aparuta in cadrul
gastritei cronice), hiperplazie si infiltrat inflamator cronic
o fundul ulcerului – exudat fibrino-leucocitar cu detritus necrotic, uneori hemoragic, zona
de necroza, tesut de granulatie si fibroza

Complicati i

o hemoragii mici din tesut de granulatie (rar hematemeza, melena) ce duc in timp la
anemie feripriva
o hemoragie din artera lienala cu sangerare masiva (urgenta chirurgicala)
o stenoza pilorica ca urmare a multiplelor acutizari vindicate prin fibroza (clinic: varsaturi
in jet)
o perforatie
o pentratie in diverse organe – pancreatita cronica, pancreatita ulcero-necrotica

ADENOCARCINOM GASTROINTESTINAL (MUCINOS)

Defi niti e Tumora maligna epiteliala ce se dezvolta pe leziuni precursoare (displazie pe

metaplazie intestinala, displazie de tip adenomatos). Simptomatologie asemanatoare cu cea a
gastritei cronice, prezentare tardiva la doctor.

Factori de risc Gastrita cronica cu Helicobacter pylori insotita de metaplazie intestinala.

Macroscopic

o forma vegetanta (mai frecvent) sau ulcero-infiltrativa

Microscopic

o stucturi glandulare atipice, pluristratificate, invazive in peretele gastric

o celulele neoplazice pot contine vacuole apicale de mucina
o mucusul poate fi prezent in lumenul glandelor
o lacuri de mucus in proportie de peste 50% = mucipar  prognostic prost din cauza
diseminarii mucusului (stadializare TNM)

CARCINOMUL GASTRIC DE TIP DIFUZ

Defi niti e Proliferare epiteliala maligna ce apare pe mucoasa indemna.

Factori de risc Mutatii ale CDH1 (gena pentru E-cadherina) in 50% din tumorile de tip difuz si
scaderea expresiei E-cadherinei in restul de 50%. Poate sa apara la varste tinere. Riscul genetic
recomanda gastrectomia totala.

Macroscopic

o frecvent aspect infiltrativ

o indurarea peretelui gastric si stergerea pliurilor mucoasei (aspect de linita plastica –
burduf ingrosat, scad foarte mult peristaltismul)
o aspect gelatinos, filant din cauza mucusului

Microscopic

o celule discoezive (in grupuri) cu vacuole mari de mucina care imping nucleii la periferie –
aspect de “celule in inel cu pecete” (prezente in cancerele de san, ovar)
o pot exista lacuri de mucus in care plutesc celule tumorale
o celulele invadeaza peretele gastric

BOALA CROHN

Defi niti e Boala inflamatorie cronica idiopatica a intestinului determinata de activarea

inadecvata a imunitatii mucoasei. Denumita si ileita terminala datorita afectarii frecvente a
ileonului. Poate fi afectata orice zona a TGI si este adesea transmurala.

Boli inflamatorii intestinale (IBD – inflammatory bowel disease): boala Crohn, colita ulcerativa
(rectocolita ulcero-necrozanta).

Eti opatogenie Necunoscuta. Se presupune ca apare ca urmare a unei asocieri intre

interactiunea anormala a gazdei cu flora intestinala, disfunctia epiteliala intestinala si raspunsul
imun aberant al mucoasei – autoimuna.

Clinic

o episoade intermitente de diaree sangvinolenta moderata, dureri abdominale, febra +/-

dureri in flancul drept ce mimeaza apendicita
o uneori debut cu manifestari sistemice precum uveita (iris, corp ciliar, coroida), poliartrita
migratorie, sacroileite, spondilita anchilopoetica
Colita ulcerati va (pentru ddx)

o afectare rect, sigmoid, colon (uneori si ileita de reflux)

o leziunile nu sunt transmurale
o nu prezinta stenoze, anemie
o tratament chirurgical de elective – rezectie (raman manifestari extraintestinale)
o debut gastroenterita infectioasa

Macroscopic

o afecteaza ileonul terminal, valva ileo-cecala, cecul

o leziuni multiple, separate, discontinue – enterita segmentara cu aspect de “piatra de
pavaj” (ddx colita ulcerativa cu leziuni continue)
o ulceratii aftoide (alungite, orientate in axul intestinului) ce se pot uni
o edematierea mucoasei cu stergerea pliurilor
o prezenta de fisuri extrem de adanci intre pliurile mucoasei care pot duce la
stenoze/perforatii (urgente chirurgicale) sau fistule
o in afectarile transmurale extinse, grasimea mezenterica adera de-a lungul suprafetei
seroase – aspect de “grasime infiltrata/indurata”

Microscopic

o ulceratii (pierdere de substanta)

o inflamatie cronica transmurala (ddx colita ulcerativa cu inflamatie superficiala)
o abcese criptice (granulocitele au invadat criptele)
o granuloame non-cazeoase, patognomonice pentru boala Crohn (numai in 35% din
cazuri)

GASTRITA MICOTICA

Defi niti e Inflamatie a mucoasei gastrice cauzata de administrarea orala de antibotice cu

spectru larg, fara protectie antimicotica. Poate fi asociata cu esofagita si/sau enterita micotica.
Poate sa apara la NN distrofici sau la persoanele cu deficiente imune.

Eti opatogenie Candida albicans (dezechilibru al microflorei cu modificari de pH).

Macroscopic

o mici pierderi de substanta, putin profunde

 o depozite alicioase-galbui cu caracter difuz (hife)
o localizare – canalul piloric

Microscopic

o pierderi de substanta superficiale (nu trec de musculara mucoasei)

o levuri = elemente filamentoase cu grosime uniforma, blastospori ovoizi, PAS+
o infiltrat inflamator subacut