ULCERUL GASTRIC DEFINITIE: Ulcerul gastric este o afectiune caracterizata prin aparitia unei leziuni la nivelul mucoasei gastrice

CAUZE (factori determinanti si predispozitii): In perzent se considera ca ulcerului gastric este detrminat de dezechilibrul dintre factorii de aparare (integritatea mucoasei gastrice si calitatea mucusului protector) si factorii de agresiune (secretia peptica si acidul clorhidric). Dezechilibrul se produce sub influenta unor factori de mediu (fumatul, alimentatie cu abuz de condimente si alcool, factori stresanti) sau factori genetici. Mai trebuie amintiti ca factori predispozanti infectia cu bacteria numita Helicobacter pylori (H. pylori) si abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi Aspirina. O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-Ellison. In aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid clorhidric, care afecteaza mucoasa gastrica. Este mai frcvent la barbati decat la femei, apare de cele mai multe ori la persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani. SIMPTOMATOLOGIE Durerea are o localizare epigastrica, este intensa, sub forma de arsuri si deseori iradiaza in spate. Are caracter de periodicitate(1-3 sapt urmate de perioade de liniste), periodicitate sezoniera(apar toamna si primavara),ritmicitate in raport cu orele mesei, poate aparea nocturn sau insotita de osenzatie de foame. Pirozisul des intalnit are caracter ritmic si periodic. Varsaturile sunt postprandiale, precoce determinate de mese mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul de bauturi alcoolice. Varsaturile atenueaza durerea. Bolnavul scade in greutate. La palpalea abddomenului exista o sensibilitate epigastrica. DIAGNOSTICUL POZITV se pune in urma unor investigatii ca: - endoscopia metoda prin cae se poate vizualiza interiorul stomaculuisi prin care se poate preleva tesut pt biopsie - radioscopie gastrica evidentiaza leziunea ulceroasa si forma nisei care ne indica daca este maligna sau benigna - ecografia poate decela modificari ale mucoasei gastrice - masurarea aciditatii gastrice DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL se face cu urmatoarele afectiuni: - gastrita cronica (ea este mai persistenta) - cancerul gastric (apetitul scade pana la inapetenta, durerile au un caracter aproape continuu) - colecistita cronica (durerile predomina in hipocondrul drept si iradiaza spre epigastru si mai ales spre umarul drept, fara periodicitate si declansate de alimente grase, prajeli si care nu sunt calmate de alcaline) - ulcerul duodenal - duodenita - sindromul Zollinger Elison (se caracterizeaza prin ulcer gastric si mai ales duodenal, secretie hiperacida si diaree durerea este epigastrica, mai intensa ca in ulcer cu durata mai indelungata) COMPLICATII

Simptome Simptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale pentru diagnosticul unui ulcer. Unii oameni pot sa nu prezinte simptomatologie. Simptomele unui ulcer, ca dispepsia (senzatie de disconfort digestiv,

aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte afectiuni abdominale, ca refluxul gastro-esofagian (RGE). Simptomele specifice ulcerului sunt: - dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid (portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara simptomatologie - inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate - balonarile abdominale si Greata postprandiala (dupa mese) - voma postprandiala (dupa mese) - scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer hemoragic Durerea din ulcerul gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand alimentele sunt inca in stomac). Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub numele de ulcere silentioase. Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in momentul in care apar complicatiile. Complicatiile unui ulcer pot fi hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia tractului digestiv. Ulcerele silentioase sunt frecvente la persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care consuma multe antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina. Complicatii Hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de antiiflamatorii pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca varsatura cu sange de obicei negru , ca un zat de cafea dar poate fi si rosu proaspat sau cu cheaguri de sange sau ca scaun negru lucios (melena). Reprezinta o urgenta, pacientul trebuind adus la spital (gastroenterolog)! Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar prin oprirea hemoragiei prin endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in craterul ulceros). Uneori este nevoie de chirurgie de urgenta in cazul hemoragiilor severe. De aceea este necesar sa asociem un protector gastric tip Famotidina sau Omeprazol inainte de a lua antiinflamatorul, mai ales daca acesta trebuie administrat pe o perioada lunga de timp Perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de antiinflamatorii deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse de a perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca

durerea ulceroasa devine brusc foarte intensa astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe burta poate avea ulcer peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie)! ulcerul duodenal cu evolutie indelungata poate duce uneori la ingustarea pilorului Stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial digerate (pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate incerca dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia chirurgicala

Defini ie Ulcerul gastric reprezint o pierdere de substan la nivelul peretelui gastric pn la nivelul muscularei propria, datorit hiperacidit ii. Eroziunea gastric define te o pierdere de substan ce nu dep e te muscularis mucosae. Etiologie Cel mai frecvent se datoreaz unui dezechilibru ntre factorii locali de ap rare (mucus + bicarbonat, rezisten a apical a celulei epiteliale i fluxul sanguin local) i cei de agresiune (HCl + pepsina, Helicobacter pylori, refluxul biliar). Helicobacter pylori este un bacil Gram (-), ncurbat, spiralat, flagelat, ce produce ureaz , catalaz , oxidaz i se g se te la nivelul stratului neclintit de mucus de la nivelul polului apical al celulelor apiteliale gastrice. Este sensibil la eritromicin , metronidazol i tatraciclin . Morfologie Macroscopic, leziunea apare rotund/ovalar , cu margini netede n ulcerul acut i cu margini rigide n ulcerul cronic. Se observ de asemenea i un detritus alb -g lbui, hemoragic.Pliurile mucoasei merg pn n ulcer. Imagistic este specific ni a : pliurile care ajung pn n ulcer sunt un semn de benignitate. Dac pliurile nu ajung n ulcer, acesta este un semn de malignitate. Mucoasa din jurul eroziunii este edema iat . Microscopic se observ zonele cu pierdere de substan . Mucoasa gastric de la marginile eroziunilor apare hiperplaziat sau chiar metaplaziat , cu transformarea epiteliului de tip gastric n epiteliu de tip intestinal. Se observ de asemenea celule cilindrice nalte i celule caliciforme. Fundul leziunii prezint 4 straturi: 1.Primul strat e reprezentat de un exsudat fibrino -leucocitar amestecat cu detritus celular 2.Al doilea strat e format din necroz de tip fibrinoid datorit apari iei unor mecanisme

imune 3.Al treilea strat este format din esut de 4.Al patrulea strat apare doar n cazul ulcerului cronic, fiind un strat de fibroz . Gastrita micotic (Fig. 3.1, 3.2, 3.3) Defini ie

granula ie

Gastrita micotic este o inflama ie a mucoasei i a submucoasei stomacului ce apare la tratamentul cu antibiotice cu spectru larg, f r protec ie antimicotic sau la cei imunosupresa i. Este frecvent nso it de enterit . Etiologie Factorul principal n apari ia gastritei micotice l constituie tratamentul cu antibiotice cu spectru larg, f r protec ie antimicotic . Morfologie Macroscopic se pot observa mici eroziuni cu caracter difuz, n special la nivelul canalului piloric, care sunt acoperite cu detritus alb-g lbui, grunjos. Microscopic se constat un infiltrat inflamator mixt, subacut (cu limfocite, plasmocite i PMN) i hife fungice identificabile prin colora ia PAS. Enterita ulcero-necrotic (Fig.3.11, 3.12) Defini ie Enterita ulcero-necrotic este o inflama ie intestinal grav , ce apare n special la sugari. Ulcera iile constau n pierderi de substan dincolo de muscularis mucosae. Exulcera iile reprezint o pierdere de substan pn la muscularis mucosae. Etiologie Etiologia poate fi bacterian invaziv (Campylobacter jejuni, Salmonella, Shigela), bacterian toxigenic (Clostridium botulinum, Stafilococ auriu, Escherichia coli), incompeten imunologic la prematuri i imunodeprima i sau idiopatic . Sindromul diareic se manifest n cadrul a dou categorii patogene: asocierea organismelor enteroinvazive cu apari ia ulcera iei i sindromul diareic ca rezultat al endotoxinelor, neasociate cu ulcera ii ale mucoasei. Morfologie Macroscopic, mucoasa este hiperemiat , edematoas , cu zona de ulcera ie excavat i hiperplazia

esutului limfoid. Uneori apar pseudomembrane alb -g lbui pn (Clostridium

la exudat hemoragic

botulinum). Disribu ia leziunii este foarte variabil , n unele cazuri existnd o singur zon afectat . Cel mai frecvent apar leziuni multiple repartizate pe intestinul sub ire i colon, iar atunci cnd sunt dispersate, pot conflua denudnd arii largi. Suprafa a seroasei suprapuse leziunilor poate fi normal sau acoperit de exudat seros, fibrinos sau hemora gic. Microscopic, pe alocuri, mucoasa prezint o pierdere de substan pn la nivelul muscularis mucosae (caracter necrotic ulcerativ). n lumen se g se te detritus necrotic, leucocite i hematii. Vasele din paturile tubului digestiv ct i de la nivelul m ezoului sunt puternic hiperemiate. Elementele celulare ale exudatului inflamator sunt discrete.