Boli ale intestinului

subtire
BOLILE INTESTINULUI SUBTIRE
Ulcerul duodenal
Ulcerul duodenal
 Este o afectiune cronica si recurenta,
profunda si bine delimitata a bulbului
duodenal si a canalului piloric.
 Afecteaza la fel de frecvent ambele sexe,

apare  foarte rar inainte de 15 ani.

Ulcerul duodenal
 Se caracterizeaza prin pierdere de substanta la nivelul
mucoasei duodenale.
Spre deosebire de eroziuni, care sunt limitate la mucoase si
superficiale, ulcerele sunt de regula profunde, bine delimitate
si pot ajunge in mucoasa si submucoasa.
 Destul de frecvent pot patrunde pana la la nivelul
musculaturii proprii a mucoasei.
 La nivelul fundului ulcerului nu se afla epiteliu intact ci o zona
de necroza eozinofilica, dispusa pe o un tesut de granulatie,
inconjurata de o zona de fibroza. In unele cazuri, fundul
ulcerului poate contine sange sau exudat proteic impreuna cu
celule de inflamatie
Peptic ulcer. A, Gross appearance of the ulcer as seen by endoscopy.
B, Histologically, the bottom of the ulcer replacing the mucosa
consists mostly of granulation tissue and admixed necrotic cell
debris and inflammatory cells. Peptic ulcer may bleed from eroded
mucosa blood vessels. The tissue underlying the ulcer shows fibrosis
and scarring. From Damjanov, 2000.
Ulcerul duodenal
 Marea majoritate a ulcerelor duodenale sunt
localizate in partea proximala a duodenului
(95%). Aproximativ 90 % dintre acestea sunt
localizate in primii 3 centimetri de la
jonctiunea mucoasei pilorice cu cea duodenala.

Ulcerele duodenale sunt de regula mai mici de

1 centimetru in diametru. Ulcerele gigante au
diametru intre 3- 6 centimetri si pot fi
confundate la examenul radiologic cu bulbul
duodenal.
Ulcerul duodenal
 Etiopatogenie

-un dezechilibru intre factorii agresivi (HCl si

pepsina) si factorii de protectie (mucusul
gastric,bicarbonatul si prostaglandinele) de la
nivelul mucoasei duodenale.
-infectia cu Helicobacter pylori
-cresterea nivelului gastrinei bazale si a celei
stimulate de mese
-factorii genetici-UD apare de 3 ori mai frecvent la
rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD
-fumatul
-anxietatea cronica  si stresul psihic-exacerbeaza
activeaza  UD
Ulcerul duodenal
Ulcerul duodenal este mai frecvent la pacientii
cu:
-insuficienta renala cronica,
-ciroza alcoolica,
-hiperparatiroidism,
-transplant renal,
-boala pulmonara cronica obstructiva,
-mastocitoza sistemica.
Helicobacter pylori
Studiile au aratat un risc foarte mare de ulceratie
duodenala si gastrica: intre 95% si 100 % dintre
pacientii cu ulcer duodenal prezinta infectii cu
aceasta bacterie.
Pe de alta parte, doar 15- 20% dintre persoanele
infectate cu Helicobacter pylori vor dezvolta
ulterior un ulcer in timpul vietii. Aceasta
constatare arata ca este necesara implicarea si a
altor factori patogeni.
Rata de recidiva este de aproximativ 80% dupa
tratamentul doar cu medicamente antiacide.
Helicobacter pylori


Helicobacter pylori este un bacil cu lungime

de 0,2- 0,5 microni, gramnegativ, care
determina inflamatie a mucoasei intestinale.
Helicobacter pylori colonizeaza mucoasa si se
gaseste in straturile profunde de mucus si
spre suprafata apicala a celulelor epiteliale ale
mucoasei gastrice.
Are capacitatea de a adera de aceste celule
epiteliale, dar nu invadeaza mucoasa.
Helicobacter pylori
 Helicobacter pylori se poate transmite in mod
direct de la individ la individ sau pe cale fecal
- orala, oral - orala si gastric-orala.

Cei mai multi pacienti infectati cu

Helicobacter pylori nu prezinta ulceratii in
timpul vietii.
Helicobacter pylori
 Există două categorii de metode diagnostice ale
infecţiei:
- invazive - prin endoscopie digestivă superioară
sunt prelevate mici porţiuni de la nivelul mucoasei
stomacului sau duodenului (biopsie). Detecţia
microorganismului în materialul bioptic se poate
face prin examen microscopic, cultură sau prin
testul ureazei (prezenţa acestei enzime este un
indicator al infecţiei cu H. pylori);
- non-invazive – testul respirator cu uree, anticorpi
H.pylori IgG şi depistarea antigenului H.pylori în
materiile fecale.
Ulcerul duodenal
 Simptomatologie

-durerea epigastrica:
◦ cu caracter de eroziune, taietura sau arsura,
◦ aparuta  la 90 min.  pana la 3 ore dupa masa si
◦ trezeste deseori bolnavul  noaptea; se amelioreaza la cateva min. 
dupa masa sau dupa administrare  de antiacide;
◦ poate dura zile ,sapt.  sau luni cu perioade de acalmie
(periodicitate-imbraca un caracter sezonier, primavara si
toamna-“marea periodicitate”)

-rar-scadere ponderala

-multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer

Ulcerul duodenal
 COMPLICATII:
1. Perforatii
 in cavitatea peritoneala:
o durerea cu debut brusc, severa sau generalizata;
o abdomen rigid, ca de lemn din cauza apararii
musculare generalizate.
2. Penetratii
 in pancreas: durerea ulceroasa devine
constanta si nu mai este ameliorata de
medicatia antiacida sau de alimentatie, sau
incepe sa iradieze in spate sau in cadranele
superioare;
Ulcer duodenal perforat
Ulcerul duodenal
COMPLICATII:
3. Stenoza pilorica – durerea este agravata de
ingestia de alimente si insotita de varsaturi.
4. hemoragie gastrointestinala acuta -
varsaturi cu sange in zat de cafea sau scaune
negre, avand aspect de pacura (melena) sau
chiar cu sange rosu
5. Malignitate – ulcerul duodenal NU
degenereaza malign.
Ulcerul duodenal
 Diagnostic

-prin anamneza corecta

-examen baritat al tractului gastrointestinal  superior: crater

discret al portiunii initiale a bulbului duodenal

-EDS cu biopsie

-Teste diagnostice pentru H.pylori

-Biopsie pe cale endoscopica

-Serologie
duodenal ulcer
A florid duodenal ulcer with oedematous surrounding mucosa
in the anterior duodenal bulb.
Ulcerul duodenal
 Tratament

Obiective:
1.Eradicarea H.pylori
2.Vindecarea bolii
Ulcerul duodenal
POSIBILITATI TERAPEUTICE :
 Medicamentoasa
 Endoscopica – destinata complicatilor
 Chirurgicala– in caz de ulcer refractar sau
complicatii
Ulcerul duodenal
MEDICAMENTOASA
Eradicarea H.pylori
 bismut subsalicilat 2 tb/zi de 4 ori/zi +
 metronidazol -1cp. de 3 ori /zi (sau claritromicina -

250 mg. de 4 ori /zi) +

 amoxicilina 500 mg de 4 ori/zi(sau tetraciclina)-10-14

zile, asociate cu
 un inhibitor de pompa de protoni (omeprazol,

pantoprazol, eomeprazol)-timp de 6 saptamani

 asigura o rata de eradicare de 90%
Ulcerul duodenal
o TRATAMENT CHIRURGICAL-

-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:

Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul

vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului
gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la
duodenul proximal

Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface cu o

ansa jejunala

-Vagotomie cu piloroplastie

-Vagotomie gastrica proximala( supraselectiva)

BOALA CROHN
(ENTERITA REGIONALA)
Boala Crohn
 Este o inflamatie cronică granulomatoasa a
intestinului, nespecifica, necrozanta si
cicatrizanta, cu evolutie subacuta sau cronica.
Comparison of the appearance of normal, Crohn’s, and ulcerative
colitis mucosa; gross (top); histological (center); endoscopic
(bottom).
Mucoasa intestinala in boala Crohn
Boala Crohn

 Poate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa

are predilectie pentru partea terminala a intestinul
subtire (ileon) si intestinul gros (colon).
 Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale
tubului digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel
Anatomic distribution of Crohn’s disease.
Boala Crohn
 Etiopatogenie

-necunoscuta
Boala Crohn
 Factorii de risc in aparitia bolii Crohn sunt
urmatorii:
- istoric familial de boala Crohn. Rudele de
gardul I, ale bolnavilor cu boala Crohn (copii,
frati, surori) au un risc crescut de a dezvolta
si ei boala;
- fumatul;
- populatiile de evrei Ashkenazi.
Boala Crohn
Tabloul clinic cuprinde semne digestive si semne
extradigestive.
 SEMNE DIGESTIVE:

1. dureri abdominale cronice si recidivante, descrise

de pacient ca si crampe intense si intermitente.
Durerea abdominala poate varia de la un caz la
altul, intre o durere difuza si mai putin intensa,
pana la o durere intensa si progresiva.
2. Abdomenul poate fi sensibil la palpare
Boala Crohn
3. Diaree cu un numar mare de scaune,
(10 si 20 de scaune) moi, mucoase, mai rar
mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori
pot fi scaune nocturne;
4. scaderea apetitului alimentar, anorexie;
5. Scaderea in greutate, datorata in special
diareei si lipsei poftei de mancare. La copii sau
adolescenţi pot să apară tulburări de creştere.
Boala Crohn

6. febra, mai ales pe parcursul perioadelor

de acutizare (datorate inflamatiei). Febra
ridicata poate semnifica aparitia unor
complicatii, precum infectia ulceratiilor
intestinale sau formarea de abcese (colectii
purulente);
7. Anemia apare secundar pierderilor de
sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul
ulceratiilor) si inflamatiei caracteristice bolii.
Boala Crohn
8. usturimi la nivelul cavitatii bucale, asociate cu
leziunile caracteristice din boala Crohn (in cazuri mai
rare, leziunile pot aparea si la nivelul mucoasei bucale);
9. deficiente nutritionale, precum:
 deficitul de B12,

 deficitul de acid folic si

 deficitul de fier

 deficitul de vitamine liposolubile. Aceste deficiente

apar secundar slabei absorbtii intestinale de

alimente, datorata inflamatiei si leziunilor intestinale;
10. ocluzia intestinala (obstructia intestinului), o
complicatie a bolii considerata o urgenta medicala.
Boala Crohn
11. Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul
anusului includ:
- fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor
traiecte anormale intre intestin si organele invecinate).
Aceste fistule sunt cauzate de inflamatia si ulcerarea
straturilor peretelui intestinal. Fistulele se pot forma intre
2 portiuni diferite a intestinului (fistule entero-enterice)
sau intre intestin si organele invecinate (entero-vaginala,
entero-rectala, entero-vezicala). In unele cazuri, fistula
poate fi primul semn clinic al bolii Crohn;
- abcese perianale (colectii purulente);
- fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale);
- formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de
inflamatia mucoasei anale.
Boala Crohn
 SIMPTOME EXTRADIGESTIVE:

- artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea,

inflamatia articulatiilor), uneori independent de boala initiala, putand
aparea artrita reumatoida
- irita, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a
ochiului), care pot cauza tulburari vizuale grave
- rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la
nivelul cavitatii bucale
- boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor
biliare)
- tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor
sanghine).

Trebuie sa mentionam ca toate aceste simptome au o etiologie (cauza)

de natura imuna.
Extraintestinal manifestations of
Crohn’s disease.
Boala Crohn
 Factorii care pot agrava simptomele bolii
Crohn si pot duce la complicatii sunt
urmatorii:
- administrarea anumitor medicamente
- infectii
- tulburari hormonale (este mai frecventa in
randul femeilor)
- stresul accentuat
- fumatul.
Boala Crohn – Forme Clinice
1. Forma acuta:
◦ Apare mai ales in copilarie
◦ debut brusc
◦ semne de apendicita acuta (durere,
greata, varsaturi, febra, aparare sau
contractura  musculara in fosa iliaca
dreapta);
◦ frecvent apare diareea
Boala Crohn
2. Formele cronice

-Forma colitica
- dureri in fosa iliaca dreapta la 5-6 ore dupa mese
-diareea cu scaune sangvinolente

-Forma ocluziva - este expresia stenozei foarte stranse a

lumenului intestinal

-Forma pseudotumorala (supurata) - prezenta plastronului

in fosa iliaca dreapta sau in pelvis, cu tendinta la fistulizare.
Se manifesta prin dureri, fenomene subocluzive si diaree
Types of Crohn’s disease; A, stenosing; B, inflammatory; C,
fistulizing; D, radiographic image of fistula.
 COMPLICAŢIILE BOLII CROHN
1. Obstrucţia intestinului afectat poate să fie acută
sau cronică.
-cea mai frecventă cauză de indicaţie
chirurgicală.
2. Perforaţia în cavitatea peritoneală
-este rara
-impune intervenţia chirurgicală de urgenţă.
3. Abcesele intraabdominale
-sunt o complicaţie frecventă
-pot fi: enteroparietale, intramezenterice sau
retroperitoneale
 COMPLICAŢIILE BOLII CROHN
4. Fistulele pot fi:
-externe - fistulele entero-cutanate
-interne – fistule entero-enterice, entero-
genito-urinare şi ileo-colo-duo-denale
5. Hemoragia este de regulă ocultă si cauzeaza
sindromul anemic.
6. Malignizarea – BC este considerata ca o stare
precanceroasă
Boala Crohn
 Diagnostic

-forma colitica - examen baritat per os evidenteaza

stenoza filiforma a unei anse ileale, lipsa de
omogenitate a lumenului, cu aspect polilacunar

-laparotomie exploratorie

-In forma ocluziva - examen radiologic- niveluri de

lichid si gaze in intestine, stenoza filiforma a ileonului,
dilatatia anselor supraiacente

-In forma supurata - examen baritat si fistulografie

Double-contrast barium enema study demonstrates marked
ulceration, inflammatory changes, and narrowing of right
colon in patient with Crohn colitis.
Cobblestoning in Crohn disease. Spot view of the terminal ileum from a
small bowel follow-through study demonstrates linear longitudinal and
transverse ulcerations that create a cobblestone appearance. Also, note
the relatively greater involvement of the mesenteric side of the terminal
ileum and the displacement of the involved loop away from the normal
small bowel secondary to mesenteric inflammation and fibrofatty
proliferation.
Boala Crohn
 Tratament

-se stabileste in functie de forma clinica

Boala Crohn
 A. In formele acute

– tratament medicamentos
-in peritonita acuta prin perforatie sau necroza
ileala – rezectie de urgenta
Boala Crohn
 B.In formele cronice
-initial tratament medical care cuprinde
alimentaţie asociată măsurilor igienico-
dietetice şi tratament medicamentos.
-Tratament chirurgical in al 2-lea sau al 3-lea
an de evolutie - rezectie intestinala sau
derivatie intestinala
Boala Crohn
 Indicatia interventiei chirurgicale este data
de:
o Formele colitice
o Repetarea hemoragiilor
o Agravarea starii de denutritie
o Persistenta fenomenelor subocluzive
o Instalarea ocluziei sau a altor complicatii (abcese,
fistulizari)
DIVERTICUL MECKEL
DIVERTICUL MECKEL
 Diverticulul Meckel reprezinta cea mai
frecventa anomalie intestinala congenitala
(exista la 2-4% din populatie).
 Diverticulul Meckel are aspectul unui sac si
este localizat pe intestinul subtire (ileon
distal), la 70-90 de cm de valva ileo-cecala.
DIVERTICUL MECKEL
 Diverticulul Meckel este un rest al ductului
omfalomezenteric, numit si duct vitelin, ce
in mod normal se oblitereaza complet in
saptamana 7 de viata intrauterina. Rolul
ductului era in transportul nutrientilor catre
embrion in primele stadii de viata.
DIVERTICUL MECKEL
 SIMPTOMATOLOGIE:
 Majoritatea persoanelor cu diverticul Meckel sunt
asimptomatice.

 In general, acuzele pacientilor difera in functie de

complicatie:
Daca este vorba de sindrom ocluziv, simptomele includ:
- durere abdominala
- balonare
- absenta tranzitului intestinal
- si in general degradarea starii generale de sanatate.
DIVERTICUL MECKEL
 In cazul ulcerarii tesutului, pacientul va acuza:
- dureri difuze, de intensitate variabila: moderata
spre severa
- varsaturi
- hemoragii intestinale - exteriorizate prin
hematochezie (scaun cu sange si aspect caramiziu).
DIVERTICUL MECKEL
Complicaţii
1. Hemoragia diverticulară
- este cea mai frecventă complicaţie la copii sub 10
ani
2. Diverticulita
-are tabloul clinic din apendicita acuta: febră,
greţuri, vărsături, apărare musculară.
3. Obstrucţia intestinală poate să apară prin
invaginaţie, prin torsiune în jurul axului sau pe un
rest fibros al duetului omfalomezenteric sau prin
încarcerare într-un orificiu herniar (hernia Littre).
DIVERTICUL MECKEL
 EXAMENUL PARACLINIC:
 Datele de laborator sunt nespecifice:
-hematocrit si hemoglobina scazute in caz de
anemie hemoragica
-deficit de vitamina B12-anemie megaloblastica
-nivele scazute de feritina si albumina -inflamatia
diverticulului
DIVERTICUL MECKEL
 EXAMENUL PARACLINIC:
 Teste imagistice:

-scintigrafie cu technetiu 99
-arteriografie selectiva
-teste baritate radiologice
-ecografie abdominala
-computer tomograf.
This is radiology images of Meckel’s diverticulum (arrow), detected
on a retrograde small bowel examination.
DIVERTICUL MECKEL
 Tratamentul este intotdeauna chirurgical si consta
in rezectia portiunii de intestin ce contine
diverticulul, urmata de anastomozarea celor 2
capete si restabilirea continuitatii lumenului
intestinal
TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE
 Clasificarea tumorilor benigne şi maligne ale
intestinului subţire în funcţie de celula de origine
CELULA DE BENIGN MALIGN
ORIGINE
Epiteliu Adenom Adenocarcinom

Ţesut conjunctiv Fibrom Fibrosarcom

Muşchi neted Leiomiom Leiomiosarcom

Ţesut adipos Lipom Liposarcom

Endoteliu vascular Hemangiom Angiosarcom

Vase limfatice Limfangiom Limfangiosarcom

Ţesut limfoid Pseudolimfom Limfom

Ţesut nervos Neurofibrom Neurofibrosarcom

Ganglioneurom
Celule argentofile Carcinoid

Ţesut mixt Hamartom

TUMORILE MALIGNE ALE INTESTINULUI SUBTIRE
TUMORILE MALIGNE ALE
INTESTINULUI SUBTIRE

ADENOCARCINOMUL
Adenocarcinomul
 Adenocarcinomul intestinului subţire este o
entitate rară. De obicei adenocarcinoamele
apar în decadele 6 şi 7 de viaţă. Jumătate din
toate adenocarcinoamelor apar în duoden,
aproape 20% în jejun şi un pic peste 10% în
ileon.
 Intervalul de timp mediu de la debutul

simptomelor iniţiale de până la diagnosticul

adenocarcinomului intestinal este de 5 luni
Adenocarcinomul
 SIMPTOMATOLOGIE:
 Simptomele apar de obicei când tumora este mare
şi a invadat vasele sau ganglionii limfatici vecini.
 Fenomenele ocluzive apar tardiv datorită
capacităţii mari de distensie şi conţinutului lichid
al intestinului subţire.
 Obstrucţia completă şi invaginaţia sunt rare,
obstrucţia parţiala fiind principala formă de
manifestare. Ocluzia intestinală este determinată
cel mai frecvent de dezvoltarea circumferenţială a
tumorii care poate deveni stenozantă
Adenocarcinomul
 Ca urmare a ocluziei intestinale apare,
durerea intermitentă, ce reprezintă
simptomul cel mai frecvent, greţuri si
vărsături.
 Durerea se poate datora şi perforaţiei

tumorale, situaţie în care are un caracter acut.

Adenocarcinomul
 Majoritatea sângerărilor se manifestă sub
formă de hemoragii oculte, invizibile cu
ochiul liber dar deduse prin dezvoltarea de
către pacient a anemiei feriprive.
 Relativ frecvent apar anorexia şi scăderea în

greutate.
 Uneori poate fi palpată o masă tumorală la

nivel abdominal.
Adenocarcinomul
 Principalelor complicaţii:
◦ ocluzie,
◦ sângerare intestinală sau
◦ perforaţie
Adenocarcinomul
 EXAMEN PARACLINIC
 Examenul radiologic
 manifestările radiologice se aseamănă cu cele

ale adenocarcinoamelor localizate şi în alte

regiuni ale tubului digestiv.
Examen tranzit baritat. Adenocarcinom la nivel jejunal.
Aspect de stenoză a lumenului intestinal.
Adenocarcinomul
 Endoscopia – pentru duoden
 Ecografia: foarte rar poate fi evidenţiat
ecografic
 Capsula endoscopică: Se foloseşte în special în caz de
hemoragie digestivă ocultă
 Tomografia computerizată : poate sa apară o
îngroşare axială asimetrică a peretelui
intestinal, sau o masă protruzivă în lumen.
Stenoza intestinală poate conduce la fenomene
ocluzive şi poate genera imagine radiologica
de „cotor de măr”
Endoscopic image of adenocarcinoma of duodenum seen in
the post-bulbar duodenum.
Adenocarcinomul
◦ TRATAMENT:
 Tratamentul principal este cel chirurgical şi
constă în rezecţia segmentară largă, în limite
oncologice (15-20 cm. de o parte şi de alta a
tumorii), asociata cu rezecţie cuneiformă a
mezenterului adiacent, împreună cu ganglionii
limfatici regionali (limfadenectomie). Extinderea
rezecţiei este limitată de artera mezenterică
superioară. Dacă tumora se găseşte la nivelul
ileonului distal se realizează şi hemicolectomie
dreaptă cu ileotransversanastomoză
TUMORILE MALIGNE ALE
INTESTINULUI SUBTIRE

TUMORI CARCINOIDE
Tumori carcinoide

 Tumorile carcinoide reprezintă aproximativ

29% din totalitatea tumorilor maligne ale
intestinului subţire (25-35% în jejun şi ileon –
predomină în ileon) şi 19% din totalitatea
tumorilor de intestin subţire, fiind, după
adenocarcinom, cea mai frecventă tumoare la
acest nivel anatomic.
Tumori carcinoide
 De cele mai multe ori aceste tumori sunt
asimptomatice şi sunt descoperite accidental
intraoperator sau la autopsie. Ele cresc lent şi
de obicei nu sunt manifeste ani de zile, până
la apariţia sindromului carcinoid, în medie 9
ani.
Tumori carcinoide
SIMPTOMATOLOGIE:
Cel mai frecvent pacienţii acuză durere
abdominală difuză. Durerea are un istoric de
scurtă durată în care a fost asociată cu
crampe abdominale, greţuri şi vărsături. Alte
simptome frecvente, pe lângă durerea
abdominală, sunt: sângerările oculte,
manifestate prin anemie feriprivă, diaree şi
scădere ponderală. Diareea este mai frecvent
de cauză obstructivă decât secretorie.
SINDROMUL CARCINOID:
 Sindromul carcinoid se caracterizează prin:
◦ hepatomegalie,
◦ „flush” cutanat,
◦ diaree,
◦ bronhospasm şi
◦ colaps vascular.
 Sindromul carcinoid se însoţeşte, în mod
obişnuit, de metastaze hepatice .
Tumori carcinoide
 EXAMENUL PARACLINIC:
 Examenul radiologic: Aspectele radiologice nu sunt
concludente, frecvent evidenţiindu-se semne de ocluzie intestinală
parţială sau totală.
 Ecografia: Poate observa semne de ocluzie intestinală sau de
metastaze hepatice
 Tomografia computerizată (CT), rezonanţa magnetică
nucleară (RMN), scintigrafia şi PET:
Pot furniza informaţii despre determinarea multicentrică şi despre
prezenţa metastazelor
Angiografia mezenterică:
Poate constata distribuţia anormală a arterelor
mezenterice şi îngustarea ramurilor lor terminale
(periferice), împreună cu o acumulare slabă a substanţei
de contrast şi un drenaj venos deficitar în suprafaţa
tumorii.
 Ecografie: Aspect de metastaze hepatice la un pacient cu tumoare carcinoida de intestin
subţire.
Tumori carcinoide
Tratamentul chirurgical:
Principalul tratament este cel chirurgical şi
constă în rezecţia intestinală segmentară şi
limfadenectomie
TUMORILE MALIGNE ALE
INTESTINULUI SUBTIRE

SARCOAME
Sarcoame

 Sarcoamele intestinului subţire reprezintă

aproximativ 9% din tumorile acestui segment
digestiv şi 14% din totalitatea tumorilor maligne
de la acest nivel. Cele mai multe îşi au originea
în musculatura netedă a peretelui intestinal
(leiomiosarcoame, leiomioblastoame), dar au
fost citate şi cazuri cu altă origine histologică
(angiosarcoame).
 Durata medie de manifestare a simptomelor
înainte de stabilirea diagnosticului este de
aproximativ un an.
SARCOAME

 SIMPTOME:
 sunt vagi şi nespecifice
 Sângerarea recurentă manifestată prin melenă

este cel mai frecvent simptom, fiind prezentă

în 50% din cazuri, în timp ce doar 10% dintre
pacienţi prezintă simptome de abdomen acut
chirurgical
 vărsăturile incoercibile – f. Rar
 masă tumorală palpabilă în cazul tumorilor

mari ce proemină în cavitatea peritoneală

MALIGNANT  SARCOMA INTRAMESENTERIC PART OF TREITZ AREA
SARCOAME

 Asocierea durerii cu masa tumorală palpabilă

şi scăderea ponderală sugerează posibilitatea
unui sarcom de intestin subţire
SARCOAME

 Leiomiosarcoamele cresc predominant

dinspre lumen spre seroasă, dar uneori pot
protruziona în lumen putând duce la
sângerări la nivelul mucoasei supraiacente şi
la ocluzie intestinală. Cele voluminoase pot
produce necroză tumorală centrală
manifestată prin: sângerare intraluminală sau
intraperitoneală, formare de abcese sau
perforaţie, înainte de apariţia oricărui semn
de ocluzie
intestinal leiomyosarcoma.
SARCOAME

◦ EXAMEN PARACLINIC:
Examenul radiologic:Examenul radiologic cu
substanţă de contrast nu reuşeşte să depisteze leziunile
produse de sarcoame. Pot apărea imagini caracteristice
de ocluzie intestinală sau când are loc o torsiune a
intestinului subţire în jurul unui diverticul Meckel
Tomografia computerizată (CT):
La CT se poate observa o cavitate plină cu lichid, ca urmare a
unei necroze centrale la nivelul tumorii.
Angiografia:
Este utilă în diagnosticul leiomiosarcoamelor, deoarece aceste
sunt bine vascularizate.
SARCOAME

◦ TRATAMENT:
 Principalul tratament este cel chirurgical
care constă în rezecţia largă a tumorii,
inclusiv a structurilor adiacente care pot fi
invadate
TUMORILE MALIGNE ALE
INTESTINULUI SUBTIRE

TUMORILE STROMALE
Tumorile stromale

 Tumorile stromale gastro-intestinale (GIST),

sunt cele mai frecvente tumori de origine
mezenchimală de la nivelul tubului digestiv.
Intestinul subţire reprezintă al doilea sediu al
tumorilor stromale, 25% dintre ele apărând la
acest nivel, dar reprezintă doar 14% din
totalul tumorilor intestinului subţire
Tumora stromala de diverticul Meckel
Tumorile stromale
 SIMPTOMATOLOGIE:
 caracterizată prin durere abdominală

nespecifică sau hemoragie digestivă.

 Frecvent pot fi confundate cu ulcer peptic,

boală de reflux gastroesofagian sau litiază

veziculară.
 Rar pot apărea semne şi simptome de ocluzie

intestinală
Tumorile stromale
◦ PARACLINIC:
 Examenul radiologic: dilataţii ale anselor
intestinale sau prezenţa pneumoperitoneului.
 Ecografia abdominală: variază în funcţie de

mărimea leziunii şi prezenţa sau absenţa

necrozei în masă.
 Tomografia computerizată si rezonanţa magnetică
nucleară : importante pentru diagnosticul şi
stadializarea GIST. Acestea oferă informaţii
complete cu privire la mărimea şi localizarea
tumorii şi relaţia acesteia cu structurile adiacente
Tumorile stromale
Tratamentul chirurgical
 Tratamentul primar, la pacienţii cu
diagnosticul de GIST este cel chirurgical
TUMORILE BENIGNE ALE
INTESTINULUI SUBTIRE
Tumorile benigne ale intestinului
subtire
 Tumorile benigne ale intestinului subțire sunt
entităţi clinice rare, care de cele mai multe ori
rămân asimptomatice.
Tumorile benigne ale intestinului
subtire
 Tumorile benigne ale intestinului subțire se pot
prezenta ca o leziune unică sau multiplă, de natură
epitelială sau conjunctivă.
 Subtipurile includ:
◦ Adenomul,
◦ Leiomiomul,
◦ Lipomul
◦ Sindromul Peutz-Jeghers,
◦ Hemangiomul,
◦ Limfangiomul,
◦ Fibromul,
◦ Tumorile neurogenice,
◦ Polipii inflamatori,
◦ Polipozele intestinale
◦ Endometrioza.
Tumorile benigne ale intestinului
subtire
 Aspecte clinice

-o parte din ei sunt complet asimptomatici,

fiind descoperiti cu ocazia unei interventii
chirurgicale sau la necropsie

-frecvent taboul clinic este complicat de

sangerari intestinale, ocluzii sau subocluzii si
degenerare maligna.
Tumorile benigne ale intestinului
subtire
 Tratament

-polipectomie

-se recomanda sa fie examinate si celelalte

segmente digestive