SEMIOLOGIA

INTESTINULUI SUBȚIRE ȘI
COLONULUI

mai 2015
 CUPRINS
• Anatomie, fiziologie
• Particularităţile anamnezei
• Simptome
• Examenul obiectiv în patologia intestinului
• Sindroamele din patologia intestinului
• sindromul de diaree
• Sindromul de constipație
• Sindromul de ocluzie intestinală
• Sindromul de ischemie mezenterică
• Sdr peritonitic
• Cancerul colorectal
• Diverticuloza colonica
 Fiziologia absorbției și
digestiei
• Digestia – ansamblu de fenomene care
transformă alimentele în compuși ce pot fi
absorbiți de enterocit

• Digestia are loc în principal în lumenul

intestinal, și puțin la nivelul marginii în perie a
enterocitelor

• Absorbția – procesul prin care produșii digestiei

sunt transferați în mediul interior; produșii
digestiei traversează enterocitul și apoi sunt
drenați pe cale limfatică sau sanguină în
circulația sistemică

• Tulburarea oricărei din cele 2 etape determină

Particularitățile
anamnezei în patologia
intestinului
 VÂRSTA
• Copii/tineri
• malformaţii –atrezia intestinală
• Apendicite

• Adulți
• Incidența bolilor inflamatorii
intestinale (BII) are două vârfuri 15-
25 ani, respectiv 55-65 ani

• Vârste avansate:
• tumori benigne sau maligne (incidența
maximă a cc colorectal 60-70 ani)
• ischemie mezenterică cu infarct
intestinal
ANTECEDENTE FAMILIALE
• Factorii genetici sunt implicați în
etiopatogeneza bolilor inflamatorii
intestinale (colita ulcerativă și boala
Crohn) precum și a enteropatiei glutenice

• Există forme de cc colorectal ereditar

• Polipos (polipoza adenomatoasă famillială –
vârsta medie de diagnostic a cc 39 ani)
• Nonpolipos (HNPCC) – atenție la rudele de
gradul I (părinți, frați), dar și II
• Antecedentele de cancer colonic/gastric/orice
adenocarcinom (sân, ovar, etc) la rude de
gradul I crește riscul de cc gastric/colorectal
la descendenți
ATREZIE INTESTINALĂ
Atrezie ileală
SEXUL ȘI RASA

• BII au o preponderență ușor mai mare la

femei și la populația albă comparativ cu
rasa neagră, precum și la evreii Ashkenazi
decât la cei Sepharzi
IMPORTANȚA
ANTECEDENTELOR
PERSONALE PATOLOGICE
• BII cu evoluție >10 ani – FR pentru cc
colorectal
• Enteropatia glutenică – FR pentru limfomul
intestinal
• Rezecție intestin subțire – malabsorbție, sdr
de slăbire, sdr de intestin scurt – de cât
timp, ce lungime?
• Rezecția gastrică în antecedente – sindrom
de ansă oarbă, sdr de dumping
precoce/tardiv
• Colectomie totală / segmentară – care
porțiune a colonului, de cât timp, ce
 APP

• Pacienții cu ateoscleroza generalizată /

vasculite – risc de ischemie mezenterică sau
infarct intestino-mezenteric

• De notat - antecedentele de investigații

diagnostice – gastroscopie (EDS) cu biopsii
intestinale, colonoscopie (EDI) - data la care
s-au efectuat, indicația, rezultatul
investigației
• există perioade standardizate de exemplu de
urmărire a pacienților cu polipi colonici
adenomatoși sau a pacienților cu polipoză
intestinală
• După 50 de ani se impune efectuarea
colonosocpiei de screening pentru cc
 CONDIŢII DE VIAŢĂ -
COMPORTAMENTE

• Fumatul – factor de risc pentru boala Crohn,

factor protector pentru colita ulcerativă

• Anumite medicamente pot fi responsabile

de sdr diareice cronice (ex metformin,
furosemid, diuretice tiazidice, săruri de aur,
IECA); atenție la abuzul de laxative /
preparate fitoterapeutice al unor pacienți; sdr
diareice acute – colita cu Clostridium difficile
după antibioterapie (chiar și după 2 doze)
• Intoxicaţia cu plumb - criza saturnină

• Evenimente stresante – risc de a dezvolta

tulburări funcționale digestive (dispepsie,
intestin iritabil, diaree funcțională)

• Sedentarismul, dieta scăzută în fibre

predispun la constipaţie

• Aportul scăzut de fibre, alimentația

hipercalorică, cu exces de lipide, fumatul
(prin creșterea riscului de adenoame) – FR
pentru cc colorectal
SIMPTOMELE INTESTINALE
• Durerea abdominală – forme
• Durerea anală
• Tenesmul rectal
• Tulburări de tranzit intestinal
• Diareea
• Constipația
• Ileusul

• Tulburări ale conținutului gazos: meteorismul

și flatulența
• Rectoragia
 DUREREA ABDOMINALĂ
• Cel mai frecvent simptom

• Analiza durerii (și în acest sens trebuie

cunoscute tablourile tipice de durere
abdominală), a antecedentelor, a semnelor
fizice și a examinărilor complementare permit
emiterea unor ipoteze etiologice

• multe dureri abdominale nu sunt însă tipice

• Pentru localizarea durerii se
folosește divizarea abdomenului în
nouă cadrane delimitate de 4 linii
• două linii orizontale- una ce trece prin
bordul inferior al ultimelor coaste, cealaltă
prin cele două spine iliace
anterosuperioare
• două linii verticale trasate la nivelul
mameloanelor
Regiunea
ombilicală
GENERALITĂȚI ASUPRA
DURERII ABDOMINALE
• Localizare
• Tip – crampă, arsură, spasm (colic), tensiune
continuă
• Mod evolutiv - debut brutal sau progresiv,
caracter continuu sau intermitent, vechimea
durerii (acută dacă e < 7 zile)
• Ritm – influența meselor
MECANISME DE PRODUCERE A
DURERII INTESTINALE

• Spasmul musculaturii parietale sau

distensia intestinului → colica intestinală

• Excitarea peritoneului parietal → durere în

apendicita acută, peritonită

• Tulburările circulației mezenterice → angor

intestinal
TIPURI DE DURERE
ABDOMINALĂ
• Colica intestinală
• Durerea în apendicita acută
• Durerea în perforația intestinală (durere
peritonitică)
• Durerea determinată de ischemia
mezenterică (angor intestinal)
 COLICA INTESTINALĂ
• Traduce suferința IS sau IG prin distensie,
ischemie, compresiune
• Localizare –bine localizată / difuză, resimțită
periombilical (în afectarea IS) sau pe cadrul
colic (U inversat) în afectarea colonului
• Intensitate – foarte variabilă, de la minimă la
durere foarte intensă sugerând abdomenul acut
chirurgical (dar și cauze benigne pot determina
durere foarte intensă)
• Caracter – crampă, torsiune, sfâșiere
• Evolutiv, de obicei este intermitentă
• Iradiere – absentă, dar poate să-și modifice
poziția (deplasare în sensul undelor
peristaltice)
• Factori declanșatori – de obicei lipsesc
• Factori care calmează durerea –
vărsăturile, emisia de gaze sau scaun,
antispastice, presiunea din exterior
• Simptome asociate – zgomote hidroaerice
(percepute de pacient se numesc
borborisme), tulburări de tranzit
 CAUZE DE COLICĂ
INTESTINALĂ
1. enterocolita acută – dureri difuze cu
caracter de crampă ce apar brusc, însoțite de
zgomote hidroaerice, diaree, vărsături, febră

2. În ileusul mecanic (determinat prin

obstrucția mecanică a intestinului) – apar
inițial dureri cu caracter de crampă, ca niște
unde dureroase, intermitente, localizate care
devin din ce în ce mai intense în timp și mai
frecvente; ,
- modificarea caracterului durerii este
importantă în recunoașterea ileusului: după
 3. STENOZELE INTESTINALE
SINDROM DE SUBOCLUZIE
INTESTINALĂ (SDR KONIG)
• Cauza – stenoză parțială benignă sau
malignă a lumenului intestinal

• durere declanșată sau agravată de

alimentație, intermitentă, localizată

• intensitatea crește progresiv, asociat cu

bombarea zonei (prin dilatarea
suprastenotică a ansei), cu mișcări
peristaltice vizibile (ansa suprastenotic se
luptă să învingă obstacolul), borborisme
 SDR KONIG
• Urmează apoi un zgomot hidroaeric intens și
prelungit ± evacuarea importantă de gaze
sau scaun (debaclu diareic) și dispariția
durerii [obstacolul este depășit și conținutul
intestinal progresează substenotic]

• Uneri se asociază vărsături care ameliorează

parțial durerea

• Durerea poate reapare în zilele următoare

4. neoplasmul colonului
- cel mai frecvent durerea lipsește și pacientul
observă doar o modificare a aspectului scaunului
-Durerea poate să apară mai ales dacă tumora se
dezvoltă în zonele cu calibru redus – sigmoid,
flexuri
-În aceste situații se asociază frecvent cu
constipație
-Durerea poate fi frustă, trecătoare, ulterior
devine mai intensă, cu perioade de accentuare
progresivă
5. colica saturnină – durere intensă, difuză,
accentuată în regiunea ombilicală, durează
 Intoxicația cronică cu plumb

Plumbul pătrunde în organism pe cale respiratorie şi digestivă

Surse – vopsele, industria ceramică/porţelan, fabricare de
băuturi în recipiente ce conțin Pb

Mecanisme de acţiune
• enzimatic: actiune asupra enzimelor ce intervin in sinteza
hemului
• hemolitic: hemoliza intravasculara
• constrictia musculaturii netede (vasculare, intestinale)

• Determină astenie, simptome nervoase, digestive, dureri

articulare, anemie
• manifestare acută digestivă = colica saturniană: dureri
puternice periombilicale, cu caracter colicativ care cedează la
presiunea profundă a abdomenului, constipație, greţuri,
vărsături.
 DUREREA APENDICULARĂ
• Durerea debutează în regiunea epigastrică și
ombilicală, este intermitentă, se accentuează
progresiv, iar ulterior se localizează la nivelul
fosei iliace drepte, devine continuă și este
foarte intensă
• Inițial durerea este asemănătoare unei colici
apendiculare (obstrucția lumenului apendicular
determină distensia acestuia și spasm muscular), iar
ulterior procesul inflamator determină excitarea
peritoneului, durerea devenind localizată în FID

• Simptome asociate – grețuri, vărsături,

tulburări de tranzit, febră
• Apendice retrocecal – dureri
lombare și în flancul drept,
uneori accentuate de mers –
dg dif cu dureri cu punct de
plecare la nivelul coloanei
vertebrale, colică renală

• Pelvian – dureri în hipogastru,

polakiurie, diagnostic
diferențial cu colica renală

• Există însă și durere în FID

DUREREA ÎN PERFORAȚIA
INTESTINALĂ

• Perforarea intestinului determină

inflamarea și iritarea peritoneului →
durere
• Urgență chirurgicală = abdomen acut
chirurgical
• Durere foarte intensă, brusc instalată, ca
o “lovitură de pumnal”, inițial localizată
(într-o regiune ce corespunde
segmentului perforat), ulterior se
generalizează în tot abdomenul
 ANGORUL INTESTINAL
(mezenteric) = ischemie
mezenterică cronică
• Cauza – 95% obstrucție incompletă prin plăci ATS la nivelul
arterelor mezenterice (de obicei AMS), care nu permit creșterea
corespunzătoare a fluxul sanguin arterial în perioada
postprandială; rara - vasculite
• Teren – pacient vârstnic > 60 ani cu ATS pe a coronare / carotide /
generalizată, fumător
• Durerea apare postprandial precoce la 15-20 minute, este
localizată epigastric sau periombilical, caracter constrictiv/crampa,
dispare spontan in cateva ore
• Durerea poate fi ameliorata de NTG
• Se asociază cu scădere ponderală (pacientul își limitează aportul
alimentar – sitofobie – teama de a se alimenta din cauza
dureriloe)
• Simptome asociate – meteorsim, vărsături, flatulență
• !!! atunci cand durerile devin permanente, evolutia se face spre
 DUREREA ABDOMINALĂ ÎN
INFARCTUL INTESTINO-
MEZENTERIC
infarctul intestino-mezenteric rezultă prin
Embolie arteriala
Tromboza arteriala
Ischemie nonocluziva
Tromboza venoasa

Tabloul clinic variaza in functie de cauza ischemiei

a se vedea afectiunile vasculare ale intestinului
 DUREREA ANALĂ

Anamneza trebuie să identifice

următoarele elemente
1. Vechimea durerii
2. Orarul în raport cu defecația (înainte,
în timpul, imediat după, după un
interval liber)
3. Tipul – tensiune, arsură
4. Simptome / semne asociate
 DUREREA ÎN FISURA ANALĂ
Localiz Intensit Caracte iradiere durată ritm
are ate r
Margin mare Arsură, Organe prelungi În 3 timpi –
ea ruptură genital tă debutează în timpul
anală e defecației, apoi
externe remite spontan
, câteva minute/ore,
coapse reapare spontan
progresiv,
favorizând
dezvoltarea
constipației
DUREREA ÎN TROMBOZA HEMOROIDALĂ
Localiz Intensit Caracte iradiere durată ritm
are ate r
Margin mare, tensiun absent prelungi Fără; nelegată de
ea brutală e ă tă, defecație
anală continuă + factori
Alte cauze de durere la defecare – anite, abces perianal
agravanți – poziția
șezândă, mersul
 TENESMUL RECTAL
• Fiziologic, senzația de defecare apare atunci când
materiile fecale ajung în rect în urma contracțiilor
sigmoidiene propulsive
• În anumite condiții patologice însă (fie procese
patologice rectosigmoidiene, fie de vecinătate din
pelvis) apare o activitate motorie anormală a
sigmoidului și rectului care se traduce clinic prin
tenesm rectal
• Exemple : bolile inflamatorii intestinale- BII (mai
ales colita ulcerativă RCH, dar și boala Crohn BC cu
localizare colică), colite infecțioase sau parazitare,
neoplasm rectosigmoidian, metroanexite acute, la
 TENESMUL RECTAL

• Senzație de plenitudine, tensiune dureroasă

sau de corp străin la nivel rectal, ce
determină necesitatea imperioasă de
defecație, urmată însă doar de eliminarea
unei mici cantități de scaun, sau cel mai
frecvent doar de produse patologice (mucus,
sânge sau puroi) + gaze
• Pacientul rămâne cu senzația de evacuare
incompletă
• Simptomul se repetă de obicei de mai multe
ori în cursul aceleași zile (în RCH de 10-15
ori)
 DIAREE A

• Definiție – scaune prea abundente (>

200g/zi) sau prea frecvente (>3/zi) și/sau de
consistență anormală (lichide sau
semilichide)
• Diagnostic diferențial cu falsa diaree din
constipație (cauzată de iritarea mucoasei
colice cu hipersecreție mucoasă deasupra
unei zone de stază stercorală); tipic apare
emisia unui scaun dur apoi a unui scaun cu
aspect diareic
 ELEMENTE DE IDENTIFICAT LA
UN PACIENT CU DIAREE

• Caracterul acut (<14 zile) / cronic (> 28

zile)
• Instalarea brutală sau progresivă
• Evoluția – continuă sau intermitentă
• Orarul – matinal, postprandial, nocturn
(diareea funcțională nu apare noaptea, deci
nu trezește pacientul din somn)
• Imperiozitatea
• Aspectul (resturi alimentare, aspect grăsos –
 CONSTIPAȚIA
• Definiția este dificlă dată fiind existența unor
largi variații individuale a evacuării
incomplete, precum și componenta
subiectivă
“Nu e constipat cine nu se plânge de
asta”
• Prevalența foarte crescută – 30% din
populație
• Apare mai frecvent la vârstnici
• Definiție - Încetinirea tranzitului pentru
fecale (emisia a <3 scaune/săptămână),
asociată cu eliminarea unor scaune de
 ILEUSUL
Ansamblu de simptome determinate de oprirea
activității motorii normale a intestinului fie prin
I.Paralizia musculaturii parietale = ileus dinamic
sau funcțional
II. Obstacol intraluminal / compresiune din
exterior = ileus mecanic
Clinic - apar inițial dureri cu caracter de crampă,
ca niște unde dureroase, intermitente, localizate
care devin din ce în ce mai intense în timp și mai
frecvente, evoluând până la durere continuă,
generalizată și intensă, și se asociază cu oprirea
tranzitului pentru fecale și gaze și vărsături
 ILEUSUL

Vărsăturile sunt inițial alimentare, apoi

bilioase, apoi fecaloide (se pot confunda cu
hematemeza în zaț de cafea!!! – mirosul însă
este net diferit, iar prin adăugare de apă
oxigenată nu se formează spumă ca în cazul
prezenței sângelui)
• Dacă obstacolul este situat mai sus – de
exemplu pe jejun sau ileon proximal,
pacientul poate prezenta tranzit intestinal (se
elimină conținutul intestinal situat mai jos de
obstacol)
 CAUZE DE ILEUS MECANIC
• Hernie încarcerată / strangulată
• Invaginație intestinală
• Volvulus intestinal (frecvent sigmoidian –
torsionarea unei anse intestinale împreună
cu mezenterul corespunzător)
• Tumori maligne sau benigne intestinale –
limfom, adenocarcinom (intestinal – rar,
sigmoidian sau de flexuri colonice mai
frecvent)
• Aderențe / bride postoperatorii
• Rar ileus biliar
CAUZE DE ILEUS DINAMIC
• Pancreatita acută
• Colica biliară
• Colica renală
• Peritonitele acute
• Chist ovarian torsionat
• Hipopotasemia
• Infecții grave
 METEORISMUL
• Senzația de plenitudine abdominală, de
distensie, asociată cu crampe fugace
localizate mai ales în hipogastru și
borborisme
• Difuz – producere excesivă / scăderea
resobției gazelor (HTP, IC, Stenoza a.
mezenterice); în boli ce determină ileus
funcțional/dinamic (colică renală, pancreatită
acută, hipopotasemie severă)
• Localizat – în ileus mecanic apare
suprastenotic (ansa dilatată dinaintea
 FLATULENȚA
• Eliminarea repetată a unei cantități crescute
de gaze prin anus
• Se asociază cu meteorismul, exceptând
meteorismul din ileus
 Rectoragia / hematochezia
• pierdere de sange rosu nedigerat (sau de
cheaguri) pe cale anală
- de obicei originea sângelui este în portiunile distale
ale tubului digestiv = semn de hemoragie digestiva
inferioara HDI

!!! la un pacient cu tranzit accelerat o HDS

masiva (peste 1000ml) se poate exterioriza
prin hematochezie, in timp ce la un pacient
cu tranzit intestinal mult incetinit, o HDI se
poate exterioriza sub forma de melenă, mai
ales daca originea e la nivelul IS
 Melena

- Eliminarea prin anus a unui scaun negru ca

smoala, cu volum mare, consistenta scazuta,
lucios, cu miros extrem de neplacut,
determinat de prezenta sangelui digerat.
- Originea melenei este de obicei in tubul
digestiv superior, deci e semn de HDS (cel
putin 50-60 ml)
- Hemoragiile cu origine in IS se exteriorizeaza
mai frecvent tot sub forma de melena, mai
ales daca tranzitul intestinal este mult incetinit
Alte simptome anorectale
1. Pruritul anal – simptom frecvent. Există
foarte multe cauze – locale (infecțioase –
candidoză, parazitoză, dermatologice,
proctologice), generale, idiopatic.
2. Incontinența anală - incapacitatea
sfincterelor anale de a reține materiile fecale și
gazele în rect, astfel încât actul defecării să
poată fi efectuat într-o manieră personală și
social convenabilă.
!!! – unii pacienți raportează diareea ca simptom
- Cauze – lezarea sfincterelor anale (abcese,
fistule, BII, cancer anal), fără lezarea sfincterelor
 Examenul obiectiv general
• paloarea cutaneomucoasă - la pacienţi cu anemie
(rectoragii repetate, hematochezie, hemoragie ocultă,
malabsorbţie de fier sau vitamina B12)
• denutriţia - la pacienţi cu sdr de malabsorbţie,
tumori maligne
• edeme perimalolare, moi pot fi observate la
pacienţi cu sindroame de malabsorbţie (ce evoluează
cu hipoalbuminemie), precum şi în unele cancere
avansate
• faciesul hipocratic - paloare teroasă, cu obrajii supţi
şi fosele temporale scobite, ochi înfundaţi în orbite in
peritonita acuta
• atitudine antalgică - decubit dorsal cu genunchi
EXAMENUL OBIECTIV AL
ABDOMENULUI ÎN BOLILE
INTESTINALE
Preferabil, examenul obiectiv al abdomenului
se efectuează în următoarea secvență:
• Inspecția
• Auscultația
• Palparea
• Percuția
 INSPECȚIA

• Cicatrici postoperatorii / colostomă / ileostomă

• Modificări de volum
• Bombare generalizată – obezitate, ascita,
meteorism, ileus dinamic / mecanic (cu obstacol
situat jos)
• Bombare localizată – ileus mecanic, sdr Konig - se
pot observa și mișcări peristaltice la suprafață
• Retracția abdomenului (abdomen scafoid) -
diaree abundentă, colica saturnină
 INSPECȚIA
Mișcări peristaltice (sub forma unor mişcări
vermiculare periombilicale) pot fi vizibile și
fiziologic dacă peretele abdominal este foarte
subțire sau la nivelul herniilor

Patologic – ileus mecanic (sensul mișcărilor

peristaltice poate sugera sediul ocluziei –
ondulații mici, etajate, orientate în toate
sensurile sugerează obstacol pe ileon; unde ce
se deplaseză pe cadrul colonului sugerează o
obstrucție pe colon)
 INSPECȚIA

• în mod normal abdomenul participă la

mişcările respiratorii (mai ales la bărbaţi
respiraţia este de tip abdominal şi determină
bombarea abdomenului în inspir)

• abdomenul este imobil cu respiraţia în

meteorismul important, ascită precum şi în
infecţii severe ale spaţiului peritoneal -
peritonita acută, abcesul subfrenic
 AUSCULTAȚIA
• se poate efectua în orice regiune abdominală, dar
preferabil FID, periombilical
• Se plasează stetoscopul ușor pe tegumente
• Fiziologic se aud zgomote hidroaerice
• În sdr diareice, pregătire pt colonosocpie –
zgomotele hidroaercie sunt mult mai frecvente și
intense și percepute și de pacient (borborisme)
• Lipsa zgomotelor hidroaerice = silențiu
abdominal - este observată în ileusul dinamic
• În ileusul mecanic – inițial zgmotele hidroaerice
pot fi accentuate la nivelul ansei situate în
amonte, ulterior diminuă sau dispar
• Stenoza arterei
mezenterice determină
un suflu arterial sistolic
localizat în epigastru
 PERCUȚIA
• Timpanism – în caz de meteorism
• Ansele goale sau pline cu materii fecale –
determină matitate la percuție
• !!!! În mod normal la nivelul IS nu există aer
• IG conţine un amestec de gaze şi aer, astfel
încât la percutie sunetul obţinut deasupra sa
poate fi mat, submat sau timpanic
• Percuţia superficială, cu pulpa degetelor,
poate provoca durere foarte intensă în caz de
peritonită (semnul clopoţelului al lui
Mandel)
 PALPAREA
• permite aprecierea elasticităţii pielii şi ţesutului
celular subcutanat, precum şi a tonusului musculaturii
abdominale
• apreciază existenţa unor arii/puncte dureroase
abdominale
• ÎN MOD NORMAL la palparea unui abdomen cu tonus
muscular normal, senzaţia este de abdomen suplu,
elastic

• unii pacienţi prezintă hiperexcitabilitate şi nu-şi pot

relaxa abdomenul în timpul palpării. Senzaţia obţinută
este de contractură musculară, dar care poate fi
învinsă pentru realizarea palpării profunde, fie prin
• pielea fără elasticitate şi hipotonia
musculaturii abdominale determină la
palpare senzaţia de "aluat dospit" şi perete
abdominal relaxat - pot fi întâlnite la
vârstnici, dar şi în sdr de diaree cronică şi
malabsorbţie
Apărarea musculară este termenul folosit
atunci când palparea abdomenului nu se poate
realiza din cauza contracţiei involuntare a
musculaturii abdominale

-acest semn se întâlneşte în peritonita acută

prin perforarea intestinului sau colonului - ex:
diverticulită, apendicită, după colonoscopie
mai ales intervenţională (post polipectomie,
post mucosectomie)
-în aceste situaţii palparea provoacă durere
Apărarea musculară
• Cauza - excitarea receptorilor din peritoneu
de către procesul inflamator, este transmisă
pe căi senzitive la centrii medulari de unde
pornesc răspunsuri pe căile motorii
corespunzătoare musculaturii striate
abdominale
• forma maximă de contractură musculară
realizează aspectul de "abdomen de lemn"
- senzaţia de rezistenţă lemnoasă ce nu
poate fi învinsă prin palpare
• iniţial apărarea musculară poate fi localizată,
dar după perforaţie devine generalizată la tot
 Durerea provocată la
palparea abdomenului
• anumite afecţiuni, cum ar fi apendicita, se
pot însoţi de hiperestezie cutanată (durere
superficială, uneori cu caracter de arsură
resimţită la atingerea uşoară cu pulpa
degetelor a tegumentelor. Zona respectivă
este dureroasă şi la contactul cu
vestimentaţia)

• Aria de hiperestezie cutanată în apendicită

 Semnul lui Carnett
• util pentru a diferenţia durerea de perete
abdominal, de o durere profundă, intraabdominală,
viscerală
• pacientul în decubit dorsal, se palpează zona
dureroasă a pacientului şi i se cere să se ridice în
şezut sau sa ridice membrele inferioare de pe
planul patului. Această manevră va determina
contractarea voluntara a musculaturii abdominale.
• Dacă durerea persistă în timpul acestei manevre,
mai probabil este de origine parietală – semn
Carnett POZITIV
• Dacă durerea dispare atunci când musculatuara
este contractată, originea ei este mai probabil
 Puncte sensibile în afecţiunile
intestinului şi colonului
• punctele mezenterice - de o parte şi de
alta a ombilicului sensibile în
mezenteroepiplonite
• punctele apendiculare
1) Mac Burney (pe linia dintre ombilic şi
spina iliacă anterosuperioară, la unirea
treimii externe cu treimea medie)
2) Morris - pe aceeaşi linie, la 3-4 cm de
ombilic
3) Lanz - pe linia bispinoasă, la unirea treimii
Manevra (semnul) lui
Blumberg
• Cand este pozitivă este semn de iritaţie peritoneală.
• Acest semn indică de obicei afectarea inflamatorie a
peritoneului (apare în procese inflamatorii care se
extind şi interesează peritoneul visceral, dar nu
înseamnă întotdeauna perforaţia organului cu
peritonită acută)
• se urmăreşte modificarea durerii la decompresia
bruscă a abdomenului prin ridicarea bruscă a mâinii
ce palpează.
• Dacă pacientul resimte o durere mai mare la ridicarea
mâinii, semnul se consideră POZITIV.
Manevra lui Rovsing

- manevra de provocare a durerii (durere

resimţită de pacient in FID) prin distensia
aerică a regiunii cecoapendiculare
- util in apendicita acută
- prin palpare profundă iniţiată în flancul stâng
cu ambele mâini, se încearcă deplasarea
aerului spre cec, se ridică alterantiv câte o
mână de pe cadrul colic şi se plasează în
faţa celeilalte
 Testul
muşchiului
psoas

- Cu pacientul în decubit lateral stâng, se efectuează

extensia pasivă a coapsei (cu genunghiul în
extensie), sau
- Cu pacientul în decubit dorsal, i se cere să ridice
membrul inferior întins de pe planul patului
- Psoasul este în contact cu cavitatea peritoneală.
Contracţia sa (flexia copasei) sau alungirea sa
(extensia coapsei) alunecă pe ţesuturile învecinate,
care dacă sunt inflamate provoacă durere
abdominală
- În apendicita acută, când apendicele este localizat
 Testul muşchiului obturator
- Apendicele inflamat poate veni
în contact cu m. obturator
intern; alungirea acestuia poate
determina durere la un pacient
cu apendicită acută
- Pacientul în decubit dorsal, cu
flexia coapsei şi a genunchiului;
maîinile examinatorului pe
genunchi şi gleznă
- - se efectuează flexia şi rotaţia
internă a coapsei (se
îndepărtează glezna spre
Palparea profundă a
abdomenului
• la palpare profundă, se palpează uneori în
condiţii fiziologice "coarda colică" a lui
Glenard (se încearcă rularea colonului contra
peretelui abdominal posterior) - se palpează
colonul spastic sub forma unei structuri
tubulare alungite, mai ales în flancul şi fosa
iliacă stângă

• Uneori se poate palpa cecul destins (cu aer

sau materii fecale) în flancul drept, prin
palpare se pot auzi şi zgomote hidroaerice -
• Uneori pot fi palpate mase tumorale abdominale – este dificil
de stabilit insa apartenenţa la IS sau IG. Se vor descrie
caracteristicile semiologice – localizare, marime, forma,
consistenta, mobilitatea cu respiratia si planurile subjacente

• împăstarea - senzaţia de rezistenţă păstoasă

determinată de inflamaţia peritoneului din vecinătatea
unui organ abdominal inflamat. Poate fi resimţită în
apendicită, diverticulită, colecistită.

• Plastronul / blocul apendicular indurat, sensibil,

slab delimitat se evidenţiază în peritonita localizată
(sau inchistata prin reactia anselor din jur si a
epiplonului care mansoneaza zona ceco-apendiculara
si limiteaza astfel extinderea procesului inflamator la
intreaga cavitate peritoneala)
• Apariţia senzaţiei de fluctuenţă sugereză dezvoltarea abcesului
 Clapotajul intestinal

• Zgomotul hidroaeric generat de percutarea

sau scuturarea peretelui intestinal
• Sugereaza staza intestinala in ansele situate
deasupra onbstacolului complet (ileus
mecanic) sau partial (stenoza)
Inspecția anusului și regiunii
perianale
- Poziția pacientului – genupectorală sau decubit lateral.
Leziunile se localizează folosind cadranul unui ceas (ora
12 imaginată sacrococcigian posterior), sau folosind
reperele anatomice ale anusului (margine laterală
stângă / dreaptă, comisură anterioară / posterioară)
- tumefacție albăstruie – hemoroizi externi
- tumefacție eritematoasă, sensibilă la palpare, ce șterge
pliurile anale - abces perianal.
- Prin tracționarea prudentă a pliurilor anusului, se poate
evidenția o parte a fisurii anale, localizată mai
frecvent (80%) la nivelul polului posterior - atrage
atenţia o plică anală mai proeminentă şi edemaţiată
- Orificiu fistulos- papulă eritematoasă prin care se
exteriorizează puroi/sânge
 Tușeul rectal (palparea
endorectală)
- Permite palparea canalului anal (3-3,5 cm
lungime) și a 2-3 cm din rectul inferior

- Se apreciază tonusul sfincterului anal (în

mod normal se simte o senzație d rezistență
nedureroasă pentru pacient), forța de
contracție (se cere pacientului să contracte
sfincterul)
- Pentru palparea rectului, se flectează
degetul examinator și se răsucește 3600,
pentru a precia toți pereții
- Normal – rectul este suplu, neted la
palpare, fundul de sac Douglas este
nedureros și liber, iar pe mănușă nu
- Polipii – mobili, consistență elastică sau moale,
dacă nu sunt malignizați.
- Carcinoamele rectale - formațiuni proliferative /
crateriforme, de consitență fermă, cu suprafața
neregulată
- În mod normal ampula rectală este goală.
Uneori - corpi străini sau fecalom sau fecaliți
aglomerați.
- Se solicită pacientului să facă și efortul de
defecare (permite examinarea a încă 2-3 cm din
rect)
- La final se examinează aspectul materiilor fecale
- Alte aspecte - stenoze anorectale, spasm,
hipotonie sfincteriană, durere vie (abces perianal),
tumefac’ie albastruie, dureroasa (tromboflebita
hemoroidal[)
La pacienți cu incontinență anală trebuie
verificată și sensibilitatea perianală
- Reflexul ano-cutanat (contracția sfincteriană
vizibilă la stimularea regiunii perianale),
examinează integritatea conexiunii între
nervii senzitivi și tegument, neuronii
intermediari din segmentele medulare S2,
S3 și S4 și inervația motorie a sfincterului
anal extern.
 Examenul scaunului

• Macroscopic
• Examenul microscopic
• Teste de detectare a hemoragiilor oculte
• Examenul bacteriologic
• Examenul coprologic
Examenul macroscopic al scaunului

Modificări ale aspectului scaunului

•Modificări de culoare
•Modificări de formă şi consistenţă
•Produse patologice în scaun
 Modificari de culoare ale
scaunului
• Scaun gri-albicios, ca paiul, cu suprafata
lucioasa, care pluteşte – steatoree (grasimi
nedigerate, neabsorbite) – icter mecanic,
insuficienta pancreatica exocrina, sprue tropical
si enteropatia glutenica, tuberculoza intestinala
• Diaree de culoare galben-portocalie – dupa
tratamente antibiotice cu spectru larg
• Scaun acolic – scaun necolorat prin absenta bilei
din intestin – obstructii biliare complete
• Medicamente – carbune, fier – scaun negru
• Alimentar – galben deschis (lactate), roșcat
(morcovi, sfecla, pepene rosu), verzui (spanac),
rosu-brun inchis (cacao, ciocolata), negru
 Modificari de formă, consistență,
omogenitate
• Diareea determina fie scaune pastoase care iau
forma vasului in care sunt puse, fie scaune lichide
– neformate.
• In constipatie se pot observa
• Fecalomul – masa voluminoasa cu diametrul
crescut, pe suprafata careia se observa uneori
haustratiile colonului
• Fecaliti/schibale/coproliți – mase stercorale
rotunde sau ovale de mici dimensiuni
asemanatoare cu fecalele de capra - in
constipatia spastica
• Conglomerat de fecaliti – in dischezie
 Modificări ale omogenității
scaunului
• Falsa diaree – o constipatie in care stagnarea
materiilor fecale irita mucoasa colonului,
determinand un proces exsudativ care lichefiaza
bolul fecal. Dupa eliminarea unui scaun de
consistenta crescuta, urmeaza scaun de aspect
diareic, interpretat eronat ca diaree, sau
constipatie alternand cu diaree
• Lienterie = eliminarea in scaun a resturilor
alimentare vizibile macroscopic
• Scaun riziform (in sdr holeriforme) – lichid
tulbure-cenusiu ca zeama de orez, cu resturi
epiteliale in suspensie
• In sdr dizenteriforme – se elimina exclusiv
 Produsele patologice din
scaun
A. Sângele eliminat anal poate avea 2 aspecte
• 1. hematochezie (rectoragie)
• 2. melena

B. mucusul - aspect de masa semilichidă transparentă

aderentă pe suprafaţa scaunului
 Poate sa apară prin proces iritativ în constipaţie şi sdr
de intestin iritabil (SII)
 Mucoree f. abundenta – tipica pentru tumori colonice
viloase
 Amestecat cu sange si aderent la bolul fecal – in cc
colorectal exulcerat
 c. Puroiul
• Apare izolat sau amestecat cu mucus si sange
• Apare in BII, neoplasme ulcerate infectate, sdr.
Dizenteriforme
• Cantitate mare – abces apendicular, supuraţii ale
micului bazin fistulizate in rect, boala Crohn cu abces
pericolic/periintestinal fistulizat in rect

d. Alte produse patologice

in scaun
• Paraziţi (ascarizi, tricocefali, oxiuri, tenie)
• Corpi străini
• Calculi biliari (fistula colecisto-intestinală spontana sau
chirurgicală)
Sindromul rectosigmoidian

Ansamblu de simptome şi semne (diaree,

eliminare de produse patologice în
scaun, tenesme rectale) care sugerează
o afecţiune cu localizare recto-
sigmoidiană
 Bolile inflamatorii
intestinale BII

• Afecţiuni inflamatorii intestinale de etiologie

necunoscută (sunt incriminați factori
genetici, de mediu si imuni), caracterizate
printr-o evolutie cronică marcată de perioade
de exacerbări și remisiuni
• Sunt trei forme de BII: colita ulcerativă, boala
Crohn si colita nedeterminată
Colita ulcerativă

• BII neinfecțioasă caracterizată prin recăderi

și remisiuni ce afectează mucoasa colonului
(nu e transmurală), limitată la colon

• De obicei debut la nivelul rectului (proctită) și

ascensiune progresivă (colită stângă), putând
interesa tot colonul (pancolită)
 DIAGNOSTIC POZITIV

1. Simptome
Diaree, produse patologice (rectoragii, mucus,
puroi), tenesme rectale, dureri abdominale
Complicatii intestinale si extraintestinale
2. Examen obiectiv
3. Explorări complementare
Teste biochimice
Examinări morfologice: colonoscopia, ex hp,
irigografia, ecografia abdominală, CT abdominal,
RMN abdominal
 Simptomele
• Diaree – scaune de volum redus, 4-20/zi, inclusiv
noaptea; diaree prin mecanism exudativ cu
evolutie progresiva; rar se prezinta ca diaree
acuta
• Rectoragii cu sânge proaspat, separat de scaun
in proctite, proctosigmoidite; sânge parţial
digerat, amestecat cu puroi in formele extinse
• Tenesme rectale
• Dureri abdominale – cu caracter de crampe,
localizate in flancul stang, mai ales in colitele
stangi
• Febra – apare in formele extinse, severe +
 Examenul obiectiv in CU
• Poate fi normal in formele ușoare, necomplicate
• Inspecție
• paloare – dacă se asociaza sdr anemic
• degete hipocratice
• distensie abdominală importanta in etajul
abdominal superior (in megacolonul toxic)
• Palpare - se poate palpa coarda colica in flancul/FIS,
uneori cu sensibilitate la palpare in CU; sdr
peritonitic – cu semne de iritaţie peritoneală, apărare
musculară - în caz de perforație
• Percuţie - timpanism în caz de megacolon toxic
• tuşeu rectal – sânge rosu pe manuşă; examen
 Boala Crohn

BII care se poate localiza la orice nivel a

tubului digestiv (de la gura la anus) –
interesarea diferiteor segmente fiind
discontinuă.

• Este tipică inflamatia peretelui tubului

digestiv cu caracter TRANSMURAL, și
apariția următoarelor complicații: stenoza,
fistula, abcesul
DIAGNOSTIC POZITIV

1. Simptome
Diaree, dureri abdominale, scadere ponderala,
rectoragii, sdr de malabsorbtie, manifestari
generale

2. Examen obiectiv
3. Explorări complementare
Teste biochimice
Examinări morfologice: colonoscopia, ex hp,
irigografia, ecografia abdominală, CT abdominal,
RMN abdominal
 Simptome

1. Diarea (prin inflamație, malabsorbție)

• se asociază cu tenesme si rectoragii in

localizarea colonică

• In BC cu localizare pe IS, scaunele sunt mai

consistente, cu volum mare 500-600l/zi, in
numar mic 5-6/zi; poate apare steatoree si
sdr. de malabsorbtie
 Simptome
2. durerile abdominale – se datoreaza
inflamatiei transmurale, obstructiei intestinale,
complicatiilor
• Apar după mese sau preced defecația fiind
ameliorate de aceasta

3. scăderea ponderală – apare mai ales in

localizarile pe IS

4. sdr. de malabsorbție - in BC localizata pe

IS
Examenul obiectiv

• Poate fi normal în formele ușoare,

necomplicate
• Inspecție
• Denutritie, paloare, afte la nivelul cavitatii bucale,
degete hipocratice
• Hipotrofie musculara, semne de hipocalcemie

• palpare – mase tumorale abdominale

(determinate de stenoze si dilatari de anse),
sensibilitate la palpare;
• Tușeu rectal – sânge roșu pe mănușă;
examen perianal – ulceraţie anală, fistule
Explorări complementare în
BII

1. teste biochimice
2. colonoscopia / rectosigmoidoscopia
3. examenul anatomopatologic4. coprocultura
5. examinări radiologice
6. ecografie abdominală cu examinare Doppler
7. CT, RMN abdominal, entero CT, entero RMN
– dg complicațiilor
BC vs. CU
Colita ulcerativă aspect
ecografic în modul B și
Doppler color
Megacolon toxic, pseudopolipi
inflamatori în colita ulcerativă
Stenoză inflamatorie în BC – aspect RMN
BC jejunală formă stenozantă
 Diagnosticul diferenţial al BII
În caz de localizare colică
- colita infecțioasa (rar durata > 3 săptămâni;
colita cu anumite forme de E. Coli, CMV, colita
pseudomembranoasa)
- Colita ischemica (rar durata > 7 zile)
- Colita medicamentoasa
- Colita radică – context evocator + radioterapie in
antecedente
- Sigmoidita diverticulara
În localizare ileală sau ileocolică
- cauza infecțioasa – yersinioza, TBC
 Colita Boala Crohn
ulcerativă
localizare colon De la esofag la rect
Forme clinice Proctită, colită BC cu localizare ileală,
stângă, ileocolică, colică
pancolită
Distribuţia continuu Discontinu (segmente
leziunilor inflamate alternează cu
segmente normale)
Localizarea Strict la Poate prinde toate
inflamaţiei mucoasă straturile peretelui
diaree 10-15 5-6 scaune/zi, în cantitate
scaune/zi, în mai mare
cantitate mică
rectoragii ++++ +/-
Dureri Flanc, FIS În funcţie de localizare
abdominale
Tenesme rectale ++++ + în localizarea rectală
Febra, + ++++
simptome În formele Mult mai frecvent
generale severe,
 Diverticuloza colică și diverticulita
acută a sigmoidului

- patologie benignă frecventă - prevalenta 20-30%

- Afectate mai ales persoane > 70 ani
- cei mai multi pacienti cu diverticuloza sunt
asimptomatici
- simptomele in diverticuloza necomplicată:
- durere in FIS ameliorată de defecație sau emisie de gaze
- Balonare, flatulenta
- constipatie/diaree,
- eliminare rectala de mucus
- cu sensibilitate la palpare in FIS
 Tabloul clinic in
diverticulită
1. Simptome
- durere ++++ in FIS
- febra 38-39 oC
- tranzit normal sau diaree, constipatie, greturi,
varsaturi
- semne funcţionale urinare – polakiurie, disurie,
hematurie fara infectie urinara
2. Examenul obiectiv
- durere la palparea FIS, aparare musculară
- palparea unei mase tumorale in cazul dezvoltarii
unei complicatii – abces sau asocierii unui cancer
- se poate instala si tabloul de ileus (dinamic sau
mecanic – pe stenoza inflamatorie)
3. Explorări complementare
1. biologic – sdr inflamator, hiperleucocitoza
Ex de urina – leucociturie/hematurie fara germeni
2. CT abdominal – examen de referinta
(ingrosarea peretelui colic, infiltrarea grasimii
pericolice si igrosarea mezourilor); identifica
complicatii – aer extradigestiv, extravazarea
produsului de contrast, abces, fistule, stenoza
infamatorie, pneumoperitoneu
3. !!! colonoscopia este contraindicata in faza
acuta a unei diverticulite
- irigografia cu contrast hidrosolubil – nu se mai
Tabloul clinic in abcesul
sigmoidian
1. Simptome
- dureri abdominale foarte intense, persistenta sau
agravarea febrei sau durerilor după tratament
medical
2. Semne
- Masă palpabila frecvent in flancul sau FIS
- Apărare musculară
Biologic - agravarea semnelor biologice de
inflamație
3. Paraclinic - confirmare diagnostică – ecografie,
CT cu contrast
 Sindromul de peritonită
acută

Ansamblul de simptome și semne care

sugerează inflamația acută
generalizată a peritoneului; cel mai
frecvent are origine infecțioasă

- Cauza - contaminarea peritoneului cu

microorganisme (perforaţie de colon,
intestin subţire, ruptura unui abces
apendicular sau peridiverticular) sau cu
compuşi chimici iritanţi (acid clorhidric,
secreţie biliară)
 Clasificarea peritonitelor
1. primitive – spontană a copilului (Streptococul
pneumoniae, streptococ de grup A), a adultului
(pneumococ; la cirotic – E coli, Klebsiella pneumonie,
streptococi, Staf aureus, enterococi, BK), în cursul
dializei.
- de obicei monobacteriene, origine hematogenă /
translocare bacteriană din intestin (ciroză hepatică)

2. secundare – perforație unui segment digestiv sau

biliar – de obicei polimicrobiene (ulcer, diverticul
inflamat, apendicită, colită ischemică, postoperator,
traumatisme)

3. terțiare – infecție intraabdominală persistentă după

 Consecințe
1. Locale – absorbția și distrucția bacteriană,
limitarea infecției cu formarea unui abces

2. Generale
a) Hemodinamic – hipovolemie, alterarea R vasc
perif, hipoxie tisulară, acidoză metabolică, IR,
șoc
b) Rinichi – IR prin scăderea fluxului sanguin renal
și sec prod toxici – oligurie, anurie
c) Pulmonar – SDRA, atelectazie bazală, colecții
pleurale
d) Metabolic – acidoză metabolică,
hiperlactacidemie (prin hipoperfuzie tisulară și
 Diagnostic pozitiv
1. Simptome - generale, infecțioase, digestive
Digestive
operforația de organ va determina durere foarte
intensă, brusc instalată, ca o “lovitură de pumnal”,
inițial localizată (într-o regiune ce corespunde
segmentului perforat), ulterior se generalizează în tot
abdomenul; durerea este constantă
oÎn peritonita prin difuzarea unei infecții inițial
localizate, durerile corespund inițial organului afectat
(FID în apendicită) și ulterior devin mai intense și
generalizate în tot abdomenuș
ovărsături, diaree, oprirea tranzitului pentru fecale si
gaze (prin ileus dinamic) sau diaree
Infecțioase – febră/hipotermie (mai ales în
perforația colonului, mai puțin în ulcer
perforat)

Generale – transpirații, stare generală

alterată, pana la șoc (hipotensiune arterială,
tegumente marmorate, tulburări ale stării de
conștiență, oligoanurie, insuficiență multiplă
de organ)

Simptomele pot fi precedate de tablou de

diverticulită acută, apendicită acută sau colită
ulcerativă severă cu megacolon toxic
!!!! La vârstnic, imunodeprimați – tabloul clinic
 2. Examenul obiectiv în
peritonita acută
General
•facies hipocratic, atitudine antalgică
•paloare
•tegumente calde, transpirate – reci,
marmorate (șoc)
Abdominal
-abdomen imobil cu mișcările respiratorii,
eventual meteorism
-atitudine antalgică – decubit dorsal cu
genunchii flectați
-hiperestezie cutanată
- semne de iritație peritoneală (inițial semnul
Bloomberg, semnul clopoțelului, durere la
tușeu rectal – țipatul Douglasului)
Percuția
• poate determina înlocuirea matității
hepatice cu timpanism în caz de perforație
de organ cavitar
• matitate în flancuri și hipogastru deplasabilă
cu poziția – lichid ascitic

Auscultația – diminuarea sau abolirea

zgomotelor intestinale pe fond de ileus
dinamic
 3. Explorări complementare
1. Teste biochimice – sdr inflamator,
hiperleucocitoza sau leucopenie; bilant hepatic,
renal, ionograma, gazometrie arteriala, pH,
lactati, hemoculturi
2. Radiografie abdominală pe gol –
pneumoperitoneu, eventual nivele hidro-aerice
prin ileus dinamic
3. Ecografia abdominală – evidențiază mai rar
pneumoperitoneulș evidențiază lichidul de
ascită;
4. CT abdominal – examinare de elecție -
pneumoperitoneu, ascită
5. Examenul lichidului de ascită – indicat mai
Pneumoperitoneu
 Peritonita localizată –
abcesul intraperitoneal
- o peritonita se poate colecta – se dezvoltă un
abces
- prin ruptura abcesului (dupa sigmoidită,
apendicită) poate apare peritonita generalizată
Localizare
1) subfrenic – sughiţ, dispnee, colecţie pleurală
reacţională
2) în fundul de sac Douglas – durere la TR, disurie,
polakiurie, tenesme
Explorări complementare
– leucocitoză, sdr inflamator
 Patologia digestivă
vasculară

Clasificare
I. ischemia intestinală
- ischemia mezenterica cronica – angorul
mezenteric (tabolu clinic prezentat la
simptome)
- infarctul mezenteric
II. colita ischemică
 Infarctul mezenteric
- Este denumit si ischemie intestinala acuta
- Afectiune rară, mortalitate >50%
- Ischemia totala determina leziuni ireversibile dupa 4
ore
- Poate apare la un pacient cu simptome anterioare de
angor intestinal, sau debutul simptomelor este
brutal
- Originea ischemiei poate fi arterială sau venoasă:
 Embolie arterială
 Tromboza arterială
 Ischemie nonocluzivă
 Tromboză venoasă
 Embolia arterială
- realizează tabloul clinic tipic de infarct
intestinal
- TEREN - Există un context emboligen (FiA,
aterom aortic)
- apariție brutală a simptomelor
- simptome: dureri abdominale violente cu
caracter de crampă, predominant periombilical,
cu semne sărace în primele ore la examenul
obiectiv – contrastează cu severitatea durerilor –
eventual hiperperistaltism, scaune
imperioase
- ulterior durerea devine lancinată, fără paroxisme,
Explorări complementare
1. Biologic – acidoza metabolică, creșterea lactaților
(semn de gravitate), cresterea LDH, leucocitoza,
hiperamilazemie
2. CT abdominal cu contrast (faza arterială si
portală)/ angio CT / arterografie (permite si gesturi
terapeutice) – examinarile cheie pentru diagnostic
- identifică etiologia (embol, placa ATS, spasm al AMS,
tromboza venoasa)
- semne de suferinţă digestivă – îngroşarea
pereţilor, pneumatoza parietala (gangrena peretilor),
aeroportie, absenta prizei de contrast la nivelul
peretilor intestinai
Nivele hidroaerice, edem parietal
difuz, lipsa captării contrastului la
nivelul pereților ileali în faza arterială
 Colita ischemică

- leziuni secundare anoxiei de origine

vasculara (arteriala sau venoasa) a peretelui
colonic sau rectal
-TEREN - mai frecvent la vârstnici, cu FR
cardiovasculari
- colita ischemica va fi secundară debitului
cardiac mic, hipovolemiei ce determina
vasoconstricţie splanhnică, emboliei sau
trombozei / după chirurgia aortei (frecvent
se ligatureaza AMI) – dezvoltarea
Talou clinic in functie de
severitatea leziunilor
A. necroza colica va determina dureri
abdominale violente, rectoragii, stare de
soc. Obiectiv – aparare musculara in FIS,
meteorism, silenţiu abdominal – sdr
peritonitic
B. colita ischemică tranzitorie – realizează
aspectul tipic de sindrom rectosigmoidian
cu dureri abdominale în FIS cu caracter de
crampă, diaree cu scaune imperioase,
rectoragii
Explorări complementare
1. Biologic – sdr inflamator, leucocitoza,
acidoza metabolica, cresterea lactatilor
2. CT abdominal – ingrosarea peretilor,
pneumatoza parietala
3. Rectosigmoidoscopia – examen de
referinţă pentru diagnostic – se identifică
modificări frecvent la nivelul colonului stâng
(edem, eritem, ulceratii, pana la necroză)
 Sindromul de hemoragie
digestivă inferioară
Prezența sângelui roşu sau sub forma de
cheaguri in scaun poarta denumirea de
sindrom de hemoragie digestiva inferioara
Având in vedere ca hemoragia IS determina
adesea melena, este dificil de diferentiat
clinic in aceste situatii HDS de HDI
Hemoragia digestiva in functie de originea sangerarii poate fi:
- superioara – pana la ligamentul lui Treitz – exteriorizata prin
hematemeza sau melena
- inferioara – origine in IS, colon sau rect – exteriorizata fie prin
melena (din IS), fie prin rectoragii
Hemoragia ocultă

- hemoragiile digestive cronice care nu sunt

evidente pentru pacient si care pot fi
depistate folosind teste de depistare a
sangelui in scaun, sau prin consecinta lor –
anemia feripriva
- cauza – pierderi de sange in cantitate mica
(intre 3-100ml se sange), lent, ce nu
modifica aspectul scaunului
 Vârsta și cauzele de HDI
Copii, tineri Adulți >65 ani
Hemoroizi Hemoroizi Polipi
Fisuri anale Fisuri anale Cancer
BII Polipi Anomalii
Diverticul Cancere vasculare
Meckel Diverticuloza Ischemia
Polipoza RCH diverticuloza
juvenila
Polipoza
familiala
Malformatii
arterio-venoase
congenitale
(boala Rendu-
Osler, boala von
Willebrand)
 ASPECTE ALE SCAUNULUI CARE POT
SUGERA ETIOLOGIA SANGERARII
• Culoarea sangelui pierdut – indicator al localizarii
sursei
• Rosu deschis – sangerare rectala
• Cheaguri, brun – colon drept, transvers
• Cc colonului descendent / sigmoid, polipii sigoidieni si
rar hemoroizii determina aparitia sangelui pe
suprafata scaunului sub forma de pete
• Picurii de sange ce urmeaza scaunului – leziune anala
– ex hemoroizi
• Un cancer de colon ascendent, determina mai
frecvent sindrom anemic prin sangerari repetate in
cantitate mica; sangele se amesteca cu materiile
fecale si nu le modifica aspectul – hemoragie oculta
 EXAMENUL OBIECTIV ÎN HDI
General
- paloare in hemoragiile importante
- degete hipocratice (BII), afte bucale (BC), teleangiectazii
cutanate sau bucale (malformatii vasculare
Abdominal
– mase tu palpabile, sensibilitate la palparea abdomenului –
in BII, cancer de colon
-auscultatia abdomenului – sufluri – anevrism de aorta,
stenoza AMS
Tuseu rectal – obligatoriu de efectuat – permite pe de o
parte obiectivarea HDI; durerea la tuseu poate sugera
fisura sau tromboza hemoroidala; se pot palpa mase tu
dure in cc rectal, mucoasa modificata – in BII; se
Explorări complementare în
HDI
1. Biologic – scaderea Hb, Ht – relevante dupa
4-6 ore de la declansarea hemoragiei
- creșterea ureei sugerează HDS
- sdr inflamator (BII, cancer)
2. examen de scaun – corpocitograma,
coprocultura, ex coproparazitologic,
enterotoxina A, B pentru Cl difficile- utile
pentru indentificarea unor colite infectioase
3. Explorarea morfologica a
tubului digestiv
- videocapsula endoscopica (se efectueaza dupa EDS
si EDI), enteroscopia cu dublu balon – pot identifica
leziuni sangerande ale IS
- colonoscopie, rectosigmoidoscopie – permit
identificarea leziunilor, dar si terapie endoscopica
(polipectomie, injectii hemostatice)
- anuscopie cu tubul rigid transparent (fistule, fisuri,
hemoroizi)

4. scintigrafie cu hematii marcate

– utila in identificarea hemoragiilor prin anomalii
vasculare
SINDROMUL DE OCLUZIE
INTESTINALĂ
Ansamblul de simptome, semne,
modificari paraclinice care sugereaza
întreruperea parţială sau totală a
progresiunii conţinutului intestinal

Din punct de vedere fiziopatologic ocluzia poate

fi:
- prin obstrucţie
- prin strangulare
- funcţională (distensie importantă, precoce,
vărsaturile pot lipsi prin absenţa
 DIAGNOSTIC POZITIV
A. Simptome – triada dureri abdominale +
oprirea tranzitului + vărsaturi + meteorism
- în ocluzia mecanica a IS, prin hiperperistaltism apar dureri
intense cu caracter de crampă, însoţite de vărsaturi ce
apar mai rapid; oprirea tranzitului este observată mai tardiv;
ulterior apare distensia intestinului prin acumulare de gaz +
lichide
- în ocluzia intestinului gros (mai ales prin obstacol sigmoidian)
oprirea tranzitului apare înaintea apariției vărsăturilor;
nu apare hiperperistaltism la fel de evident; distensia colică
este secundară acumularii de gaz, dar daca VIC este
continentă, aerul se acumulează cecal cu risc crescut de
perforaţie la acest nivel
- în ocluzia prin strangulare durerea este brusc instalată; apar
si leziuni vasculare prin blocarea returului venos, apoi
B. Examenul obiectiv
General: semne de deshidratare cu hipotensiune, tahicardie,
oligurie, uscaciunea mucoaselor, pliu cutanat persistent,
sete, transpirații, confuzie
Abdominal:
- ! cicatrici postperatorii
- bombarea localizată sau generalizata a abdomenului, cu
miscari peristaltice vizibile, cu timpanism la percuție
- inițial zgomote hidroaerice intense, ulterior silenţiu
abdominal (criteriu de gravitate), clapotaj intestinal
- !!!! la orificiile herniare ++++
- se caută sensibilitate la palpare, mai ales in FID si semne
de iritație peritoneală (aparare musculara) – semn de
gravitate – evoluție spre perforație!!!
Tuşeu rectal – poate identifica etiologia – fecalom, tumora,
masa abdominala, glob vezical, sange, ischemie?
 C. Explorări complementare
1. Biologic – sdr inflamator, sdr anemic (ocluzie pe cc),
ionograma, funcția renala (deshidratare, cresterea
creatininei, ureei, Ht, proteinelor serice)
2. Rgr abdominala pe gol – nivele hidroaerice localizate pe IS
(nivele centrale, mai largi decat inalte) sau IG (nivele hidroaerice
mai inalte decat largi), aspect de volvulus – nu se mai efectuează
sistematic

3. CT abdominopelvin cu contrast – examen de

referinta - pt dg etiologic (tumoră, brida, hematom),
pozitiv, diferential, al complicațiilor, gravității
(aeroportia, pneumatoza, pneumoperitoneul, lipsa de
capatare a contrastului la nivel parietal) – se
vizualizeaza distensia, nivelele hidroaerice
4. Examinări radiologice cu produs de
contrast -
Enteroclisma – utila in ocluziile cronice
Irigografia – utila daca exista suspiciune de
ocluzie colica – vizualizează tumora,
volvulusul, invaginatia - ! contrast
hidrosolubil
5. Endosocpia- are indicatie pt sdr
subocluzive; contraindicată in ocluzie acută
din cauza riscului major de perforaţie
6. Ecografie abdominală – informaţii puţine
din cauza distensiei aerice
 Cauze de ocluzie

- tumori
- carcinomatoza peritoneala
- ocluzie pe bride sau aderențe
- hernie încarcerată
- cancer rectosigmodian
- fecalom

Nivele hidroaerice pe IS – centrale,
cu ax mare dispus transversal (mai
largi decât înalte)
Nivele hidroaerice pe IG – periferice,
cu axul mare vertical (mai înalte
decât largi)
 + pneumoperitoneu

Dilatare cecală, pneumatoză parietală la un pacient cu

adenocc de colon transvers
 Cancerul colorectal
- locul 4 dupa cc de plaman, stomac, san; reprezinta 50% din
cc digestive
- riscul de CCR crește cu vârsta (după 40-45 ani), cu incidenta
maxima la 60-70 ani; bărbați:femei = 1,5
Factori de risc
• genetici – sindroamele polipozei adenomatoase, HNPCC
• de mediu – alimentația hipercalorica, exces de lipide
alimentare si carne rosie, deficit de fibre vegetale,
antioxidanti (vitamina A, C), alcoolul si fumatul;
• obezitatea, sedentarismul
• condiţii predispozante – polipii adenomatosi sporadici
(frecventa 20% dupa 65 ani), BII (x2 riscul) cu displazie a
mucoasei, APP de cancer de san, ginecologic, acromegalia,
1. Simptome
- prima manifestare care trebuie sa atraga atentia este
modificarea tranzitului, la un pacient care nu a
modificat regimul de viata
- evolutia este lentă, in luni de zile; tendinta la
constipatie este caracteristica pentru cc colon
stang, in timp ce instalarea progresiva a unei anemii
feriprive este mai frecvent observată in tu colon
drept
-!!! se impune investigarea morfologica a colonului mai
ales dacă modificarea survine la un pacient > 50ani,
sau daca sunt prezente simptome de alarma:
rectoragii, astenie, anorexie, scadere inexplicata in
greutate (> 4-5 kg in 3 luni)
Creșterea tumorii poate determina
1. sindrom de subocluzie intestinală /
ocluzie intestinala completa
2. HDI
3. Simptome determinate de invazia colica si
pericolica : durere, simptome urinare,
tenesme rectale
4. Sdr paraneoplazic – rar – ataxie,
neuropatie senzitivo-motorie, PAR,
acanthosis nigricans, sdr Cushing, sdr
Raynaud, etc
5. Manifestari generale – in general
absente; apar mai ales in stadiu metastatic-
Tabloul clinic in CCR variază in
functie de localizarea tumorii
CC de colon drept – diaree sau diaree alternînd cu
constipatie, durere mai ales in tumorile de flexura
hepatica, anemie feripriva; sdr Konig daca prinde
VIC; determina mai frecvent melenă decat
rectoragie
Cc de colon stâng – constipatie, flasa diaree,
sindrom de subobstructie/obstructie intestinala,
scaune cu produse patologice (sange, mucus)
Cc rectal – tenesme rectale, rectoragii, emisii de
scaun frecvente, partiale, cu senzatie de evacuare
incompleta
Cc de colon transvers – dureri, tulburari de tranzit,
anemie
 2. Examenul obiectiv
- necaracteristic
- eventual paloare cutaneomucoasa
- sensibilitate la palparea abdomenului
- tardiv se palpeaza mase tu abdominale-
mobile/mobile, ferme, sensibile
- poate apare tablou de ileus (prin ocluzia colonului) sau
de peritonita (perforarea tumorii sau perforatia
cecului) sau abces localizat (febra, frison, durere
abdominala, aparare musculara localizata)
- hepatomegalie, ascita – cand apar metastazele
 3. Explorări complementare

1. biologice – sdr inflamator, anemie feripriva, sdr

de hepatocitoliza si colestaza- daca sunt prezente
metastaze hepatice
2. determinarea sângerărilor oculte – exista
teste chimice si imunohistochimice (de preferat,
neinfluentate de dieta, folosesc anticorpi impotriva
globinei umane, specific pentru colon) – testul
negativ nu infirma diagnosticul !!!!
3. morfologice
Irigografia –aspect de lacuna neregulata,
neomogena, eventual circumferentiala,
stenozanta, realizand aspectul de „cotor de
colonoscopia / rectosigmoidoscopia – identifica
leziunea, localizarea, extensia, permite prelevarea
de biopsii pentru examenul histopatologic; ideal
colonoscopie totală – există tumori sincrone!!!
4. Ecografia abdominală, radiografia toracica,
CT toraco-abdominal cu contrast pentru
stadializare; RMN pelvin – pentru stadializarea tu
rectale PET scan – pentru recidiva locala,
metastaze
- ecografia endorectala - utila in stadializarea
tumorilor rectale
5. markeri tumorali – ACE dozare preoperatorie,
apoi util in urmarirea postoperatorie a pacientilor
6. teste genetice – in cancerele genetice
Lacună pe conturul colonului descendent
sugestivă de tu de colon
Tumoră
circumferențială
realizând aspect în
“cocen de măr”
Formațiune
CC cecal formă
vegetantă, exulcerată
concentrică
SINDROMUL DE
CONSTIPAȚIE
 ÎN FUNCȚIE DE CONTEXTUL
APARIȚIEI
A. Constipație secundară / simptomatică –
apare secundar unor afecțiuni care afectează
motilitatea colonului (structurile nervoase și
musculare) sau care determină un obstacol în calea
tranzitului materiilor fecale
•Cauze
• Boli metabolice, endocrine: hipotiroidism,
diabet, hipercalcemie, insuficiență panhipofizară
• Boli neurologice – neurofibromatoză, scleroza
multiplă, leziuni medulare, AVC
• Colagenoze - vasculite, dermatomiozita
• Cauze mecanice anale/rectale – tumori, fisuri,
stenoze, bride, compresiuni
B. Constipația habituală / funcțională - cea mai
CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE
MECANISMUL DE PRODUCERE

1. Constipația de tranzit
2. Constipația de evacuare – dischezia
anorectală
3. Constipația prin retenție
4. Constipația prin obstrucție
5. Constipația prin deficit de rezidii
 DIAGNOSTIC POZITIV
• Simptome +++
• Examen obiectiv
• Explorări complementare
• Examinări morfologice: irigografia,
colonoscopia, radiografia abdominală pe gol,
ecografia abdominală (pentru dg dif),
endosonografia rectală
• Examinări funcționale: timp de tranzit colonic
cu mk radioopaci, manometrie anorectală,
defecografie RMN

Diagnosticul este dificil la cei cu falsă diaree,

sau cu evacuări regulate, dar incomplete și
dificile
 SIMPTOME
• Constipație – atenție la debutul simptomelor
• istoricul lung (din copilărie, pubertate, din cursul
gravidității), uneori se instalează la vârstă avansată,
pledează pentru constipație funcțională
• o modificare recentă a tranzitului este mai frecvent
asociată unei leziuni organice (constipație secundară)
- Solicitați pacientului să descrie aspectul scaunului,
frecvența, consistența – percepția foarte diferită de la un
individ la altul
- Aspectul scaunului – consistență dură, fragmentat /
fecalom (masă stercorală de dimensiuni mari), uneori cu
sânge pe suprafață (dacă se asociază cu hemoroizi sau
fisură anală - și în aceste condiții constipația este
dureroasă, iar contracția reflexă a anusului agravează
• Se poate asocia cu dureri abdominale în
flancuri sau epigastru cu caracter colicativ și
balonări care cedează după defecație
• În diskezie pot apărea dureri la nivelul
rectului cu iradiere în sacru (proctalgie
fugace), asociat cu tenesme, eforturi
ineficiente de evacuare și senzația eliminării
incomplete
• Alte simptome dispeptice – grețuri, senzație
de plenitudine, anorexie
• Cefalee, halenă fetidă, astenie, transpirații,
subfebrilități prin resorbția în exces a unor
substanțe toxice (histamină, triptamină)
EXAMENUL OBIECTIV
• palparea
• contractura dureroasă a colonului –
“coarda colică” – localizată sau
generalizată
• Uneori se palpează mase tumorale
reprezentate de schibale, fecalom, care-și
schimbă poziția de la o examinare la alta
• tușeul rectal
• materii fecale indurate
• Se apreciază tonusul sfincterului anal /
volumul rectal (de obicei crescut în
 EXPLORĂRI COMPLEMENTARE
ÎN CONSTIPAȚIE

A. Examinări morfologice - scopul de a decela

o cauză organică a constipației, radiografia
abdominală pe gol (mase stercorale,
megacolon, volvulus), irigografia (modificări
de volum/lungime), colonoscopia

• Examinări funcționale
• timp de tranzit colonic cu mk radioopaci
• manometrie anorectală
• defecografie RMN
Timp de tranzit cu markeri
radioopaci
- Se administreaza per os cate
10 mk radioopaci/zi 6 zile, si se
efectueaza in a 7-a zi o
radiografie abdominala pe gol.

- în funcție de numărul de
markeri restanți, se apreciază
timpul de tranzit colonic

> 70 ore – tranzit anormal

prelungit
 SINDROMUL DIAREII ACUTE
• Definiție – sdr diareic cu debut brusc, cu
durată sub 14 zile
• Majoritatea cauzelor sunt infecțioase (virusuri,
bacterii, paraziți), perioada de incubație – 12-72 ore
• De căutat aceleași simptome în anturajul
pacientului (persoane care au servit aceeași masă
putând orienta spre toxiinfecție alimentară
colectivă- Salmonella, Shigella, Yersinia, staf
Aureus)

• ! Context – călătorii recente (diareea călătorului –E

Coli, Salm, Shig, entamoeba), tratament recent cu
antibiotice (diaree post-ab - !! Cl Difficile)
 SINDROMUL COLERIFORM

• diaree secretorie apoasă, alcătuită din

scaune apoase abundente, cu deshidratare
și vărsături frecvente

• Semn negativ – absența sângelui și

mucusului

• Cauze: rotavirus, enterovirus, colibacili,

holera, staf aureu, post-antibioterapie,
paludism
 SINDROM DIZENTERIC
• diaree muco-sangvinolentă, puțin
abundentă, asociată cu crampe abdominale,
tenesme rectale (sdr rectosigmoidian)
• semne generale marcate: febră, frisoane,
alterarea stării generale prin infecția și
distrucția mucoasei intestinale

• Cauze: CMV, HSV, salmonella, shigella,

campilobacter, yersinia, colibacili, Clostridium
difficile, amibiaza
• Este afectat colonul
• !!!! Sdr dizenteric poate revela o altă
 DIAGNOSTIC POZITIV
• Simptome +++
• Diaree cu debut brusc (cu caracteristicile
descrise anterior în funcție de etiologie)
• ± vărsături
• Examen obiectiv – general – semne de
deshidratare (pliu cutanat persistent, limba
uscată, hipotensiune arterială), febră, stare
generală alterată
• Explorări complementare
• HLG, bilanț biochimic uzual
• Probe inflamatorii – VSH, PCR
• Examen de scaun: coprocultură, ex
coproparazitologic, coprocitogramă,
enterotoxina A, B pt Clostridium difficile
• Teste rapide pentru detectarea rotavirus /
Coprocitograma

• Detectează în scaun prin examen

microsocpic hematii și leucocite
• > 10 leucocite/hpf (x 40) este patologică
• Număr mare de leucocite – probabilitate
mare de infecție cu agenți patogeni
Sindromul de malabsorbţie

Reuneşte ansamblul de simptome şi

semne determinat de tulburările de
utilizare digestivă a produşilor
alimentari
 Mecanismele fiziopatologice ale
malabsorbtiei – frecvent se suprapun
mai multe mecanisme
1. Maldigestia - prin insuficienta de secreție (Hcl, pancreatica),
deficit de săruri biliare, lipsă de timp (accelerarea
tranzitului)
2. Malabsorbția – reducerea suprafetei absorbtive, leziuni ale
mucoasei IS – BC, enteropatia glutenica EG), tulburarea
metabolismului intracelular, blocarea transportului
intracelular
3. Exsudatia endointestinala - leziuni distructive epiteliale
(BII, atrofie vilozitara); obstacol/creșterea presiunii în vasele
limfatice (IC dr, pericardita constr, b Whipple, BC, TBC,
limfoame) –→ enteropatie exsudativa cu pierdere de
proteine, lipide, electroliti
4. . popularea bacteriană intestinală – determina modificari
morfologice ale mucoasei IS, tulburarea utilizarii L, G, aa, vit,
Diagnostic pozitiv în sdr de
malabsorbţie

1. Simptome și semne – diaree cronică

asociată cu sdr carențial
2. explorări paraclinice – confirmă sdr
carential + au scopul de a stabili etiologia
1. Simptome
Asimptomatic – evident doar in urma
explorărilor de laborator (ex – investigarea
unui sdr anemic)
Manifestarile clinice intestinale
1. diaree cronică secretorie, uneori cu
aspect de steatoree; poate lipsi
2. simptome nespecifice – inapetenta,
anorexie / hiperfagie, greata, varsaturi,
meteorsm, borborisme, flatulenta
3. disconfort abdominal, durere ce poate
sugera cauza (pancreatita cronica, BC,
Manifestări extraintestinale – sunt
expresia deficitului nutrițional si
realizează sdr. carential
1. scădere ponderală moderată – severă, cu astenie,
reducerea capacitatii de efort, depresie, hTA
2. semne de carenţă vitaminică
B1 – nevrită (parestezii, dureri)
B2 – glosita, stomatita, cheilita
Deficit de vitamine liposolubile daca exista steatoree
- ADEK
A – hemeralopie, xeroftalmie, hiperkeratoza foliculara
D – osteomalacie – dureri osoase, fracturi
K – sdr hemoragipar (gingivoragii, epistaxis, purpura)

3. paloare prin anemie feripriva sau macrocitara

4. manifestări determinate de
diselectrolitemie – hipocalcemie (slabiciune,
parestezii, semnul Chvosetk, Truseau)
5. formele severe, cronice, determina deficite
hormonale prin carenta de substrat proteic -
insuficienta hipofizara, tulburari de crestere
(nanism), hipogonadism (amenoree, infertilitate)
6. tot prin deficit proteic (hipoalbuminemie)–
edeme perimaleolare, hipotrofie musculara,
colectie pleurala, colectie peritoneala
 Explorări paraclinice
1. Biologic – confirmă consecințele sdr
malabsorbtiv
- anemie feripriva sau megaloblsatica
- hipo Ca, K, Na
- acidoza metabolică
- hipoproteinemie, hipoalbuminemie,
hipocolesterolemie
2. Examen de scaun – digestie (grăsimi), paraziţi;
steatocrit/24h, coprocultură
3. Gastroscopie, colonoscopie + biopsii din IS –
modificări structurale
4. Ecografie abdominală – pancreatită cronică?
5. Test respirator cu glucoză – suprapopulare
bacteriană
 SINDROMUL DIAREII
CRONICE
• Definiție – sdr diareic (scaun >300 g/zi) cu
durată peste 4 săptămâni
• Cauze:
• infecțioase sunt rare (la imunodeprimați); unele
infecții parazitare pot determina diaree cronică
• Neinfecțioase
• Schematic
a. diaree cronică cu malabsorbție
b. diaree cronică fără malabsorbție, sau
diaree hidroelectrolitică
• În funcție de aspectul scaunului, diareea cronică
poate fi - cu steatoree, apoasă, inflamtorie
 Diaree cronică cu sdr de malabsorbție

Malabsorbție enterocitară postenterocitară

preenterocitară
Maldigestie in lumenul Alterarea peretelui Digestia în lumen,
intetsinal prin deficit digestiv și a absorbția se
de secretie biliar sau enterocitelor efectuează corect,
pancreatică transportul spre vase
este afectat
boli pancreatice, enteropatia glutenică, Afectarea drenajului
colestază, populare boala Whipple, paraziți limfatic intestinal:
bacteriană BC a IS limfoame, boala
Whipple, TBC, BC
 Diaree cronică fără sdr de malabsorbție

- Diaree motorie – hipertiroidism, DZ, SII

- Osmotică - deficit dizaharidaze, laxative osmotice cu

sulfat de Mg, lactuloză

- Secretorie – colita microscopica, enterita radică. BII,

medicamente – laxative, diuretice; toxice – ciuperci,
cafea, alcool; toxine bacteriene alimentare – Staf
auresus, Cl perfringens, enterotoxine bacteriene,
acizi biliari,

- Alte – enteropatii exsudative, malabsorbția sărurilor

biliare, tulburări funcționale intetsinale
 DIAGNOSTIC POZITIV
• Simptome +++
• Diaree ce persistă >4 săptămâni – poate fi cu
steatoree, apoasă, inflamatorie
• +/- Manifestări ale sindromului de
malabsorbție
• Examen obiectiv
- general – semne de deshidratare – mai ales în
afectarea IS
- Semne ale sdr de malabsorbție (denutriție,
paloare etc)
- Febră (BII, TBC, b Whipple, limfoame)
- Artrită (BII, b Whipple)
- Limfadenopatie (b Whipple, limfoame)
- Neuropatie, hipotensiune ortostatică (DZ)
- Flush – sdr carcinoid
- Hiperpigmentare – b Whipple, enteropatia
•Explorări complementare

• HLG, Ca, Mg, Fe, feritina, albumina

• Probe inflamatorii – VSH, PCR
• TSH
• HIV
• Examen de scaun: coprocultură, ex
coproparazitologic, coprocitogramă, digestie
• Test respirator cu glucoză – pentru
suprapoulare bacteriană a IS
• Gastroscopie + biopsii duodenale,
colonoscopie + biopsii ileale + colice etajate
 Sindromul de intestin iritabil
• Cea mai frecventă suferință digestivă

• Caracterizat prin dureri abdominale și

tulburări de tranzit cu caracter cronic,
fără substrat organic decelabil

• Cauza – tulburări de motilitate,

hipersensibilitate viscerală, factori
biopsihoscoiali
 Diagnostic pozitiv în SII
1. Simptome +++
• Dureri/disconfort abdominal (debutate de cel
putin 6 luni) cu cel puțin două din următoarele
carecteristici:
• amliorate de defecație
• dureri asociate cu modificarea frecvenței
scaunelor
• dureri asociate cu modificarea
formei/consistenței scaunelor
• Alte simptome: balonare, flatulență, emisie
de mucus
-SII poate evolua cu diaree, cu constipație sau să fie
mixt

- În acest caz diareea are caracteristicile diareii

2. Examen obiectiv – în general normal,
eventual se palpează coarda colică

3. Explorările complementare – biologic –

relații normale; colonoscopie, gastroscopie –
cu biopsii – fără leziuni morfologice
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ
 Sindromul rectosigmoidian
in BII
• Afecţiuni inflamatorii intestinale de etiologie
necunoscută (sunt incriminați factori genetici, de
mediu si imuni), caracterizate printr-o evolutie cronică
marcată de perioade de exacerbări și remisiuni
• Sunt trei forme de BII: colita ulcerativă, boala Crohn si
colita nedeterminată
• Prevalenţa 1 caz la 200 locuitori in NV Europei;
incidenţa variază între 1-10 /100 000 locuitori, fiind
mai frecvente in tarile industrializate
• Există două vârfuri ale incidenţei - intre 15-25 ani,
respectiv 55-65 ani, si o preponderenta usoara a
sexului feminin
Fiziopatologia BII

• Expunerea la diverse atg intraluminale →activare

a macrofagelor + proces de toleranta imuna
mediat de Ly CD4
• Exista o predispozitie genetica – 10% din pacienti
au antecedente familiale deBII
• Se declanseaza un raspuns imunologic inadecvat
impotriva acestor atg cu eliberare de ck
proinflamatorii (IL 1,2, TNF alfa) si mediatori
inflamatori: histamina, PG D2, LT, PAF, factori
chemotactici)
Forme clinice de colita
ulcerativa
• Proctita (rectita) – 15-20 cm de MA 1/3 din
cazuri
• Colita stângă – formele care se extind pana
la fexura splenica – reprezinta 1/3 din cazuri
(unii diferentiaza si proctosigmoidita – CU
extinsa pana la 30 cm de la MA)
• Pancolita – forme ce se extind proximal de
flexura stânga – 1/3 din cazuri - apar
manifestari sistemice frecvente
Complicaţii intestinale ale CU
• HDI severa
• Megacolonul toxic – alterarea starii
generale, febra, dureri abdominale,
constipatie, timpanism la percutie, silentiu
abdominal, leucocitoza
• Perforaţia intestinală
• Displazia şi cancerul colonic (la varste mai
tinere, dupa 15-20 ani de evolutie, frecvent
multicentric, risc de 5-15%)
Complicatii extradigestive in
BII
A. manifestari extradigestive asociate
• Cutanate – eritem nodos, pioderma gangrenosum
• Afte bucale
• Oculare- conjunctivita, irite, uveite, episclerite
• artrite periferice – migratorii, seronegative,

B. manifestari inflamatorii cronice asociate

• colangita sclerozanta primitiva CSP
• spondilita anchilozanta / sacroileita (dureri sacrate,
lombosacrate)
 Clasificarea BC în funcţie de
localizarea leziunilor
• Ileita terminala 50%
• Colita 30%
• Locallizare ileo-collica – 20%
• Interesarea tractului digestiv superior <5%
• Atingere ano-prineala 20-50%
• De obicei debutul este insidios, prin episoade
diarice intermitente care pot precede dg cu
luni/ani
• !!! in 30% din cazuri exista complicaţii in
momentul diagnosticului (stenoza / fistula)
Simptomele in BC in funcţie de
localizare
• Forme ileale, ileocecale, ileocolice drepte- se
caracterizeaza prin dureri in FID, uneori sub forma sdr
apendicular; se palpeaza frecvent o impastare / un
bloc inflamator in FID; frecvent se asociaza cu diaree
apoasa
• In formele colice stangi sau pancolice – dureri
abdominale difuze + scaune diareice cu emisii de
produse patologice (mucus, puroi, sange)
• In formele extinse la IS – sdr subocluziv cronic +
scadere ponderala prin malabsorbtie; diareea poate
lipsi
• Formele localizate pe esofag – sdr esofagian / pe
stomac – sdr dispeptic ulceros
Complicatii ale BC
• Acute, in cursul puseelor de activare
• fistula si abces, rară peritonita acuta
• TVP
• Rar colita acută gravă

• Subacute
• Stenoze digestive - determina fie sdr Konig, fie
ocluzie intestinala acuta

• Pe termen lung
• Denutritie, carenţe
• Cresterea riscului de cancer
• Risc de amiloidoza secundara
 Explorări complementare în BII
1. Biochimic
• sdr inflamator (VSH, PCR), ± leucocitoza, ±
trombocitoza, anemie normo sau microcitara
• FA, GGT crescute – colangita sclerozanta
primitiva asociata CU
• Hipoalbuminemie, hiposideremie, electrolliti –
evalueaza deficitele nutritionale – modificate in
formele extinse
• Markeri serologici – nu se efectueaza sistematic
– pANCA pozitivi in > 40% din CU
– ASCA pozitivi la 2/3 din pacientii cu BC
2. Examinarea morfologică prin
endoscopie digestivă
- EDI / rectosigmoidoscopia – permite aprecierea
macroscopica a leziunilor, aprecierea extensiei si
prelevarea de biopsii pentru examen histologic,
aprecierea severitatii si a aparitiei complicatiilor
in CU; este insa contraindicata in megacolon
toxic, perforatie intestinala, forme
severe/fulminante

- colonosocpia cu examinarea ileonulului terminal –

examen cheie in BC
CU: Macro – stergerea desenului vascular, disparitia luciului
mucoasei, granularitate, ulceratii superficiale pleomorfe,
exudat mucopurulent, mucoasa friabila la atingere. In formele
vechi – mucoasa atrofica, ingustarea lumenului – microcolie,
microrectie, dehaustrarea colonului. Leziunile debuteaza din
rectul inferior, sunt dispuse continuu si omogen; limita
superioara cu mucoasa sanatoasa este neta; nu exista
interval de mucoasa sanatoasa, ileonul este normal.
Micro – ulceratii superficiale, infiltrat inflamator cu PMN Ne +
infiltrat inflamator cronic Ly Plasmo, modificari ale arhitecturii
criptelor, criptita, abces criptic
BC: Macro - leziuni discontinue, heterogene, cu arii de
mucoasa sanatoasa, care intereseaza colonul si/sau ileonul;
apar ulceratii aftoide patognomonice, sau ulceratii mai intinse
atat in suprafata, cat si in profunzime realizand aspect in
piatra de pavaj”, eritem, edem, fistule. Leziunile cicatriciale
sunt reprezentate de cicatrici albe, pseudopolipi, stenoze
Micro - leziunea caracteristica (30-50% cazuri) - granulomul
4. coprocultura – pentru a exclude o infectie cu
salmonella, Shigella, Campylobacter, Cl difficile, Yersinia
– dg diferential5.
5. Examenul radiologic – din ce in ce mai rar utilizat
Radiografia abdominala pe gol – se efectueaza daca
exista suspiciunea de megacolon toxic (calibrul
transversului > 6cm) sau perforatie / ocluzie intestinala

Irigografia – permite aprecierea extensiei

bolii,vizualizeaza complicatii – stenoze, tumori; in CU se
descriu spiculi marginali cu contur dintat, aspect in
buton de camasa, iar in faza cronica colon dehaustrat
cu calibru redus; in BC poate vizualiza stenoze, abcese,
fistule, cancer, aspect de ileon terminal spastic,
depozite mici de bariu, apoi ulceratii cu aspect
4.gastroscopia – daca exista simptome ce sa
sugereze localizare eso-gastro-duodenala in BC
5. videocapsula endoscopica – metoda sensibila, dar nu
de rutina; !!! sdr Konig – contraindica administrarea
capsulei
6. Alte explorări efectuate mai ales daca exista
suspiciunea de complicatii
a. Ecografia - aprecierea extensiei (ingrosarea peretelui
> 4mm in CU, 9-10 mm in BC, congestie vasculara
parietala), complicatii – colectii intraabdominale
b. CT abdominal cu contrast – de preferat in faza acuta
(sdr ocluziv, sau suspiciune de abces)
Entero CT – presupune si opacifierea tubului digestiv,
utila mai ales pt fistule enterale
c. Entero RMN abdominal - aceleasi indicatii cu CT
!!! Entero CT si entero RMN – permit explorarea
morfologica a IS in caz de BC
 Diverticuloza colica si diverticulita
acuta a sigmoidului
- patologie benigna frecventa in tarile dezvoltate (prevalenta
20-30%), cu un varf al incidentei in jur de 70 ani, favorizat
de regim sarac in fibre, AINS (favorizeaza diverticulita si
gravitatea)
- exista diverticuli congenitali (mai frecvent in cec) si dobanditi (hernierea
mucoasei si submucoasei printr-o zona mai slaba a peretelui – la n ivelul
penetrarii vaselor colice), localizati predominant pe sigmoid

- cei mai multi pacienti cu diverticuloza sunt asimptomatici;

simptomele in diverticuloza necomplicata sunt durere in
FIS ameliorata de defecatie, emisie de gaze, balonare,
constipatie/diaree, flatulenta, eliminare rectala de mucus, cu
sensibilitate la palpare in FIS
- complicatii – hemoragie diverticulara, inflamatie/infectie =
diverticulita, abces sigmoidian, peritonita generalizata,
Tromboza arterială
TEREN - există angor mezenteric şi un teren
ateromatos
- frecvent există factori agravanţi ai
ischemiei – vârsta avansată, hipovolemie,
deshidratare, debit cardiac scăzut
- tabloul se instalează mai lent si domina
tabloul de ocluzie digestivă (meteorism,
silentiu abdominal, greturi, vărsaturi, oprirea
tranzitului pentru fecale si gaze apare mai
tarziu)
Gravitatea ischemiei depinde de exisenta unei
circulatii colaterale
Ischemia non ocluzivă

- secundară unei insuficienţe circulatorii cu

ischemie mezenterica prin debit scazut
prelungit
- TEREN - apare la pacienŢi din servicii de ATI,
in stare de şoc (cardiac, septic), ce necesită
tratament vasopresor
- tabloul se instaleaza progresiv, cu meteorism
– care poate fi singurul simptom
Tromboza venoasă
TEREN - există factori de risc – trombofilie,
infecţii/inflamaţii intraabdominale
(apendicită, sigmoidită, pancreatita acută,
BII), ciroză, sarcină; compresia venei
meznterice printr-o masa tumorala
- tabloul clinic se instalează lent – dureri
abdominale peristente
- Obiectiv – sensibilitate la palpare, zgomote
hidroaerice diminuate
 Cauze de HDI
1. Afectiuni colonice
- prima suspiciune, mai ales > 50 ani – cc colorectal
- hemoragie diverticulara
- angiodisplazie
- colita ischemica, de iradiere (anamneza!!!),
infectioasa
- polipi
- BII
-consum de AINS, anticoagulant
2. Afectiuni ale intestinului subţire: diverticul Meckel,
tumori, ileite, malformatii vasculare
3. Afectiuni anorectale – fisura, hemoroizi, fistule
 Simptome asociate care pot
orienta spre etiologia sângerării

- sânge rosu + dureri anorectale in cursul defecatiilor –

fisuri, hemoroizi trombozati, ulcer rectal
- diaree, tenesme rectale, dureri in FIS, rectoragii,
fistule perianale, febra, anorexie, scadere ponderala -
BII
- durere abdominala epigastrica au periombilicala
intensa, urmata de hemoragie masiva – ruptura de
anevrism aortic
- sangerare masiva fara dureri abdominale la varstnic –
hemoragie diverticulara (sangerarea se opreste
spontan); la copii, tineri – diverticul Meckel
- angiodisplaziile pot determina in 1/4 din cazuri
melena, in 1/4 din cazuri sangerare masiva
nedureroasa si in restul situatiilor anemie feripriva
prin pierderi oculte-
- la un pacient cu HTP hemoragia prin ruptura
hemoroidala poate fi masiva. La fel poate fi insa si
hemoragia variceala
- dureri abdominale, tenesme, astenie, anorexie,
scadere ponderala, simptome urinare – cancer
colorectal
Cauze de ocluzie a IS
- Stenoze parietale nontumorale – hematom de perete
(supradozaj de anticoagulant), BC, stenoza post-
ischemica (dupa infarct sau strangulare fara rezectie)
- tumori obstructive (adenocarcinom, limfom intestinal,
metastaze)
- Bezoari, corpi străini, ascarizi, ileus biliar
- carcinomatoza peritoneala
- prin strangulare – ocluzie pe bride sau aderente,
hernie incarcerata, invaginatie intestinala acuta
(determina ocluzie+ischemie) – la copil idiopatic – ileo-
cecale; diverticulul Meckel (favorizeaza volvulusul)
- compresiuni din exterior – chist ovarian, fibrom uterin,
abces intraabdominal
- ileus functional – sigmoidita, colecistita, PA,
hemoperitoneu, hipotiroidism, glob vezial, colica renala
Ocluzia intestinului gros -
cauze
- cancer rectosigmodian principala cauza de ocluzie mecanica
a colonului
- stenoza inflamatorie pe diverticulita
- fecalom – mai ales la varstnic, imobilizat la pat, cu patologie
proctologica, – poate determina falsa diaree, sau
pseudoincontinenta
- corpi straini
- ocluzie prin strangulare – volvulus al sigmei +++ (varstnic >
70 ani, cu constipatie, meteorism asimetric) sau cecal
- ocluzia functionala a colonului - pseudoobstructia intestinala
(barbati > 60 ani) sdr Ogilvie
forme familiale de CCR
1. PAF - 1% din CCR; AD, gena APC
(supresoare tumorala)din CCR (risc de cc la
40 ani 100%)
2. HNPCC – 2-5% din CCR; cauza - inactivarea
sistemului MMR MisMatch Repair, AD, risc de
CCR pe parcursul vietii 50-80%; cc apare <
50 ani, sunt cc slab diferntiate, care
afecteaza frecvent colonul drept
- !!! anamneza trebuie sa identifice in familie,
la rude de gradul intai sau 2 unul din cc din
spectrul HNPCC: colorectal, endometru, IS,
renal,
CONSTIPAȚIA FUNCȚIONALĂ
(ROMA III)
• Absența oricăror modificări organice care să
explice constipația
• prezența a două sau mai multe din
următoarele simptome pe o perioadă > 6
luni, în peste 25% din situații
• efort la defecație
• senzația de evacuare incompletă
• folosirea unor manevre ajutătoare pentru
eliminarea scaunului
• Scaun de consistență crescută (uneori cu aspect
de schibale – “fecale de oaie”)
 CONSTIPAȚIA HABITUALĂ
•A.Cea mai frecventă
Examinări formă
morfologice: au scopul de a decela
o cauză organică a constipației
• Mai frecventă la femei
1. Colonoscopia
• Factori favorizanți
• are indicație mai ales dacă tulburarea de tranzit
• reducerea funcției de
e recent instalată lapresă a musculaturii
un pacient > 50 ani, sau
dacă există(multipare,
abdominale simptomeeventrații,
de alarmă (rectoragii,
hernii, vârstnici,
scădere ponderală)
denutriți, sarcină)
•• Sedentarismul,
vizualizează mucoasa (“aspectul
imobilizarea delamelanosis
prelungită pat,
coli” sugerează
bolile febrile abuzul de laxative), modificări
de calibru de tipul megadolicocolon, sau stenoze
• Dieta săracă în fibre
(benigne, maligne)
•• Eliminarea micului dejun – dispare reflexul gastro-
permite biopsia rectală dacă există suspiciune
colic
de boală Hirshsprung
•Medicamente – opiacee, antispastice,
2. radiografia abdominală pe gol – prin
antiparkinsoniene, sucralfat, mdc cu Ca, Al, Fe,
contrastul produs de aer poate detecta mase
blocante de canale de Ca
 MANOMETRIA ANORECTALĂ
• Permite aprecierea presiunilor de repaus ale
sfincterului anal
• A continenței sfincterului anal în anumite
condiții (de ex la tuse)
• Apreciază sensibilitatea rectală la distensie (la
pacienții cu diskezie, frecvent prima zenzație
apare la peste 200 ml aer)
• Apreciază modificările presionale ce apar în
timpul efortului de defecație – etapă esențială
pentru diagnosticarea diskeziei
ASPECT MANOMERIC DE
DISKEZIE

• În timpul efortului de defecație, în mod

normal, crește presiunea intrarectală (prin
contractarea musculaturii abdominale) și
scade presiunea sfincterului anal pentru a
permite evacuarea materiilor fecale
• În diskezie fie presiunea sfincterului anal nu
se modifică, fie crește
 1. CONSTIPAȚIA DE
TRANZIT
Mecanism - prin hipotonie/atonie / hipertonie cu
segmentarea bolului fecal
•Cauze:
• Atonie (intereseaza colonul drept): mixedem,
hipopotasemie, diabet, sarcină, cașexie
• Hipertonie (intereseazaă descendentul și
sigmoidul): opiacee, procese iritative vecine
 2. CONSTIPAȚIA TERMINALĂ
SAU DE EVACUARE
(DENUMITĂ ȘI DISCHEZIE
ANO-RECTALĂ)
• cel mai frecvent tip de constipație, cel mai
adesea fiind favorizată de refuzul repetat de a
răspunde impulsurilor de evacuare rectală
• Alte cauze: leziuni anale (anită, fisuri,
tromboză hemoroidală), inflamații de
vecinătate (anexite, prostatită)
 3. CONSTIPAȚIA PRIN
RETENȚIE
• Cauza – anomalii de volum ale colonului
(megacolon – colon cu calibru mult mărit,
megarect, dolicocolon – colon lung) fie
congenital, fie favorizat de retenția fecală
cronică
• Se poate asocia cu formarea fecalomului (la
copii, vârstnici)
• Fecalomul – masă stercorală voluminoasă
• cauză de “diaree” falsă prin iritație locală sau
incontinență anală la vârstnicii instituționalizați
• Poate determina și simptome de ocluzie
intestinală joasă
4. CONSTIPAȚIA PRIN
OBSTRUCȚIE
• Stenoze benigne/maligne – polipi, cancer
colorectal, boala Crohn stenozantă, bride,
compresiuni din exterior, volvulus al sigmei
• Aganglionoza – boala Hirschsprung (absența
celulelor ganglionare ale plexului submucos
și mienteric) – absența relxării sfincterului
anal intern consecutiv distensiei rectale
5. CONSTIPAȚIA PRIN DEFICIT
DE REZIDII
• Conținut intestinal mult redus ( - anorexie,
post, diete f stricte) determină absența
stimulării motilității
• Cauza principală - dieta săracă în fibre,
 Mecanismele fiziopatologice ale
malabsorbtiei – frecvent se suprapun
mai multe mecanisme
1. maldigestia (digestia luminala si parietala de contact)
insuficienta de secretie (de Hcl, pancreatica), deficit de saruri
biliare (sdr colestatice, hepatite), accelerarea tranzitului
intestinal (lipsa de timp)
2. Malabsorbtia – afectarea absorbtiei propriu-zise (de exemplu
reducerea suprafetei absorbtive postoperator sau prin leziuni ale
mucoasei IS – BC, enteropatia glutenica EG), tulburarea
metabolismului intracelular sau blocarea transportului
intracelular (boli cu determinism genetic – ex
abetalipoproteinemia)
3. exsudatia endointestinala
– leziuni distructive epiteliale (BII, atrofie vilozitara)
- obstacol/cresterea presiunii in vasele limfatice (IC dr, pericardita
constr, b Whipple, BC, TBC, limfoame) – in toate aceste situatii
4. popularea bacteriana intestinala –
determina modificari morfologice ale
mucoasei IS, tulburarea utilizarii L
(deconjugarea sarurilor biliare),
malabsorbtia G (consum competitiv,
disfunctia mucoasei), malabsorbtia aa
(metabolizare bacteriana, enteropatie
exsudativa), malabsorbtie B12, tulb metabol
apei, electrolitilor (sdr diareic asociat)

Afectiuni extradigestive – boli CV, endocrine

(hipertiroidism, hipoparatiroidism, b
Addison), metabolice (DZ), colagenoze
(sclerodermie, LES, S Sjogren)
Mecanismele diareii
1. Osmotică – prin prezența în lumen a unei substanțe
greu absorbabile ce determină aflux de apă și
electroliție în IS proximal, accelerarea tranzitului
depășind capacitatea de reabsorbție colică – deficit
dizaharidaze, laxative osmotice cu sulfat de Mg,
lactuloză – scaune dependente de ingestie
2. Secretorie -cresterea secreției de apă, electroliți și
scăderea absorbției (medicamente – laxative,
diuretice; toxice – ciuperci, cafea, alcool; toxine
bacteriene alimentare – Staf auresus, Cl perfringens,
enterotoxine bacteriene, acizi biliari) – diaree
apoasă, voluminoasă, independentă de
ingestie
3. Diaree prin distrucție enterocitară și inflamație
–
Ușoară - infecții (virusuri, paraziți, coli enteropatogen),
citostatice, radioterapie, alergia alimentară, colita
microsocpică
Severă – infecții – Shigella, E coli enteroinvaziv,
Salmonella, Campylobacter, Yersinia, b Whipple;
Mecanism autoimun - boala celiacă, BII, limfoame

4. diaree motorie – prin hipermotilitate – tranzit rapid

cu evacuarea precipitată a conținutului enteral în
colon, depășind capacitatea de absorbție a acestuia;
hipertiroidism, stări emotive, substanțe iritante
transportate hematogen (toxice exogene), excitarea
enteroceptorilor intestinali (inflamație bacteriană,
alergică); prin hipomotilitate – determină
contaminare bacteriană, modificarea metabolismului
DIAREEA MOTORIE

• Forma cea mai frecventă de diaree cronică

• Frecvent scaunele sunt matinale sau
postprandiale, imperioase, cu reziduri
alimentare
• Cauza cea mai frecventă este idiopatică
• Alte cauze – hipertiroidismul, neuropatia
diabetică
 DIAREEA CRONICĂ PRIN
MALDIGESTIE
• Mecanism – diminuarea enzimelor și compușilor
chimici responsabili de digestia alimentelor și
transformarea lor în compuși simpli absorbabili
• Clinic cea mai evidentă este malabsorbția de
grăsimi, cu apariția scaunului steatoreic
• Scaunul va conține alimente nedigerate (fibre
musculare, amidon, lipide)
• Se asociază cu scădere în greutate, malabsorbția
de vitamine liposolubile ADEK și consecințele lor
clinice (osteomalacie, alterarea coagulogramei),
anemie, denutriție proteică, edeme
• Cauzele principale: pancreatita cronică,
Diareea cu steatoree Diaree apoasă Diaree inflamatorie
Steatoree Sânge, leucocite, PMN în
scaun
+febră, dureri
abdominale
Pancreas, sdr colestaza, Boli ileale, malabsorbtie Exista modificări
intestin subțire (atrofie acizi biliari, tumori morfologice ale
vilozitară) neuroendocrine, intestinului /colonului
Sdr intestin iritabil
Tulburarea digestiei Răspunde la suprimarea BII
intraluminale: boli ingestiei: carența Gastroenterita
pancreatice, colestază, dizaharidazică, boli eozinofilică
populare bacteriană ileale (rezecție, bypass) Enterită cronică de
cu malabsorbție de acizi iradiere
biliari
Modificarea mucoasei NU răspunde la
absorbtive: enteropatia suprimarea ingestiei –
glutenică, boala tumori (VIP, carcinoid,
Whipple, paraziți gastrinom), DZ, sdr iS
scurt, diaree cronică
idiopatică, disfuncție
ileală cu malabsorbția
acizilor biliari
Boala Whipple
•Afecțiune sistemică de etiologie bacteriană (Tropheryma Whippelli -
actinomicetă) caracterizată histologic prin prezența macrofagelor cu
material PAS pozitiv

•Determină afectare intestinală cu malabsorbție (prin infiltrat inflamator

cu macrofage în corion și în ggl mezenterici), dureri articulare, tuse,
febră
•Macrosocpic – vilozități intestinale tumefiate