Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
bacteriene
parazitare
alergene –alimentare (capsuni, ciocolata,
e.t.c.) medicamente.
substante de origine industriala
autoantigenele - orice organism normal produce
in mod continuu cantitati mari de autoantigene,
limitate sau sechestrate de catre o serie de
bariere morfofunctionale care impiedica
contactul sistemului imunitar cu aceste
autoantigene,-> NU apar raspunsuri fata de
acestea. Patologic, ca urmare a deteriorarii
barierelor morfofunctionale e posibil contactul
autoantigenelor cu diversele elemente ale
sistemului imunitar-> raspunsuri imune
autoreactive -> boli autoimune.
tumorale– orice organism normal elaboreaza
celule tumorale (cca. 200 – 250 / 24 h). Acestea
sunt insa recunoscute de catre sistemul imunitar
dupa prezenta Ag specifice. Aceasta recunoastere
conduce la distrugerea lor, procesul =
supraveghere imunologica antitumorala.
virale – marea majoritate a virusurilor isi includ
propriul genom in genomul celulei gazde →
ulterior componentele virale se sintetizeaza ca
niste componente proprii organismului.
Ag. sunt substante capabile sa activeze
limfocitele Ag-specifice.
Limfocitele Ag-specifice = limfocite T sau B care
prezinta pe suprafata lor receptori antigenici, in
constitutia carora exista un situs combinativ
pentru Ag, capabil sa interactioneze cu Ag
inductor.
Interactiunea e posibila datorita faptului ca
situsul are o conformatie complementara celei a
Ag inductor -> activarea limfocitelor Ag-
specifice cu generarea unui raspuns imun.
1. Umoral: actiunea limfocitelor B->Ac
2. Celular: actiunea limfocitelor Tc-> citokine
imunogene
1. Selectia clonala
- selectia de catre Ag dintr-un repertoriu
preexistent de limfocite doar pe acelea care
sunt Ag specifice
- limfocitele B au situsuri combinative diferite
- selectie clonala = recunoasterea Ag de catre
limfocite NU poate fi realizata decat daca
limfocitul Ag specific se afla in stare de
repaus (G0 a ciclului mitotic).
2. Activarea clonala si transformarea blastica
= consta in activarea metabolica a limfocitelor Ag
specifice
- ca urmare a activarii, celula trece din faza G0
(repaus) in interfaza (G1-S/G2)
- ajunsa in interfaza, ea se transforma morfologic in
limfoblast.
3. Expansiunea clonala
- limfocitele activate incep sa se divida
- prin diviziuni mitotice successive => cresterea
numarului de limfocite per clona activate, de aceea
etapa se numeste expansiune clonala
- clonele produc Ac Ag specifici. Ei prezinta situsuri
combinative pentru Ag, capabile sa recunoasca Ag
inductor.
Sunt produsi de celulele B ca raspuns la Ag
Sunt alcatuiti din 4 lanturi polipeptidice: 2
lanturi grele identice si 2 lanturi usoare
identice, unite prin legaturi disulfidice pentru
a forma o configuratie in Y.
Lanturile grele si usoare au o regiune
variabila-V- si una constanta-C-.
Reg V sunt localizate la capetele
aminoterminale ale bratelor in Y-contin multi
AA diferiti, care determina specificitatea Ig.
Reg C-secventa relativ constanta de AA.
Fab=fragmentul de legare a Ag;
Fc=fragmentul cristalizabil; contine majoritatea regiunilor C; e
responsabil de activarea complementului;
Exista 5 tipuri de lanturi grele, care definesc
5 clase de Ig:
Ig M
Ig G
Ig A
Ig E
Ig D
Ig M=primul Ac format dupa expunerea la un
nou Ag. Circula in principal in spatiul
intravascular, se complexeaza cu Ag si-l
aglutineaza si poate activa complementul, in
consecinta facilitand fagocitoza.
Ig G=cel mai raspandit izotip de Ig din ser;
prezent in spatiile intra- si extravasculare. Ig G
este principalul Ig circulant produs dupa
reimunizare (rasp imun sec). Ig G protejeaza
impotriva bacteriilor, virusurilor si toxinelor si
este singurul izotip care traverseaza placenta.
Exista 4 subclase de Ig G: (1), (2), (3), (4) si difera
in functie de abilitatea de a activa complementul.
Ig A apare la suprafata mucoaselor, in ser si
in secretii (saliva, lacrimi, secretii din tractul
resp, GI, colostru) in care asigura o aparare
antibacteriana si antivirala precoce.
Ig D exprimat in principal pe suprafata
celulelor B inocente, influentand maturarea
celulelor B-functia lui Ig D circulant este
necunoscuta.
Ig E prezent in concentratii mai scazute in ser
si in secretiile mucoase ale tractului
respirator si GI. Ig E se leaga cu o mare
afinitate de receptorii cel mastocitare si pe
bazofile si in concentr mica pe alte cel
hematopoietice inclusiv cel dendritice. Daca
alergenul uneste 2 molecule Ig E de suprafata
legate de supraf cel mastocitare sau bazofile,
celulele degranuleaza, eliberand mediatori
chimici care determina un raspuns alergic.
Nivele crescute de Ig E in boli atopice(astm
extrinsec, rinita alergica) si inf parazitare.
Pacienta A.G. în varsta de 13 ani, din BV, fără
antecedente heredo-colaterale şi personale
patologice semnificative, se internează în
data de 12.02.2016 pentru: dureri
retrosternale cu iradiere în umărul drept,
dispnee uşoară. Simptomatologia a apărut
afirmativ cu 4 zile înaintea internării.
Greutate = 63kg, Înălţime = 160cm, Indice de
Masă Corporală = 24, stare generală
mediocră, subfebrilă (37,5 C), fără adenopatii
decelabile clinic, MV uşor diminuat la baza
hemitoracelui stâng, fără raluri, dispnee
mixtă uşoară, saturaţia de O2=92%, AV =
100 bătăi/min, zgomote cardiace ritmice,
bine bătute, fără sufluri, TA = 110/60mmHg
Abdomen suplu, depresabil.
Investigaţii paraclinice la internare (data
12.02.2016):
Hb = 11,2g/dl, Ht = 33,1%, MCV=85,4fl,
MCH=28,6pg, MCHC=33,5g/dl,
L=10190/mmc, Ly = 16,7%, N = 68,8%,
Tr = 151000/mmc, frotiu periferic neutrofile
cu nucleu polilobat,
VSH = 52 mm/1h, fibrinogen 479 mg,
CRP = 9,83 mg/dl, ASLO = 511 UI/ml, probe
renale normale.
Investigaţii imagistice. Radiografia
pulmonară: transparenţă pulmonară în limite
normale, cordul cu diametrul transvers uşor
mărit. Ecografie abdominală: splină mărită cu
diametrul longitudinal de 13,5 cm, fără lichid
în cavitatea peritoneală. Ecografie cardiacă
14.02.2017: FE = 50%, sept interatrial şi
interventricular intacte, lamă fină de lichid în
pericard (5 mm) → pericardită. EKG:
tahicardie sinusală, fără modificări ale
segmentului ST si undei T.
Diagnostic de etapă: pericardită acută cu
următoarele argumente:
Medulara:
sediul plasmocitelor,
predomina limfocitele B.
Functiile ggl limfatici:
Analize de lab:
LEU: 8000/ µL
Bil T: 1,1 mg/dl
PCR: 17 mg/dl
• Regulated by CRH
from hypothalamus
and by feedback
levels of blood
concentrations
1. Control by
circadian rhythm
(Diurnal rhythm) –
morning rise
2. Stress:
hypoglycaemia,
physical stress etc.
Not stored:
◦ rate of synthesis = rate of release
Synthesize rhythmically and controlled by
irregular pulses of ACTH, influenced by
light and major pulses occur early in the
morning and after meals
Glucocorticoids act via their receptors
located in nucleus (GR)
GRs are widely distributed and located
almost in all cells of the body
They are made up of almost 800 amino
acids
Aldosterone is the prototype of mineralocorticoid
effects
Acts on the distal tubule to enhance absorption of
Na+
Increase excretion of K+ and H
Similar effects occur in colon, sweat gland and
salivary gland
Deficiency of mineralocorticoid action leads to –
dilutional hyponatraemia, hyperkalamia, acidosis,
massive loss of Na+ and decreased EFC volume
(essential for survival)
-VII+VIII-
Autoimmunity: “misdirected”
Autoimmunity Origins
Horror autotoxicus= literally, the horror of self-toxicity.
After joint involvement, the next most common signs are skin
manifestations.
A classic butterfly rash across the nose and cheeks may develop.
Autoimmunity – SLE
One-half to two-thirds of all patients exhibit evidence of
renal involvement, with diffuse proliferative
glomerulonephritis (DPGN), deposition of immune
complexes in the subendothelial tissues and thickening of the
basement membranes.
All of these can lead to renal failure, the most frequent cause
of death in patients with SLE.
Autoimmunity – SLE
For a clinical diagnosis of lupus to be made, 4 of 11 specific
criteria must be present: malar rash, discoid rash,
photosensitivity, oral ulcers, arthritis, serositis, renal
disorder, neurological disorder, hematologic disorder,
immunologic disorder, and presence of antinuclear
antibodies.
Autoimmunity – SLE
SLE is associated with more than 25 autoantibodies.