Absolut Toate Grilele Microbi

GRILE MICROBI
1. Virusurile se caracterizeaza prin următoarele:

A) Au metabolism propriu
B) Au ambii acizi nucleici
C) Sunt inerte în afara celulei gazdă
D) Sunt sensibile la antibiotice
E) Sunt paraziți obligatorii intracelulari
2. *Cromozomul bacterian este format din:

A) ADN polimeraza
B) Transpozoni
C) O moleculă dublu spiralată de ADN
D) Bacteriofagi
E) Fragmente de inserție
3. *Afirmație adevărată despre rezistența dobândită sau imunitatea antiinfecțioasă:

A) Discriminează selful de non-self
B) Comună tuturor indivizilor unei specii
C) Cuprinde mecanismele de recunoaștere a agenților infecțioși
D) Reprezentată de totalitatea mecanismelor constituționale care se opun penetrării
microorganismelor în organism
E) Cuprinde factorii genetici
4. In cazul analizei macroscopice a LCR se urmăresc următoarele aspecte:

A) Turbiditatea
B) Cantitaea
C) Culoarea
D) Mirosul
E) Prezența depozitului
5. Germenii care dau cel mai frecvent faringite sunt:

A) Staphylococcus aureus
B) Paeruginoasa
C) Proteus
D) Streptococcus pneumoniae
E) Streptococcus pyogenes
6. *Coci Gram pozitivi dispusi in diplo:

A) Streptococi
B) Haernophilus influenzae
C) Stafilococi
D) Pneumococi
E) Meningococi
7. In cazul dizenteriei bacilare aspectele macroscopice patognomonice ale scaunului sunt:

A) Scaube mucopurulente
B) Scaune cu consistenta tare
C) Scaune sanguinolente
D) Scaune cu larve parzaitare
E) Scaune moi
8. Dezinfectia aerului se poate face:

A) Lampi cu radiatii UV
B) Lampi cu radiatii gama
C) Prin nebulizare de substante dezinfectante
D) Cu oxid de etilena
E) Cu plasma cu gaz
9. Examenul microscopic orienteaza diagnosticul bacteriologic in cazul urmatoarelor produse

patologice:
A) LCR
B) Puroi
C) Sange
D) Exudat faringian
E) Urina
10. Mediul Champan este:

A) Selectiv pt streptococi
B) Diferential pe baza fermentarii lactozei
C) Selectiv pt stafilococi
D) Diferential pe baza fermentarii glucozei
E) Diferential pe baza fermentarii manitolului
11. Urmatoarele probe se contamineaza in timpul eliminarii din organism cu flora normala
atraiectelor de eliminare:
A) Sange
B) Sputa
C) Urina
D) LCR
E) Exudat faringian?
12. Exemple de celule prezentatoare de antigen(CPA):????

A) Celule dendritice
B) Limfocite B
C) Macrofage alveolare
D) Celule Kupfer hepatice
E) Limfocite T
13. Raspunsul imun secundar se deosebeste de cel primar prin:

A) Afinitatea anticorpilor fata de antigen este mai mare
B) Faza de descrestere este mai scurta
C) Clasa de anticorpi este igM
D) Titrul de anticorpi de 10 ori mai mare
E) Faza de latenta este mai scurta
14. Examenul macroscopic are valoare pt urmatoarele probe biologice:

A) Exudatul faringian
B) Sange
C) Sputa
D) Puroi
E) Urina
15. Urmatoarele afirmatii privind reactiile de hipersensibilitate sunt adevarate:

A) Reactiile de tip III sunt reactii citolitic-citotoxice, mediate de anticorpi formati fata de
antigenele de pe suprafata celulelor, cu participarea complememtului, macrofagelor si
celulelor K
B) Reactiile de hipersensibilitate de tip II se datoreaza anticorpilor IgM IgG
C) Boala serului este o reactie de tip II generalizat?
D) Glomerulonefrita acuta poststreptococica are la baza mecanismul reactiei de
hipersensibilitate de tip III
E) Alergia de contact (eczema de contact) este o reaxtie de hipersensibilitate de tip I
16. Identificare a bacteriilor pe baza testelor biochimice si de patogenitate intereseaza:

A) Producerea de hidrogen sulfurat
B) Modificarea mediului prin fermentarea unor zaharuri din continutul lui
C) Secretia unor enzime
D) Prezenta pigmentilor
E) Opacitatea sau transparenta coloniilor
17. *Mediul Lowenstein Jensen este folosit pt izolarea:

A) Bacilului Koch
B) Bacilului difteric
C) Bacilul tusei convusive
D) Dermatofitilor
E) Bacilului carbunos
18. Recoltarea sangelui pentru hematocultura se face:

A) La 3-4 ore dupa toaleta cavitatii bucale , gargarisme cu antiseptice sau ingestia de alimente
B) Dupa o clatire energica a cavitatii bucale cu ser fiziologic (nu se folosesc solutii antiseptice)
C) Dimineata inainte de a consuma alimente lichide sau solide
D) Imediat ce frisonul si a facut aparitia
E) Inainte de initierea antibioterapiei
19. Afirmatia adevarata despre metabolismul bacterian:

A) Are ca scop cresterea bacteriilor
B) Reprezinta procesele prin care bacteria isi procura substante nutritive din mediu
C) Este reprezentat de reactii catabolice
D) Stafilococul are habitat strict intracelular
E) Este reprezentat de reactii anabolice
20. *Sterilizarea prin caldura umeda se face cu ajutorul:

A) Oxid de etilena
B) Plasma
C) Pupinel
D) Etuva
E) Autoclav
21. Care din urmatoarele antibiotice sunt beta-lactamine:

A) Penicilinele rezistente la penicilinaze
B) Aminoglicozidele
C) Glicopeptidele
D) Penicilinele naturale
E) Cefalosporinele
22. Plasmidele se clasifica in:

A) Plasmide de rezistenta
B) Plasmide de virulenta
C) Plasmide de sex sau Factor F
D) Plasmide virale care paralizeaza bacterii
E) Plasmide represoare
23. *Adevarat despre endotoxine:

A) Sunt specifice speciei
B) Sunt transformate în anatoxine
C) Au proprietati neurotoxice
D) Produse de bacterii Gram pozitive
E) Produc reactii de alarma benefice organismului
24. Care dintre urmatoarele afirmatii despre virulenta este adevarata?

A) Este un caracter de gen
B) Bacteriile oportuniste produc infectii la persoane neimunizate
C) Reprezinta gradul de virulenta al unei tulpini in cadrul speciei
D) Este un caracter de specie
E) Cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care microorganismele produc infecții
25. Afirmatii adevarte despre anticorpi:

A) IgM este un pentamer
B) Concentratia normala de IgM este atinsa la 1 an
C) IgA secretor este un dimer
D) IgD este receptor de suprafata pentru limfocitele B
E) IgE se leaga de suprafata polimorfonuclearelor neutrofile
26. Etapele diagnosticului bacteriologic sunt:

A) Identificarea agentului etiologic
B) Identificarea anticorpilor specifici in ser
C) Examenul macroscopic
D) Examenul microscopic
E) Recoltarea produselor biologice
27. In maternitate se administreaza urmatoarele vaccinuri:
A) Vaccin Calmette Guerin (BCG)
B) Vaccin polimielitic
C) Vaccin hepatitic B
D) Vaccin diftero-tetanic (DTP)
E) Vaccin rejeolic-rubeolic-oreion (RRO)
28. Afirmatii adevarate despre antibiotice:

A) Clindamicina este un inhibitor al sintezei proteice
B) Cloramfenicolul este bacteriostatic cu spectru larg
C) Linezolidul este activ pe Gram negativi
D) Eritromicina este un macrolid
E) Colistinul este antibiotic de rezervă pe S.aureus meticilino-rezistent (MRSA)
29. La nivelul cavitatii bucale urmatorii factori sunt bariere externe ale rezistentei naturale:
A) Actiunea de spalare a salivei
B) pH-ul
C) Enzimele
D) Lizozimul
E) Secretia de acizi grasi
30. La pupinel se sterilizeaza:

A) Unele pulberi
B) Sticlaria de laborator
C) Instrumentar chirurgical si stomatologic
D) Obiecte din portelan
E) Materialul contaminat de laborator
31. Rolul capsulei este in:

A) Diferentierea bacteriilor Gram pozitive/negative
B) Schimbul de substante cu mediul inconjurator
C) Aderenta bacteriilor
D) Locomotie
E) Schimbul de informatie genetica dintre bacterii
32. Identificare a bacteriilor pe baza testelor biochimice si de patogenitate intereseaza:????

A) Opacitatea sau transparenta coloniilor
B) Producerea de hidrogen sulfurat
C) Prezenta pigmentilor
D) Modificarea mediului prin fermenatrea unor zaharuri din continutul lui
E) Secretia unor enzime
33. Pentru a produce o infectie microrganismele trebuie sa parcurga mai multe etape. Care dintre
urmatorii sunt factori de patrundere si aderenta?
A) Capsula
B) Endotoxinele
C) Cilii
D) Fimbriile
E) Fibronectina
34. Rolul peretelui celular al bacteriilor:

A) Asigura forma bacteriilor
B) Asigura protectia membranei citoplasmatice
C) Este in asigurarea rezistentei elastice a bacteriilor
D) Implicat in colonizare
E) Implicat in diviziunea bacteriana
35. Afirmatii adevarate despre rezistenta bacteriilor la antibiotice:

A) Scaderea permeabilitatii peretelui celular este un mecanism genetic
B) Se realizeaza cel mai frecvent prin transferul plasmidelor de rezistenta de la o bacterie la
alta
C) Mutatiile reprezinta suportul genetic al rezistentei
D) Se poate realiza prin modificarea sediului tinta
E) Poate fi naturala sau dobandita
36. Rolul biologic al complementului este:

A) In citoliza
B) In secretia de citokine
C) In declansarea inflamatiei
D) In secretia de interferon
E) In opsonizare
37. Afirmatii adevarate despre coloratiile utilizate in microbiologie:

A) Coloratia cu albastru de metilen este o coloratie simpla
B) Coloratia Gram utilizeaza lugolul cu rol de fixare
C) Coloratia Ziehl Nielsen este folosita pentru colorarea bacteriilor acido-alcoolo-rezistente
D) Escherichia coli este o bacterie Gram pozitiva
E) Stafilococii se coloreaza in albastru
38. Germenii multirezistenti (MDR) sunt:

A) S.aureus rezistent la penicilina (MSSA)
B) S.aureus meticilino-rezistent (MRSA)
C) P.aeruginoasa MDR
D) Enterococul rezistent la macrolide
E) Enterococul rezistent la vancomicina (VRE)
39. In prim a zi a diagnosticului bacteriologic se efectueaza urmatoarele etape:

A) Examen macroscopic
B) Identificarea
C) Insamantarea pe medii de cultura
D) Teste biochimice
E) Interpretarea antibiogramei
40.
41. 1). Clostridium tetani:
42. a). bacili gram pozitivi anaerobi, mobili, cu cili peritrichi, necapsulaţi, sporulaţi, cu sporul
dispus terminal (aspect de "măciucă")
43. b). coci gram pozitivi dispuşi în grămezi, imobili, aerobi, facultativi anaerobi, catalazo-
pozitivi, nesporulaţi, de regulă necapsulaţi
44. c). coci gram pozitivi, dispuşi în lanţuri mai mult sau mai puţin lungi, imobili, nesporulaţi,
uneori capsulaţi
45. d). bacili gram negativi de dimensiuni medii cu capetele rotunjite, cu dispoziţie în general
necaracteristică
46. e). bacili gram pozitivi sub formă de bastonaşe lungi, cu capete retezate drept, izolaţi, în
perechi, sau lanţuri scurte cu sporii situaţi central
47.
48. pag.155 curs, R:a
49.
50.
51.
52.
53.
54. 4). Clostridium botulinum este agentul patogen al:
55. a). tetanos
56. b). gangrena gazoasă
57. c). actinomicoză cervico-facială
58. d). botulism
59. e).colagenoză
60. pag.157 curs, R:d
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67. 7). Clostridium perfringens se izolează pe:
68. a). mediul Löwenstein-Jensen
69. b). mediul AABTL
70. c). mediul Istrati-Meitert
71. d). mediul geloză-chocolat
72. e). mediul CDC
73. pag.189 LP, R:e
74.
75. 8). Bacilii gram negativi strict anaerobi sunt cuprinşi în:
76. a). familia Bacteroidaceae
77. b). familia Enterobacteriaceae
78. c). familia Micrococcaceae
79. d). familia Spirochaetaceae
80. e). familia Neisseriaceae
81. pag.191 LP, R:a
82.
83. 9). Cocii gram negativi strict anaerobi pot produce:
84. a). acnee juvenilă
85. b).peritonită
86. c).pioree alveolară
87. d). gangrena gazoasă
88. e). tetanos
89. pag.192 LP, R:c
90.
91.
92. 10). Pentru izolarea bacteriilor anaerobe se folosesc:
93. a). mediul mediul Tinsdale
94. b). mediul Mac Conkey
95. c). mediul Chapman
96. d).medii neselective: medii nutritive pe bază de agar-sânge, suplimentate cu vitamina K1
şi hemină
97. e).mediul AABTL
98.
99. pag.186 LP, R:d
100.
101.
102.
103. 15).Următoarele genuri din cadrul bacililor gram pozitivi nesporulaţi sunt oportunişti
patogeni:
104. a). Clostridium
105. b). Actinomyces
106. c). Mobiluncus
107. d). Bacteroides
108. e). Propionibacterium
109. pag.159 curs, R:b,c,e
110.
111.
112. 17). Actinomicoze:
113. a). se transmit de la om la om
114. b). nu s-a evidenţiat transmiterea de la om la om
115. c). pot afecta toate grupele de vârstă
116. d). infecţiile se clasifică în funcţie de organele afectate
117. e). nu se transmit din surse externe (sol, apă)
118. pag.159 curs, R:b,c,d,e
119.
120. 23). Au fost raportate tulpini de B.fragilis:
121. a). rezistente la tetraciclină, cefotaxime, cefoperazonă, clindamicină
122. b). sensibile la kanamicină
123. c). sensibile la vancomicină
124. d). sensibile la colistin
125. e). rezistente la penicilină (prin producere de β lactamază)
126. pag.163 curs, R:a,e
127.
128. 24). Actimomicozele sunt infecţii endogene clasificate în funcţie de organele
afectate:
129. a). actinomicoza cervicofacială
130. b). actinomicoza cutanată
131. c). actinomicoza toracică
132. d). actinomicoza sistemului nervos central
133. e). actinomicoza pelvină
134. pag.159-160 curs, R:a,c,d,e
135.
136.
137.
138. 28). Clostridium perfringens:
139. a). se multiplică mai ales în ţesuturile lezate (postraumatic, postchirurgical)
140. b). se multiplică în ţesuturile intacte
141. c). se multiplică în ţesuturile în care există ischemie locală
142. d). este considerat a fi agentul etiologic principal al gangrenei gazoase, infecţie
invazivă gravă
143. e). este considerat a fi agentul etiologic principal al gangrenei gazoase, infecţie
neinvazivă
144. pag.154 curs, R:a,c,d
145.
146.
147.
148. 30). Bacteriile strict anaerobe:
149. a). se dezvoltă în aerobioză
150. b). se dezvoltă numai în absenţa oxigenului
151. c). sunt implicate în etiologia unor infecţii uşoare la om
152. d). sunt implicate în etiologia unor infecţii severe la om
153. e). numeroase specii colonizează în mod normal tegumentul, mucoasele oro şi
nazofaringiană, tractul gastro-intestinal şi tractul uro-genital
154. pag.152-153 curs, R:b,d,e
155.
156.
157.
158.
159. 35). Actimomicozele cervico-faciale:
160. a). se manifestă sub forma unor infecţii acute
161. b). apar frecvent ca procese cu dezvoltare lentă şi nedureroasă
162. c). sunt infecţii exogene
163. d). semne patognomonice: ţesuturile fibrozate, cicatrizate şi supuraţiile
164. e). apar după consum de miere de albine
165.
166. pag.160 curs, R:a,b,d
167.
168.
169.
170.
171.
172. 40). Bacteroides fragilis:
173. a). este cea mai importantă specie a genului
174. b). peretele celular al B.fragilis este lipsit de capsulă polizaharidică
175. c). LPS din structura peretelui celular are o activitate endotoxinică intensă
176. d). LPS din structura peretelui celular are o activitate endotoxinică redusă
177. e). tulpinile patogene de Bacteroides sunt în general capabile de a tolera expunerea
la oxigen
178. pag.162 curs, R:a,d,e
VARIANTA 4
Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect

1.Clasificarea Lancefield pe baza structurii antigenice a streptococilor este după natura:
a. antigenului flagelar H
b. antigenului K
c. antigenului somatic O
d. antigenului polizaharidic C
e. antigenului de înveliş Vi
R: d LP pag. 111
2. Clostridiile gangrenei gazoase sunt:

a. bacili gram pozitivi, nesporulaţi, facultativ sau strict anaerobi, colonizează pielea şi
suprafaţa mucoaselor
b. bacili gram pozitivi, aerobi, sporulaţi, cu sporul dispus central
c. bacili gram pozitivi, anaerobi (aerotoleranţi), sporulaţi, cu sporul dispus central
d. bacili gram negativi, strict anaerobi, pleomorfi în dimensiune şi formă
e. coci gram pozitivi, strict anaerobi
pag.154 curs, R:c
3. Mycobacterium tuberculosis este un germen:
a. natural patogen pentru animale;

b. condiţionat patogen pentru om şi animale;
c. natural patogen pentru om;
d. înalt patogen pentru om;
e. condiţionat patogen pentru om.
R: d (curs p. 165)
4. Izolarea bacililor tuberculoşi se face pe următoatele medii:

a. m. Bordett-Gengou;
b. m. Thayer-Martin;
c. geloză sânge;
d. m. Löwenstein-Jensen;
e. m. Mac Conkey.
R: d. (curs p. 178)
5. Germenii genului Bordetella sunt:
a. coci gram negativi

b. coci gram pozitivi
c. fungi
d. cocobacili gram negativi
e. bacili gram pozitivi
R: d curs pag.138
6. Eritemul migrator este produs de:
a. Borrelia burgdorferi;
b. Borrelia recurrentis;
c. Rickettsia prowazeki;
d. Bordetella pertusis;
e. Coxiella burnetti.
R: a (curs p. 189)
7. Factorii de virulenţă ai Mycoplasma pneumoniae sunt:
a. antigenul glicolipidic
b. adezina P1
c. antigen somatic de gen
d. polizaharide
e. antigene de suprafată, specifice de grup
Răspuns B 196 curs
8. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ADN este dublu spiralat cu excepţia:
a. Poxvirusurilor
b. Adenovirusuri
c. Herpesvirusuri
d. Parvovirusuri
e. Papovavirusuri
Răspuns: D
Curs pag. 223
9. Dermatofiţii necesită pentru creşterea pe mediile de cultură:

a. 24 de ore
b. 48 de ore
c. 72 de ore
d. 5 zile
e. 2-3 săptămâni
(Răspuns corect e-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
10. AgHBs este un antigen de suprafaţă al:
a. virusului hepatitic A
b. virusului gripal tip A
c. virusului HIV
d. virusului hepatitic B
e. streptococului de grup B.
D Pag. 284 – 285
11. Calea de pătrundere a HAV în organism este:
a. parenterală
b. sexuală
c. verticală
d. intrafamilială
e. fecal – orală.
E Pag. 278
12. Virusul hepatitic C aparţine familiei:
a. Picornaviridae
b. Hepadnaviridae
c. Flaviviridae
d. Circoviridae
e. neîncadrat.
C Pag. 291
13. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ARN este simplu spiralat cu excepţia:
a. Paramyxovirusuri
b. Rabdovirusuri
c. Reovirusuri
d. Ortomyxovirusuri
e. Togavirusuri
Răspuns: C
Curs pag. 223

14. Cel mai frecvent germene implicat în etiologia brucelozei este:
a. B. melitensis
b. B. abortus
c. B. suis
d. B. canis
e. B. bovis
R: a curs pagina 143
15. Antibioticul de electie pentru tusea convulsiva este:

a. imipenem
b. cloramfenicol
c. oxacilina
d. tetraciclina
e. eritromicina
R: e curs pagina 141
16. Caracterele culturale întâlnite la genul Proteus sunt:

pe mediile selective lactozate prezintă "fenomenul de cameleonaj"
a. pe mediile selective lactozate formează colonii lactozo-pozitive
b. între două tulpini diferite însămânţate pe acelaşi mediu se formează linia de
demarcaţie a lui Dienes
c. dezvoltă colonii care au fost asemănate cu “capul de meduză”
d. pe mediul CIN coloniile sunt semitransparente, cu marginile clare şi centrul
roşu
pag.94 curs, R:c
17. Care din următoarele afirmaţii despre micoplasme sunt adevărate:
a. se colorează Ziehl-Nielsen
b. sunt cele mai mari bacterii
c. nu se găsesc în natură
d. se colorează Giemsa
e. nici un răspuns corect
Răspuns D
18. Cocii gram negativi strict anaerobi sunt reprezentaţi de genul:
a. Prevotella
b. Veillonella
c. Bacteroides
d. Fusobacterium
e. Actinomyces
pag.192 LP, R:b
19. N. gonorrhoeae:
a. este prezent numai la persoanele infectate

b. poate coloniza în mod normal tractul genital atât la bărbat cât şi la femeie
c. nu este în exclusivitate un patogen uman
d. în transmiterea infecţiei importante sunt numai persoanele simptomatice
e. riscul de infecţie la femei după un singur contact infectant cu bărbatul
infectat este mult mai mic decât varianta inversă
pag.63 curs, R:a
20. După morfo-tinctorialitate leptospirele sunt:
a. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi;

b. bacili, gram pozitivi, necapsulaţi, sporulaţi, imobili, stric aerobi;
c. cocobacili bram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, imobili, cacultativ
anaerobi;
d. bacterii spiralate, necapsulate, nesporulate, mobile, strict aerobe;
e. bacterii spiralate, necapsulate, sporulate, mobile, facultativ anaerobe.
R: d (curs p. 191)
Următoarele întrebări au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte
21. Pe mediul Gundel Tietz se pot observa:
3 tipuri de colonii : gravis, mitis şi intermedius
2 tipuri de colonii : gravis şi mitis
2 tipuri de colonii : gravis şi intermedius
5 tipuri de colonii notate de la T1 la T5
colonii friabile de culoare neagră intensă
pag.132 LP, R:a,e

22. Sindromul şocului toxic stafilococic:
se caracterizează prin febră, hipotensiune arterială şi eritem scarlatiniform
este produs de exfoliantină
este produs de enterotoxine
este produs de toxina şocului toxic 1 (TSST-1)
a fost descris mai frecvent la femei care utilizează tampoane intravaginale
R: a, d, e Curs pag. 16
23. Germenii condiţionat patogeni din familia Enterobacteriaceae sunt:
a. Enterobacter
b. E. coli
c. Shigella
d. Citrobacter
e. Yersinia
pag.71 curs, R:a,b,d
24. Identificarea tulpinilor acromogene de Pseudomonas aeruginosa se face pe baza testelor

biochimice:
a. utilizarea glucozei pe cale oxidativă

b. produce arginin-dehidrolază
c. produce H2S
d. fermentează glucoza cu producere de gaz
e. produce coagulază
R: a, b LP 173
25. Complicaţiile infecţiei rujeolice pot fi:

a. encefalomielita acută
b. infecţia urinară
c. encefalita acută infecţioasă
d. faringo-amigdalita
e. pneumonia cu celule gigante.
A C E Pag. 305
26. Profilaxia gripei se poate realiza prin:
a. măsuri generale
b. chimioprofilaxie
c. administrarea de vaccinuri
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de antiinflamatoare.
A B C Pag. 301
27. HBV se poate transmite prin:
a. expunere perinatală
b. contact sexual
c. cale fecal – orală
d. picăturile Pflüge
e. sânge şi produse din sânge contaminate.
A B E Pag. 284
28. Virusurile Marburg şi Ebola se caracterizează prin :
a. a.infectează şi determină leziuni multiple într-un număr foarte mare de ţesuturi

şi organe
b. b.transmiterea interpersonală se realizează prin contact cu sânge şi organe
infectate
c. c.replicarea are loc la nivelul splinei, ficatului,ganglionilor limfatici,pancreasului,
rinichiului,creierului
d. d.macrofagele şi monocitele gazdei reprezintă ţinte principale ale acestor virusuri
e. e.niciun răspuns corect
Răspuns a,b,c,d pag.328
29. Bolnavii cu HIV sunt predispuşi la infecţii grave cu microorganisme "oportuniste":
a. a.Pneumocystis carinii
b. b.CMV
c. c.Esherichia coli
d. d.Candida
e. e.Toxoplasma gondii
Răspuns a,b,d,e pag.318
30. În infecţia cu virusul rabic produsele patologice sunt reprezentate de:
a. a.exudat nazal
b. b.salivă
c. c.materii fecale
d. d.lichid cefalorahidian
e. e.sânge
Răspuns b,d,e pag.314
31. Efectul antiviral al Acyclovirului (Zovirax) este limitat numai la:
a. Virusul varicelo-zosterian
b. Virusul citomegalic
c. Virusul Epstein-Barr
d. Virusul herpes simplex tip1
e. Virusul herpes simplex tip 2
Răspuns: A, D, E
Curs pag. 244
32. Caracteristicile familie Herpesviridae sunt:
a. genomul este ADN

b. sunt virusuri anvelopate
c. genomul este ARN
d. virionii sunt de formă paralelipipedică
e. sunt virusuri nude
Răspuns: A, B
Curs pag. 262
33.Interferonii sunt un grup de substanţe care prezintă proprietăţi:
a. antibacteriene
b. antitumorale
c. antivirale
d. antiparazitare
e. imunomodulatoare
Răspuns: B, C, E
Curs pag. 242
34. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de celelalte microorganisme sunt:
a. dimensiunea redusă care le permite să traverseze filtrele bacteriologice

păstrându-şi infecţiozitatea;
b. genomul viral posedă ambele tipuri de acid nucleic,
c. sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare
şi existenţă;
d. posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau
sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei;
e. nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau
Răspuns: A, C, E
Curs pag. 220
35. Mucegaiurile includ următoarele genuri:

a. Aspergillus
b. Histoplasma
c. Epidermophyton
d. Penicillium
e. Cryptococcus
(Răspuns corect ad-pg 217-219 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
36. Următoarele afirmaţii despre Helicobacter pylori sunt false

a. omul este principalul rezervor de infecţie
b. nu se poate transmite prin contact interuman
c. a fost identificat la 70-100% din pacienţii cu gastrite, ulcere gastrice şi duodenale
d. are frecvenţă mai mare la indivizii cu nivel socio-economic crescut
e. a mai fost izolat şi din salivă, materii fecale, mucoasă duodenală
R b,d pag 112
37. Vibrio parahaemolyticus este caracterizat prin
a. determină gastroenterite acute

b. determină infecţii extraenterale(otite, conjuntivite, pneumonii, infecţii ale
plăgilor)
c. este un coc gram pozitiv
d. este un coc gram negativ
e. este cea mai importantă cauză a diareilor estivale din Japonia
R a,b,e pag101
38. Febra Q:
a. este produsă de Coxiella burnetti

b. calea de transmitere este verticală
c. infecţia se poate transmite şi prin vectori - căpuşele pot transmite boala de la un
animal la altul
d. este produsă de S. aureus
e. calea de transmitere este sexuală
Răspuns AC 202 curs
39. Micoplasmele:
a. necesită medii speciale, lichide sau solide
b. cresc pe geloză-sînge
c. cresc la orice temperatură
d. necesită anumite condiţii de temperatură, pH, umiditate
e. nu cresc pe medii uzuale
Răspuns AD 213 indreptar
40. Virulenta germenilor din genul Gardnerella este corelata cu:

a. capacitatea lor de a adera la suprafata celulelor epiteliale
b. prezenta capsulei
c. concentratia microbiana ridicata
d. prezenta sporilor
e. sinergismul cu germenii anaerobi
R: a, c, e curs pagina 131
41. Urmatoarele afirmatii despre bruceloza sunt adevarate:
a. se poate transmite prin consum de lapte nepasteurizat sau branzeturi

b. este o zoonoza
c. are caracter de boala profesionala
d. diagnosticul este bacteriologic si serologic
e. este frecvent intalnita la copii
R: a, b, c, d curs pagina 143
42. Haemophilus influenzae se poate izola pe urmatoarele medii de cultura:
a. Mac Conkey
b. Geloza sânge simpla sau cu infuzie de cord-creier
c. Wilson Blair
d. Istrati-Meitert
e. Geloza chocolate
R: b,e curs pag.128
43. Boreliile produc următoarele afecţiuni:
a. febra Q;
b. febra recurentă;
c. boala Brill-Zinser;
d. boala Lyme;
e. febra de tranşee.
R: b, d (curs p. 187)
44. Testele nespecifice (netreponemice) care determină IgG şi IgM (VDRL şi RPR) pot da reacţii
fals pozitive în următoarele afecţiuni:
a. boli acute febrile;
b. vaccinare recentă;
c. sarcină;
d. boli autoimune;
e. tuberculoză.
R: a, b, c, d (curs p. 184)
45. Structura antigenică a T. Pallidum este reprezentată de:
a. antigene poliozidice;
b. antigene proteice;
c. endotoxina;
d. cardiolipin;
e. antigene fimbriale.
R: a, b, d (curs p. 181)
46. Acido-alcoolo-rezistenţa micobacteriilor se datorează peretelui celular bogat în:
a. peptidoglicani;
b. acid micolic;
c. ceruri;
d. alcali;
e. mureină.
R: b, c (curs p.167)
47. Exotoxina tetanică prezintă două componente:
a. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului nervos central

b. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului cardiovascular
c. tetanolizina cu efect cardiotoxic
d. tetanolizina cu efect toxic renal
e. tetanolizina ce acţionează asupra sistemului nervos central
pag.190 LP, R:a,c
48. Pe mediile lactozate următorii germeni din familia Enterobacteriaceae formează colonii lactozo-
pozitive (fermentează lactoza):
a. Proteus
b. Salmonella
c. E. coli
d. Klebsiella
e. Shigella
pag.73 curs, R:c,d
49. Germenii din familia Enterobacteriaceae care produc infecţii extraintestinale sunt:
a. Salmonella
b. E. coli
c. Klebsiella
d. Shigella
e. Proteus
pag.75 curs, R:b,c,e
a. Salmonella
b. E. coli
c. Klebsiella
d. Shigella
e. Proteus
51. Escherichia coli are urmatoarele caractere generale:
a. sunt bacili lactozo-pozitivi

b. sunt germeni condiţionat patogeni
c. elaborează enzime cu caracter proteolitic
d. sunt bacili gram-negativi în general mobili (cu cili peritrichi)
e. sunt germeni strict aerobi
52. Listeria monocytogenes:
a. Tulpinile virulente elaborează o - hemolizină, listeriolizina O

b. Tulpinile virulente elaborează trei tipuri distincte de toxina:A, B şi C
c. Tulpinile virulente elaborează şapte tipuri antigenice de enterotoxine
d. Unele tulpini elaborează exfoliantina Aşi B
e. listeriolizina O, este asemănătoare cu streptolizina O a streptococului - hemolitic
pag.53 curs, R:a,e
53. Corynebacterium diphteriae se izolează pe:
a. mediul Tinsdale
b. mediul Gundel Tietz
c. mediul Istrati-Meitert
d. mediul Löffler
e. medii ce conţin telurit
pag.131 LP, R:a,b,d,e
54. Produsele patologice tipice recoltate în infecţiile gonococice sunt:
a. exudat nazal
b. exudat faringian
c. sânge şi lichid articular
d. secreţie uretrală
e. secreţie cervicală
pag.64 curs, R:d,e
55. Neisseria meningitidis prezinta urmatoarele caractere:

a. are habitat strict uman
b. se izolează de la mamifere si păsări
c. este un germen oxidazo-pozitiv
d. este un germen oxidazo-negativ
e. este un germen nepretenţios nutritiv
pag.66 curs, R:a,c
56. Streptococcus pneumoniae are următoarele caractere morfotinctoriale pe frotiuri colorate Gram:
a. diplococi, gram negativi, reniformi

b. diplococi gram pozitivi lanceolaţi
c. au aspect caracteristic de flăcări de lumânare care se ating cu bazele
d. pot fi încapsulaţi
e. bacili gram pozitivi dispuţi în diplo în sensul lungimii
R: b, c, d LP pag. 121
57. Complicaţiile poststreptococice sunt reprezentate de:

a. scarlatina
b. reumatismul articular acut
c. cardita reumatismală
d. glomerulonefrita acută
e. coreea
R: b, c, d, e LP pag. 112
58. Teste de patogenitate utilizate pentru identificarea S. aureus:
a. evidenţierea hemolizinelor
b. prezenţa coagulazei libere şi a clumping factorului
c. evidenţierea fibrinolizinei
d. fermentarea manitolului în mediul Chapman
e. fermentarea lactozei în mediul Istrati-Meitert
R: a, b, c, d LP pag. 108
59. Infecţiile invazive şi generalizate determinate de S. aureus sunt reprezentate de:
a. foliculite
b. furuncule
c. carbuncule
d. osteomielita şi artrita septică
e. febra reumatismală
R: a, b, c, d Curs pag. 13, 14
60. Neisseriile se izolează pe următoarele medii:
a. mediu Thayer- Martin

b. mediul Bordet-Gengou
d. geloză-chocolate
e. mediul Löffler
pag.64 curs, R:a, d
61. Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt urmatoarele:
a. sunt bacili lactozo-negativi

b. sunt bacili întotdeauna patogeni
c. sunt bacili gram negativi, capsulaţi
d. sunt bacili scurţi, dispuşi în diplo în sensul lungimii
e. sunt bacili aerobi, facultativ anaerobi
pag.92 curs, R:c,d,e
62. Virulenţa leptospirelor se datorează:
a. hemolizinei;
b. endotoxinei;
c. antigenului Vi;
d. exotoxinei;
e. antigenelor flagelare.
R: a, b, c (curs p. 192)
63. Dermatofiţiile mâinii sunt afecţiuni:
a. în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame

b. pruritul este nesemnificativ
c. pruritul este semnificativ
d. atingerea poate fi bilaterală
e. atingerea este obligatoriu bilaterală
(Răspuns corect abd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
64. Din punct de vedere morfologic brucelele patogene pentru om sunt:
a. cocobacili gram negativi

b. cocobacili gram pozitivi
c. bacterii strict anaerobe
d. oxidazo si catalazo pozitive
e. bacterii imobile, necapsulate
R: a, d, e curs pagina 142
65. Infecţiile exogene produse de clostridii sunt:
a. tetanosul
b. sindrom Ritter
c. meningococemia fulminantă (Sd.Waterhouse Friderichsen)
d. artrita septică
e. gangrena gazoasă
pag.153 curs, R:a,e
66. Granulomul tuberculos este o leziune care apare în
a. tuberculoza primară;
b. tuberculoza secundară;
c. sensibilizarea de tip întârziat la tuberculină;
d. tuberculoza miliară;
e. granulia tuberculoasă.
R: a, b, d, e (curs p. 171)
67. Pricipalii factori de virulenţă ai enterobacteriilor sunt:
a. endotoxina sau lipopolizaharidul

b. capsula
c. sinteza de exotoxine
d. secreţia de coagulază
e. fimbriile
pag.74 curs, R:a,b,c,e
68. Micobacteriile atipice produc:
a. tuberculoza la om;
b. tuberculoza la animale;
c. infecţii pulmonare;
d. ulcere cutanate;
e. meningite atipice.
R:c, d (curs p. 167)
69. Clostridiile pot produce:

a. septicemii postpartum
b. septicemii postabortum
c. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de enterotoxine
d. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de endotoxine
e. difteria
pag.154 curs, R:a,b,c
70. Caracterele culturale ale genului Klebsiella:
a. pe geloză-sânge produce colonii de tip S, mari, rotunde, bombate, netede, cu

margini regulate, hemolitice şi pigmentate
b. pe geloză-sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenuşii, mucoase (aspect de
cultură ce curge pe suprafaţa mediului)
c. pe geloză-sânge cresc sub forma unor valuri concentrice care invadează
toată placa
d. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii mari, mucoide, iniţial "lactozo-
pozitive" (galbene), apoi, după 24 de ore "lactozo-negative"(verzi)
e. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii transparente de culoare verde
(culoarea mediului), cu centrul de culoare neagră datorită producerii de
hidrogen sulfurat
pag.157 LP, R:b,d
71. Structura antigenică a enterobacteriilor:

a. antigenul somatic O este prezent la bacteriile mobile
b. antigenul somatic O face parte din peretele celular
c. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip - împart grupele în
tipuri
d. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de grup - împart genul în
grupe
e. antigenul capsular K este de natură polizaharidică sau proteică
72. Escherichia coli prezintă următoarele antigene:
a. antigene O
b. antigene H
c. antigene Vi
d. antigene HBs
e. antigene K
pag.88curs, R:a,b,e
73. Chlamydia pneumoniae:
a. Este cauză importantă de sarcini extrauterine

b. Produce trachomul
c. Este agentul unor infecţii de tract respirator la om: faringite, bronşite
d. Transmiterea de la om se face pe cale sexuală
e. Transmitere este exclusiv umană
Răsp CE 206 curs
74. Demonstarea toxigenezei la Corynebacterium diphteriae poate fi efectuată prin:
a. Reacţia ASLO
b. Testul Elek in vitro
c. Testul la bacitracină
d. Test de neutralizare in vivo (pe cobai)
e. Testul la optochin
pag.46-47 curs, R:b,d
75. Sindroamele toxice produse de S. aureus sunt:
a. sindromul şocului toxic

b. scarlatina
c. febra puerperală
d. toxiinfecţii alimentare
e. dermatita exfoliativă
76. Caracterizati gonococul:
a. sunt bacili gram pozitivi

b. creste pe medii complexe în atmosferă cu CO2 6-10%
c. este agent etiologic al meningitei bacteriene
d. este agentul etiologic al uretritei la bărbaţi
e. sunt diplococi cu aspect reniform gram negativi
pag.60-62 curs, R:b,d,e
77. Care dintre urmaroarele proprietati caracterizeaza meningococii:
a. sunt bacterii pretenţioase

b. determină scarlatina
c. sunt diplococi gram negativi, reniformi, imobili, nesporulaţi, aerobi
d. produc streptolizina O
e. aproximativ 90% din infecţii sunt cauzate de serogrupul Y
pag.66-67 curs, R:a,c
78. Identificarea tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa se bazează pe:

a. caracterele morfologice
b. caracterele culturale
c. reacţia oxidazei-pozitivă
d. prezenţa pigmentului caracteristic
e. creşterea la 30C
R: a,b,c,d Curs 118
79. Despre vibrionul holeric se poate afirma
a. secretă factori enzimatici care le permit accesul la celulele enterale

b. enterotoxina vibrionului holeric este cel mai important factor de
patogenitate
c. difuzează in sânge determinând în cazuri grave septicemie
d. determină o toxiinfecţie alimentară acută cu evoluţie variabilă de la un
pacient la altul
e. enterotoxina secretată este de natură lipidică fiind formată din trei
subunităţi
R a,b,d pag 99
80. Gonococul cunoaşte urmatoarele căi de transmitere:
a. digestivă
b. prin picăturile lui Pflűgge
c. sexuală
d. insecte hematofage
e. la nou născut în timpul naşterii
pag.60-63 curs, R:c,e
81. Stafilococii coagulazo-negativi se diferenţiază de S. aureus prin:
a. absenţa peptidoglicanului din peretele celular

b. absenţa acizilor teichoici din peretele celular
c. absenţa coagulazei libere
d. absenţa catalazei
e. absenţa unor factori de virulenţă
R: c,e Curs pag. 19, 21
82. Streptococul de grup B este implicat în:
a. infecţii urinare
b. infecţii neonatale
c. toxiinfecţii alimentare
d. scarlatină
e. febră tifoidă
R: a, b LP pag. 119
83. Genul Acinetobacter cuprinde bacili:
a. gram-negativi
b. anaerobi
c. aerobi
d. oxidazo-negativi
e. oxidazo-pozitivi
R: a,c,d Curs 122-123
84. Izolarea leptospirelor se face pe următoarele medii de cultură:

a. geloză sânge;
b. m. Bordett-Gengou;
c. m. Lowenstein-Jensen;
d. m. Korthof;
e. m. Fletcher:
R. d, e (LP p. 205)
85. Haemophilus influenzae poate determina:
a. otita medie
b. sinuzita
c. vaginoza bacteriana
d. epiglotita
e. pneumonia
R: a, b, d, e curs pagina 127
86. Haemophilus ducreyi:
a. este agentul etiologic al unei infectii cu transmitere sexuala

b. necesita factorul X pentru crestere
c. necesita factorul V pentru crestere
d. necesita ambii factori pentru crestere
e. nu necesita nici un factor de crestere
R: a, b curs pagina 130
87. Favusul este:
a. produs de T. schoenleinii
b. o dermatofiţie a pielii păroase a capului,
c. mai frecvent la femei şi copii
d. responsabil de alopecia cicatriceală
e. produs de E. floccosum
(Răspuns corect abcd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
88. Spiculii se caracterizează prin:
a. au funcţie de absorbţie
b. sunt formaţiuni specifice virale
c. au funcţia de penetrare în celula gazdă
d. sunt formaţiuni codificate de virus
e. nu sunt formaţiuni specifice virale
Răspuns: A, B, C, D
Curs pag. 227
89. Care din următoarele sunt chimioterapice antivirale:
a. Acyclovir
b. Cloramfenicol
c. Zidovudin
d. Foscarnet
e. Trimetoprim sulfometoxazol
Răspuns: A, C, D
Curs pag.243-247
90. Diagnosticul în infecţia HIV se realizează prin :
a. a.ELISA
b. b.confirmare Western blot
c. c.examen direct(identificare ARN viral sau proviral)
d. RIA, RIPA
e. frotiu colorat Gram
91. Virusul HIV infectează :
a. celulele hepatice
b. celulele epiteliale
c. limfocitele CD4-pozitive
d. macrofagele
e. celulele dendritice
Răspuns c,d,e pag.317
92. Produsele patologice în infecţia cu virusurile Marburg şi Ebola sunt:
a. sânge
b. lichid de lavaj nazo-faringian
c. urină
d. biopsii cutanate
e. materii fecale
93. Virusul rujeolic:
a. se transmite pe cale respiratorie

b. produce o erupţie maculo – papuloasă
c. profilaxia se realizează cu vaccin viu atenuat
d. apariţia erupţiei denotă un răspuns imun precar
e. este un virus de tip ADN.
A B C Pag. 305, 306
94. Serologia virusurilor gripale implică decelarea anticorpilor specifici de tip şi subtip prin:
a. hemaglutinoinhibare
b. seroneutralizare
c. fixarea complementului
d. ELISA
e. cultivare pe geloză sânge.
Pag. 300. A B C D
95. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:
a. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P.

mirabilis şi P. vulgaris
b. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P.
penneri şi P. mixofaciens
c. Determinante pentru Proteus sunt antigenele somatice O şi antigenele
flagelare H
d. Determinante pentru Proteus sunt antigenele capsulare K şi antigenele
de suprafaţă Vi
e. Infecţiile oculare sunt cele mai frecvente afecţiuni determinate de P.
mirabilis
pag.95 curs, R:a,c
96. Genul Klebsiella cuprinde:
a. bacili gram-negativi, scurţi, cu capetele rotunjite, imobili, nesporulaţi,

capsulaţi, dispuşi în diplo
b. bacili gram-negativi scurţi, cu capetele rotunjite, cu polimorfism
accentuat, foarte mobili (au cili peritrichi), nesporulaţi, necapsulaţi
c. bacili gram pozitivi, scurţi, neramificaţi, cu capetele rotunjite, dispuşi în
palisade sau în lanţuri
d. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept, dispuşi izolat sau în lanţuri
e. 4 specii importante în patologia umană: K. pneumoniae, K. oxytoca, K.
ozenae şi K. rhinoscleromatis.
pag.92curs, R:a,e
97. E. coli enterotoxigen (ETEC):
a. produce două toxine Shiga-like, denumite verotoxine

b. secretă enterotoxine termolabile sau termostabile codificate plasmidic
c. penetrează, ca şi shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică şi
pe care le distrug, determinând un sindrom diareic dizenteriform
d. este considerat o cauză a diareei persistente la copiii din ţările
subdezvoltate
e. produce forme uşoare de enterită sau un sindrom diareic holeriform
pag.89 curs, b,e
98. Următoarele afirmaţii despre S. aureus sunt corecte:
a. anumite tulpini pot cauza toxiinfecţii alimentare

b. determină infecţii ale plăgilor
c. poate fi cauza primară a unor artrite septice la pacienţi cu tulburări de
dinamică articulară
d. ocazional poate determina laringită obstructivă
e. determină dermatita exfoliativă
R: a, b, c, e Curs pag. 14, 15
99. Streptococii viridans:
a. fac parte din flora normală a faringelui

b. pot produce endocardite bacteriene
c. sunt implicaţi în etiologia cariilor dentare
d. produc scarlatina
e. produc fasceita necrozantă
R: a, b, c Curs pag. 23 LP pag. 120
100. Pentru diagnosticul diferenţial dintre streptococul viridans şi pneumococ se

cercetează:
a. sensibilitatea la bacitracină
b. sensibilitatea la optochin
c. hidroliza hipuratului de sodiu
d. biloliza
e. hidroliza esculinei
R: b, d LP pag. 120
GRILE MICROBIOLOGIE
1.Genul Vibrio se caracterizează prin
a. bacili gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili
b. bacili gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, imobili
c. in condiţii necorespunzătoare de viaţă pot fi bacili mici, drepţi sau pleomorfi
d. coci gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili
e. coci gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili
R a,c pag 97
a. este un bacil gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă
b. creşte pe medii de cultură selective, suplimentate cu săruri biliare
c. posedă lipopolizaharidul O care conferă specificitate serologică de grup
d. este un coc gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă
e. la nivelul flagelului polar se găseşte antigenul H ce induce formarea de anticorpi
R a,b,c,e pag 98-99
6. Următoarele afirmaţii despre holeră sunt false
a. vibrionii nu difuzează în sânge
b. la nivel intestinal se ataşează de microvilii de la nivelul epiteliului ciliat
c. la nivel intestinal se multiplică şi eliberează mucinaze,endo- şi enterotoxina
d.după multiplicare la nivel intestinal pătrund in sânge şi eliberează toxine
e. perioada de incubaţie este de peste 10 zile

R d,e pag 99-100
7.
8. Diagnosticul serologic in holeră este caracterizat prin
a. titrul lor creşte în 10-12 luni de la îmbolnăvire
b. anticorpii apar în ziua 5-7 de la debut
c. constă în evidenţierea aglutininelor antiholerice în sânge
d. la purtătorii sănătoşi nu au fost evidenţiate titruri aglutinante
e. titrul lor scade în 1-2 luni de la vindecare
R b,c,e pag 164lp 101
11. Vibrio vulnificus este caracterizat prin
a. cauzează septicemii şi suprainfecţii ale plăgilor cutanate
b. diagnosticul se bazează pe izolarea vibrionului din materiile fecale
c. la nivel cutanat determină eritem vezicular şi bulos urmat de necroză
d. consumul de stridii, moluşte şi crustacee reprezintă principala sursă de producere a

infecţiilor sistemice
e. boala apare de regulă la pacienţi cu suferinţă hepatică preexistentă sau talasemii
R a,c,d,e pag 102
12. Următoarele afirmaţii despre genul Aeromonas sunt false
a. sunt bacili gram negativi, mobili, facultativ anaerobi
b. cresc în limite largi de temperatură (0-45ºC)
c. sunt bacili gram pozitivi, mobili, facultativ anaerobi
d. a fost izolat la om, mamifere, peşti, reptile, şerpi şi păsări
e. nu există specie patogenă pentru om

R c,e pag 102
13. Manifestările clinice determinate de infectia cu Aeromonas sunt
a. nu determină gastroenterite
c. nu poate determina septicemii la imunodeprimaţi
d. poate determina infecţii oculare
e. poate determina infecţii osoase şi articulare
R b,d,e pag 103
14. Despre genul Aeromonas se afirmă
a. sunt bacili gram negativi, mobili datorită unui flagel polar, facultativi anaerobi, catalazo- şi
oxidazo-pozitivi
b. se poate izola pe mediul de geloză-sânge cu adaos de ampicilină
c. nu pot fi cultivate pe medii speciale
d. testele biochimice automate nu permit identificarea genului
e. testele seologice evidenţiază aglutininele anti-O din serul bolnavilor
R a,b,e pag104
a. sunt sensibile la cefalosporine de generaţia III
b. sunt sensibile la penicilină, ampicilină, carbenicilină şi ticarcilină
c. ca medii de cultură se pot folosi apă peptonată alcalină, geloză sânge chocolate
d. se pot folosi medii selective ca: Mac Conkey şi CIN(cefsulodin-igrasin-novobiocin)
e. poate să determine 5 forme clinice de gastroenterită
R a,c,d,e pag 104
16. Genul Plesiomonas este caracterizat prin
a. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept

b. bacili gram negativi, cu capete rotunjite
c. tulpinile mobile posedă 2-5 flageli lofotrichi
d. sunt coci care nu fermentează glucoza şi nu reduc nitraţii
e. cresc în limite largi de temperatură(8-45ºC)
R b,c,e pag 104
17. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt adevărate
a. produce gastroenterite şi infecţii extraenterale care evoluează până la stări septicemice
b. în cazul manifestărilor intestinale, simptomele variază de la forme uşoare cu scaune

diareice apoase până la episoade de tip dizenteriform
c. manifestările extraintestinale sunt reprezentate de meningite şi septicemii
d. starea imunologică nu influenţează evoluţia bolii
e. au deseori caracter de boală profesională
R a,b,c,e pag 105
18. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt false
a. se izolează pe geloză sânge chocolate şi mediu selectiv IBG(inositol-săruri biliare-verde

briliant)
b. nu determină manifestări extraintestinale
c. testul oxidazei este pozitiv, ceea ce serveşte la diagnosticul diferenţial cu enterobacteriile
d. este rezistent la trimetroprim, cefalosporine, cloramfenicol şi quinolone
e. nu se recomandă recoltarea de materii fecale
R b,d,e pag 105
19. Din punct de vedere morfologic, germenii aparţinând genului Campylobacter sunt
a. bacili gram pozitivi, sporulaţi de formă asemănătoare literei ”S”
b. bacili gram negativi, nesporulaţi, de formă asemănătoare literei ”S”
c. coci gram negativi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de lanţuri
d. coci gram pozitivi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de ciorchine sau grămezi
e. sunt prevăzuţi cu un singur flagel polar, la unul sau ambele extremităţi
R b,e pag 106
22. Despre infecţiile cu Campylobacter se poate spune
a. majoritatea pacienţilor asimptomatici sunt copii sub 1 an şi adulţii tineri (20-29 de ani)
b. cu înaintarea în vârstă s-a constatat o creştere a incidenţei bolii
c. epidemiile sunt mai frecvente în lunile calde, dar pot apare în orice altă perioadă a anului
d. cele mai frecvente focare epidemice au fost citate în urma consumului de apă contaminată
e. rol important în patogenie au doza infectantă, precum şi statusul imun al pacientului
R c,d,e pag 107
24. Despre tulpinile de Campylobacter se poate afirma
a. au exigenţe deosebite de cultivare
b. se folosesc medii de cultură înalt selective, cu conţinut de cefalotin, trimetoprim,

vancomicină
c. cresc pe medii uzuale de cultură
d. identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, culturale şi biochimice
e. se poate face diagnostic serologic ce constă în evidenţierea de anticorpi anti C.coli şi

C.jejuni prin metoda Elisa şi RFC
R a,b,d,e pag 109-110
25. Despre Helicobacter pylori se poate afirma
a. sunt bacterii gram negative, încurbate sau spiralate, prezentând 4-6 flageli localizaţi la un
pol al bacteriei
b. creşte la un pH optim de 1-2
c. produce din abundenţă uree şi e foarte mobil
d. poate rezista în organism toată viaţa
e. indivizii infectaţi dezvoltă un răspuns imun de lungă durată

R a,c,d,e pag 111
VARIANTA 1
1. Cel mai virulent şi mai bine cunoscut membru al genului Staphylococcus este:
a. S. aureus
b. S. epidermidis
c. S. haemolyticus
d. S. lugdunensis
e. S. saprophyticus
R: a Curs pag. 9
c. virusului HIV
D Pag. 284 – 285
3. Virusul urlian afectează cel mai frecvent:
a. glanda suprarenală
b. hipofiza
c. glanda parotidă
d. glanda tiroidă
e. glandele paratiroide.
C Pag. 303

f. 24 de ore
g. 48 de ore
h. 72 de ore
i. 5 zile
j. 2-3 săptămâni
5. Virusul rabic se transmite:
a. pe cale respiratorie
b. pe cale digestivă
c. prin muşcătura animalelor infectate
d. prin contact cu tegumentele persoanelor infectate
e. prin transfuzii de sânge
Raspuns c. pag.313
f. Poxvirusurilor
g. Adenovirusuri
h. Herpesvirusuri
i. Parvovirusuri
j. Papovavirusuri
Răspuns: D
Curs pag. 223
7. Prima boală în care s-a aplicat profilaxia specifică a fost:
a. varicela
b. variola
c. rabia
d. hepatita
e. rujeola
Răspuns: B
Curs pag. 256
f. antigenul glicolipidic
g. adezina P1
h. antigen somatic de gen
i. polizaharide
j. antigene de suprafată, specifice de grup
Răspuns B 196 curs
9. Antibioticul de elecţie în tratamentul infecţiilor chlamydiene este:
a. Penicilina
b. Tetraciclina
c. Cloramfenicol
d. Azitromicina
e. Cotrimoxazol
Răsp B 208 curs

f. Borrelia burgdorferi;
g. Borrelia recurrentis;
h. Rickettsia prowazeki;
i. Bordetella pertusis;
j. Coxiella burnetti.
R: a (curs p. 189)
11. Francisella tularensis este agentul cauzal al:
a. febrei tifoide
b. bubonului pestos
c. sindromului Fitz-Hugh
d. tularemiei
e. bolii Weil
R: d curs pagina 144
f. coci gram negativi

g. coci gram pozitivi
h. fungi
i. cocobacili gram negativi
j. bacili gram pozitivi
R: d curs pag.138
13. Şancrul sifilitic apare în stadiul de:
a. neurosifilis;
b. gome sifilitice;
c. sifilis primar;
d. sifilis secundar;
e. sifilis cardio-vascular.
R: c (curs p. 182)
f. m. Bordett-Gengou;
g. m. Thayer-Martin;
h. geloză sânge;
i. m. Löwenstein-Jensen;
j. m. Mac Conkey.
R: d. (curs p. 178)
15. Treponemele sunt:
a. bacterii gram pozitive, mobile, subţiri, necapsulate, nesporulate;

b. bacterii bram negative, imobile, subţiri, necapsulate, nesporulate;
c. bacterii gram pozitive, imobile, subţiri, încapsulate, sporulate;
d. bacterii gram negative, mobile subţiri, încapsulate, sporulate;
e. bacterii spiralate, subţiri, mobile, necapsulate, nesporulate.
R: e (curs p. 180)
f. natural patogen pentru animale;

g. condiţionat patogen pentru om şi animale;
h. natural patogen pentru om;
i. înalt patogen pentru om;
j. condiţionat patogen pentru om.
R: d (curs p. 165)
17. Genul Proteus reuneşte bacili:
a. lactozo-pozitivi
b. gram-pozitivi
c. capsulaţi
d. sporulaţi
e. cu polimorfism accentuat
pag.94 curs, R:e
f. bacili gram pozitivi, nesporulaţi, facultativ sau strict anaerobi, colonizează pielea şi
g. bacili gram pozitivi, aerobi, sporulaţi, cu sporul dispus central
h. bacili gram pozitivi, anaerobi (aerotoleranţi), sporulaţi, cu sporul dispus central
i. bacili gram negativi, strict anaerobi, pleomorfi în dimensiune şi formă
j. coci gram pozitivi, strict anaerobi
pag.154 curs, R:c
19. Care dintre următoarele enterobacterii prezintă o capsulă proeminentă:
a. Proteus
b. Shigella
c. Klebsiella
d. Yersinia
e. Enterobacter
pag.72 curs, R:c
f. antigenului flagelar H
g. antigenului K
h. antigenului somatic O
i. antigenului polizaharidic C
j. antigenului de înveliş Vi
R: d LP pag. 111
Următoarele întrebări au 2-4 răspunsuri corecte
21. Bacilul piocianic produce următoarele toxine:
a. endotoxina A
b. exotoxina A
c. exoenzima S
d. toxina exfoliativă
e. eritrotoxina
R: b, c Curs 116
f. mediu Thayer- Martin

g. mediul Bordet-Gengou
h. mediul Istrati-Meitert
i. geloză-chocolate
j. mediul Löffler
pag.64 curs, R:a, d
23.Următoarele afirmaţii referitoare la S. aureus sunt corecte:

a. sunt coci gram pozitivi dispuşi în grămezi
b. sunt aerobi şi facultativ anaerobi
c. sunt sporulaţi
d. sunt nesporulaţi
e. sunt mobili
R: a, b, d Curs pag. 9

f. foliculite
g. furuncule
h. carbuncule
i. osteomielita şi artrita septică
j. febra reumatismală
25. S. aureus este în mod natural rezistent la următoarele chimioterapice antiinfecţioase:
a. macrolide
b. polimixine
c. glicopeptide
d. quinolonele de generaţia I
e. carbapeneme
R: b, d Curs pag. 18
f. evidenţierea hemolizinelor
g. prezenţa coagulazei libere şi a clumping factorului
h. evidenţierea fibrinolizinei
i. fermentarea manitolului în mediul Chapman
j. fermentarea lactozei în mediul Istrati-Meitert
27. Testul sensibilităţii la bacitracină este pozitiv pentru:
a. streptococul beta-hemolitic de grup A

b. streptococul agalactiae
c. streptococul viridans
d. streptococul pneumoniae
e. streptococul piogenes
R: a, e LP pag. 114
f. scarlatina
g. reumatismul articular acut
h. cardita reumatismală
i. glomerulonefrita acută
j. coreea
29. Glomerulonefrita poststreptococică se produce datorită:
a. unei reacţii de hipersensibilitate de tip II

b. unei reacţii de hipersensibilitate de tip III
c. unei reacţii de hipersensibilitate de tip IV
d. toxinei eritrogene de tip A a streptococului de grup A
e. streptolizinei O elaborată de streptococul de grup A
R: b, e Curs pag. 24, 28
30. Streptococcus pneumoniae are următoarele caractere morfotinctoriale pe frotiuri colorate

Gram:
f. diplococi, gram negativi, reniformi

g. diplococi gram pozitivi lanceolaţi
h. au aspect caracteristic de flăcări de lumânare care se ating cu bazele
i. pot fi încapsulaţi
j. bacili gram pozitivi dispuţi în diplo în sensul lungimii
31. Cocii gram pozitivi strict anaerobi sunt cuprinşi în genurile:
a. Peptococcus
b. Peptostreptococcus
c. Bacteroides
d. Veillonella
e. Prevotella
pag.192 LP, R:a,b
f. are habitat strict uman

g. se izolează de la mamifere si păsări
h. este un germen oxidazo-pozitiv
i. este un germen oxidazo-negativ
j. este un germen nepretenţios nutritiv
pag.66 curs, R:a,c
33. Neisserria gonorrhoeae poate determina la femei:
a. eritem nodos
b. endocervicită acută
c. febră enterică
d. sterilitate secundară
e. sarcini ectopice
pag.63 curs, R:b,d,e
f. exudat nazal
g. exudat faringian
h. sânge şi lichid articular
i. secreţie uretrală
j. secreţie cervicală
pag.64 curs, R:d,e
35. Oftalmia gonococică:
a. este frecventă la nou-născut

b. contaminarea conjuctivei în timpul naşterii
c. poate cauza orbirea
d. profilaxia se face prin vaccinare
e. profilaxia se face cu azotat de argint
f. mediul Tinsdale
g. mediul Gundel Tietz
h. mediul Istrati-Meitert
i. mediul Löffler
j. medii ce conţin telurit
37. Testul Elek:
a. este un test de toxigeneză in vivo

b. este un test de toxigeneză in vitro
c. este o metodă mai accesibilă şi mai puţin costisitoare
d. este o reacţie de precipitare în mediu lichid
e. este un test de imunodifuzie în gel
pag.46 curs-pag.133 LP, R:b,c,e
f. Tulpinile virulente elaborează o - hemolizină, listeriolizina O

g. Tulpinile virulente elaborează trei tipuri distincte de toxina:A, B şi C
h. Tulpinile virulente elaborează şapte tipuri antigenice de enterotoxine
i. Unele tulpini elaborează exfoliantina Aşi B
j. listeriolizina O, este asemănătoare cu streptolizina O a streptococului - hemolitic
pag.53 curs, R:a,e
39. Forma emetică în toxiinfecţiile alimentare produse de Bacillus cereus:
a. este asociată cu consumul de carne

b. este asociată cu consumul de orez prăjit
c. febra şi diareea sunt în general prezente
d. febra şi diareea sunt în general absente
e. această formă de boală are o durată de 1-2 zile
pag.41 curs, R:b,d
f. sunt bacili lactozo-pozitivi

g. sunt germeni condiţionat patogeni
h. elaborează enzime cu caracter proteolitic
i. sunt bacili gram-negativi în general mobili (cu cili peritrichi)
j. sunt germeni strict aerobi
41. Klebsiella prezintă următoarele antigene:
a. antigene O
b. antigene H
c. antigene K
d. antigene Vi
e. antigene HBs
pag.92 curs, R:a,c
42. Enterotoxine termolabile au fost evidenţiate la:
a. Proteus
b. E. coli
c. Klebsiella
d. Salmonella
e. Shigella
pag.74 curs, R:b,c,d
43. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt:
a. P. vulgaris
b. P. penneri
c. P. mixofaciens
d. P. mirabilis
e. Ps. aeruginosa
pag.95 curs, R:a,d
f. Salmonella
g. E. coli
h. Klebsiella
i. Shigella
j. Proteus
45. În familia Enterobacteriaceae intră urmatoarele genuri:
a. Bordetella
b. Serratia
c. Vibrio
d. Klebsiella
e. Proteus
46. Pe mediile lactozate următorii germeni din familia Enterobacteriaceae formează colonii
lactozo-pozitive (fermentează lactoza):
f. Proteus
g. Salmonella
h. E. coli
i. Klebsiella
j. Shigella
pag.73 curs, R:c,d
47. Testele biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor sunt:
a. reacţia roşu metil

b. testul CAMP
c. reacţia Voges-Proskauer
d. testul Elek
e. testul fenilalanindezaminazei
pag.142-144 LP, R:a,c,e
f. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului nervos central

g. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului cardiovascular
h. tetanolizina cu efect cardiotoxic
i. tetanolizina cu efect toxic renal
j. tetanolizina ce acţionează asupra sistemului nervos central
pag.190 LP, R:a,c
49. Profilaxia specifică în tetanos:
a. vaccinare BCG
b. vaccinare DTP
c. administrare de anatoxină ATPA (anatoxină tetanică purificată şi adsorbită), penicilină,
ser antitetanic
d. administrare de imunoglobuline
e. profilaxia specifică face parte din vaccinările obligatorii ale copilului
pag.156 curs, R:b,e
f. peptidoglicani;
g. acid micolic;
h. ceruri;
i. alcali;
j. mureină.
51. Produsele patologice în TBC sunt:
a. spută;
b. urină;
c. exudat faringian;
d. materii fecale;
e. LCR.
R: a, b, d, e (curs p. 177)
f. antigene poliozidice;
g. antigene proteice;
h. endotoxina;
i. cardiolipin;
j. antigene fimbriale.
R: a, b, d (curs p. 181)
53. T. pallidum pătrunde în organism prin:
a. picăturile lui Pflugge;

b. alimente contaminate;
c. penetrarea mucoaselor intacte;
d. eroziuni tegumentare;
e. contactul cu apa contaminată.
R: c, d (curs p. 181)
f. boli acute febrile;

g. vaccinare recentă;
h. sarcină;
i. boli autoimune;
j. tuberculoză.
R: a, b, c, d (curs p. 184)
55. Leptospiroza este o afecţiune cu afectare:
a. tegumentară;
b. hepatică;
c. cardiacă;
d. renală;
e. nervoasă.
R: b, d (curs p. 192)

f. febra Q;
g. febra recurentă;
h. boala Brill-Zinser;
i. boala Lyme;
j. febra de tranşee.
R: b, d (curs p. 187)
57. Factorii de virulenta pentru Haemophilus influenzae sunt:
a. capsula
b. citratul de Na
c. Ig.A proteazele
d. coagulaza
e. aderenta
R: a,c,e curs pag.126
f. Mac Conkey
g. Geloza sânge simpla sau cu infuzie de cord-creier
h. Wilson Blair
i. Istrati-Meitert
j. Geloza chocolate
R: b,e curs pag.128
59. Stadiile tusei convulsive sunt:
a. stadiul cataral
b. stadiul paroxistic
c. stadiul subacut
d. stadiul de convalescenta
e. stadiul cronic
R: a, b, d curs pagina 139
f. se poate transmite prin consum de lapte nepasteurizat sau branzeturi

g. este o zoonoza
h. are caracter de boala profesionala
i. diagnosticul este bacteriologic si serologic
j. este frecvent intalnita la copii
61. Infectiile simptomatice produse de germenii apartinand genului Legionella sunt:

a. febra Pontiac
b. endocardita
c. boala legionarilor
d. tularemia
e. reumatism poliarticular acut
R: a, c curs pagina 149
f. capacitatea lor de a adera la suprafata celulelor epiteliale

g. prezenta capsulei
h. concentratia microbiana ridicata
i. prezenta sporilor
j. sinergismul cu germenii anaerobi
63. Evidenţierea clamidiilor prin microscopie directă se face cu ajutorul următoarelor coloraţii:
a. coloraţie Gram
b. coloraţie Gimenez
c. coloraţie Ziehl-Nielsen
d. imunofluorescenţă
e. Macchiavello
Răsp BDE lucr 22
64. Micoplasmele:
f. necesită medii speciale, lichide sau solide

g. cresc pe geloză-sînge
h. cresc la orice temperatură
i. necesită anumite condiţii de temperatură, pH, umiditate
j. nu cresc pe medii uzuale
65. Infecţiile umane produse de ricketsii sunt:
a. tifosul exantematic
b. infecţii urinare
c. febra Q
d. infecţii respiratorii
e. febrele pătate
Răspuns ACE 201
66. Febra Q:
f. este produsă de Coxiella burnetti

g. calea de transmitere este verticală
h. infecţia se poate transmite şi prin vectori - căpuşele pot transmite boala de la un
animal la altul
i. este produsă de S. aureus
j. calea de transmitere este sexuală
67. Diagnosticul de laborator in holeră este
a. se bazează pe izolarea şi identificarea vibrionului holeric din materiile fecale

b. b.examenul preparatului nativ la microscopul cu fond intunecat evidenţiază
mobilitatea accentuată a vibrionilor
c. se poate face şi diagnostic serologic când evidenţiem aglutininele antiholerice în
sânge
d. pe mediul Mac Conkey vibrionul holeric produce colonii lactozo-pozitive
e. frotiurile colorate gram din colonii izolate, evidenţiază prezenţa de bacili gram
pozitivi
R a,b,c pag 100
f. determină gastroenterite acute

g. determină infecţii extraenterale(otite, conjuntivite, pneumonii, infecţii ale
plăgilor)
h. este un coc gram pozitiv
i. este un coc gram negativ
j. este cea mai importantă cauză a diareilor estivale din Japonia
R a,b,e pag101
69. Infecţiile cu Campylobacter se caracterizează prin
a. sursa de infecţie la om este reprezentată cel mai frecvent de animalele infectate

b. boala poate lua caracter profesional în cazul crescătorilor de animale şi al
medicilor de laborator
c. determină distrucţii masive ale mucoasei jejunului, ileonului şi colonului
d. la persoanele imunocompromise C.fetus poate difuza în sistemul circulator
e. nici o tulpină nu se poate localiza la nivelul mucoasei gastrice fiind neutralizată
de aciditatea gastrică
R a,b,c,d pag 107
f. omul este principalul rezervor de infecţie

g. nu se poate transmite prin contact interuman
h. a fost identificat la 70-100% din pacienţii cu gastrite, ulcere gastrice şi duodenale
i. are frecvenţă mai mare la indivizii cu nivel socio-economic crescut
j. a mai fost izolat şi din salivă, materii fecale, mucoasă duodenală
R b,d pag 112
71. Mediile de cultură folosite pentru creşterea fungilor sunt:

a. Sabouraud simplu
b. Sabouraud cu adaus de actidionă
c. Geloză-simplă
d. Geloză-sânge
e. Mueller-Hinton
(Răspuns corect ab-pg 212 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

f. Aspergillus
g. Histoplasma
h. Epidermophyton
i. Penicillium
j. Cryptococcus
73. Din punct de vedere clinic distingem următoarele forme de criptococoză:

a. cu atingere pulmonară
b. cu atingere cutanată
c. cu atingere osoasă
d. cu atingere renală
e. cu atingere cardiacă
(Răspuns corect abc-pg 216 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
f. dimensiunea redusă care le permite să traverseze filtrele bacteriologice

g. genomul viral posedă ambele tipuri de acid nucleic,
h. sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare
şi existenţă;
i. posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau
j. nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau
Răspuns: A, C, E
Curs pag. 220
75. Prin examinare la microscopul electronic virionii cu formă sferică sunt:
a. poxvirusurile
b. adenovirusurile
c. virusul rabic
d. virusurile gripale
e. bacteriofagii
Răspuns: B, D
Curs pag. 221
f. antibacteriene
g. antitumorale
h. antivirale
i. antiparazitare
j. imunomodulatoare
Răspuns: B, C, E
Curs pag. 242
77. Care din următoarele imunoglobuline prezintă importanţă în infecţiile virale:
a. Ig A
b. Ig G
c. Ig D
d. Ig M
e. Ig E
Răspuns: A, B, D
Curs pag. 240
f. genomul este ADN

g. sunt virusuri anvelopate
h. genomul este ARN
i. virionii sunt de formă paralelipipedică
j. sunt virusuri nude
Răspuns: A, B
Curs pag. 262
79. Cele două afecţiuni pe care virusul varicelo-zosterian le poate produce sunt:
a. zona zoster în cazul infecţiei primare

b. zona zoster prin reactivare
c. varicela prin reactivare
d. varicela în cazul infecţiei primare
e. varicela în cazul infecţiei secundare
Răspuns: B, D
Curs pag. 265
f. Virusul varicelo-zosterian
g. Virusul citomegalic
h. Virusul Epstein-Barr
i. Virusul herpes simplex tip1
j. Virusul herpes simplex tip 2
Răspuns: A, D, E
Curs pag. 244
81. Care din următoarele afirmaţii despre viroizii sunt adevărate:
a. afectează celulele vegetale

b. sunt capabili să se replice autonom
c. nu sunt capabili să se replice autonom
d. afectează celulele umane
e. afectează celulele animale
Răspuns: A, B
Curs pag. 249
f. a.exudat nazal
g. b.salivă
h. c.materii fecale
i. d.lichid cefalorahidian
j. e.sânge
83. HIV1 pătrunde în organism :
a. a.pe cale sexuală

b. b.pe cale parenterală (transfuzii de sânge, abuz de droguri)
c. c.pe cale verticală, transplacentară
d. d.pe cale respiratorie
e. e.pe cale digestivă
Răspuns a,b,c pag.317
f. a.Pneumocystis carinii
g. b.CMV
h. c.Esherichia coli
i. d.Candida
j. e.Toxoplasma gondii
85. În cazul în care rubeola survine la femeia însărcinată urmările sunt :
a. a.decesul fătului în uter

b. b.malformaţii congenitale cardiace, oculare
c. c.malformaţii ale sistemului nervos(microcefalie)
d. d.malformaţii viscerale(hepatosplenomegalie, diabet)
f. a.infectează şi determină leziuni multiple într-un număr foarte mare de ţesuturi

şi organe
g. b.transmiterea interpersonală se realizează prin contact cu sânge şi organe
infectate
h. c.replicarea are loc la nivelul splinei, ficatului,ganglionilor limfatici,pancreasului,
i. d.macrofagele şi monocitele gazdei reprezintă ţinte principale ale acestor virusuri
j. e.niciun răspuns corect
87. Virusul hepatitic C se poate transmite pe cale:
a. fecal – orală
b. parenterală
c. sexuală
d. respiratorie
e. digestivă.
B C Pag. 292
f. expunere perinatală
g. contact sexual
h. cale fecal – orală
i. picăturile Pflüge
j. sânge şi produse din sânge contaminate.
A B E Pag. 284
89. Virusul sinciţial respirator:
a. determină infecţii respiratorii epidemice la sugari şi copii mici

b. pătrunde în organism pe cale sexuală
c. produce bronşiolite necrozante
d. imunitatea post – infecţioasă este de durată
e. infecţia persistentă poate apare la pacienţii imunocompromişi.
A C E Pag. 306, 307
f. măsuri generale
g. chimioprofilaxie
h. administrarea de vaccinuri
i. administrarea de antibiotice
j. administrarea de antiinflamatoare.
A B C Pag. 301
91.Care dintre următoarele antigene aparţin virusului hepatitic B:

a. AgHBs
b. AgHBw
c. AgHBc
d. AgHBx
e. AgHBe
pag. 284 A C E
f. encefalomielita acută
g. infecţia urinară
h. encefalita acută infecţioasă
i. faringo-amigdalita
j. pneumonia cu celule gigante.
A C E Pag. 305
93. Variabilitatea antigenică a virusurilor gripale se caracterizează prin:
a. modificări minore
b. modificări majore
c. antigenic drift
d. antigenic shift
e. virusurile gripale nu au variabilitate antigenică.
Pag. 298 A B C D

biochimice:
f. utilizarea glucozei pe cale oxidativă

g. produce arginin-dehidrolază
h. produce H2S
i. fermentează glucoza cu producere de gaz
j. produce coagulază
R: a, b LP 173
95. Bacilul piocianic determină:
a. infecţii pulmonare
b. infecţii otice
c. scarlatină
d. infecţii ale arsurilor
e. lues
R: a, b, d Curs 117
f. Enterobacter
g. E. coli
h. Shigella
i. Citrobacter
j. Yersinia
97. Care dintre următoarele infecţii sunt determinate de Klebsiella pneumoniae:
a. infecţii nosocomiale la gazda imunocompromisă

b. infecţii de tract urinar
c. ozena
d. bacteriemii
e. rinoscleromul
pag.92-93 curs, R:a,b,d
99. Streptococul de grup B:
produce CAMP-factor
hidrolizează hipuratul de sodiu
hidrolizează esculina
este sensibil la bacitracină
pe medii ce conţin amidon produce un pigment roşu-portocaliu
R: a, b, e Lp pag. 119, 120
pag.132 LP, R:a,e
VARIANTA 2
Următoarele afirmaţii despre ricketsii sunt adevărate:

a. sunt asemănătoare bacteriilor gram negative, având aspect de bacili
b. sursa de infecţie o reprezintă omul în exclusivitate
c. există profilaxie specifică prin vaccin
d. se colorează Ziehl Nielsen
e. calea de transmitere – prin picăturile Pflugge
Răspuns A 199
f. parenterală
g. sexuală
h. verticală
i. intrafamilială
j. fecal – orală.
E Pag. 278
3. Prezenţa markerilor serologici ai HBV se decelează în mod curent cu ajutorul:
a. reacţiei de aglutinare
b. ELISA
c. reacţiei de fermentare a zaharurilor
d. microscopiei electronice
e. biologiei moleculare.
B Pag. 287 – 288
f. Picornaviridae
g. Hepadnaviridae
h. Flaviviridae
i. Circoviridae
j. neîncadrat.
C Pag. 291
5. Cultivarea HIV1 şi HIV2 se realizează :
a. a.pe geloză-sânge
b. b.pe MacConkey
c. c.în linii celulare limfocitare T sau B
d. d.pe AABTL
e. e.în bulion
Răspuns c pag.319
f. Paramyxovirusuri
g. Rabdovirusuri
h. Reovirusuri
i. Ortomyxovirusuri
j. Togavirusuri
Răspuns: C
Curs pag. 223
7. Coccidioides immitis este:

a. agentul etiologic al criptococozei pulmonare
b. un mucegai
c. un dermatofit
d. o levura încapsulată
e. o levură neâncapsulată
(Răspuns corect b-pg 218 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
f. B. melitensis
g. B. abortus
h. B. suis
i. B. canis
j. B. bovis
9. În urma muşcăturii potenţial infectante, profilaxia rabiei se realizează cu :
a. a.imunoglobulină umană specifică

b. b.vaccin viu atenuat care se administrează începând de la vârsta de 9 luni
c. c.DTP
d. d.penicilină şi gentamicină
e. e.interferon
Răspuns a pag.315

f. imipenem
g. cloramfenicol
h. oxacilina
i. tetraciclina
j. eritromicina

11. Pneumococii pe mediile cu sânge produc hemoliză:
a. β completă
b. variabilă
c. α parţială, verzuie
d. α' incompletă, cu aspect voalat, înceţoşat
e. nu produc hemoliză
R: c LP pag. 121

e. pe mediile selective lactozate formează colonii lactozo-pozitive

f. între două tulpini diferite însămânţate pe acelaşi mediu se formează linia de
g. dezvoltă colonii care au fost asemănate cu “capul de meduză”
h. pe mediul CIN coloniile sunt semitransparente, cu marginile clare şi centrul
roşu
pag.94 curs, R:c
13."Fenomenului de cameleonaj"apare la:

a. Escherichia
b. Shigella
c. Proteus
d. Klebsiella
e. Yersinia
pag.92 curs, R:d
f. se colorează Ziehl-Nielsen
g. sunt cele mai mari bacterii
h. nu se găsesc în natură
i. se colorează Giemsa
j. nici un răspuns corect
Răspuns D
15. Coagulaza liberă este markerul de virulenţă pentru:
a. S. aureus
b. S. epidermidis
c. S. haemolyticus
d. S. saprophyticus
e. S. lugdunensis
R: a Curs pag 9
f. Prevotella
g. Veillonella
h. Bacteroides
i. Fusobacterium
j. Actinomyces
pag.192 LP, R:b
17. Micobacteriile sunt:
a. bacterii aerobe, imobile, sporulate şi necapsulate;

b. bacterii facultativ anaerobe, mobile, nesporulate şi necapsulate;
c. bacterii facultativ intracelulare, imobile, nesporulate, necapsulate;
d. bacterii aerobe, nesporulate, mobile, încapsulate;
e. bacterii anaerobe, imobile, nesporulate, necapsulate.
R: c (curs p. 167)
18. N. gonorrhoeae:
f. este prezent numai la persoanele infectate
g. poate coloniza în mod normal tractul genital atât la bărbat cât şi la femeie
h. nu este în exclusivitate un patogen uman
i. în transmiterea infecţiei importante sunt numai persoanele simptomatice
j. riscul de infecţie la femei după un singur contact infectant cu bărbatul
pag.63 curs, R:a
19. Bacillus cereus prin cele două tipuri de enterotoxină pe care le secretă poate cauza:
a. Difterie cutanată
b. Antrax gastrointestinal
c. Toxiinfecţii alimentare
d. Endocardită
e. Osteomielită
pag.42 curs, R:c

f. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi;
g. bacili, gram pozitivi, necapsulaţi, sporulaţi, imobili, stric aerobi;
h. cocobacili bram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, imobili, cacultativ
anaerobi;
i. bacterii spiralate, necapsulate, nesporulate, mobile, strict aerobe;
j. bacterii spiralate, necapsulate, sporulate, mobile, facultativ anaerobe.
R: d (curs p. 191)
Următoarele întrebări au 2, 3, 4 răspunsuri corecte
21. Următoarele afirmaţii despre toxina şocului toxic 1 (TSST-1), podusă de 1% din tulpinile de S.
aureus, sunt corecte:
a. stimulează nespecific limfocitele T CD4

b. depolimerizează substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv
c. este factor de difuziune în ţesuturi
d. induce sindromul şocului toxic
e. induce dermatita exfoliativă
R: a, d Curs pag. 11
f. sunt bacili lactozo-negativi

g. sunt bacili întotdeauna patogeni
h. sunt bacili gram negativi, capsulaţi
i. sunt bacili scurţi, dispuşi în diplo în sensul lungimii
j. sunt bacili aerobi, facultativ anaerobi
23. Agentii tusei convulsive sunt:
a. Bordetella hinzii
b. Bordetella pertusis
c. Bordetella holmesii
d. Bordetella bronchiseptica
e. Bordetella parapertusis
R: b,e curs pag.137

f. hemolizinei;
g. endotoxinei;
h. antigenului Vi;
i. exotoxinei;
j. antigenelor flagelare.
R: a, b, c (curs p. 192)
25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la formele clinice de difterie sunt adevarate:
a. două forme clinice: respiratorie şi cutanată

b. singură formă clinică: difteria cu poartă de intrare respiratorie
c. trei forme clinice: respiratorie şi cutanată şi digestivă
d. singură formă clinică: difteria cutanată
e. forma cutanată a bolii este mai frecvent răspândită în zonele tropicale
pag.46 curs, R:a,e
f. în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame

g. pruritul este nesemnificativ
h. pruritul este semnificativ
i. atingerea poate fi bilaterală
j. atingerea este obligatoriu bilaterală
27. Onicomicozele au următoarele caracteristici:

a. sunt mai frecvente la nivelul degetelor de la picior
b. sunt prezente numai la degetele piciorului
c. unghiile sunt îngroşate
d. unghiile sunt casate
e. unghiile nu prezintă modificări semnificative
(Răspuns corect acd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
f. cocobacili gram negativi

g. cocobacili gram pozitivi
h. bacterii strict anaerobe
i. oxidazo si catalazo pozitive
j. bacterii imobile, necapsulate
29. Infecţii treponemice non-venerice sunt:

a. Pianul;
b. Pinta;
c. Gomele sifilitice;
d. Bejelul;
e. Neurosifilisul.
R: a, b, d (curs p. 186)
f. tetanosul
g. sindrom Ritter
h. meningococemia fulminantă (Sd.Waterhouse Friderichsen)
i. artrita septică
j. gangrena gazoasă
pag.153 curs, R:a,e
31. Mycoplasma pneumoniae:
a. este o specie patogenă

b. necesită medii complexe pentru creştere şi
multiplicare
c. sunt cele mai mari bacterii
d. sunt bacili aerobi, nesporulaţi
e. cresc rapid pe medii de cultură uzuale
Răspuns A,B 195 curs
f. tuberculoza primară;
g. tuberculoza secundară;
h. sensibilizarea de tip întârziat la tuberculină;
i. tuberculoza miliară;
j. granulia tuberculoasă.
R: a, b, d, e (curs p. 171)
33. Sifilisul este o boală care se transmite:
a. pe cale sexuală;
b. transplacentar;
c. prin obiecte contaminate;
d. prin transfuzii cu sânge contaminat;
e. prin consumul unor alimente contaminate.
R: a, b, d (curs p. 183)
f. endotoxina sau lipopolizaharidul

g. capsula
h. sinteza de exotoxine
i. secreţia de coagulază
j. fimbriile
35. Clostridium botulinum:

a. sporii pătrund prin poarta de intrare reprezentată de plăgi ale tegumentelor
sau mucoaselor
b. se multiplică în alimentele în care există un anumit grad de anaerobioză
c. este o bacterie cu habitat mixt, sporii se găsesc pe suprafaţa solului şi în
intestinul animalelor
d. profilaxia este specifică prin vaccinare DTP
e. tratamentul curativ constă în toaleta locală a plăgii
pag.157 curs, R:b,c

f. tuberculoza la om;
g. tuberculoza la animale;
h. infecţii pulmonare;
i. ulcere cutanate;
j. meningite atipice.
37. Următoarele afirmaţii despre Rickettsia prowazeki sunt adevărate:
a. Produce febra tifoidă

b. Diagnosticul infecţiilor produse este atât bacteriologic cât şi serologic
c. Vectorul este păduchele de corp şi cap
d. Vectorul este omul bolnav cu boală aparentă sau inaparentă
e. Produce tifosul exantematic
Răsp BCE 201 202 curs
f. septicemii postpartum
g. septicemii postabortum
h. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de enterotoxine
i. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de endotoxine
j. difteria
39. Germenii din Genul Proteus:
a. produc urează
b. sunt germeni lactozo-pozitivi
c. sunt germeni lactozo-negativi
d. produc hidrogen sulfurat
e. secretă fenilalanindezaminază
pag.95 curs, R:a,c,d,e
f. pe geloză-sânge produce colonii de tip S, mari, rotunde, bombate, netede, cu

g. pe geloză-sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenuşii, mucoase (aspect de
h. pe geloză-sânge cresc sub forma unor valuri concentrice care invadează
toată placa
i. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii mari, mucoide, iniţial "lactozo-
j. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii transparente de culoare verde
hidrogen sulfurat
pag.157 LP, R:b,d
41.Testele screening pentru depistarea cazurilor de sifilis sunt:
a. VDRL;
b. FTA-ABS;
c. RPR;
d. TPHA;
e. TPHI.
R: a, c (curs p.184)
f. antigenul somatic O este prezent la bacteriile mobile

g. antigenul somatic O face parte din peretele celular
h. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip - împart grupele în
tipuri
i. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de grup - împart genul în
grupe
j. antigenul capsular K este de natură polizaharidică sau proteică
43. Interpretarea rezultatelor unei uroculturi:
a. sub 10.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă

b. sub 30.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă
c. peste 40.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă
d. peste 50.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă
e. peste100.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă
pag.147 LP, R:a,e

f. antigene O
g. antigene H
h. antigene Vi
i. antigene HBs
j. antigene K
pag.88curs, R:a,b,e
45. Escherichia coli se poate izola pe:
a. mediul Tinsdale
b. mediul Mac Conkey
c. mediul Wilson-Blair
d. mediul AABTL
e. mediul Sabouraud
pag.145 LP, R:b,d
f. Este cauză importantă de sarcini extrauterine

g. Produce trachomul
h. Este agentul unor infecţii de tract respirator la om: faringite, bronşite
i. Transmiterea de la om se face pe cale sexuală
j. Transmitere este exclusiv umană
Răsp CE 206 curs
47. Bacillus cereus produce următoarele afecţiuni:
a. keratite
b. endoftalmite
c. toxiinfecţii alimentare
d. panoftalmite
e. pustula malignă
pag.41 curs, R:a,b,c,d

f. Reacţia ASLO
g. Testul Elek in vitro
h. Testul la bacitracină
i. Test de neutralizare in vivo (pe cobai)
j. Testul la optochin
49. Bacillus anthracis se izolează pe:
a. geloză-chocolat
b. mediul Wilson-Blair
c. medii selective ca mediul PLET
d. geloză simplă
e. geloză sânge
pag.139 LP, R:c,d,e
f. sindromul şocului toxic

g. scarlatina
h. febra puerperală
i. toxiinfecţii alimentare
j. dermatita exfoliativă
51. Următoarele afirmaţii despre Staphylococcus saprophyticus sunt corecte:
a. determină infecţii urinare la femei tinere

b. este agentul etiologic al parotiditei epidemice
c. determină toxiinfecţii alimentare
d. determină mononucleoza infecţioasă
e. nu secretă coagulază liberă
R: a, e LP pag. 109
f. sunt bacili gram pozitivi

g. creste pe medii complexe în atmosferă cu CO2 6-10%
h. este agent etiologic al meningitei bacteriene
i. este agentul etiologic al uretritei la bărbaţi
j. sunt diplococi cu aspect reniform gram negativi
53. Tratamentul în infecţia cu Helicobacter pylori se face
a. nu se folosesc antibiotice, antiacidele fiind suficiente pentru tratament

b. este natural rezistent la cefsulonid, acid nalidixic, sulfonamide, trimetoprim,
vancomicină
c. se foloseşte tripla terapie metronidazol cu claritromicină şi săruri de bismut
d. prevenirea şi controlul bolii sunt uşor de efectuat, deoarece
microorganismele sunt ubicuitare
e. s-a constatat eradicarea bolii la 70-95% din pacienţii trataţi cu triplă terapie,
timp de 14 zile
R b,c,e pag 113

f. sunt bacterii pretenţioase
g. determină scarlatina
h. sunt diplococi gram negativi, reniformi, imobili, nesporulaţi, aerobi
i. produc streptolizina O
j. aproximativ 90% din infecţii sunt cauzate de serogrupul Y
55. Genul Chlamydia cuprinde:

a. Chlamydia pallidum
b. Chlamydia psitaci
c. Chlamydia influenzae
d. Chlamydia pneumoniae
e. Chlamydia trachomatis
RăspBDE 204 curs

f. caracterele morfologice
g. caracterele culturale
h. reacţia oxidazei-pozitivă
i. prezenţa pigmentului caracteristic
j. creşterea la 30C
R: a,b,c,d Curs 118
57. Genul Campylobacter se caracterizează prin
a. sunt microorganisme microaerofile, unele specii putând creşte şi în condiţii

de anaerobioză
b. în culturi mai vechi de 48 de ore, sau după pasaje repetate apar forme
rotunjite numite ”corpi cocoizi”
c. sunt prevăzuţi cu 6-10 flageli ceea ce le conferă mobilitate caracteristică
d. sunt foarte rar răspândite în mediul extern
e. producerea de H2SO4 , sensibilitatea la acidul nalidixic şi cefalotin sunt
utilizate ca teste de diferenţiere între diferitele specii
R a,b,e pag 106
f. secretă factori enzimatici care le permit accesul la celulele enterale

g. enterotoxina vibrionului holeric este cel mai important factor de
patogenitate
h. difuzează in sânge determinând în cazuri grave septicemie
i. determină o toxiinfecţie alimentară acută cu evoluţie variabilă de la un
pacient la altul
j. enterotoxina secretată este de natură lipidică fiind formată din trei
subunităţi
R a,b,d pag 99
59. Următoarele afirmaţii despre tratamentul în holeră sunt false
a. nu se face rehidratare pentru a evita hipertensiunea

b. de elecţie este tratamentul cu tetraciclină(doxicilină) sau cotrimoxazole
c. profilaxia este nespecifică şi constă în respectarea măsurilor de igienă
individuală şi colectivă
d. profilaxia specifică se face prin vaccinare în zonele endemice şi este de
durată scurtă
e. nu se face tratament cu antibiotice
R a,e pag 101
f. digestivă
g. prin picăturile lui Pflűgge
h. sexuală
i. insecte hematofage
j. la nou născut în timpul naşterii
61. Uretrita gonococică este acompaniată din punct de vedere clinic de:
a. disurie
b. artralgie migratorie
c. poliurie
d. fotofobie
e. secreţie uretrală purulentă
pag.63 curs, R:a,e
f. absenţa peptidoglicanului din peretele celular

g. absenţa acizilor teichoici din peretele celular
h. absenţa coagulazei libere
i. absenţa catalazei
j. absenţa unor factori de virulenţă
63. Diagnosticul infecţiilor cu streptococ de grup A este:

a. bacteriologic
b. serologic
c. biochimic
d. histopatologic
e. exclusiv clinic
R: a, b LP pag. 112
f. infecţii urinare
g. infecţii neonatale
h. toxiinfecţii alimentare
i. scarlatină
j. febră tifoidă
R: a, b LP pag. 119
65. Streptococii sunt:
a. coci gram negativi reniformi dispuşi în perechi

b. coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri
c. bacili gram pozitivi cu capete rotunjite
d. imobili, nesporulaţi
e. uneori capsulaţi
R: b, d, e Curs pag. 21
f. gram-negativi
g. anaerobi
h. aerobi
i. oxidazo-negativi
j. oxidazo-pozitivi
R: a,c,d Curs 122-123
67. Streptococcus pyogenes elaborează:

a. streptolizina O
b. streptolizina S
c. exfoliantina A
d. toxina şocului toxic 1
e. toxina eritrogenă
R: a, b, e Curs pag. 24-25
f. geloză sânge;
g. m. Bordett-Gengou;
h. m. Lowenstein-Jensen;
i. m. Korthof;
j. m. Fletcher:
R. d, e (LP p. 205)
69. Despre speciile apartinand genului Legionella sunt corecte afirmatiile:
a. sunt bacili gram negativi

b. se coloreaza prin coloratii uzuale
c. au necesitati nutritive deosebite
d. produc beta-lactamaza
e. sunt mobile si catalazo pozitive
R: a, c, d, e curs pagina 147
f. otita medie
g. sinuzita
h. vaginoza bacteriana
i. epiglotita
j. pneumonia
71. Genul Gardnerella:

a. cuprinde bacili gram negativi
b. germenii colonizeaza in numar redus mucoasa vaginala
c. sunt germeni facultativi anaerobi nesporulati, necapsulati
d. germenii se transmit pe cale aerogena
e. pot fi izolati pe medii uzuale
R: a, b, c, e curs pagina 130, 131, 132
f. este agentul etiologic al unei infectii cu transmitere sexuala

g. necesita factorul X pentru crestere
h. necesita factorul V pentru crestere
i. necesita ambii factori pentru crestere
j. nu necesita nici un factor de crestere
73. Genul Pseudomonas cuprinde bacili:
a. gram-negativi
b. aerobi şi facultativi anaerobi
c. imobili
d. oxidazo-pozitivi
e. nesporulaţi
R: a,d,e LP 172
74. Favusul este:
f. produs de T. schoenleinii
g. o dermatofiţie a pielii păroase a capului,
h. mai frecvent la femei şi copii
i. responsabil de alopecia cicatriceală
j. produs de E. floccosum
75. Virionii cu formă de bastonaş prin examinare la microscopul electronic sunt:
a. virusurile paragripale
b. bacteriofagii
c. fagii filamentoşi
d. poxvirusurile
e. virusul mozaicului tutunului
Răspuns: C, E
Curs pag. 221
f. au funcţie de absorbţie
g. sunt formaţiuni specifice virale
h. au funcţia de penetrare în celula gazdă
i. sunt formaţiuni codificate de virus
j. nu sunt formaţiuni specifice virale
Curs pag. 227
77. Funcţiile capsidei sunt:
a. protejează acidul nucleic viral

b. la virusurile anvelopate, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula
gazdă
c. asigură forma caracteristică virionului
d. la virusurile neînvelite, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula
gazdă
e. facilitează asamblarea virusurilor
Răspuns: A, C, D
Curs pag.226
f. Acyclovir
g. Cloramfenicol
h. Zidovudin
i. Foscarnet
j. Trimetoprim sulfometoxazol
Răspuns: A, C, D
Curs pag.243-247
79. Profilaxia în infecţia HIV cuprinde:
a. contact sexual protejat

b. educaţie pentru sănătate în grupuri cu risc crescut(toxicomani)
c. testarea riguroasă a sângelui transfuzat şi a donatorilor de organ şi ţesuturi
d. utilizarea măsurilor de protecţie individuală a personalului medical(mănuşi,
ochelari de protecţie)
e. vaccinarea anti-HIV
f. a.ELISA
g. b.confirmare Western blot
h. c.examen direct(identificare ARN viral sau proviral)
i. RIA, RIPA
j. frotiu colorat Gram
81. Virusul rabic se multiplică :
a. în plămâni
b. în faringe
c. în muşchi
d. în ţesutul conjunctiv
e. în stomac
Răspuns c,d pag.314
f. celulele hepatice
g. celulele epiteliale
h. limfocitele CD4-pozitive
i. macrofagele
j. celulele dendritice
83. Profilaxia în rubeolă se face cu :
a. vaccin viu atenuat

b. vaccin inactivat prin căldură
c.vaccin inactivat prin formaldehidă
c. d.vaccin inactivat prin alcool

d. e.niciun răspuns corect
Răspuns a pag.339
a. sânge
c. urină
d. biopsii cutanate
e. materii fecale
85. Următoarele afirmaţii despre virusul urlian sunt adevărate:

a. pătrunde în organism pe cale respiratorie
b. poate produce parotidită şi orhită urliană
c. orhita urliană poate duce la sterilitate
d. nu există vaccin pentru virusul urlian
e. poate afecta pancreasul şi ovarele.
A B C E Pag. 303, 304
se transmite pe cale respiratorie
produce o erupţie maculo – papuloasă
profilaxia se realizează cu vaccin viu atenuat
apariţia erupţiei denotă un răspuns imun precar
este un virus de tip ADN.
A B C Pag. 305, 306
87.Profilaxia gripei se poate realiza prin:

măsuri generale
chimioprofilaxie
administrarea de vaccinuri
administrarea de antibiotice
administrarea de antiinflamatoare.
Pag. 301 A B C
hemaglutinoinhibare
seroneutralizare
fixarea complementului
ELISA
cultivare pe geloză sânge.
Pag. 300. A B C D
89. Escherichia coli:
a. fermentează glucoza
b. este oxidazo-negativ
c. este oxidazo-pozitiv
d. este catalazo-pozitiv
e. este catalazo- negativ
f. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P.

g. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P.
h. Determinante pentru Proteus sunt antigenele somatice O şi antigenele
flagelare H
i. Determinante pentru Proteus sunt antigenele capsulare K şi antigenele
de suprafaţă Vi
j. Infecţiile oculare sunt cele mai frecvente afecţiuni determinate de P.
mirabilis
pag.95 curs, R:a,c

91. Factorii de virulenţă prezenţi la Escherichia coli sunt:
a. secreţia de coagulază
b. fibrinolizina
c. enterotoxine
d. lipopolizaharidul sau endotoxina
e. capsula
pag.88curs, R:c,d,e
f. bacili gram-negativi, scurţi, cu capetele rotunjite, imobili, nesporulaţi,

g. bacili gram-negativi scurţi, cu capetele rotunjite, cu polimorfism
h. bacili gram pozitivi, scurţi, neramificaţi, cu capetele rotunjite, dispuşi în
i. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept, dispuşi izolat sau în lanţuri
j. 4 specii importante în patologia umană: K. pneumoniae, K. oxytoca, K.
pag.92curs, R:a,e
93. Fenomenul liniei de demarcaţie a lui Dienes se utilizează:

a. în scop epidemiologic
b. în scop terapeutic
c. pentru stabilirea sursei de infecţie
d. pentru stabilirea diagnosticului
e. pentru filiaţia cazurilor
pag.94curs, R:a,c,e
produce două toxine Shiga-like, denumite verotoxine
secretă enterotoxine termolabile sau termostabile codificate plasmidic
penetrează, ca şi shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică şi pe care

le distrug, determinând un sindrom diareic dizenteriform
este considerat o cauză a diareei persistente la copiii din ţările subdezvoltate

produce forme uşoare de enterită sau un sindrom diareic holeriform
pag.89 curs, b,e
95. Următoarele afirmaţii despre infecţiile produse de stafilococii coagulazo negativi sunt
corecte:
a. S. epidermidis determină pneumonii şi meningite la nou născuţi

b. S. epidermidis poate cauza endocardite la pacienţii cu proteze valvulare
c. infecţiile tractului urinar la femeile tinere sunt determinate în special de
S. saprophyticus
d. infecţiile secundare implanturilor de dispozitive, catetere, tuburi de dren
sunt cauzate mai frecvent de S. schleiferi şi S. lugdunensis
e. S. haemolyticus poate cauza toxiinfecţii alimentare
R: b, c, d Curs pag. 20
f. anumite tulpini pot cauza toxiinfecţii alimentare

g. determină infecţii ale plăgilor
h. poate fi cauza primară a unor artrite septice la pacienţi cu tulburări de
i. ocazional poate determina laringită obstructivă
j. determină dermatita exfoliativă
97. Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic de grup A se tratează cu:

a. penicilină
b. eritromicină
c. cotrimoxazol
d. spectinomicină
e. zidovudină
R: a, b LP pag. 115

f. fac parte din flora normală a faringelui
g. pot produce endocardite bacteriene
h. sunt implicaţi în etiologia cariilor dentare
i. produc scarlatina
j. produc fasceita necrozantă
99. Infecţii invazive produse de Streptococcus pyogenes:
a. febra reumatismală
b. febra puerperală
c. erizipelul
d. fasceita necrozantă
e. scarlatina

cercetează:
f. sensibilitatea la bacitracină
g. sensibilitatea la optochin
h. hidroliza hipuratului de sodiu
i. biloliza
j. hidroliza esculinei
R: b, d LP pag. 120
15. Urmatoarele afirmatii despre enterobacterii sunt false

A) Antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip – impart grupele in tipuri
B) Sunt oxidazo-pozitivi si catalazo-negativi
C) Sunt bacilli gram-negativi
D) Antigenul somatic O face parte din peretele celular genul in grupe
E) Endotoxina face parte din structura peretelui celular si se elibereaza numai dupa
distrugerea celulei
16. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) Escherichia coli prezinta antigenele O,H,K
B) Toxina botulinica este o toxina termostabila
C) Factorii de virulent pentru Haemophilus influenza coagulaza si beta-hemoliza
D) Bruceloza este o zoonoza si are caracter de boala profesionala
E) Clostridiile pot produce toxiinfectii alimentare prin eliberare de enterotoxine
17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) Virionii de forma sferica ai HCV au diametrul cuprins intre 55 – 65 nm
B) Infectia HDV se poate produce in absenta HBV
C) Transmiterea HDV este pe cale fecal – orala
D) Prima manifestare a HCV apare dupa o incubatie de 180 de zile
E) Transmiterea infectiei HEV este fecal – orala
18. Care dintre urmatoarele informatii despre fungi sunt adevarate:

A) Micozele apar frecvent la paccientii imunodeprimati
B) Genurile Tricophyton si Microsporum prezinta colonii de culoare alb-galbuie
C) Candidozele sistemice: septicemice sau viscerale (infectii urinare)
D) Cryptococcus neoformas este un dermatofit
E) Identificarea fungilor se face prin metode virusologice
19. Care dintre urmatoarele afirmatii despre nucleocapsida sunt false:

A) Este o structura obligatorie a virionului
B) Este constituita dintr-un miez de acid nucleic
C) Nu este formata din capsomere
D) Este o structura de baza, obligatorie a cirionului
E) Deriva din membrana citoplasmatica a celulei gazda
20. Virusul HIV infecteaza:

A) Limfocitele CD 4 – positive
B) Celulele musculare
C) Celulele hepatocite
D) Macrofagele
E) Celulele epiteliale
28. Care dintre urmatoarele enunturi privind habitatele unor germeni sunt adevarate:
A) Habitatul natural enetrobacteriilor este intestinul omului si animalelor
B) Habitatul natural al gonococului este omul
C) Habitatul natural al germenilor din genul Nocardia este apa, solul si materiile organice
D) Habitatul natural al Chlamydiei trachomatis este omul si animalul domestic
E) Legionella pneumophyla are ca habitat natural tractul respirator superior
29. Care dintre urmatoarele enunturi cu privire la caracterele morfotinctoriale ale unor germeni sunt
corecte:
A) Genul Erysipelotrix este format din bacili gram pozitivi, nesporulati
B) Genul Listeria cuprinde bacili gram pozitivi, sporulati imobili
C) Genul Actynomices cuprinde micete gram negative
D) Genul Acinetobacter cuprinde cocobacili gram negativi
E) Genul Helicobacter cuprinde bacterii spiralate gram negative
30. Care din urmatoarele enuntutri cu privire la izolarea din produsele biologice a unor germeni sunt
corecte:
A) Izolarea S. aureus se face pe geloza sange la 35 grade Celsius
B) Izolarea Haemophilus influenza se face pe geloza chocolat la 37 grade Celsius
C) Izolarea C. diphteriae se face pe mediu de imbogatire Muller Kaufman la 37 grade Celsius
D) Izolarea listeriilor se face dupa o imbogatire pe mediu lichid, pe geloza sange la 37 grade
Celsius
E) Izolarea Campylobacteriilor se face pe medii selective
31. Urmatoarele afirmatii privind sensibilitatea la chimioterapice antiinfectioase sunt adevarate:

A) Enterococul este in mod natural rezistent la amonoglicozide
B) Streptococii orali sunt rezistenti la penicilina
C) Streptococii orali sunt sensibili la macrolide
D) Helicobacter pylori este in mod natural sensibil la vancomicina
E) Acinetobacter sp. sunt sensibili la peniciline si cefalosporine de generatia I si II
32. Urmatoarele afirmatii privind conditiile de crestere si dezvoltare ale bacteriilor sunt false:
A) Stafilococii se cultiva in aerobioza, pe medii suplimentate cu 10% NaCl
B) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi cuprinse intre 37 – 42 grade Celsius,
in aerobioza
C) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi peste 42 grade Celsius, in
anaerobioza
D) Legionella sp. necesita conditii de aerobioza si o temperatura optima de dezvoltare de 42
grade Celsius
E) Temperatura optima de incubare pentru Campylobacter sp. este de 37 grade Celsius, timp
de 24 de ore
33. Care dintre urmatorii germeni au testul oxidazei pozitiv?

A) Pseudomonas aeruginosa
B) Corynebacterium diphteriae
C) Shigella
D)
E)
43. Germenii conditionat patogeni din Familia Enterobacteriaceae au urmatoarele caracteristici:

A) Cresc pe mediul CIH/CIN
B) Sunt oxidazo – pozitivi
C) Fac parte din flora normal a omului
D) Sunt agenti etiologici ai dizenterriei bacteriene
E) Sunt agenti etiologici ai infectiilor nosocomiale
44. Urmatoarele afirmatii despre toxina socului toxic (TSST - 1) produsa de 1% din tulpinile de S.
aureus sunt corecte:
A) Stimuleaza specific limfocitele T CD 8
B) Induce dermatita exfoliativa
C) Depolimerizeaza substanta fundamental a tesutului conjunctiv
D) Este un superantigen
E) Determina eliberarea necontrolata de TNF si IL 2
45. In alcatuirea grupului HACEK sunt incluse urmatoarele specii:

A) Helicobacter pylori
B)
C)
D)
E)
46. Caracterele cultural si biochimice ale germenilor din genul Klebsiella sunt:
A) In bullion formeaza la suprafata mediului un val vascos ce cade la fundul tubului
B) Fermenteaza lactoza
C) Nu fermenteaza lactoza
D) Prezinta fenomenul de cameleonaj pe mediile lactozate
E) In bulion tulbura mediul uniform
47. Caracterele biochimice ale germenilor din genul Proteus sunt:

A) Lactozo-pozitivi
B) Lactozo-negativi
C) Produc hydrogen sulfurat
D) Secreta fenilalanindezaminaza
E) Nu secreta fenilalanindezaminaza
48. Factorii de virulent ai meningoccocului:
Informatii colectie:
1)Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului
de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină

c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e)[ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3)Clostridiile se caracterizează prin:
a)[ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b)[x] Formarea sporilor care deformează celula

c)[ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4)Pentru bacili este caracteristic:
a)[ ] Formează spori care deformează celula
b)[ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula

c)[x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5)Rickettsiile se caracterizează prin:
a)[ ] Structură acelulară.
b)[ ] Se cultivă pe medii elective

c)[ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d)[x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e)[ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6)Pentru treponeme este caracteristic:
a)[ ] Posedă polimorfism pronunţat

b)[ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d)[ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e)[x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
7) Despre leptospire se poate afirma:
a)[ ] Posedă formă bacilară
b) [ ] Sunt asigurate cufl ageli lofotrichi

c)[ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d)[x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b)[x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic

c)[ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a)[ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat

c)[x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d)[ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e)[ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoareaparti cul ari tate :
a)[ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat

c)[x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d)[ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e)[ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [ ] Staphylococcus

---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Sarcina

e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [ ] Sarcina

e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a)[ ] Se aranjează în perechi
b)[x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate

d)[ ] Se divid în câteva planuri
e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi

c)[x] Se aranjează în grămezi neregulate
d)[ ] Se divid într-un singur plan
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi

e)[x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă

c)[ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d)[ ] Participă în conjugarea bacteriană
e)[x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------

c)[x] Sunt constituiţi din proteine
d)[ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e)[ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a)[ ] Conţine 90% peptidoglican
b)[ ] Conţine 5-20% lipoproteine

c)[ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d)[x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e)[ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate
prin:
a)[x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizareîn baia de apă la 58° C

c) [ ] Filtrare
d)[ ] În pupinel la 1600 C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a)[ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ]Inhibă replicarea ADN

c)[x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d)[ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e)[ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a)[ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b)[x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c)[ ] Blocează sinteza ADN-ului
d)[ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e)[ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d)[x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e)[x]Sul bact am
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a)[ ] Diluţiilor succesive Appelmann

b)[ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d)[x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Plajelor sterile
b)[ ] Precipitării în gel

c)[x]Di fuzi m et ri că
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a
microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c)[ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a)[ ] P ast eu ri za rea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi

c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune
b)[ ] Cu căldură uscată

c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c)[ ] Si m b i o ză
d)[ ] In t erfer en ţ ă
e)[ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a)[ ] N utriţia bacteriană

b)[ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d)[ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a)[ ] Sunt de natură polizaharidică
b)[x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană

c)[ ] Posedă activitate la temperatura 00 C
d)[ ] Posedă activitate la temperatura 650 C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b)[ ] Cultivate în laborator

c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[ ] Rata de creştere devine nulă
b)[ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar

c)[ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d)[x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e)[ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofaguluise efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu
microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d)[ ] Dezi n fecţ i e
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi maij oase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ]Medi il e Hiss
b)[x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ]Medi ul Kitt-Tarozzi
e)[ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a)[ ] Forma vegetativă a fagului virulent
b)[ ] Forma vegetativă a fagului temperat

c)[ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e)[ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - +200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d)[x]Dezi nfe cţ i e
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C -60 minute

c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la
o bacterie acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta
prin intermediul plasmidelor
c)[ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană
la alta via un bacteriofag
d)[ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e)[ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e)[ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tipIV sunt:
a) [ ] LimfociteleB
b) [x] Limfocitele T
c)[ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
caracteristică:
a)[x] Infecţia acută
b)[ ] Infecţia cronică

c)[ ] Infecţia secundară
d)[ ] R ei n fecţ i a
e)[ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:
a)[ ] Infecţie acută
b)[ ] Infecţie cronică
c)[ ] Infecţie secundară

d)[x]R ei nfecţ i e
e)[ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)C onsti tuie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a)[ ] Infecţia acută
b)[x]S uprai nfecţ i e

d) [ ] Reinfecţie
e)[ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii :

c)[x] Infecţie secundară
d)[ ] Su p rai n fe cţ i e
e)[ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa
agentului în organism:
a)[ ] Su p rai n fe cţ i e
b)[ ] R ei n fecţ i e
c)[ ] Infecţie acută
d)[ ] Infecţie secundară
e)[x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a)[ ] Bu t i l en -g l i co l i că
b)[ ] Fermentativă
c)[ ] Acidă mixtă
d)[x]C lasică
e)[ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în
sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d)[ ] B act eri o l i ză
e)[ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c)[x]Hem ol i ză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea
reacţie:
a)[ ] B act eri o l i ză
b)[ ] Inhibare a hemaglutinării

d)[ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] AntigenulO lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] AntigenulF
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent

c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e)[ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a)[x] Picături Flugge
b)[ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului

c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e)[ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform
sei ndi că:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
este:
a)[ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată

metoda:
a)[ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
b)[x] Diluţiilor succesive în medii solide
c)[ ] Di fu zi m et ri că
d)[ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e)[ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de
neutralizare:
a) [ ] Burnet b) [ ] Dick
c)[ ] Ţ u v ercal o v
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizeazăpri n următoarele:
a)[x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
b)[ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza

c)[ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d)[ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e)[ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S.enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea
la :
a) [ ] Penicilină
b)[ ] Ri s t o mi ci n ă
c)[ ] Eritromicină
d)[x]P olimixină
e)[ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic

c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b)[ ] Apă peptonată hiperclorurată

c)[x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfat
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a)[ ] Reacţia de neutralizare
b)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării

c)[ ] Reacţia de fixare a complementului
d)[ ] Analiza radioimună
e)[x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii
holerici sunt aranjaţi:
a)[ ] În lanţuri
b)[ ] În grup sub aspect de ciorchine

c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e)[ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a)[ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei
b)[ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată

c)[ ] Turbiditate omogenă
d)[x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e)[ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a)[ ] Infecţii holeriforme
b)[x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor
e)[ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme
b)[ ] Infecţii dizenteriforme

---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente
b)[x] Forma S de culoare albastru-închis

c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente
b)[ ] Forma S de culoare albastru-închis

d)[x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu

seruri:
a) [ ] ABCDE
b)[ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e)[ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a)[ ] Acido- alcoolorezistenţă
b)[ ] Formează spori în condiţii nefavorabile

c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologicde impurificarei fecală
e)[ ] Este pretenţioasă la cultivare
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e)[ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste
biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e)[ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S.Enteritidis
d) [ ] S.Newport
e) [ ] S.salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
b)[ ] Forma S , colorate în roz.

d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a)[ ] Forma S, colorate în roşu
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore

d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
c)[ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e)[ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b)[x] De îmbogăţire
c)[ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d)[ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
13
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c)[x]S ânge
d)[ ] Bi l ă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12: Vi: Hd
b) [ ] O 1, 2, 12: H a
c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12: Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12: Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12: H a
b) [ ] O 1, 9, 12: Vi: Hd
c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12: H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12: Vi: H d
b) [x] O 1, 2, 12: H a
c) [ ] O 1, 12: H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7: H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de
diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e)[ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda
de diagnostic de preferinţă:
a)[x] Reacţia Widal cu antigen O şi H
b)[ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar

c)[ ] Mi el o cu l t u ra
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată
metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase,forma R, colorate în albastru
b) [ ] Mari, plate, de culoare roză

c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini
regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie

c)[x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a)[x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii
contaminate
c)[ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar

d)[ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e)[ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriaese caracterizează prin:
a)[ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale
b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c)[x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi
suprarenalelor
d)[ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cufl ageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a)[ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant
b)[ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni

c) [ ]Echipament bogat de enzime metabolice
d)[x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b)[ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei

c)[x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d)[ ] Formează capsulă în organism
e)[ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a)[ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a)[ ] S carl at i n ă
b)[x]B rucel oză

c)[ ] T u b ercu l o ză
d) [ ] Dizenterie
e)[ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b)[ ] T u b ercu l o ză
c)[ ] B ru cel o ză
d)[ ] Tusea convulsivă
e)[ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
întârziat în:
b)[ ] Tusea convulsivă

c) [ ] Tularemie
d)[x]Tubercul oz ă
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d)[ ] Infecţia stafilococică
e)[x]S carl at i nă
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură:
a) [ ] Loewenstein -Jensen
b)[ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c)[x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair

c) [x] Rugoase, mari,conopi di form e,crem-bej
d)[ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e)[ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
b) [ ] Negre, lenticulare
c)[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e)[ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de
cultură.
a)[ ] Geloză hepatică

b)[x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c)[ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul
mediu de cultură:
a)[ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b)[ ] Mediul cu glicerină şi cartof

c)[x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e)[ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e)[ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a)[ ] B ru cel o ză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d)[x]P estă
e)[ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:

a)[x] Cavitatea nazală
b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap
de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:

a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C.bot ul i num
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat
17
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:

a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a)[ ] Ru j eo l ă
b) [x] Gonoree
c)[ ] Orei o n
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a)[ ] Geloză peptonată la 370 C
b)[ ] Geloză -ser la 220 C

c)[ ] Geloză glucozată la 370 C
d)[ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e)[x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de
patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ]F l agelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismuluireprezi nt ă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub
aspectul unei palete de tenis
b)[ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
c)[ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula

d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e)[ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant
serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de grup:
a)[ ] A
b)[ ] B
c) [x] O
d)[ ] H
e)[ ] K
---------------------------------------------------------------------
antigene de tip (serovar):
a)[ ] A
b)[ ] B
c)[ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
18
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
procedeu:
a)[ ] În geloză în coloană
b)[ ] În bulion peptonat

c)[x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e)[ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a)[ ] Şobolanul cenuşiu
b)[ ] Puricele de şobolan

c) [x] Omul bolnav
d)[ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a)[x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
d) [ ]Purt ăt orul de germeni
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal Cest e:
a) [ ] Porcii
b)[ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO

c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a)[ ] Li ză
b)[x] Inhibare a hemaglutinării

d) [ ] Aglutinare
e)[ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c)[ ] B act eri o l i ză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid
b) [x] ARN monocatenar fragmentat

c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante

a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili
de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a)[ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c)[x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d)[ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e)[ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a)[x]Li mfoci tele T CD4
b) [ ]Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e)[ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru
următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se
sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c)[ ] Fracţionat la 1000 C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
20
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se
numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se
numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc:
a)[ ] Virusuri cu replicare autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat

c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager
se numesc:
a)[ ] Virusuri cu replicarea autonomă

c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a)[ ] Apar în orice zonă a SNC
b)[x] Apar în neuronii din cornul Ammon

c)[ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d)[ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d)[ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD1
21
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c)[ ] Diviziune simplă
d)[x]Înm uguri re
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213)Eli be rare a virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea
cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d)[x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este
asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine
b)[x] Conţinut sporit de săruri de Ca

c)[x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d)[ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a)[ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%

c)[ ] Fucsină fenicată
d)[x] Fucsină apoasă
e)[x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d)[x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b)[x] Fucsină fenicată

c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Fucsină fenicată
b)[ ] Violet de genţiană

c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl
b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b)[x] Fucsină apoasă
c)[x] Tuş de China

d)[ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin
coloraţiile:
a)[ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b)[ ] Glucide în cantităţi mari

c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a)[x] În perechi
b)[x] În lanţuri
c)[ ] În formă de brăduţ inversat
d)[ ] În formă icosaedrică
e)[x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a)[x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c)[ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d)[ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate

c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d)[x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a)[x] În microscopul cu fond negru

b)[x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d)[x] În microscopul luminiscent
e)[x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a)[ ] Bi o l o g i că
b)[ ] Bi o fi zi că
c)[x]F izică
d)[x]C him i că
e)[ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:

a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
următoarele particularităţi:
a)[x] Origine comună
b) [x] Adaptate la un habitat anumit

c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x]Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b)[x] Se divid într-un singur plan

c)[ ] Se divid în câteva planuri
d)[x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e)[ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
b)[ ] Se divid într-un singur plan

c) [x] Se divid în câteva planuri
d)[ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e)[x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen

c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e)[x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b)[x] Au membrană nucleară

c) [ ] Conţin mezosomi
d)[x] Conţin reticul endoplasmatic
e)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b)[ ] Au membrană nucleară
c)[x] Conţin mezosomi
d)[ ] Conţin reticul endoplasmatic
e)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c)[ ] Ri ck et t s i a
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a)[ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian

d)[ ] Poartă un caracter de specie
e)[x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a)[ ] Este înconjurat de membrană nucleară
b) [x] Este legat de mezosomii laterali

c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d)[x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e)[x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a)[x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b)[ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d)[x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e)[ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
b)[x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular

c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d)[x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e)[ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii
compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice

c)[ ] Menţine forma stabilă a celulei
d)[x] Prezintă o barieră osmotică
e)[x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
25
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus
din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b)[ ] Membrana externă

c) [x] Acizi teihoici
d)[x] Acizi li poteichoici
e)[x]Pe pti dogl i can
---------------------------------------------------------------------
254)Aranj area sporilor în celula bacteriană poate fi:
a)[x]Term i nal ă
b)[ ] Bi p o l ară
c)[x]S ubt erm i nal ă
d)[x]C ent ral ă
e)[ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b)[x]C apsidă
c)[x]S upercapsi dă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari
b)[ ] P rot o p l aş t i
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi

c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active
asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme c) [ ] Micobacteriilor d) [x] Fungilor dimorfi e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare c)[x]S t aţ i onară d) [x] De declin e)[ ]Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) []≥ 1
b) []≥ 2 c) [x] ≥ 4 - 8 d) [x] ≥ 16 - 32 e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a)[ ] Difuzie şi osmosă
b)[ ] Hidroliză alcalină c)[x] Hidroliză acidă d) [ ] Decarboxilare e)[x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice c) [x] Artificiale d) [ ] Semisintetice e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a)[ ] Vâs co as e
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a)[ ] Să posede reacţie alcalină
b)[x] Să fie sterile c)[x] Să fie nutritive d)[x] Să aibă un anumit redox potenţial e)[ ]Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265)Me di ile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)[x] Să fie izotonice
b)[x] Să posede un anumit grad de umiditate c)[ ]Să fie hipertonice d)[ ]Să conţină antibiotice e)[x] Să
posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b)[x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar c)[x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină d) [x] Ser coagulat e)[x]
Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să
conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen c) [ ] Sulf d) [x] Carbon e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b)[x]I ndol ul ui
c) [x] Amoniacului d) [x] Hidrogenului sulfurat e)[ ]Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a
culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b)[x] Ansa bacteriologică c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tamponul e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe c) [x] Facultativ anaerobe d) [x] Aerobe e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
de creare a anaerobiozei:
a)[x]Mecani c ă
b)[ ] Si n t et i că c)[x]C him i că d)[x]F izică e)[x]Bi ol ogi că
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a)[x] Forma rotundă

b) [x] Suprafaţă netedă c)[ ] Suprafaţă rugoasă d)[x] Consistenţă omogenă e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
a)[ ] Structură omogenă
b)[x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d)[x]Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b)[x] Fracţionat cu vapori fluenţi c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ]Şoc termic la 900C
cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda
difuzimetrică include următoarele etape:
a)[x] Insămânţarea culturii testate
b)[ ] Diluţia succesivă a antibioticelor c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice d) [ ] Incubarea în

termostat 4 - 5 ore e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor
microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie c) [x] Serotipie d) [x] Lizotipie e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277)F agoi de nti fi carea culturilor microbiene testate se realizează prin
următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto c) [x] Furt d) [x] Fischer e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de

temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C d) [x] 1340C e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în
următoarele grupe:
a)[ ] De întreţinere
b) [x] Elective c)[x] De îmbogăţire d)[x] Diferenţial diagnostice e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a)[ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat c)[x] Geloză sânge d) [x] Bulion glucozat e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a)[ ] Gel o ză- s ân g e
b) [ ] Zeissler c) [x] Kitt-Tarozzi d) [x] Muller e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carnese obţine prin expoziţia produselor din
carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C c) [x] Temperatura camerei d) [x] Termostat 370C e)[ ]Baia de apă 1000 C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se
realizează prin următoarele căi:
28
a)[x] Fracţionată cu vapori fluenţi
b) [ ] Pasteurizare
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e)[ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285)De te rminarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se
realizează prin metoda:
a)[x] Diluţiilor succesive în mediul lichid
b) [ ] Otto
c)[x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d)[x]Di fuzi m et ri că
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a)[x]Lact oză
b)[ ] Gl u co ză
c)[x]F ucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e)[x]Gel oză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a)[x]Mecani c e
b)[x]F izice
c)[x]C him i ce
d)[x]B i ol ogi ce
e)[ ] Sintetice
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiunimici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente

c)[ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e)[x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)[ ] Să conţină antibiotice
b)[x] Să fie izotonice

c)[x] Să posede anumită viscozitate
d)[ ] Să fie hipotonice
e)[x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a)[ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc

c)[x] Obiecte din porţelan
d)[x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de

bacterii aerobe include:
a)[ ] Determinarea activităţii biochimice
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale

c)[ ] Studierea caracterelor de cultură
d)[x] Însămânţarea pe placa de geloză
e)[ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295)C ol oni il eforma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[x] Au suprafaţă netedă
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente

c)[x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e)[ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular
b)[x] Funcţia membranei citoplasmatice

c) [x] Sinteza proteinelor
d)[x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a)[x]S terilă
b)[x]Nest eri l ă
c)[ ] P asi v ă
d)[x]Act i vă
e)[ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a)[ ] Şi-a pierdut imunogenitatea
b)[x] Şi-a păstrat imunogenitatea

c)[ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d)[x] Şi-a pierdut toxicitatea
e)[x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a)[x]Al t ernat i vă
b)[ ] Acidă mixtă

c) [x] Clasică
d)[ ] P ri m ară
e)[ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a)[x] Origine heterogenă
b)[ ] Natură lipidică

c)[ ] Nu posedă imunogenitate
d)[x] Posedă antigenitate
e)[x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate
b)[ ] Este de natură proteică

c)[x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d)[ ] Posedă imunogenitate
e)[x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul
sangvin proaspăt
b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide

c)[ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d)[x] Participă în unele reacţii imunologice
e)[x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c)[x] Sistemul complement
d)[x]P roperdi nă
e)[x] β, x - li zi ne
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a)[ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e)[x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b)[x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d)[x] Titrul anticorpilor sintetizaţi

e)[x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [x] Agentul cauzal
b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d)[x] Localizarea primară a agentului în organism
e)[ ]Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d)[x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a)[ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b)[ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
inversată
c)[x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d)[ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e)[x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b)[x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a)[ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular
b)[x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c)[x] Reacţia are loc în mediul lichid
d)[x] Reacţia are loc în mediul gelifica t
e)[ ]Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
a) [ ] Paralizii
b)[x]F ebră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a)[ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b)[x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c)[ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d)[x] Este utilizată pentru seroidentificare
e)[x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se
clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
--------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric e) [ ] Antigripal de tip A
-----------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea
următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului c) [x] Histaminei d) [x] Serotoninei e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a)[ ] Reacţia de fixare a complementului
b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
d)[x] De hemaglutinare indirectă
e)[x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu

d)[ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323)I ntrade rmoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a)[ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b)[x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c)[x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase
din celula microbiană
d)[x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
b)[ ] Doza infectantă

326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot
determina:
a) [ ] Paralizii
b)[x]F ebră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie
b) [ ] Este un caracterstabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d)[x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e)[x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului
b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d)[ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis
b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis50
e)[x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ]Fl agelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d)[x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c)[x]Neuram i ni d aza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a)[x] Sunt secretate în mediul extracelular
b)[ ] Au origine glucidolipidoproteică
c)[x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d)[ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e)[ ]Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a)[ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b)[x] Sunt de natură proteică
c)[x] Se inactivează la tempe raturiî nalt e
d)[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e)[x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a)[x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
b) [x] Suntim unogene
c)[x] Se transformă în anatoxine
d)[ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:
a)[ ] Este de natură proteică
b)[x] Este de natură lipopolizaharidică

c)[x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e)[ ]Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ]Este termosensibilă
b)[x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c)[ ]Posedă imunogenitate pronunţată
d)[x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e)[ ]Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin
următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate
b)[x] Pe cale limfatică
c)[x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a)[x]Transm i si vă
b)[x]Aerogen ă
c)[ ] An aero b ă
d)[x]Al i m ent ară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b)[x]Incubaţ i e
c)[x]P rodrom al ă
d) [x] De stare
e)[x]Conval escenţ ă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali
b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sistemul complement
b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
d) [ ] Limfocitele
B e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată
de următorii factori:
a)[x]F agoci t oză
b)[ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian

d)[x]Infl am aţ i e
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
b)[x]C lasică
c)[x]Al t ernat i vă
d)[ ] Bi o ch i m i că
e)[ ]Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
particularităţi
a)[x] Apar primele după stimul antigenic
b)[ x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegati ve
c)[x] Strutural reprezintă un pentamer
d)[x] Sunt sensibile la cisteină
e)[ ]Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
a)[x] Nu posedă imunogenitate
b)[ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d)[ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e)[ ]Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c)[ ] Reprezintă un pentamer
d)[ ] Trec bariera transplacentară

e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c)[x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ]Este termolabil e)[x]Este te rmosta bi l
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a)[x] Conţine informaţie heterogenă
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c)[x] Sensibilizează specific limfocitele
d)[x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e)[ ]Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a)[x]P osti nfecţ i oasă
b)[x]Transpl ac ent ară
c)[ ] Nes p eci fi că
d)[ ] Po s t v acci n al ă
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a)[ ] Po s t i n fecţ i o as ă
b)[ ] Tran s p l acen t a ră
c)[x]Act i vă
d)[x]P ost vacci nal ă
e)[x]P asi vă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a)[x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b)[x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c)[ ] Se menţine timp îndelungat
d)[ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e)[ ]Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a)[x] De precipitare inelară
b)[x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c)[x]Im unoel ect rofo rez ă
d)[ ] De aglutinare pe lamă
e)[ ]De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec
b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
e)[x] Particule de late x
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
în raport cu RA sunt:
a)[ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă

c)[x] Este o reacţie rapidă
d)[ ]Se citeşte peste 3 - 5 minute
e)[x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a)[ ] Hemaglutinare indirectă
b)[x]Hem ol i ză
c)[ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementulu
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d)[ ]Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a)[ ] De aglutinare în tuburi
b)[x] Imunofluorescenţă Coons
c)[x]R adioimună
d)[x]Im unoenzi m at i că
e)[ ]Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[ ] Stimulează imunitate antimicrobiană
b)[x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene d)[ ] Nu posedă antigenitate
e)[x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b)[ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d)[x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute
prin următoarele metode:
a)[ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b)[x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
d)[x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Suntî nal t reactogene
b)[ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c)[x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d)[x] Se multiplică în organismul vacci nat e)[x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a)[ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute
b)[x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d)[ ] În perioada de convalescenţă
e)[x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a)[x] Astmul bronşic
b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d)[x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b)[x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c)[x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
b) [x] Nu set ransferă prin seruri imune

c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d)[ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e)[ ]Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a)[ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)[x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)[ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:
a)[x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)[ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)[x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b)[x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d)[x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici
b)[ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d)[ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ]Lim foci t el e TCD8+
b)[x]Li m foci t el e TC D4 +
c) [x] CPA
d)[x]Li m foci t el e B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a)[x]Li m foci t el e TC D8 +
b) [ ]Lim foci t el e TCD4+
c) [x] CPA
d) [ ]Limfocitele B
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a)[x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b)[ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e)[x] Apariţia celulelor B- memorie
a) [ ] V.chol erae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a)[ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b)[x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e)[ ]Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c)[x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d)[ ] Apă peptonată alcalină
e)[x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c)[x]Găi nă
d) [ ] Cobai
e)[ ]Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e)[x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c)[x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi
38
b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V. cholerae Bengal
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili
pot fi:
a)[x] Peştii din apele sărate
b)[ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e)[ ]Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin inactivat
d)[ ] Holerogen - endotoxină
e)[x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Se rovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a)[x] Reacţia de imunofluorescenţă directă
b)[x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1

c)[ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e)[x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
a)[x] Enterita holerică
b)[ ] Enterocolita holerică
c)[x] Gastroenterita holerică
d)[x] Holera algidă
e)[ ]Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
a)[ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
b)[x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ]Inhi barea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin
enterocite
e)[x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:
a)[x] Infecţii holeriforme
b) [x]Infecţii dizenteriforme
c)[x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de
patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu
serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Serurianti- Vi
---------------------------------------------------------------------
405) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol
b)[x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c)[ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d)[ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e)[x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b)[x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c)[x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e)[x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c)[x]B i fi dobact eri nă
d)[ ] Su b t i li n ă
e)[x]Lact obact eri nă
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:

a) [x] Este component permanent al microflorei normale a
intestinului gros
b)[ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c)[x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e)[x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
b)[ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c)[x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu
b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e)[x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d)[x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele
prelevate:
a) [x] Materii fecale

b) [x] Urină
c)[x] Puroi din plagă
d)[x]S ânge e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedăse rovari ante :
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Shi ge l ele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat- -

---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d)[x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b)[x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d)[x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a)[x] Vaccin omorât
b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul
bacteriologic se poate preleva:
a)[x]S ânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c)[x] Măduva osoasă
d)[x]Uri nă
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
a)[ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cuuree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-
paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12: Vi: Hd
b) [ ] O1, 9, 12: H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12: H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12: H a
e) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a)[ ]Reacţia Wright
b) [ ]R eacţ i a Weil-Felix
c)[x] Reacţia Widal
d)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează
cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA
b) [x] Serul polivalent ABCDE
c)[x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c)[ ]Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea
caracterelor:
a)[x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b)[ ] Raclat din erupţii cutanate
c)[ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a)[x] Factori de ade ziune
b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d)[ ] Fl ag el i i
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b)[x] Difuzie parenchimatoasă
c)[x]Al ergi că
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e)[ ]Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se
pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d)[ ] Gas t ro en t eri t ă
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a)[x]P l ăm âni
c)[x]S pli nă
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H

c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică
au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b)[x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a)[ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c)[x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d)[ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e)[x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a)[ ] Leci t i n az a
b) [x] Tetanolizina
c) [ ]Li zi ndecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson -
Blair
b)[x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d)[ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e)[x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a)[ ]Este slab toxică
b)[x] Este rezistentă la enzimele digestive
c)[x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d)[x] Este termolabilă
e)[ ]Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe
a)[ ] Plăgi operatorii
b)[x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c)[ ] Plăgi superficiale
d)[x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite
trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a)[ ] C el ul i t ă
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d)[x]F asciită
e)[x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin
b) [ ] Pancreonecroza
c)[x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d)[ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
a)[ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

b)[x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c)[ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b)[x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor
b)[x]Aerogen ă
c)[x]Di gest i vă
d)[x]P ercut ană
e)[ ]Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a)[x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De precipitare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e)[ ]De inhibare a hemaglutinării
44
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin
reacţiile:
a)[ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c)[x] RIF indirectă
d)[x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a)[ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M
b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c)[x] Reacţia Coombs pozitivă
d)[x] Intradermoreacţia pozitivă
e)[x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a)[x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
b)[x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d)[x] Pe cale digestivă (apă, alimente)

e)[x] Pe cale aerogenă (prin aerul contami nat)
---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
b) [x] Sputa
c)[x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b)[x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c)[x] Însămânţarea pe mediul Francis
d)[ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e)[x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a)[ ] Reacţia de precipitare inelară
b)[x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e)[ ]Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a)[ ] Co n t acţ i
b) [x] Bolnavi
c)[x]Vacci naţ i
d)[ ] Pu rt ăt o ri
e)[x]Conval escenţ i
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:

a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a)[ ] Prin înţepătura păduchilor
b) [x] Prin intermediul puricilor
c)[x]Aerogen
d)[x]P ercut an
e)[ ]Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
a)[ ] Hem o l it i co - u rem i că
b)[x]B uboni că
c)[x]P ulm onară
d)[x]S ept i cem i că
e)[ ]Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon
b)[ ] Uri n ă
c)[x] Sânge pentru hemocultură
d)[ ] Bi l ă
e)[x]Sput ă
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a)[x]B act eri oscopi că
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c)[x]B i ol ogi că
d)[ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e)[x]B act eri ol ogi că
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[ ] Nu fermentează glucidele
b)[ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c)[x] Formează spori centrali care nu deformează cel ul a
d)[x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a)[ ] Bastonaş gramnegativ
b)[x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d)[x]Este i mobi l
e)[ ]Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a)[x]C ut anat ă
b)[x]P ulm onară
c)[x]Int est i nal ă
d)[ ] Bu b o n i că
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul
b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e)[x]S ânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c)[x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d)[ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
stalactite
e)[ ]În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a)[ ] Anatoxina anti- B. anthracis
b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d)[ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e)[x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a)[ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c)[ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a)[x] Evoluează în stadii

b)[x] Penicilina este indicată pentru tratament
c)[x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d)[x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate
de tip IV
e)[ ]Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
a)[ ] Microscopică (Gram
b)[x]B act eri ol ogi că
c)[ ] Bi o l o g i că
d)[x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c)[x] Sunt paraziţi obligat intrace l ul ari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e)[x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a)[ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d)[x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e)[x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a)[ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori

c)[ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d)[x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e)[x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a)[x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b)[ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c)[x] Posedă cord-factor
d)[ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e)[x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a)[ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
b)[ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c)[x] Preferă medii de cultură alcaline
d)[x] Produce o enterotoxină termolabilă
e)[x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a)[x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x]B ast onaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c)[ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d)[x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e)[x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a)[ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c)[x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e)[x] Determino intoxicaţii alimentare

---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a)[ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b)[x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e)[x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a)[ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
b)[ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c)[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d)[x] Fermentează numai glucoza
e)[x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b)[x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c)[x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d)[x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e)[ ]Determină enterocolite acute la om şi animale
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x]B ast onaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
b)[x] Nu este pretenţios la cultivare
c)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d)[x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
perle"pozi ti v)
e)[x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b)[x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c)[x] Se colorează grampozitiv
d)[ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e)[x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a)[ ] Strict patogenă
b)[x] Condiţionat patogenă
c)[x] Posedă factori de agresie şi invazie
d)[x]Toxi genă
e)[ ]Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
c) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e)[x]Coagul aza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e)[ ]Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c)[x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu
secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a)[x] Suprafeţe din blocul opera tor
b)[x] Suprafeţe din maternităţi
c)[ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d)[x] Suprafeţe din instituţii medicale
e)[x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a)[x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S,
bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b)[x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
hemoliză
c)[x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d)[ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment

granular
e)[ ]Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinareahem ol i zi nei
e)[ ]Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a)[x] Apără de fagocitoză
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c)[ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ]Act i vează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
b)[x] Plasma antistafilococică
c)[x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic
b)[x] Anatoxina stafilococică
c)[x] Vaccin omorât

d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofagst afi l ococi c
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive c) [x] Urina d)[x]S ânge
e)[ ]Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a)[x] Diplococi asemănători boabelor de cafea
b) [x] Coci gramnegativi
c)[x] Coci c atal azopo zi ti vi
d)[x] Coci oxi dazo pozi ti vi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c)[ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e)[x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b)[ ] Formează colonii pigmentate
c)[x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe mediiel ect i ve
e)[x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a)[ ] Cultivă numai pe medii speciale
b) [ ] Cresc numai la 370C
c)[x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e)[x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi
a)[ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
b)[x] Parazitează specific numai omul
c)[ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e)[x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a)[x] Neisserii pretenţioase
b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d)[x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a)[ ] Puroiul din plagă
b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d)[x]S ânge
e)[x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e)[ ]Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e)[ ]Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d)[x] Geloză ser
e)[x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de
cultură:
a)[x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate c)[x] Creşte pe geloză ser la 370C d)[ ] Creşte
pe geloză ser la 220 C e)[ ]Creşte pe geloză la 370 C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a)[ ] Fermentează zaharoza
b)[x] Fermentează maltoza
c)[x] Fermentează glucoza
d)[x] Produce oxidază
e)[x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele
căi:
a)[ ] Aero g en ă
b)[ ] Fecalo - orală
c)[x] Prin lenjeria recent contaminată
d)[x]S exual ă
e)[ ]Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a)[ ] Nu este exigent la cultivare

b)[x] Este fragil în mediul ambian t
c)[x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d)[ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută
b)[x]P rostatită
c)[x]Epi di dim i t ă
d) [ ] Fenomenul scrotal
e)[ ]Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a)[ ]Conjunctivită
b)[x]Endom et ri t ă
c)[x]S al pi ngit ă
d)[ ] Dermatită veziculoasă
e)[x]Endocervi ci t ă
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot
constata:
a)[x] Conjunctivită gonococică
b)[x] Oftalmia gonococică
c)[x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e)[ ]Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum
b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis

d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei
se prelevă:
a)[ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d)[ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma
clinică a infecţiei se prelevă:
a)[ ] Raclat din erupţii cutanate
b)[x]S ecreţ i i vul vovagi nale
c)[x]Tam pon re ctal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
prin:
a) [x] Masajul prostatei
b)[x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c)[x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e)[ ]Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
a) [x] Diplococicu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e)[ ]Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici
b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d)[x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e)[ ]În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ]Coci sferici
b)[x] Coci lanceolaţi
c)[ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d)[x] În frotiu se aranjează în perechi
e)[x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a)[ ] În familia Parvococcaceae
b)[x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] GenulLact ococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
următoarele grupe:
a)[x] α - hemolitici
b)[x] β - hemolitici
c)[ ] р - hemolitici
d)[x] γ - hemolitici
e)[ ]δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni
b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin
grupelor:
a)[ ] K
b)[ ] T c) [x] A d) [x] B e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d)[ ]Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e)[x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e)[x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
52
imunologice:
a)[ ] Reacţia Mantoux
b)[x] Reacţia Dick
c)[ ] Reacţia Schick
d)[x] Reacţia Schultz-Charlton
e)[ ]Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:

a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T.pert enue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a)[ ]Transmisiv
b)[x] Transplacentar (verticală)
c)[x]S exual
d)[x] Transfuzii de sânge
e)[x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar
b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisulavansat
e)[x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode
uzuale:
a)[x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d)[x] Reacţia imunofluorescentă directă
e)[ ]Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a)[ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală
b)[x] La sfârşitul stadiului primar

c)[x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e)[ ]Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a)[ ] Reacţia de aglutinare
b)[x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c)[x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d)[x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e)[ ]Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a)[ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c)[x] Paralizia generală progresivă
d)[x] Gome osoase şi cutanate
e)[x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a)[x] Serozitatea din şancrul dur
b) [x] Punctatuldin ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e)[ ]Sânge
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
încârligate
b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d)[x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie

e)[ ]Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b)[x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c)[ ] Picături Flugge
d)[ ] Inţepătura căpuşelor
e)[x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a)[ ] Mucozităţi rinofaringiene
b)[x]S ânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:
a)[ ] Pe medii diferenţiale la 370 C
b) [x] Prin incubare la 28 - 300C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d)[ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e)[x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează
prin:
a)[x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c)[ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e)[ ]Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a)[ ] Se cultivă la temperatura 450 C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c)[ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d)[x] Cultura se determină după 10-30 zile
e)[x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c)[x] De hemaglutinare indirectă
d)[ ] Imunofluorescenţă indirectă
e)[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
b) [x] Vaccin inactivat
c)[x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d)[ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) DespreEscherichia coli se poate afirma:
a)[x] Face parte din microflora normală a intestinului
b)[x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c)[ ] Determină şoc anafilactic
d)[ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele
a)[ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d)[x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d)[x]Ol keni ţ ki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se
realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e)[x]Ol keni ţ ki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab
selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat
patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Specificitate de grup
b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Sunt de natură proteică
b)[x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Sunt de natură proteică
b)[ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e)[x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a)[ ] Maimuţele rhesus
b)[ ] C âi ni i c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e)[x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c)[ ] Hep ari n ă
d)[x]C i st ei nă
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ]Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a)[ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a)[x] Microscopia electronică
b) [x] Ultracentrifugare
c)[ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b)[ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a)[ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c)[x] Sensibilă la amantadina
d)[ ]Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate
b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma
a)[ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b)[x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d)[ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
virusurilor gripale
e)[x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripalde tip C se poate afirma:
a)[x] Sursa infecţiei esteîn exclusivitate omul
b)[ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri e)[x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:

a)[x] Cauzează encefalită acută
b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c)[x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d)[x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e)[x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b)[ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d)[ ] Se transmite numai prin muşcătură
e)[x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b)[x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a)[ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d)[ ] Cauzează sindromul diareic la copi i
e)[x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori
b)[x] Se contractează pe cale re spi ratori e
c)[x] Se transmite pe cale verticală

d)[x] Cauzează malformaţii congenitale
e)[ ]Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular
b)[x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c)[x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1
b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar
b)[ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c)[x] Conţine reverstranscriptază
d)[x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e)[ ]Determină mononucleoza infecţioasă
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:

a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral
de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c)[x]HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical
sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Cirozahepat i că
d)[x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în sera:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs c) [ ] Ag HBd d) [x] Anti - HBc e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c)[x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e)[ ]Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c)[x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genita
d)[x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Vari o l a
b)[x]Zona- Zost er
c)[x]C it om egal i e
d)[ ] Ru b eo l a
e)[x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a)[ ] Vari o l a
b)[ ] Herpes genital
c)[x]Vari cel a
d)[ ] Mononucleoza infecţioasă
e)[x] Herpes zoster
*Varianta 4 *
1.Stafilococus aureus -Factor de virulenta-coagulaza libera
2. Sindromul socului toxic

- secreta TNF alfa
- IL-2
-supraantigen
3. Stafilococus aureus
-geloza sange la 37®C
- concentratie 10-15% NaCl
4. Proteina M - Prncipalul factor de virulenta pentru Streptococii de gr. A
5. Febra reumatismala
-hipersensibilitate citotoxica
- investigatie serologica
- asociata cu faringite streptococice si NU alte infectii
- streptococii nu sunt prezenti in leziuni cardiac si articulare
6.Enterococii
-rezista la temp. ridicate - 45®C
-rezista la concentratii crescute de NaCl 6,5 %
- infectii nosocomiale
-rezistente la cefalosporine
7. Factorul de virulenta la S.pneumoniae

-capsula
-factorul de roducere al purpurei
-neuraminidaza
8. Neisseria meningitidis
- singurul coc Gr –
- oxidaza +, nesporulati, imobili
-izolat in faringite
9. Neisseria ghonorea
- omul este singura gazda
- pilii de aderenta
- capsula
- proteinele peretelui celular, lipopolizaharidul
10. Rash- cutanat
- la N. gonorea
- la N. meningitides
11. Bacilus cereus

- endotoxina termostabila similara celei de St. aureus
- endotoxina termolabila similara celei Vibrio cholera si E. coli
- forma emetic –durata scurta(sub 2 zile), incubatie 1-6 ore
- panoftalmia 3 toxine ( toxina necrotica, cereolizina, fosfoliaza C/ lecitinaza)
- es te toxina termostabila in medii de cultura cu orez
12. Difteriae da
- infectii respiratorii
-inectii cutanate ( zonele tropicale)
13. Testul Elek (in vitro)

- imunodifuzare in gel
- toxina difterica
14. Anatoxina difterica - prima vaccinare intre 2-6 luni
15. Erysipelotrix - bacilli Gram +, nesporulati, facultative anaerobi
16. Listeria - listeridizina 0
17. Nocardia - sol, apa, materii organice
18. Enterobacterii
-pot fi cnditionat patogene
- ? duc la disenteriae
19. Salmonella
- fermenteaza glucoza
-nu fermenteaza lactoza
-produc H2S
20. E. coli
- antigene K, O, H
- antigen H de tip, antigen 0 de grup
21. E.coli
-fermenteaza glucoza
- lactozo- pozitiv
22. Klebsiella
- lactozo- pozitiv
-mediu lactozabil – genomenul de cameleonaj
23. Proteus
- lactozo –
-prezinta FAD( fenil-alanil-dezaminaza)
- produs H2S
24. Factorul V
- S.aureus
-S.pneumonie } Hemofilius influenze
- Neisseria
25. HACEK
- H.aphrophilus
- Kingella
26. Helicobacter pylori

- rezistent la vancomicina
- sensibil la : eritromicina , tetraciclina, penicilina,gentamicina,clindamicina
27. BCG( vaccine)

- introdermic, 4-7 zile
- nu se administreaza la persoanele imunocompromise
- HIV – nu
28. Clostridium - toxiinfectii prin enterotoxine
29. Chlamidia trachomatis -limfogranulomatoaza
30. Febra de transee

- Rochalimaea Quintana
- R.tstsugamushi
- Coxiella burnetti
31.Boala Brill – Zinser

-tifos de recadere
-difereta dintre tifosul exantematic si boala Brill- teste serologice
32. Treponema
- pallidum-Sifilisul
-endemicum- bejelul
-carateum- pintei
33. Leptosirele se dezvolta lent pe medii selective imbogatite (6 saptamani)

34. Dermatofitele
- inghinale multiple
- scuame in jurul, partea superioara a coapsei si in jurul perineului
-bilaterala si pruriginoasa
35. Coccidioides –mucegai

36. Capsida
-formata din capsomere
-structura de baza obligatorie a virionului
37.Herpesviridae
-ADN
- anvelopa
38. Hepatita A - Fam. Picornaviridae
39. Hepatita C – fecal orala
40. HDV – apare doar la pacienti cu HBV
41. Hepatita C
- 55-65 nm
- capsida icosaedrica
42. HIV afecteaza
- celulele dendritice
- macrofagele
- limfocitele CD4+
43. Sensibilizanti - Streptococus Pyogenes
44. Enterobacteriile
- antigen 0 - grup
- antigen H - tip
- antigen K - capsula
Varianta 5
1. Stafilococul auriu – sdr. Toxice :
 Toxiinfectie alimentara
 Dermatita exfoliativa
 Sdr. Scoului toxic
2. Infectiile toxigene produse de streptococul de grup A :
 Scarlatina
 Soc toxicoseptic
3. L. monocytogenes se diferentiaza de strept. de grup B prin :
 Testul catalazei
 Mobilitatea caracteristica
 De celelate listerii : CAMP pozitiv
4. Gonococul – strategii de eludare a apararii antiinfectioase:
 Capsula, IgA – proteazele
 Pilii
 Proteinele peretelui cellular
 Lipopolizaharidul (endotoxina)
5. Caractere biochimice commune Fam. Enetrobacteriaceae:
 Formeaza glucoza
 Catalaza pozitiva
 Oxidaza negativa
 Reduc nitratii la nitriti
6. Lactozo pozitivi:
 E. coli
 Klebsiella
 Enterobacterii + CFitrdoacter
 Serratia
7. E.coli care au toxina Shiga like :
 E. coli enteropatogen
 E. coli enterohemoragic
8. Klebsiella rhinoscleromatis – este asociata cu rinoscleromul- rinita hipertrofica cu leziuni
granulomatoase.
Klebsiella ozaenae – afectiune inflamatorie cronica + supuratii mucoase si fetide – atrofia
mucoasei nazale
9. Holera :
 Toxiinfectie alimentara acuta
 Nu este o infectie invaziva
 Virbrionii nu difuzeaza in sange
10. Genul Aeromonas :
 Bacilli gram negative,mobili datorita unui flagel polar
 Facultativi aerobi
 Catalaza si oxidaza positive
 Reduc nitratii + fermenteaza glucoza cu producere de gaz
11. Haemophilus influenzae:
 Factori de virulenta – capsula
 Capsula indeplineste functia antifagicitara si are activitate anti-complement
 Infectiile cele mai invasive sunt produse de tipul B
 Profilaxia contactilor se face cu rimfapicina sieste recomandata persoanelor
susceptibile in special la copii
 Mortalitatea in meningita cu H. influenza netratata este de 90 %
 Transmiterea pe cala respiratorie.
13. Tusea covulsiva produsa de B. pertussis:
 Stadiul cataral – simptomatologie blanda asem. Gripei ,tusea este moderata dar
persistent si iritativa.
- Rinoree apoasa,stranut,eventual bolnavul este deosebit de
contagios si dureaza 1-2 sapt.
 Stadiul paroxistic – apare tusea convulsiva
- Cianoza, vasaturi + convulsii
- durata este de cateva sapt.
 Stadiul de convalescenta – dureaza 2-4 saptamani

-Descrestere graduala a frecventei + acceselor paroxistice de tuse
14. Clostridium perfringens :

 Tesuturi lezate posttraumatic + postchirurgical
 Toxine: fosfolipaza + licitinaza – efecte toxice grave,generale si determina tlburari
tulburari hemolitice,necroze muscular + tulburri de coagulare
15. Cocii gram pozitivi anaerobi :
 Strict anaerobi – Peptococcus si Peotistreptococcus
 Fac parte din flora normala a cav. Bucale – produce infectii numai in asociere cu alti
germeni anaerobi
16. Mycobacteriile produc 4 modele de af pulmonara:
 Noduli pulmonari solitary
 Bronsiectazia nodular
 Infiltrat tuberculosis-like
 Inflitrat difuz
17. Treponema pallidum :
 T. pallidum spp pallidum – sifilis
 T. pallidum spp. Enemicum – bejelul
 T. pallidum spp pertenue – pianul
 T. carateum – pinta
18. Borreliile febrelor recurente :
 Exista 2 tipuri de boala:
- Febra recurenta epidemica ( B. recurrentis)
- Febra recurenta endemica( transmisa prin capuse infestate)
19. Febra recurenta:

 Febra recurenta endemic este o zoonaza.
 Are in structura antigenica un antigen glicolipidic
 Factor de virulent – adezina P1 – distrugerea celulelor epiteliale
21. Fungii se impart in :
 Drematofiti
 Levuri
 Mucegaiuri
22. Clamidosporii sunt :
 Sunt spori voluminosi,rotunzi, au citoplasma densa
 Au peretele celular foarte gros cu dublu contur
 Pot fi terminali,intercalari sau in dispusi sub forma de lanturi
23. Anvelopa externa a virusurilor – aspect extern al virionului :
 Sfera (v. gripal,v . paragripal)
 Cartus sau glont (v. rabic)
 Filament (v. Marburg)
24. Virusul hepatitei A:
 Are tropism strict hepatocitar datorita unor receptori specifici pe suprafata
hepatocitelor
 Calea de patrundere a HAV in organism pe cale orala
25. Virusul hepatic C – grup de populatie cu risc de infectare:
 Receptorii de transfuzii de sange
 Toxiconamii – folosirea in comun a seringilor
 Partenerii sexuali ai persoanelor infectate
 Nou-nascutii mamelor infectate
26. Genul Lyssavirus – virusul rabic:
 Virionul are o forma alungita,characteristic “glont” sau “obuz”
 Boala se transmite prin muscatura animalelor infectate
27. Hepatita A face parte din :
 Familia Picornaviridae
28. Stafilococul auriu are:
 Coagulaza libera este secretata in exteriorul celulei bacteriene
29. Cine produce celulita ? :
 Aeromonas
 Nocardia
 Brasiliens Acinobacter
30. Cine produce febra recurenta ?
 Borrelia recurentis
31. Care sunt fungi ?
 Drematofiti
 Levuri
 Mucegaiuri
32. Sctructura antigenica asemanatoare:

 Proteus
 Pseudomonas
 Stafilococ
33. Stafilococul auriu produce :
 Diaree
 Enerocolita
34. Salmonella produce:
 Toxiinfectie alimentara acuta si cronica
 Antigenul Vi specific
35. Poliomielita – virusul Picornaviridae din genul Enetrovirus
 Are imuintate de lunga durata
 Are imunitate specifica
 Intre virusurile poliomileitei Vp1 si Vp2 avem o imunitate incrucisata
36. Nisseria:
 Coci gram negativi,imobili,nesporulati
37. Proteus :
 Are antigenul somatic 0
 Antigenele flagelare H
38. Pseudomona aeruginosa:
 Prezinta pilii,exopolizaharide (alginate-produce fibroza chistica)
 Lipopolizaharid
 Enzime extracelulare:proteaze,elastaze si 2 hemolizine- fosfolipaza C si glicolipidul
 Exotoxina A si exoenzima S
39. Stafilococul aureus prezinta :
 Proteina A
 Clumping factor
 Capsula-facultativ
40. Bruceloza :
 Este zoonoza
 Boala cu caracter professional
 Se transmite prin laptele stricat
 Se mai numeste si febra ondulanta.
41. Eritemul migrator:
 Borrelia burdorferi
42. K. ozaenae :
 Determina o afectiune inflamatorie cronica cu supuratii mucoase si fetide,insotita de
atrofia mucoasei nazale
43. Leptospiro :
 Sunt bacteria spiralate,mobile,strict aerobe si nesporulate
 Pe cale respiratorie
 Se trateaza cu vancomicina si rimfapicina
45. Virusul hepatic A :

 Pe cale oral-fecala
 Perioada de incubatie 5-10 zile
 Forma icterica se vindeca in decursul de o luna
 Are doar tropism hepatocitar
46. Treponema endemicum :
 Agent la bejelului
47. Campilobacter difteriae :
 Testul de electie pe cobia
 Testul ELEK in vitro
48. Virusul rabic:
 Forma de glont
49. Hepatita C:
 Parenterala
 Sexual
 Verticala
 Fecal-orala
50. E.coli – antigene:
 O, H, K
51. Care sunt lactozo positive?
 E coli
 Klebsiella
52. Testul nisserilor pozitiv :
 Oxidaza pozitiv
 Catalaza pozitiv
VARIANTA 2
Următoarele afirmaţii despre ricketsii sunt adevărate:

f. sunt asemănătoare bacteriilor gram negative, având aspect de bacili
g. sursa de infecţie o reprezintă omul în exclusivitate
h. există profilaxie specifică prin vaccin
i. se colorează Ziehl Nielsen
j. calea de transmitere – prin picăturile Pflugge
Răspuns A 199
k. parenterală
l. sexuală
m. verticală
n. intrafamilială
o. fecal – orală.
E Pag. 278
3. Prezenţa markerilor serologici ai HBV se decelează în mod curent cu ajutorul:
f. reacţiei de aglutinare
g. ELISA
h. reacţiei de fermentare a zaharurilor
i. microscopiei electronice
j. biologiei moleculare.
B Pag. 287 – 288
k. Picornaviridae
l. Hepadnaviridae
m. Flaviviridae
n. Circoviridae
o. neîncadrat.
C Pag. 291
5. Cultivarea HIV1 şi HIV2 se realizează :
f. a.pe geloză-sânge
g. b.pe MacConkey
h. c.în linii celulare limfocitare T sau B
i. d.pe AABTL
j. e.în bulion
Răspuns c pag.319
k. Paramyxovirusuri
l. Rabdovirusuri
m. Reovirusuri
n. Ortomyxovirusuri
o. Togavirusuri
Răspuns: C
Curs pag. 223
7. Coccidioides immitis este:

f. agentul etiologic al criptococozei pulmonare
g. un mucegai
h. un dermatofit
i. o levura încapsulată
j. o levură neâncapsulată
(Răspuns corect b-pg 218 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
k. B. melitensis
l. B. abortus
m. B. suis
n. B. canis
o. B. bovis
9. În urma muşcăturii potenţial infectante, profilaxia rabiei se realizează cu :
f. a.imunoglobulină umană specifică

g. b.vaccin viu atenuat care se administrează începând de la vârsta de 9 luni
h. c.DTP
i. d.penicilină şi gentamicină
j. e.interferon
Răspuns a pag.315

k. imipenem
l. cloramfenicol
m. oxacilina
n. tetraciclina
o. eritromicina
11. Pneumococii pe mediile cu sânge produc hemoliză:
f. β completă
g. variabilă
h. α parţială, verzuie
i. α' incompletă, cu aspect voalat, înceţoşat
j. nu produc hemoliză
R: c LP pag. 121

i. pe mediile selective lactozate formează colonii lactozo-pozitive

j. între două tulpini diferite însămânţate pe acelaşi mediu se formează linia de
k. dezvoltă colonii care au fost asemănate cu “capul de meduză”
l. pe mediul CIN coloniile sunt semitransparente, cu marginile clare şi centrul
roşu
pag.94 curs, R:c
13."Fenomenului de cameleonaj"apare la:
f. Escherichia
g. Shigella
h. Proteus
i. Klebsiella
j. Yersinia
pag.92 curs, R:d
k. se colorează Ziehl-Nielsen
l. sunt cele mai mari bacterii
m. nu se găsesc în natură
n. se colorează Giemsa
o. nici un răspuns corect
Răspuns D
15. Coagulaza liberă este markerul de virulenţă pentru:
f. S. aureus
g. S. epidermidis
h. S. haemolyticus
i. S. saprophyticus
j. S. lugdunensis
R: a Curs pag 9
k. Prevotella
l. Veillonella
m. Bacteroides
n. Fusobacterium
o. Actinomyces
pag.192 LP, R:b
17. Micobacteriile sunt:
f. bacterii aerobe, imobile, sporulate şi necapsulate;

g. bacterii facultativ anaerobe, mobile, nesporulate şi necapsulate;
h. bacterii facultativ intracelulare, imobile, nesporulate, necapsulate;
i. bacterii aerobe, nesporulate, mobile, încapsulate;
j. bacterii anaerobe, imobile, nesporulate, necapsulate.
R: c (curs p. 167)
18. N. gonorrhoeae:
k. este prezent numai la persoanele infectate

l. poate coloniza în mod normal tractul genital atât la bărbat cât şi la femeie
m. nu este în exclusivitate un patogen uman
n. în transmiterea infecţiei importante sunt numai persoanele simptomatice
o. riscul de infecţie la femei după un singur contact infectant cu bărbatul
pag.63 curs, R:a
19. Bacillus cereus prin cele două tipuri de enterotoxină pe care le secretă poate cauza:
f. Difterie cutanată
g. Antrax gastrointestinal
h. Toxiinfecţii alimentare
i. Endocardită
j. Osteomielită
pag.42 curs, R:c

k. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi;
l. bacili, gram pozitivi, necapsulaţi, sporulaţi, imobili, stric aerobi;
m. cocobacili bram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, imobili, cacultativ
anaerobi;
n. bacterii spiralate, necapsulate, nesporulate, mobile, strict aerobe;
o. bacterii spiralate, necapsulate, sporulate, mobile, facultativ anaerobe.
R: d (curs p. 191)
Următoarele întrebări au 2, 3, 4 răspunsuri corecte
21. Următoarele afirmaţii despre toxina şocului toxic 1 (TSST-1), podusă de 1% din tulpinile de S.
aureus, sunt corecte:
f. stimulează nespecific limfocitele T CD4

g. depolimerizează substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv
h. este factor de difuziune în ţesuturi
i. induce sindromul şocului toxic
j. induce dermatita exfoliativă
R: a, d Curs pag. 11
k. sunt bacili lactozo-negativi

l. sunt bacili întotdeauna patogeni
m. sunt bacili gram negativi, capsulaţi
n. sunt bacili scurţi, dispuşi în diplo în sensul lungimii
o. sunt bacili aerobi, facultativ anaerobi
23. Agentii tusei convulsive sunt:

f. Bordetella hinzii
g. Bordetella pertusis
h. Bordetella holmesii
i. Bordetella bronchiseptica
j. Bordetella parapertusis
R: b,e curs pag.137
k. hemolizinei;
l. endotoxinei;
m. antigenului Vi;
n. exotoxinei;
o. antigenelor flagelare.
R: a, b, c (curs p. 192)
25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la formele clinice de difterie sunt adevarate:
f. două forme clinice: respiratorie şi cutanată

g. singură formă clinică: difteria cu poartă de intrare respiratorie
h. trei forme clinice: respiratorie şi cutanată şi digestivă
i. singură formă clinică: difteria cutanată
j. forma cutanată a bolii este mai frecvent răspândită în zonele tropicale
pag.46 curs, R:a,e
k. în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame

l. pruritul este nesemnificativ
m. pruritul este semnificativ
n. atingerea poate fi bilaterală
o. atingerea este obligatoriu bilaterală
27. Onicomicozele au următoarele caracteristici:

f. sunt mai frecvente la nivelul degetelor de la picior
g. sunt prezente numai la degetele piciorului
h. unghiile sunt îngroşate
i. unghiile sunt casate
j. unghiile nu prezintă modificări semnificative
(Răspuns corect acd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
k. cocobacili gram negativi

l. cocobacili gram pozitivi
m. bacterii strict anaerobe
n. oxidazo si catalazo pozitive
o. bacterii imobile, necapsulate
29. Infecţii treponemice non-venerice sunt:

f. Pianul;
g. Pinta;
h. Gomele sifilitice;
i. Bejelul;
j. Neurosifilisul.
R: a, b, d (curs p. 186)
k. tetanosul
l. sindrom Ritter
m. meningococemia fulminantă (Sd.Waterhouse Friderichsen)
n. artrita septică
o. gangrena gazoasă
pag.153 curs, R:a,e
f. este o specie patogenă

g. necesită medii complexe pentru creştere şi
multiplicare
h. sunt cele mai mari bacterii
i. sunt bacili aerobi, nesporulaţi
j. cresc rapid pe medii de cultură uzuale
Răspuns A,B 195 curs
k. tuberculoza primară;
l. tuberculoza secundară;
m. sensibilizarea de tip întârziat la tuberculină;
n. tuberculoza miliară;
o. granulia tuberculoasă.
R: a, b, d, e (curs p. 171)
33. Sifilisul este o boală care se transmite:
f. pe cale sexuală;
g. transplacentar;
h. prin obiecte contaminate;
i. prin transfuzii cu sânge contaminat;
j. prin consumul unor alimente contaminate.
R: a, b, d (curs p. 183)
k. endotoxina sau lipopolizaharidul

l. capsula
m. sinteza de exotoxine
n. secreţia de coagulază
o. fimbriile
35. Clostridium botulinum:
f. sporii pătrund prin poarta de intrare reprezentată de plăgi ale tegumentelor

sau mucoaselor
g. se multiplică în alimentele în care există un anumit grad de anaerobioză
h. este o bacterie cu habitat mixt, sporii se găsesc pe suprafaţa solului şi în
intestinul animalelor
i. profilaxia este specifică prin vaccinare DTP
j. tratamentul curativ constă în toaleta locală a plăgii
pag.157 curs, R:b,c
k. tuberculoza la om;
l. tuberculoza la animale;
m. infecţii pulmonare;
n. ulcere cutanate;
o. meningite atipice.
37. Următoarele afirmaţii despre Rickettsia prowazeki sunt adevărate:
f. Produce febra tifoidă

g. Diagnosticul infecţiilor produse este atât bacteriologic cât şi serologic
h. Vectorul este păduchele de corp şi cap
i. Vectorul este omul bolnav cu boală aparentă sau inaparentă
j. Produce tifosul exantematic
Răsp BCE 201 202 curs
k. septicemii postpartum
l. septicemii postabortum
m. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de enterotoxine
n. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de endotoxine
o. difteria
39. Germenii din Genul Proteus:
f. produc urează
g. sunt germeni lactozo-pozitivi
h. sunt germeni lactozo-negativi
i. produc hidrogen sulfurat
j. secretă fenilalanindezaminază
pag.95 curs, R:a,c,d,e
k. pe geloză-sânge produce colonii de tip S, mari, rotunde, bombate, netede, cu

l. pe geloză-sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenuşii, mucoase (aspect de
m. pe geloză-sânge cresc sub forma unor valuri concentrice care invadează
toată placa
n. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii mari, mucoide, iniţial "lactozo-
o. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii transparente de culoare verde
hidrogen sulfurat
pag.157 LP, R:b,d
41.Testele screening pentru depistarea cazurilor de sifilis sunt:

f. VDRL;
g. FTA-ABS;
h. RPR;
i. TPHA;
j. TPHI.
R: a, c (curs p.184)
k. antigenul somatic O este prezent la bacteriile mobile

l. antigenul somatic O face parte din peretele celular
m. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip - împart grupele în
tipuri
n. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de grup - împart genul în
grupe
o. antigenul capsular K este de natură polizaharidică sau proteică
43. Interpretarea rezultatelor unei uroculturi:
f. sub 10.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă

g. sub 30.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă
h. peste 40.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă
i. peste 50.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă
j. peste100.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă
pag.147 LP, R:a,e

k. antigene O
l. antigene H
m. antigene Vi
n. antigene HBs
o. antigene K
pag.88curs, R:a,b,e
45. Escherichia coli se poate izola pe:
f. mediul Tinsdale
g. mediul Mac Conkey
h. mediul Wilson-Blair
i. mediul AABTL
j. mediul Sabouraud
pag.145 LP, R:b,d
k. Este cauză importantă de sarcini extrauterine

l. Produce trachomul
m. Este agentul unor infecţii de tract respirator la om: faringite, bronşite
n. Transmiterea de la om se face pe cale sexuală
o. Transmitere este exclusiv umană
Răsp CE 206 curs
47. Bacillus cereus produce următoarele afecţiuni:
f. keratite
g. endoftalmite
h. toxiinfecţii alimentare
i. panoftalmite
j. pustula malignă
pag.41 curs, R:a,b,c,d
k. Reacţia ASLO
l. Testul Elek in vitro
m. Testul la bacitracină
n. Test de neutralizare in vivo (pe cobai)
o. Testul la optochin
49. Bacillus anthracis se izolează pe:

f. geloză-chocolat
g. mediul Wilson-Blair
h. medii selective ca mediul PLET
i. geloză simplă
j. geloză sânge
pag.139 LP, R:c,d,e
k. sindromul şocului toxic

l. scarlatina
m. febra puerperală
n. toxiinfecţii alimentare
o. dermatita exfoliativă
51. Următoarele afirmaţii despre Staphylococcus saprophyticus sunt corecte:
f. determină infecţii urinare la femei tinere

g. este agentul etiologic al parotiditei epidemice
h. determină toxiinfecţii alimentare
i. determină mononucleoza infecţioasă
j. nu secretă coagulază liberă
R: a, e LP pag. 109
k. sunt bacili gram pozitivi

l. creste pe medii complexe în atmosferă cu CO2 6-10%
m. este agent etiologic al meningitei bacteriene
n. este agentul etiologic al uretritei la bărbaţi
o. sunt diplococi cu aspect reniform gram negativi
53. Tratamentul în infecţia cu Helicobacter pylori se face
f. nu se folosesc antibiotice, antiacidele fiind suficiente pentru tratament

g. este natural rezistent la cefsulonid, acid nalidixic, sulfonamide, trimetoprim,
vancomicină
h. se foloseşte tripla terapie metronidazol cu claritromicină şi săruri de bismut
i. prevenirea şi controlul bolii sunt uşor de efectuat, deoarece
microorganismele sunt ubicuitare
j. s-a constatat eradicarea bolii la 70-95% din pacienţii trataţi cu triplă terapie,
timp de 14 zile
R b,c,e pag 113
k. sunt bacterii pretenţioase

l. determină scarlatina
m. sunt diplococi gram negativi, reniformi, imobili, nesporulaţi, aerobi
n. produc streptolizina O
o. aproximativ 90% din infecţii sunt cauzate de serogrupul Y
55. Genul Chlamydia cuprinde:

f. Chlamydia pallidum
g. Chlamydia psitaci
h. Chlamydia influenzae
i. Chlamydia pneumoniae
j. Chlamydia trachomatis
RăspBDE 204 curs
k. caracterele morfologice
l. caracterele culturale
m. reacţia oxidazei-pozitivă
n. prezenţa pigmentului caracteristic
o. creşterea la 30C
R: a,b,c,d Curs 118
57. Genul Campylobacter se caracterizează prin
f. sunt microorganisme microaerofile, unele specii putând creşte şi în condiţii

de anaerobioză
g. în culturi mai vechi de 48 de ore, sau după pasaje repetate apar forme
rotunjite numite ”corpi cocoizi”
h. sunt prevăzuţi cu 6-10 flageli ceea ce le conferă mobilitate caracteristică
i. sunt foarte rar răspândite în mediul extern
j. producerea de H2SO4 , sensibilitatea la acidul nalidixic şi cefalotin sunt
utilizate ca teste de diferenţiere între diferitele specii
R a,b,e pag 106
k. secretă factori enzimatici care le permit accesul la celulele enterale

l. enterotoxina vibrionului holeric este cel mai important factor de
patogenitate
m. difuzează in sânge determinând în cazuri grave septicemie
n. determină o toxiinfecţie alimentară acută cu evoluţie variabilă de la un
pacient la altul
o. enterotoxina secretată este de natură lipidică fiind formată din trei
subunităţi
R a,b,d pag 99
59. Următoarele afirmaţii despre tratamentul în holeră sunt false

f. nu se face rehidratare pentru a evita hipertensiunea
g. de elecţie este tratamentul cu tetraciclină(doxicilină) sau cotrimoxazole
h. profilaxia este nespecifică şi constă în respectarea măsurilor de igienă
individuală şi colectivă
i. profilaxia specifică se face prin vaccinare în zonele endemice şi este de
durată scurtă
j. nu se face tratament cu antibiotice
R a,e pag 101
k. digestivă
l. prin picăturile lui Pflűgge
m. sexuală
n. insecte hematofage
o. la nou născut în timpul naşterii
61. Uretrita gonococică este acompaniată din punct de vedere clinic de:
f. disurie
g. artralgie migratorie
h. poliurie
i. fotofobie
j. secreţie uretrală purulentă
pag.63 curs, R:a,e
k. absenţa peptidoglicanului din peretele celular

l. absenţa acizilor teichoici din peretele celular
m. absenţa coagulazei libere
n. absenţa catalazei
o. absenţa unor factori de virulenţă
63. Diagnosticul infecţiilor cu streptococ de grup A este:
f. bacteriologic
g. serologic
h. biochimic
i. histopatologic
j. exclusiv clinic
R: a, b LP pag. 112

k. infecţii urinare
l. infecţii neonatale
m. toxiinfecţii alimentare
n. scarlatină
o. febră tifoidă
R: a, b LP pag. 119
65. Streptococii sunt:
f. coci gram negativi reniformi dispuşi în perechi

g. coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri
h. bacili gram pozitivi cu capete rotunjite
i. imobili, nesporulaţi
j. uneori capsulaţi
R: b, d, e Curs pag. 21
k. gram-negativi
l. anaerobi
m. aerobi
n. oxidazo-negativi
o. oxidazo-pozitivi
R: a,c,d Curs 122-123
67. Streptococcus pyogenes elaborează:

f. streptolizina O
g. streptolizina S
h. exfoliantina A
i. toxina şocului toxic 1
j. toxina eritrogenă
R: a, b, e Curs pag. 24-25
k. geloză sânge;
l. m. Bordett-Gengou;
m. m. Lowenstein-Jensen;
n. m. Korthof;
o. m. Fletcher:
R. d, e (LP p. 205)
69. Despre speciile apartinand genului Legionella sunt corecte afirmatiile:

f. sunt bacili gram negativi
g. se coloreaza prin coloratii uzuale
h. au necesitati nutritive deosebite
i. produc beta-lactamaza
j. sunt mobile si catalazo pozitive
R: a, c, d, e curs pagina 147
k. otita medie
l. sinuzita
m. vaginoza bacteriana
n. epiglotita
o. pneumonia
71. Genul Gardnerella:
f. cuprinde bacili gram negativi

g. germenii colonizeaza in numar redus mucoasa vaginala
h. sunt germeni facultativi anaerobi nesporulati, necapsulati
i. germenii se transmit pe cale aerogena
j. pot fi izolati pe medii uzuale
R: a, b, c, e curs pagina 130, 131, 132
k. este agentul etiologic al unei infectii cu transmitere sexuala

l. necesita factorul X pentru crestere
m. necesita factorul V pentru crestere
n. necesita ambii factori pentru crestere
o. nu necesita nici un factor de crestere
73. Genul Pseudomonas cuprinde bacili:

f. gram-negativi
g. aerobi şi facultativi anaerobi
h. imobili
i. oxidazo-pozitivi
j. nesporulaţi
R: a,d,e LP 172
74. Favusul este:
k. produs de T. schoenleinii
l. o dermatofiţie a pielii păroase a capului,
m. mai frecvent la femei şi copii
n. responsabil de alopecia cicatriceală
o. produs de E. floccosum
75. Virionii cu formă de bastonaş prin examinare la microscopul electronic sunt:
f. virusurile paragripale
g. bacteriofagii
h. fagii filamentoşi
i. poxvirusurile
j. virusul mozaicului tutunului
Răspuns: C, E
Curs pag. 221
k. au funcţie de absorbţie
l. sunt formaţiuni specifice virale
m. au funcţia de penetrare în celula gazdă
n. sunt formaţiuni codificate de virus
o. nu sunt formaţiuni specifice virale
Curs pag. 227
77. Funcţiile capsidei sunt:

f. protejează acidul nucleic viral
g. la virusurile anvelopate, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula
gazdă
h. asigură forma caracteristică virionului
i. la virusurile neînvelite, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula
gazdă
j. facilitează asamblarea virusurilor
Răspuns: A, C, D
Curs pag.226
k. Acyclovir
l. Cloramfenicol
m. Zidovudin
n. Foscarnet
o. Trimetoprim sulfometoxazol
Răspuns: A, C, D
Curs pag.243-247
79. Profilaxia în infecţia HIV cuprinde:
f. contact sexual protejat

g. educaţie pentru sănătate în grupuri cu risc crescut(toxicomani)
h. testarea riguroasă a sângelui transfuzat şi a donatorilor de organ şi ţesuturi
i. utilizarea măsurilor de protecţie individuală a personalului medical(mănuşi,
ochelari de protecţie)
j. vaccinarea anti-HIV
k. a.ELISA
l. b.confirmare Western blot
m. c.examen direct(identificare ARN viral sau proviral)
n. RIA, RIPA
o. frotiu colorat Gram
81. Virusul rabic se multiplică :
f. în plămâni
g. în faringe
h. în muşchi
i. în ţesutul conjunctiv
j. în stomac
Răspuns c,d pag.314
k. celulele hepatice
l. celulele epiteliale
m. limfocitele CD4-pozitive
n. macrofagele
o. celulele dendritice
83. Profilaxia în rubeolă se face cu :
e. vaccin viu atenuat

f. vaccin inactivat prin căldură
c.vaccin inactivat prin formaldehidă
g. d.vaccin inactivat prin alcool
h. e.niciun răspuns corect
Răspuns a pag.339
a. sânge
c. urină
d. biopsii cutanate
e. materii fecale
85. Următoarele afirmaţii despre virusul urlian sunt adevărate:
f. pătrunde în organism pe cale respiratorie

g. poate produce parotidită şi orhită urliană
h. orhita urliană poate duce la sterilitate
i. nu există vaccin pentru virusul urlian
j. poate afecta pancreasul şi ovarele.
A B C E Pag. 303, 304
se transmite pe cale respiratorie
produce o erupţie maculo – papuloasă

profilaxia se realizează cu vaccin viu atenuat
apariţia erupţiei denotă un răspuns imun precar
este un virus de tip ADN.
A B C Pag. 305, 306
87.Profilaxia gripei se poate realiza prin:
măsuri generale
chimioprofilaxie
administrarea de vaccinuri
administrarea de antibiotice
administrarea de antiinflamatoare.
Pag. 301 A B C
hemaglutinoinhibare
seroneutralizare
fixarea complementului
ELISA
cultivare pe geloză sânge.
Pag. 300. A B C D
89. Escherichia coli:
f. fermentează glucoza
g. este oxidazo-negativ
h. este oxidazo-pozitiv
i. este catalazo-pozitiv
j. este catalazo- negativ
k. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P.

l. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P.
m. Determinante pentru Proteus sunt antigenele somatice O şi antigenele
flagelare H
n. Determinante pentru Proteus sunt antigenele capsulare K şi antigenele
de suprafaţă Vi
o. Infecţiile oculare sunt cele mai frecvente afecţiuni determinate de P.
mirabilis
pag.95 curs, R:a,c
91. Factorii de virulenţă prezenţi la Escherichia coli sunt:
f. secreţia de coagulază
g. fibrinolizina
h. enterotoxine
i. lipopolizaharidul sau endotoxina
j. capsula
pag.88curs, R:c,d,e
k. bacili gram-negativi, scurţi, cu capetele rotunjite, imobili, nesporulaţi,

l. bacili gram-negativi scurţi, cu capetele rotunjite, cu polimorfism
m. bacili gram pozitivi, scurţi, neramificaţi, cu capetele rotunjite, dispuşi în
n. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept, dispuşi izolat sau în lanţuri
o. 4 specii importante în patologia umană: K. pneumoniae, K. oxytoca, K.
pag.92curs, R:a,e
93. Fenomenul liniei de demarcaţie a lui Dienes se utilizează:
f. în scop epidemiologic
g. în scop terapeutic
h. pentru stabilirea sursei de infecţie
i. pentru stabilirea diagnosticului
j. pentru filiaţia cazurilor
pag.94curs, R:a,c,e
produce două toxine Shiga-like, denumite verotoxine
secretă enterotoxine termolabile sau termostabile codificate plasmidic

penetrează, ca şi shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică şi pe care
le distrug, determinând un sindrom diareic dizenteriform
este considerat o cauză a diareei persistente la copiii din ţările subdezvoltate
produce forme uşoare de enterită sau un sindrom diareic holeriform
pag.89 curs, b,e
95. Următoarele afirmaţii despre infecţiile produse de stafilococii coagulazo negativi sunt
corecte:
f. S. epidermidis determină pneumonii şi meningite la nou născuţi

g. S. epidermidis poate cauza endocardite la pacienţii cu proteze valvulare
h. infecţiile tractului urinar la femeile tinere sunt determinate în special de
S. saprophyticus
i. infecţiile secundare implanturilor de dispozitive, catetere, tuburi de dren
sunt cauzate mai frecvent de S. schleiferi şi S. lugdunensis
j. S. haemolyticus poate cauza toxiinfecţii alimentare
k. anumite tulpini pot cauza toxiinfecţii alimentare

l. determină infecţii ale plăgilor
m. poate fi cauza primară a unor artrite septice la pacienţi cu tulburări de
n. ocazional poate determina laringită obstructivă
o. determină dermatita exfoliativă
97. Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic de grup A se tratează cu:
f. penicilină
g. eritromicină
h. cotrimoxazol
i. spectinomicină
j. zidovudină
R: a, b LP pag. 115
k. fac parte din flora normală a faringelui

l. pot produce endocardite bacteriene
m. sunt implicaţi în etiologia cariilor dentare
n. produc scarlatina
o. produc fasceita necrozantă
99. Infecţii invazive produse de Streptococcus pyogenes:
f. febra reumatismală
g. febra puerperală
h. erizipelul
i. fasceita necrozantă
j. scarlatina

cercetează:
k. sensibilitatea la bacitracină
l. sensibilitatea la optochin
m. hidroliza hipuratului de sodiu
n. biloliza
o. hidroliza esculinei
R: b, d LP pag. 120
GRILE MICROBIOLOGIE
1.Genul Vibrio se caracterizează prin
a. bacili gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili
b. bacili gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, imobili
c. in condiţii necorespunzătoare de viaţă pot fi bacili mici, drepţi sau pleomorfi
d. coci gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili

e. coci gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili
R a,c pag 97
a. este un bacil gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă
b. creşte pe medii de cultură selective, suplimentate cu săruri biliare
c. posedă lipopolizaharidul O care conferă specificitate serologică de grup
d. este un coc gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă
e. la nivelul flagelului polar se găseşte antigenul H ce induce formarea de anticorpi
R a,b,c,e pag 98-99
6. Următoarele afirmaţii despre holeră sunt false
a. vibrionii nu difuzează în sânge
b. la nivel intestinal se ataşează de microvilii de la nivelul epiteliului ciliat
c. la nivel intestinal se multiplică şi eliberează mucinaze,endo- şi enterotoxina
d.după multiplicare la nivel intestinal pătrund in sânge şi eliberează toxine
e. perioada de incubaţie este de peste 10 zile
R d,e pag 99-100
7.
8. Diagnosticul serologic in holeră este caracterizat prin
a. titrul lor creşte în 10-12 luni de la îmbolnăvire
b. anticorpii apar în ziua 5-7 de la debut
c. constă în evidenţierea aglutininelor antiholerice în sânge
d. la purtătorii sănătoşi nu au fost evidenţiate titruri aglutinante
e. titrul lor scade în 1-2 luni de la vindecare

R b,c,e pag 164lp 101
11. Vibrio vulnificus este caracterizat prin
a. cauzează septicemii şi suprainfecţii ale plăgilor cutanate
b. diagnosticul se bazează pe izolarea vibrionului din materiile fecale
c. la nivel cutanat determină eritem vezicular şi bulos urmat de necroză
d. consumul de stridii, moluşte şi crustacee reprezintă principala sursă de producere a

infecţiilor sistemice
e. boala apare de regulă la pacienţi cu suferinţă hepatică preexistentă sau talasemii
R a,c,d,e pag 102
12. Următoarele afirmaţii despre genul Aeromonas sunt false
a. sunt bacili gram negativi, mobili, facultativ anaerobi
b. cresc în limite largi de temperatură (0-45ºC)
c. sunt bacili gram pozitivi, mobili, facultativ anaerobi
d. a fost izolat la om, mamifere, peşti, reptile, şerpi şi păsări
e. nu există specie patogenă pentru om
R c,e pag 102
13. Manifestările clinice determinate de infectia cu Aeromonas sunt
a. nu determină gastroenterite
c. nu poate determina septicemii la imunodeprimaţi
d. poate determina infecţii oculare
e. poate determina infecţii osoase şi articulare
R b,d,e pag 103

a. sunt bacili gram negativi, mobili datorită unui flagel polar, facultativi anaerobi, catalazo- şi
oxidazo-pozitivi
b. se poate izola pe mediul de geloză-sânge cu adaos de ampicilină
c. nu pot fi cultivate pe medii speciale
d. testele biochimice automate nu permit identificarea genului
e. testele seologice evidenţiază aglutininele anti-O din serul bolnavilor
R a,b,e pag104
a. sunt sensibile la cefalosporine de generaţia III
b. sunt sensibile la penicilină, ampicilină, carbenicilină şi ticarcilină
c. ca medii de cultură se pot folosi apă peptonată alcalină, geloză sânge chocolate
d. se pot folosi medii selective ca: Mac Conkey şi CIN(cefsulodin-igrasin-novobiocin)
e. poate să determine 5 forme clinice de gastroenterită
R a,c,d,e pag 104
16. Genul Plesiomonas este caracterizat prin
a. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept
b. bacili gram negativi, cu capete rotunjite
c. tulpinile mobile posedă 2-5 flageli lofotrichi
d. sunt coci care nu fermentează glucoza şi nu reduc nitraţii
e. cresc în limite largi de temperatură(8-45ºC)
R b,c,e pag 104
17. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt adevărate
a. produce gastroenterite şi infecţii extraenterale care evoluează până la stări septicemice
b. în cazul manifestărilor intestinale, simptomele variază de la forme uşoare cu scaune

diareice apoase până la episoade de tip dizenteriform
c. manifestările extraintestinale sunt reprezentate de meningite şi septicemii

d. starea imunologică nu influenţează evoluţia bolii
e. au deseori caracter de boală profesională
R a,b,c,e pag 105
18. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt false
a. se izolează pe geloză sânge chocolate şi mediu selectiv IBG(inositol-săruri biliare-verde

briliant)
b. nu determină manifestări extraintestinale
c. testul oxidazei este pozitiv, ceea ce serveşte la diagnosticul diferenţial cu enterobacteriile
d. este rezistent la trimetroprim, cefalosporine, cloramfenicol şi quinolone
e. nu se recomandă recoltarea de materii fecale
R b,d,e pag 105
19. Din punct de vedere morfologic, germenii aparţinând genului Campylobacter sunt
a. bacili gram pozitivi, sporulaţi de formă asemănătoare literei ”S”
b. bacili gram negativi, nesporulaţi, de formă asemănătoare literei ”S”
c. coci gram negativi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de lanţuri
d. coci gram pozitivi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de ciorchine sau grămezi
e. sunt prevăzuţi cu un singur flagel polar, la unul sau ambele extremităţi
R b,e pag 106
22. Despre infecţiile cu Campylobacter se poate spune
a. majoritatea pacienţilor asimptomatici sunt copii sub 1 an şi adulţii tineri (20-29 de ani)
b. cu înaintarea în vârstă s-a constatat o creştere a incidenţei bolii
c. epidemiile sunt mai frecvente în lunile calde, dar pot apare în orice altă perioadă a anului
d. cele mai frecvente focare epidemice au fost citate în urma consumului de apă contaminată
e. rol important în patogenie au doza infectantă, precum şi statusul imun al pacientului

R c,d,e pag 107
24. Despre tulpinile de Campylobacter se poate afirma
a. au exigenţe deosebite de cultivare
b. se folosesc medii de cultură înalt selective, cu conţinut de cefalotin, trimetoprim,

vancomicină
c. cresc pe medii uzuale de cultură
d. identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, culturale şi biochimice
e. se poate face diagnostic serologic ce constă în evidenţierea de anticorpi anti C.coli şi

C.jejuni prin metoda Elisa şi RFC
R a,b,d,e pag 109-110
25. Despre Helicobacter pylori se poate afirma
a. sunt bacterii gram negative, încurbate sau spiralate, prezentând 4-6 flageli localizaţi la un
pol al bacteriei
b. creşte la un pH optim de 1-2
c. produce din abundenţă uree şi e foarte mobil
d. poate rezista în organism toată viaţa
e. indivizii infectaţi dezvoltă un răspuns imun de lungă durată
R a,c,d,e pag 111
VARIANTA 1
1. Cel mai virulent şi mai bine cunoscut membru al genului Staphylococcus este:
a. S. aureus
b. S. epidermidis
c. S. haemolyticus
d. S. lugdunensis
e. S. saprophyticus
R: a Curs pag. 9
c. virusului HIV
D Pag. 284 – 285
3. Virusul urlian afectează cel mai frecvent:
a. glanda suprarenală
b. hipofiza
c. glanda parotidă
d. glanda tiroidă
e. glandele paratiroide.
C Pag. 303

a. 24 de ore
b. 48 de ore
c. 72 de ore
d. 5 zile
e. 2-3 săptămâni
5. Virusul rabic se transmite:
a. pe cale respiratorie
b. pe cale digestivă
c. prin muşcătura animalelor infectate
d. prin contact cu tegumentele persoanelor infectate
e. prin transfuzii de sânge

Raspuns c. pag.313
a. Poxvirusurilor
b. Adenovirusuri
c. Herpesvirusuri
d. Parvovirusuri
e. Papovavirusuri
Răspuns: D
Curs pag. 223
7. Prima boală în care s-a aplicat profilaxia specifică a fost:
a. varicela
b. variola
c. rabia
d. hepatita
e. rujeola
Răspuns: B
Curs pag. 256
a. antigenul glicolipidic
b. adezina P1
c. antigen somatic de gen
d. polizaharide
e. antigene de suprafată, specifice de grup
Răspuns B 196 curs
9. Antibioticul de elecţie în tratamentul infecţiilor chlamydiene este:
a. Penicilina
b. Tetraciclina
c. Cloramfenicol
d. Azitromicina
e. Cotrimoxazol
Răsp B 208 curs

a. Borrelia burgdorferi;
b. Borrelia recurrentis;
c. Rickettsia prowazeki;
d. Bordetella pertusis;
e. Coxiella burnetti.
R: a (curs p. 189)
11. Francisella tularensis este agentul cauzal al:
a. febrei tifoide
b. bubonului pestos
c. sindromului Fitz-Hugh
d. tularemiei
e. bolii Weil
R: d curs pagina 144
a. coci gram negativi

b. coci gram pozitivi
c. fungi
d. cocobacili gram negativi
e. bacili gram pozitivi
R: d curs pag.138
13. Şancrul sifilitic apare în stadiul de:

a. neurosifilis;
b. gome sifilitice;
c. sifilis primar;
d. sifilis secundar;
e. sifilis cardio-vascular.
R: c (curs p. 182)
a. m. Bordett-Gengou;
b. m. Thayer-Martin;
c. geloză sânge;
d. m. Löwenstein-Jensen;
e. m. Mac Conkey.
R: d. (curs p. 178)
15. Treponemele sunt:

a. bacterii gram pozitive, mobile, subţiri, necapsulate, nesporulate;
b. bacterii bram negative, imobile, subţiri, necapsulate, nesporulate;
c. bacterii gram pozitive, imobile, subţiri, încapsulate, sporulate;
d. bacterii gram negative, mobile subţiri, încapsulate, sporulate;
e. bacterii spiralate, subţiri, mobile, necapsulate, nesporulate.
R: e (curs p. 180)
a. natural patogen pentru animale;

b. condiţionat patogen pentru om şi animale;
c. natural patogen pentru om;
d. înalt patogen pentru om;
e. condiţionat patogen pentru om.
R: d (curs p. 165)
17. Genul Proteus reuneşte bacili:
a. lactozo-pozitivi
b. gram-pozitivi
c. capsulaţi
d. sporulaţi
e. cu polimorfism accentuat
pag.94 curs, R:e
a. bacili gram pozitivi, nesporulaţi, facultativ sau strict anaerobi, colonizează pielea şi
b. bacili gram pozitivi, aerobi, sporulaţi, cu sporul dispus central
c. bacili gram pozitivi, anaerobi (aerotoleranţi), sporulaţi, cu sporul dispus central
d. bacili gram negativi, strict anaerobi, pleomorfi în dimensiune şi formă
e. coci gram pozitivi, strict anaerobi
pag.154 curs, R:c
19. Care dintre următoarele enterobacterii prezintă o capsulă proeminentă:
a. Proteus
b. Shigella
c. Klebsiella
d. Yersinia
e. Enterobacter
pag.72 curs, R:c
a. antigenului flagelar H
b. antigenului K
c. antigenului somatic O
d. antigenului polizaharidic C
e. antigenului de înveliş Vi
R: d LP pag. 111
Următoarele întrebări au 2-4 răspunsuri corecte
21. Bacilul piocianic produce următoarele toxine:
a. endotoxina A
b. exotoxina A
c. exoenzima S
d. toxina exfoliativă
e. eritrotoxina
R: b, c Curs 116
a. mediu Thayer- Martin

b. mediul Bordet-Gengou
d. geloză-chocolate
e. mediul Löffler
pag.64 curs, R:a, d
23.Următoarele afirmaţii referitoare la S. aureus sunt corecte:
a. sunt coci gram pozitivi dispuşi în grămezi

b. sunt aerobi şi facultativ anaerobi
c. sunt sporulaţi
d. sunt nesporulaţi
e. sunt mobili
R: a, b, d Curs pag. 9
a. foliculite
b. furuncule
c. carbuncule
d. osteomielita şi artrita septică
e. febra reumatismală
25. S. aureus este în mod natural rezistent la următoarele chimioterapice antiinfecţioase:
a. macrolide
b. polimixine
c. glicopeptide
d. quinolonele de generaţia I
e. carbapeneme
R: b, d Curs pag. 18
a. evidenţierea hemolizinelor
b. prezenţa coagulazei libere şi a clumping factorului
c. evidenţierea fibrinolizinei
d. fermentarea manitolului în mediul Chapman
e. fermentarea lactozei în mediul Istrati-Meitert
27. Testul sensibilităţii la bacitracină este pozitiv pentru:
a. streptococul beta-hemolitic de grup A

b. streptococul agalactiae
c. streptococul viridans
d. streptococul pneumoniae
e. streptococul piogenes
R: a, e LP pag. 114

a. scarlatina
b. reumatismul articular acut
c. cardita reumatismală
d. glomerulonefrita acută
e. coreea
29. Glomerulonefrita poststreptococică se produce datorită:
a. unei reacţii de hipersensibilitate de tip II

b. unei reacţii de hipersensibilitate de tip III
c. unei reacţii de hipersensibilitate de tip IV
d. toxinei eritrogene de tip A a streptococului de grup A
e. streptolizinei O elaborată de streptococul de grup A
R: b, e Curs pag. 24, 28
30. Streptococcus pneumoniae are următoarele caractere morfotinctoriale pe frotiuri colorate

Gram:
a. diplococi, gram negativi, reniformi

b. diplococi gram pozitivi lanceolaţi
c. au aspect caracteristic de flăcări de lumânare care se ating cu bazele
d. pot fi încapsulaţi
e. bacili gram pozitivi dispuţi în diplo în sensul lungimii
31. Cocii gram pozitivi strict anaerobi sunt cuprinşi în genurile:

a. Peptococcus
b. Peptostreptococcus
c. Bacteroides
d. Veillonella
e. Prevotella
pag.192 LP, R:a,b
a. are habitat strict uman

b. se izolează de la mamifere si păsări
c. este un germen oxidazo-pozitiv
d. este un germen oxidazo-negativ
e. este un germen nepretenţios nutritiv
pag.66 curs, R:a,c
33. Neisserria gonorrhoeae poate determina la femei:

a. eritem nodos
b. endocervicită acută
c. febră enterică
d. sterilitate secundară
e. sarcini ectopice
a. exudat nazal
b. exudat faringian
c. sânge şi lichid articular
d. secreţie uretrală
e. secreţie cervicală
pag.64 curs, R:d,e
35. Oftalmia gonococică:
a. este frecventă la nou-născut

b. contaminarea conjuctivei în timpul naşterii
c. poate cauza orbirea
d. profilaxia se face prin vaccinare
e. profilaxia se face cu azotat de argint
a. mediul Tinsdale
b. mediul Gundel Tietz
d. mediul Löffler
e. medii ce conţin telurit
37. Testul Elek:
a. este un test de toxigeneză in vivo

b. este un test de toxigeneză in vitro
c. este o metodă mai accesibilă şi mai puţin costisitoare
d. este o reacţie de precipitare în mediu lichid
e. este un test de imunodifuzie în gel
pag.46 curs-pag.133 LP, R:b,c,e
a. Tulpinile virulente elaborează o - hemolizină, listeriolizina O

b. Tulpinile virulente elaborează trei tipuri distincte de toxina:A, B şi C
c. Tulpinile virulente elaborează şapte tipuri antigenice de enterotoxine
d. Unele tulpini elaborează exfoliantina Aşi B
e. listeriolizina O, este asemănătoare cu streptolizina O a streptococului - hemolitic
pag.53 curs, R:a,e
39. Forma emetică în toxiinfecţiile alimentare produse de Bacillus cereus:
a. este asociată cu consumul de carne

b. este asociată cu consumul de orez prăjit
c. febra şi diareea sunt în general prezente
d. febra şi diareea sunt în general absente
e. această formă de boală are o durată de 1-2 zile
pag.41 curs, R:b,d
a. sunt bacili lactozo-pozitivi

b. sunt germeni condiţionat patogeni
c. elaborează enzime cu caracter proteolitic
d. sunt bacili gram-negativi în general mobili (cu cili peritrichi)
e. sunt germeni strict aerobi
41. Klebsiella prezintă următoarele antigene:
a. antigene O
b. antigene H
c. antigene K
d. antigene Vi
e. antigene HBs
pag.92 curs, R:a,c
42. Enterotoxine termolabile au fost evidenţiate la:
a. Proteus
b. E. coli
c. Klebsiella
d. Salmonella
e. Shigella
pag.74 curs, R:b,c,d
43. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt:
a. P. vulgaris
b. P. penneri
c. P. mixofaciens
d. P. mirabilis
e. Ps. aeruginosa
pag.95 curs, R:a,d
a. Salmonella
b. E. coli
c. Klebsiella
d. Shigella
e. Proteus
45. În familia Enterobacteriaceae intră urmatoarele genuri:
a. Bordetella
b. Serratia
c. Vibrio
d. Klebsiella
e. Proteus
46. Pe mediile lactozate următorii germeni din familia Enterobacteriaceae formează colonii
lactozo-pozitive (fermentează lactoza):
a. Proteus
b. Salmonella
c. E. coli
d. Klebsiella
e. Shigella
pag.73 curs, R:c,d
47. Testele biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor sunt:
a. reacţia roşu metil

b. testul CAMP
c. reacţia Voges-Proskauer
d. testul Elek
e. testul fenilalanindezaminazei
pag.142-144 LP, R:a,c,e

a. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului nervos central

b. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului cardiovascular
c. tetanolizina cu efect cardiotoxic
d. tetanolizina cu efect toxic renal
e. tetanolizina ce acţionează asupra sistemului nervos central
pag.190 LP, R:a,c
49. Profilaxia specifică în tetanos:

a. vaccinare BCG
b. vaccinare DTP
c. administrare de anatoxină ATPA (anatoxină tetanică purificată şi adsorbită), penicilină,
ser antitetanic
d. administrare de imunoglobuline
e. profilaxia specifică face parte din vaccinările obligatorii ale copilului
pag.156 curs, R:b,e
a. peptidoglicani;
b. acid micolic;
c. ceruri;
d. alcali;
e. mureină.
51. Produsele patologice în TBC sunt:
a. spută;
b. urină;
c. exudat faringian;
d. materii fecale;
e. LCR.
R: a, b, d, e (curs p. 177)
a. antigene poliozidice;
b. antigene proteice;
c. endotoxina;
d. cardiolipin;
e. antigene fimbriale.
R: a, b, d (curs p. 181)
53. T. pallidum pătrunde în organism prin:
a. picăturile lui Pflugge;

b. alimente contaminate;
c. penetrarea mucoaselor intacte;
d. eroziuni tegumentare;
e. contactul cu apa contaminată.
R: c, d (curs p. 181)
a. boli acute febrile;

b. vaccinare recentă;
c. sarcină;
d. boli autoimune;
e. tuberculoză.
R: a, b, c, d (curs p. 184)
55. Leptospiroza este o afecţiune cu afectare:
a. tegumentară;
b. hepatică;
c. cardiacă;
d. renală;
e. nervoasă.
R: b, d (curs p. 192)

a. febra Q;
b. febra recurentă;
c. boala Brill-Zinser;
d. boala Lyme;
e. febra de tranşee.
R: b, d (curs p. 187)
57. Factorii de virulenta pentru Haemophilus influenzae sunt:
a. capsula
b. citratul de Na
c. Ig.A proteazele
d. coagulaza
e. aderenta
R: a,c,e curs pag.126

a. Mac Conkey
b. Geloza sânge simpla sau cu infuzie de cord-creier
c. Wilson Blair
d. Istrati-Meitert
e. Geloza chocolate
R: b,e curs pag.128
59. Stadiile tusei convulsive sunt:
a. stadiul cataral
b. stadiul paroxistic
c. stadiul subacut
d. stadiul de convalescenta
e. stadiul cronic
R: a, b, d curs pagina 139
a. se poate transmite prin consum de lapte nepasteurizat sau branzeturi

b. este o zoonoza
c. are caracter de boala profesionala
d. diagnosticul este bacteriologic si serologic
e. este frecvent intalnita la copii
61. Infectiile simptomatice produse de germenii apartinand genului Legionella sunt:

a. febra Pontiac
b. endocardita
c. boala legionarilor
d. tularemia
e. reumatism poliarticular acut
R: a, c curs pagina 149
a. capacitatea lor de a adera la suprafata celulelor epiteliale

b. prezenta capsulei
c. concentratia microbiana ridicata
d. prezenta sporilor
e. sinergismul cu germenii anaerobi
63. Evidenţierea clamidiilor prin microscopie directă se face cu ajutorul următoarelor coloraţii:
a. coloraţie Gram
b. coloraţie Gimenez
c. coloraţie Ziehl-Nielsen
d. imunofluorescenţă
e. Macchiavello
Răsp BDE lucr 22
64. Micoplasmele:
a. necesită medii speciale, lichide sau solide

b. cresc pe geloză-sînge
c. cresc la orice temperatură
d. necesită anumite condiţii de temperatură, pH, umiditate
e. nu cresc pe medii uzuale
65. Infecţiile umane produse de ricketsii sunt:
a. tifosul exantematic
b. infecţii urinare
c. febra Q
d. infecţii respiratorii
e. febrele pătate
Răspuns ACE 201
66. Febra Q:
a. este produsă de Coxiella burnetti

b. calea de transmitere este verticală
c. infecţia se poate transmite şi prin vectori - căpuşele pot transmite boala de la un
animal la altul
d. este produsă de S. aureus
e. calea de transmitere este sexuală

67. Diagnosticul de laborator in holeră este
a. se bazează pe izolarea şi identificarea vibrionului holeric din materiile fecale

b. b.examenul preparatului nativ la microscopul cu fond intunecat evidenţiază
mobilitatea accentuată a vibrionilor
c. se poate face şi diagnostic serologic când evidenţiem aglutininele antiholerice în
sânge
d. pe mediul Mac Conkey vibrionul holeric produce colonii lactozo-pozitive
e. frotiurile colorate gram din colonii izolate, evidenţiază prezenţa de bacili gram
pozitivi
R a,b,c pag 100
a. determină gastroenterite acute

b. determină infecţii extraenterale(otite, conjuntivite, pneumonii, infecţii ale
plăgilor)
c. este un coc gram pozitiv
d. este un coc gram negativ
e. este cea mai importantă cauză a diareilor estivale din Japonia
R a,b,e pag101
69. Infecţiile cu Campylobacter se caracterizează prin
a. sursa de infecţie la om este reprezentată cel mai frecvent de animalele infectate

b. boala poate lua caracter profesional în cazul crescătorilor de animale şi al
medicilor de laborator
c. determină distrucţii masive ale mucoasei jejunului, ileonului şi colonului
d. la persoanele imunocompromise C.fetus poate difuza în sistemul circulator
e. nici o tulpină nu se poate localiza la nivelul mucoasei gastrice fiind neutralizată
de aciditatea gastrică
R a,b,c,d pag 107

a. omul este principalul rezervor de infecţie
b. nu se poate transmite prin contact interuman
c. a fost identificat la 70-100% din pacienţii cu gastrite, ulcere gastrice şi duodenale
d. are frecvenţă mai mare la indivizii cu nivel socio-economic crescut
e. a mai fost izolat şi din salivă, materii fecale, mucoasă duodenală
R b,d pag 112
71. Mediile de cultură folosite pentru creşterea fungilor sunt:
a. Sabouraud simplu
b. Sabouraud cu adaus de actidionă
c. Geloză-simplă
d. Geloză-sânge
e. Mueller-Hinton
(Răspuns corect ab-pg 212 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

a. Aspergillus
b. Histoplasma
c. Epidermophyton
d. Penicillium
e. Cryptococcus
73. Din punct de vedere clinic distingem următoarele forme de criptococoză:

a. cu atingere pulmonară
b. cu atingere cutanată
c. cu atingere osoasă
d. cu atingere renală
e. cu atingere cardiacă
(Răspuns corect abc-pg 216 Curs de Microbiologie medicală, vol II)
a. dimensiunea redusă care le permite să traverseze filtrele bacteriologice

b. genomul viral posedă ambele tipuri de acid nucleic,
c. sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare
şi existenţă;
d. posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau
e. nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau
Răspuns: A, C, E
Curs pag. 220
75. Prin examinare la microscopul electronic virionii cu formă sferică sunt:
a. poxvirusurile
b. adenovirusurile
c. virusul rabic
d. virusurile gripale
e. bacteriofagii
Răspuns: B, D
Curs pag. 221
a. antibacteriene
b. antitumorale
c. antivirale
d. antiparazitare
e. imunomodulatoare
Răspuns: B, C, E
Curs pag. 242
77. Care din următoarele imunoglobuline prezintă importanţă în infecţiile virale:
a. Ig A
b. Ig G
c. Ig D
d. Ig M
e. Ig E
Răspuns: A, B, D
Curs pag. 240
a. genomul este ADN

b. sunt virusuri anvelopate
c. genomul este ARN
d. virionii sunt de formă paralelipipedică
e. sunt virusuri nude
Răspuns: A, B
Curs pag. 262
79. Cele două afecţiuni pe care virusul varicelo-zosterian le poate produce sunt:
a. zona zoster în cazul infecţiei primare

b. zona zoster prin reactivare
c. varicela prin reactivare
d. varicela în cazul infecţiei primare
e. varicela în cazul infecţiei secundare
Răspuns: B, D
Curs pag. 265

a. Virusul varicelo-zosterian
b. Virusul citomegalic
c. Virusul Epstein-Barr
d. Virusul herpes simplex tip1
e. Virusul herpes simplex tip 2
Răspuns: A, D, E
Curs pag. 244
81. Care din următoarele afirmaţii despre viroizii sunt adevărate:
a. afectează celulele vegetale

b. sunt capabili să se replice autonom
c. nu sunt capabili să se replice autonom
d. afectează celulele umane
e. afectează celulele animale
Răspuns: A, B
Curs pag. 249
a. a.exudat nazal
b. b.salivă
c. c.materii fecale
d. d.lichid cefalorahidian
e. e.sânge
83. HIV1 pătrunde în organism :
a. a.pe cale sexuală

b. b.pe cale parenterală (transfuzii de sânge, abuz de droguri)
c. c.pe cale verticală, transplacentară
d. d.pe cale respiratorie
e. e.pe cale digestivă
Răspuns a,b,c pag.317
a. a.Pneumocystis carinii
b. b.CMV
c. c.Esherichia coli
d. d.Candida
e. e.Toxoplasma gondii
85. În cazul în care rubeola survine la femeia însărcinată urmările sunt :
a. a.decesul fătului în uter

b. b.malformaţii congenitale cardiace, oculare
c. c.malformaţii ale sistemului nervos(microcefalie)
d. d.malformaţii viscerale(hepatosplenomegalie, diabet)

a. a.infectează şi determină leziuni multiple într-un număr foarte mare de ţesuturi
şi organe
b. b.transmiterea interpersonală se realizează prin contact cu sânge şi organe
infectate
c. c.replicarea are loc la nivelul splinei, ficatului,ganglionilor limfatici,pancreasului,
d. d.macrofagele şi monocitele gazdei reprezintă ţinte principale ale acestor virusuri
87. Virusul hepatitic C se poate transmite pe cale:
a. fecal – orală
b. parenterală
c. sexuală
d. respiratorie
e. digestivă.
B C Pag. 292
a. expunere perinatală
b. contact sexual
c. cale fecal – orală
d. picăturile Pflüge
e. sânge şi produse din sânge contaminate.
A B E Pag. 284
89. Virusul sinciţial respirator:
a. determină infecţii respiratorii epidemice la sugari şi copii mici

b. pătrunde în organism pe cale sexuală
c. produce bronşiolite necrozante
d. imunitatea post – infecţioasă este de durată
e. infecţia persistentă poate apare la pacienţii imunocompromişi.
A C E Pag. 306, 307
a. măsuri generale
b. chimioprofilaxie
c. administrarea de vaccinuri
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de antiinflamatoare.
A B C Pag. 301
91.Care dintre următoarele antigene aparţin virusului hepatitic B:
a. AgHBs
b. AgHBw
c. AgHBc
d. AgHBx
e. AgHBe
pag. 284 A C E

a. encefalomielita acută
b. infecţia urinară
c. encefalita acută infecţioasă
d. faringo-amigdalita
e. pneumonia cu celule gigante.
A C E Pag. 305
93. Variabilitatea antigenică a virusurilor gripale se caracterizează prin:
a. modificări minore
b. modificări majore
c. antigenic drift
d. antigenic shift
e. virusurile gripale nu au variabilitate antigenică.
Pag. 298 A B C D

biochimice:
a. utilizarea glucozei pe cale oxidativă
b. produce arginin-dehidrolază
c. produce H2S
d. fermentează glucoza cu producere de gaz
e. produce coagulază
R: a, b LP 173
95. Bacilul piocianic determină:
a. infecţii pulmonare
b. infecţii otice
c. scarlatină
d. infecţii ale arsurilor
e. lues
R: a, b, d Curs 117

a. Enterobacter
b. E. coli
c. Shigella
d. Citrobacter
e. Yersinia
97. Care dintre următoarele infecţii sunt determinate de Klebsiella pneumoniae:
a. infecţii nosocomiale la gazda imunocompromisă

b. infecţii de tract urinar
c. ozena
d. bacteriemii
e. rinoscleromul
pag.92-93 curs, R:a,b,d
99. Streptococul de grup B:
produce CAMP-factor
hidrolizează hipuratul de sodiu
hidrolizează esculina
este sensibil la bacitracină
pe medii ce conţin amidon produce un pigment roşu-portocaliu
R: a, b, e Lp pag. 119, 120
pag.132 LP, R:a,e
Informatii colectie:
1)Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului
de ţesut este:
a) [ ] Capsula
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină

c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e)[ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3)Clostridiile se caracterizează prin:

a)[ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b)[x] Formarea sporilor care deformează celula

c)[ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4)Pentru bacili este caracteristic:
a)[ ] Formează spori care deformează celula
b)[ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula

c)[x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5)Rickettsiile se caracterizează prin:
a)[ ] Structură acelulară.
b)[ ] Se cultivă pe medii elective

c)[ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d)[x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e)[ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6)Pentru treponeme este caracteristic:
a)[ ] Posedă polimorfism pronunţat
b)[ ] Posedă flageli peritrichi

c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d)[ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e)[x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Posedă formă bacilară
b) [ ] Sunt asigurate cufl ageli lofotrichi

c)[ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d)[x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b)[x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic

c)[ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a)[ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat

c)[x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d)[ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e)[ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoareaparti cul ari tate :
a)[ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat

c)[x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d)[ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e)[ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [ ] Staphylococcus

---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Sarcina

e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [ ] Sarcina

e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
b)[x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
d)[ ] Se divid în câteva planuri
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:

c)[x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
e)[x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------

c)[ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d)[ ] Participă în conjugarea bacteriană
e)[x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------

c)[x] Sunt constituiţi din proteine
d)[ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e)[ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a)[ ] Conţine 90% peptidoglican
b)[ ] Conţine 5-20% lipoproteine

c)[ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d)[x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e)[ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate
prin:
a)[x] Autoclavare la o atmosferă

b) [ ] Tindalizareîn baia de apă la 58° C
c) [ ] Filtrare
d)[ ] În pupinel la 1600 C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a)[ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ]Inhibă replicarea ADN

c)[x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d)[ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e)[ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a)[ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager
b)[x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei

c)[ ] Blocează sinteza ADN-ului
d)[ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e)[ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d)[x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e)[x]Sul bact am
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b)[ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid

c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d)[x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Plajelor sterile
b)[ ] Precipitării în gel

c)[x]Di fuzi m et ri că
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a
microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c)[ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a)[ ] P ast eu ri za rea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi

c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune
b)[ ] Cu căldură uscată

c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c)[ ] Si m b i o ză
d)[ ] In t erfer en ţ ă
e)[ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a)[ ] N utriţia bacteriană
b)[ ] Respiraţia bacteriilor

c) [x] Enzimele microbiene
d)[ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a)[ ] Sunt de natură polizaharidică
b)[x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană

c)[ ] Posedă activitate la temperatura 00 C
d)[ ] Posedă activitate la temperatura 650 C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b)[ ] Cultivate în laborator

c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[ ] Rata de creştere devine nulă
b)[ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar

c)[ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d)[x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e)[ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofaguluise efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu
microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d)[ ] Dezi n fecţ i e
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi maij oase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ]Medi il e Hiss
b)[x] Soluţia fosfat-tampon

c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ]Medi ul Kitt-Tarozzi
e)[ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a)[ ] Forma vegetativă a fagului virulent
b)[ ] Forma vegetativă a fagului temperat

c)[ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e)[ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - +200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d)[x]Dezi nfe cţ i e
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C -60 minute

c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la
o bacterie acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta
prin intermediul plasmidelor
c)[ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană
la alta via un bacteriofag
d)[ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e)[ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive

---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e)[ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tipIV sunt:
a) [ ] LimfociteleB
b) [x] Limfocitele T
c)[ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică

caracteristică:
a)[x] Infecţia acută
b)[ ] Infecţia cronică

c)[ ] Infecţia secundară
d)[ ] R ei n fecţ i a
e)[ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:

d)[x]R ei nfecţ i e
e)[ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)C onsti tuie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a)[ ] Infecţia acută
b)[x]S uprai nfecţ i e

d) [ ] Reinfecţie
e)[ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii :

c)[x] Infecţie secundară
d)[ ] Su p rai n fe cţ i e
e)[ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa
agentului în organism:
a)[ ] Su p rai n fe cţ i e
b)[ ] R ei n fecţ i e
c)[ ] Infecţie acută
d)[ ] Infecţie secundară
e)[x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a)[ ] Bu t i l en -g l i co l i că
b)[ ] Fermentativă
c)[ ] Acidă mixtă
d)[x]C lasică
e)[ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în
sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
d)[ ] B act eri o l i ză
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c)[x]Hem ol i ză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea
reacţie:
a)[ ] B act eri o l i ză
b)[ ] Inhibare a hemaglutinării

d)[ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] AntigenulO lipopolizaharidic
c) [x] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] AntigenulF
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent

c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e)[ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a)[x] Picături Flugge
b)[ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului

c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e)[ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform
sei ndi că:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
este:
a)[ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
metoda:
a)[ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
b)[x] Diluţiilor succesive în medii solide
c)[ ] Di fu zi m et ri că
d)[ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e)[ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :

a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de
neutralizare:
a) [ ] Burnet b) [ ] Dick
c)[ ] Ţ u v ercal o v
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizeazăpri n următoarele:
a)[x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
b)[ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza

c)[ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d)[ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e)[ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S.enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea
la :
a) [ ] Penicilină
b)[ ] Ri s t o mi ci n ă
c)[ ] Eritromicină
d)[x]P olimixină
e)[ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------

c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b)[ ] Apă peptonată hiperclorurată

c)[x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfat
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a)[ ] Reacţia de neutralizare

b)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c)[ ] Reacţia de fixare a complementului
e)[x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii
holerici sunt aranjaţi:
a)[ ] În lanţuri
b)[ ] În grup sub aspect de ciorchine

c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e)[ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a)[ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei
b)[ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată

c)[ ] Turbiditate omogenă
d)[x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e)[ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a)[ ] Infecţii holeriforme
b)[x] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme

b)[ ] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente
b)[x] Forma S de culoare albastru-închis

d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente
b)[ ] Forma S de culoare albastru-închis

d)[x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu
seruri:
a) [ ] ABCDE
b)[ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e)[ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a)[ ] Acido- alcoolorezistenţă
b)[ ] Formează spori în condiţii nefavorabile

c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologicde impurificarei fecală
e)[ ] Este pretenţioasă la cultivare
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e)[ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste
biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e)[ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S.Enteritidis
d) [ ] S.Newport
e) [ ] S.salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
b)[ ] Forma S , colorate în roz.

d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a)[ ] Forma S, colorate în roşu
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore

d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză
b) [ ] Sauton
c)[ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e)[ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b)[x] De îmbogăţire
c)[ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d)[ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
13
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c)[x]S ânge
d)[ ] Bi l ă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12: Vi: Hd
b) [ ] O 1, 2, 12: H a
c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12: Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12: Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12: H a
b) [ ] O 1, 9, 12: Vi: Hd
c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12: H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12: Vi: H d
b) [x] O 1, 2, 12: H a
c) [ ] O 1, 12: H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7: H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de
diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e)[ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda
de diagnostic de preferinţă:
a)[x] Reacţia Widal cu antigen O şi H
b)[ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar

c)[ ] Mi el o cu l t u ra
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată
metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase,forma R, colorate în albastru
b) [ ] Mari, plate, de culoare roză

c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini
regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie

c)[x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a)[x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii
contaminate
c)[ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar

d)[ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e)[ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriaese caracterizează prin:
a)[ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale
b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c)[x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi
suprarenalelor
d)[ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula

e) [ ] Sunt mobili cufl ageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a)[ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant
b)[ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni

c) [ ]Echipament bogat de enzime metabolice
d)[x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b)[ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei

c)[x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d)[ ] Formează capsulă în organism
e)[ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a)[ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
b)[x]B rucel oză

c)[ ] T u b ercu l o ză
d) [ ] Dizenterie
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b)[ ] T u b ercu l o ză
c)[ ] B ru cel o ză
d)[ ] Tusea convulsivă
e)[ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
întârziat în:
b)[ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d)[x]Tubercul oz ă
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d)[ ] Infecţia stafilococică
e)[x]S carl at i nă
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură:
a) [ ] Loewenstein -Jensen
b)[ ] Geloză cu cazeină şi cărbune

c)[x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair

c) [x] Rugoase, mari,conopi di form e,crem-bej
d)[ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e)[ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
b) [ ] Negre, lenticulare
c)[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e)[ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de
cultură.
a)[ ] Geloză hepatică
b)[x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou

c)[ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul
mediu de cultură:
a)[ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b)[ ] Mediul cu glicerină şi cartof

c)[x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e)[ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e)[ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a)[ ] B ru cel o ză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d)[x]P estă
e)[ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a)[x] Cavitatea nazală
b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap
de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C.bot ul i num
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat
17
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a)[ ] Ru j eo l ă
b) [x] Gonoree
c)[ ] Orei o n
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a)[ ] Geloză peptonată la 370 C

b)[ ] Geloză -ser la 220 C
c)[ ] Geloză glucozată la 370 C
d)[ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e)[x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de
patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ]F l agelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismuluireprezi nt ă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub
aspectul unei palete de tenis
b)[ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
c)[ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula

d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e)[ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant
serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
antigene de grup:
a)[ ] A
b)[ ] B
c) [x] O
d)[ ] H
e)[ ] K
---------------------------------------------------------------------
antigene de tip (serovar):
a)[ ] A
b)[ ] B
c)[ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
18
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
procedeu:
a)[ ] În geloză în coloană
b)[ ] În bulion peptonat

c)[x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e)[ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------

moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a)[ ] Şobolanul cenuşiu

c) [x] Omul bolnav
d)[ ] Purtătorul de germeni
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a)[x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
d) [ ]Purt ăt orul de germeni
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal Cest e:
a) [ ] Porcii
b)[ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO

c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:

a)[ ] Li ză
b)[x] Inhibare a hemaglutinării

d) [ ] Aglutinare
e)[ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c)[ ] B act eri o l i ză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid
b) [x] ARN monocatenar fragmentat

c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili
de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a)[ ] Ca insectă vector servesc puricii
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c)[x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d)[ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e)[ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:

a)[x]Li mfoci tele T CD4
b) [ ]Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e)[ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru
următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se
sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c)[ ] Fracţionat la 1000 C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
20
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se
numesc:
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se
numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc:
a)[ ] Virusuri cu replicare autonomă

c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager
se numesc:
a)[ ] Virusuri cu replicarea autonomă

c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Apar în orice zonă a SNC
b)[x] Apar în neuronii din cornul Ammon

c)[ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d)[ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d)[ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD1
21
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d)[x]Înm uguri re
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213)Eli be rare a virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea
cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d)[x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este
asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine
b)[x] Conţinut sporit de săruri de Ca

c)[x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d)[ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Albastru de metilen

b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c)[ ] Fucsină fenicată
d)[x] Fucsină apoasă
e)[x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d)[x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b)[x] Fucsină fenicată

c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Fucsină fenicată
b)[ ] Violet de genţiană

c) [x] Albastru de metilen
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl
b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b)[x] Fucsină apoasă

c)[x] Tuş de China
d)[ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin
coloraţiile:
a)[ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b)[ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a)[x] În perechi
b)[x] În lanţuri
c)[ ] În formă de brăduţ inversat
d)[ ] În formă icosaedrică
e)[x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a)[x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor

c)[ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d)[ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d)[x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a)[x] În microscopul cu fond negru
b)[x] În microscopul cu contrast de fază

c) [ ] În microscopul electronic
d)[x] În microscopul luminiscent
e)[x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
b)[ ] Bi o fi zi că
c)[x]F izică
d)[x]C him i că
e)[ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
următoarele particularităţi:
a)[x] Origine comună
b) [x] Adaptate la un habitat anumit

c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x]Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
b)[x] Se divid într-un singur plan

c)[ ] Se divid în câteva planuri
d)[x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e)[ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
b)[ ] Se divid într-un singur plan

c) [x] Se divid în câteva planuri
d)[ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e)[x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:

a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen

c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e)[x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b)[x] Au membrană nucleară

c) [ ] Conţin mezosomi
d)[x] Conţin reticul endoplasmatic
e)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b)[ ] Au membrană nucleară

c)[x] Conţin mezosomi
d)[ ] Conţin reticul endoplasmatic
e)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:

a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c)[ ] Ri ck et t s i a
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a)[ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian

d)[ ] Poartă un caracter de specie
e)[x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a)[ ] Este înconjurat de membrană nucleară
b) [x] Este legat de mezosomii laterali

c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d)[x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e)[x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
b)[ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii

c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d)[x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e)[ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
b)[x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular

c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d)[x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e)[ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii
compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice

c)[ ] Menţine forma stabilă a celulei
d)[x] Prezintă o barieră osmotică
e)[x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
25
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus
din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b)[ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d)[x] Acizi li poteichoici
e)[x]Pe pti dogl i can
---------------------------------------------------------------------
254)Aranj area sporilor în celula bacteriană poate fi:
a)[x]Term i nal ă
b)[ ] Bi p o l ară
c)[x]S ubt erm i nal ă
d)[x]C ent ral ă
e)[ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b)[x]C apsidă
c)[x]S upercapsi dă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari
b)[ ] P rot o p l aş t i
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi

c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active
asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme c) [ ] Micobacteriilor d) [x] Fungilor dimorfi e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare c)[x]S t aţ i onară d) [x] De declin e)[ ]Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) []≥ 1
b) []≥ 2 c) [x] ≥ 4 - 8 d) [x] ≥ 16 - 32 e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a)[ ] Difuzie şi osmosă
b)[ ] Hidroliză alcalină c)[x] Hidroliză acidă d) [ ] Decarboxilare e)[x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:

a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice c) [x] Artificiale d) [ ] Semisintetice e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Vâs co as e
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a)[ ] Să posede reacţie alcalină
b)[x] Să fie sterile c)[x] Să fie nutritive d)[x] Să aibă un anumit redox potenţial e)[ ]Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265)Me di ile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)[x] Să fie izotonice

b)[x] Să posede un anumit grad de umiditate c)[ ]Să fie hipertonice d)[ ]Să conţină antibiotice e)[x] Să
posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
b)[x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar c)[x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină d) [x] Ser coagulat e)[x]
Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să
conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen c) [ ] Sulf d) [x] Carbon e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
a) [ ] Acizilor organici
b)[x]I ndol ul ui
c) [x] Amoniacului d) [x] Hidrogenului sulfurat e)[ ]Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a
culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b)[x] Ansa bacteriologică c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tamponul e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe c) [x] Facultativ anaerobe d) [x] Aerobe e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
de creare a anaerobiozei:
a)[x]Mecani c ă
b)[ ] Si n t et i că c)[x]C him i că d)[x]F izică e)[x]Bi ol ogi că
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a)[x] Forma rotundă
b) [x] Suprafaţă netedă c)[ ] Suprafaţă rugoasă d)[x] Consistenţă omogenă e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
a)[ ] Structură omogenă
b)[x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d)[x]Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b)[x] Fracţionat cu vapori fluenţi c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ]Şoc termic la 900C
cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda
difuzimetrică include următoarele etape:
a)[x] Insămânţarea culturii testate
b)[ ] Diluţia succesivă a antibioticelor c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice d) [ ] Incubarea în

termostat 4 - 5 ore e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor
microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie c) [x] Serotipie d) [x] Lizotipie e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277)F agoi de nti fi carea culturilor microbiene testate se realizează prin
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto c) [x] Furt d) [x] Fischer e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de
temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C d) [x] 1340C e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în
următoarele grupe:
a)[ ] De întreţinere
b) [x] Elective c)[x] De îmbogăţire d)[x] Diferenţial diagnostice e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a)[ ] Apă peptonată

b) [x] Ser coagulat c)[x] Geloză sânge d) [x] Bulion glucozat e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a)[ ] Gel o ză- s ân g e
b) [ ] Zeissler c) [x] Kitt-Tarozzi d) [x] Muller e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carnese obţine prin expoziţia produselor din
carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C c) [x] Temperatura camerei d) [x] Termostat 370C e)[ ]Baia de apă 1000 C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se
realizează prin următoarele căi:
28
a)[x] Fracţionată cu vapori fluenţi
b) [ ] Pasteurizare
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e)[ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285)De te rminarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se
realizează prin metoda:
a)[x] Diluţiilor succesive în mediul lichid
b) [ ] Otto
c)[x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d)[x]Di fuzi m et ri că
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a)[x]Lact oză
b)[ ] Gl u co ză
c)[x]F ucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e)[x]Gel oză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a)[x]Mecani c e
b)[x]F izice
c)[x]C him i ce
d)[x]B i ol ogi ce
e)[ ] Sintetice
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiunimici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente

c)[ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e)[x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)[ ] Să conţină antibiotice
b)[x] Să fie izotonice

c)[x] Să posede anumită viscozitate
d)[ ] Să fie hipotonice
e)[x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a)[ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc

c)[x] Obiecte din porţelan
d)[x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe include:
a)[ ] Determinarea activităţii biochimice
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale

c)[ ] Studierea caracterelor de cultură
d)[x] Însămânţarea pe placa de geloză
e)[ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295)C ol oni il eforma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[x] Au suprafaţă netedă
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente

c)[x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e)[ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:

a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular
b)[x] Funcţia membranei citoplasmatice

c) [x] Sinteza proteinelor
d)[x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a)[x]S terilă
b)[x]Nest eri l ă
c)[ ] P asi v ă
d)[x]Act i vă
e)[ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a)[ ] Şi-a pierdut imunogenitatea
b)[x] Şi-a păstrat imunogenitatea

c)[ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d)[x] Şi-a pierdut toxicitatea
e)[x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a)[x]Al t ernat i vă
b)[ ] Acidă mixtă

c) [x] Clasică
d)[ ] P ri m ară
e)[ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a)[x] Origine heterogenă

b)[ ] Natură lipidică
c)[ ] Nu posedă imunogenitate
d)[x] Posedă antigenitate
e)[x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate
b)[ ] Este de natură proteică

c)[x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d)[ ] Posedă imunogenitate
e)[x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul
sangvin proaspăt
b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide

c)[ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d)[x] Participă în unele reacţii imunologice
e)[x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c)[x] Sistemul complement
d)[x]P roperdi nă
e)[x] β, x - li zi ne
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a)[ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e)[x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d)[x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e)[x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
b) [ ] Doza infectantă
---------------------------------------------------------------------
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d)[x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a)[ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b)[ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
inversată
c)[x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d)[ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e)[x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b)[x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a)[ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular
b)[x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c)[x] Reacţia are loc în mediul lichid
d)[x] Reacţia are loc în mediul gelifica t
e)[ ]Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
a) [ ] Paralizii
b)[x]F ebră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a)[ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b)[x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c)[ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d)[x] Este utilizată pentru seroidentificare
e)[x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se
clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
--------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric e) [ ] Antigripal de tip A
-----------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea
următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului c) [x] Histaminei d) [x] Serotoninei e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a)[ ] Reacţia de fixare a complementului
c) [x] ELISA
d)[x] De hemaglutinare indirectă
e)[x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d)[ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323)I ntrade rmoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a)[ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic

b)[x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c)[x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase
din celula microbiană
d)[x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
b)[ ] Doza infectantă

326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot
determina:
a) [ ] Paralizii
b)[x]F ebră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie
b) [ ] Este un caracterstabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d)[x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e)[x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului
b) [ ] Un caracter individual al microbului

c) [x] Este un caracter determinat genetic
d)[ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis
b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis50
e)[x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ]Fl agelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d)[x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c)[x]Neuram i ni d aza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
c) [ ] Citocromoxidaza
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a)[x] Sunt secretate în mediul extracelular
b)[ ] Au origine glucidolipidoproteică
c)[x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d)[ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e)[ ]Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a)[ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b)[x] Sunt de natură proteică
c)[x] Se inactivează la tempe raturiî nalt e
d)[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e)[x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a)[x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
b) [x] Suntim unogene
c)[x] Se transformă în anatoxine
d)[ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:
b)[x] Este de natură lipopolizaharidică

c)[x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi

e)[ ]Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ]Este termosensibilă
b)[x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c)[ ]Posedă imunogenitate pronunţată
d)[x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e)[ ]Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin
următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate
b)[x] Pe cale limfatică
c)[x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a)[x]Transm i si vă
b)[x]Aerogen ă
c)[ ] An aero b ă
d)[x]Al i m ent ară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b)[x]Incubaţ i e
c)[x]P rodrom al ă
d) [x] De stare
e)[x]Conval escenţ ă
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Anticorpii naturali
b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sistemul complement
b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
d) [ ] Limfocitele
B e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată
de următorii factori:
a)[x]F agoci t oză
b)[ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d)[x]Infl am aţ i e
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
b)[x]C lasică
c)[x]Al t ernat i vă
d)[ ] Bi o ch i m i că
e)[ ]Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
particularităţi
a)[x] Apar primele după stimul antigenic
b)[ x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegati ve
c)[x] Strutural reprezintă un pentamer
d)[x] Sunt sensibile la cisteină
e)[ ]Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
a)[x] Nu posedă imunogenitate
b)[ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d)[ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e)[ ]Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c)[ ] Reprezintă un pentamer
d)[ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c)[x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ]Este termolabil e)[x]Este te rmosta bi l
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a)[x] Conţine informaţie heterogenă
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c)[x] Sensibilizează specific limfocitele

d)[x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e)[ ]Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a)[x]P osti nfecţ i oasă
b)[x]Transpl ac ent ară
c)[ ] Nes p eci fi că
d)[ ] Po s t v acci n al ă
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a)[ ] Po s t i n fecţ i o as ă
b)[ ] Tran s p l acen t a ră
c)[x]Act i vă
d)[x]P ost vacci nal ă
e)[x]P asi vă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a)[x] Instalarea rapidă după administrarea serului
b)[x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c)[ ] Se menţine timp îndelungat
d)[ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e)[ ]Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a)[x] De precipitare inelară
b)[x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c)[x]Im unoel ect rofo rez ă
d)[ ] De aglutinare pe lamă
e)[ ]De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec
b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
e)[x] Particule de late x
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
în raport cu RA sunt:
a)[ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c)[x] Este o reacţie rapidă
d)[ ]Se citeşte peste 3 - 5 minute
e)[x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a)[ ] Hemaglutinare indirectă
b)[x]Hem ol i ză
c)[ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementulu
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:

a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d)[ ]Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a)[ ] De aglutinare în tuburi
b)[x] Imunofluorescenţă Coons
c)[x]R adioimună
d)[x]Im unoenzi m at i că
e)[ ]Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[ ] Stimulează imunitate antimicrobiană
b)[x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene d)[ ] Nu posedă antigenitate
e)[x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b)[ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
d)[x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
---------------------------------------------------------------------
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute
prin următoarele metode:
a)[ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b)[x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice

d)[x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Suntî nal t reactogene
b)[ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c)[x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d)[x] Se multiplică în organismul vacci nat e)[x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a)[ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute
b)[x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d)[ ] În perioada de convalescenţă
e)[x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a)[x] Astmul bronşic
b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d)[x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b)[x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c)[x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
b) [x] Nu set ransferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d)[ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e)[ ]Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a)[ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)[x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)[ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:

a)[x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)[ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)[x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b)[x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d)[x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici
b)[ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d)[ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ]Lim foci t el e TCD8+
b)[x]Li m foci t el e TC D4 +
c) [x] CPA
d)[x]Li m foci t el e B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a)[x]Li m foci t el e TC D8 +
b) [ ]Lim foci t el e TCD4+
c) [x] CPA
d) [ ]Limfocitele B
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a)[x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b)[ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e)[x] Apariţia celulelor B- memorie
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a)[ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b)[x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e)[ ]Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c)[x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d)[ ] Apă peptonată alcalină
e)[x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c)[x]Găi nă
d) [ ] Cobai
e)[ ]Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e)[x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:

a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c)[x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi
38
b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V. cholerae Bengal
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili
pot fi:
a)[x] Peştii din apele sărate
b)[ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e)[ ]Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin inactivat
d)[ ] Holerogen - endotoxină
e)[x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Se rovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a)[x] Reacţia de imunofluorescenţă directă
b)[x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c)[ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e)[x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
a)[x] Enterita holerică
b)[ ] Enterocolita holerică
c)[x] Gastroenterita holerică
d)[x] Holera algidă
e)[ ]Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:

a)[ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
b)[x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ]Inhi barea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin
enterocite
e)[x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:
a)[x] Infecţii holeriforme
b) [x]Infecţii dizenteriforme
c)[x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de
patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu
serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Serurianti- Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Produce indol
b)[x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c)[ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu

d)[ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e)[x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b)[x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c)[x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e)[x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c)[x]B i fi dobact eri nă
d)[ ] Su b t i li n ă
e)[x]Lact obact eri nă
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a
intestinului gros
b)[ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c)[x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e)[x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
b)[ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c)[x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive

e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu
b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e)[x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d)[x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele
prelevate:
a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
c)[x] Puroi din plagă
d)[x]S ânge e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedăse rovari ante :

a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Shi ge l ele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat- -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d)[x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b)[x] Toxina Shiga

c) [x] Endotoxina
d)[x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a)[x] Vaccin omorât
b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul
bacteriologic se poate preleva:
a)[x]S ânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c)[x] Măduva osoasă
d)[x]Uri nă
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
a)[ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cuuree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-
paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12: Vi: Hd
b) [ ] O1, 9, 12: H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12: H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12: H a
e) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a)[ ]Reacţia Wright
b) [ ]R eacţ i a Weil-Felix
c)[x] Reacţia Widal
d)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează
cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA
b) [x] Serul polivalent ABCDE
c)[x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c)[ ]Anatoxina tifo-paratifoidică
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea
caracterelor:
a)[x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b)[ ] Raclat din erupţii cutanate
c)[ ] Lavaj de pe mâini
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a)[x] Factori de ade ziune
b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d)[ ] Fl ag el i i
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b)[x] Difuzie parenchimatoasă
c)[x]Al ergi că
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e)[ ]Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se
pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d)[ ] Gas t ro en t eri t ă
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a)[x]P l ăm âni
c)[x]S pli nă
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică
au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b)[x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a)[ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c)[x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d)[ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e)[x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a)[ ] Leci t i n az a
b) [x] Tetanolizina
c) [ ]Li zi ndecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson -
Blair
b)[x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d)[ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e)[x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a)[ ]Este slab toxică
b)[x] Este rezistentă la enzimele digestive
c)[x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d)[x] Este termolabilă
e)[ ]Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe
a)[ ] Plăgi operatorii
b)[x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c)[ ] Plăgi superficiale
d)[x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite
trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a)[ ] C el ul i t ă
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d)[x]F asciită
e)[x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin
b) [ ] Pancreonecroza
c)[x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d)[ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
a)[ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
b)[x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c)[ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
b)[x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor
b)[x]Aerogen ă
c)[x]Di gest i vă
d)[x]P ercut ană
e)[ ]Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a)[x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De precipitare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
44
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin

reacţiile:
a)[ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c)[x] RIF indirectă
d)[x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a)[ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M
b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c)[x] Reacţia Coombs pozitivă
d)[x] Intradermoreacţia pozitivă
e)[x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a)[x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
b)[x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d)[x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e)[x] Pe cale aerogenă (prin aerul contami nat)
---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
b) [x] Sputa
c)[x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b)[x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi

c)[x] Însămânţarea pe mediul Francis
d)[ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e)[x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a)[ ] Reacţia de precipitare inelară
b)[x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e)[ ]Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a)[ ] Co n t acţ i
b) [x] Bolnavi
c)[x]Vacci naţ i
d)[ ] Pu rt ăt o ri
e)[x]Conval escenţ i
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a)[ ] Prin înţepătura păduchilor
b) [x] Prin intermediul puricilor
c)[x]Aerogen
d)[x]P ercut an
e)[ ]Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
a)[ ] Hem o l it i co - u rem i că
b)[x]B uboni că
c)[x]P ulm onară
d)[x]S ept i cem i că
e)[ ]Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon
b)[ ] Uri n ă
c)[x] Sânge pentru hemocultură
d)[ ] Bi l ă
e)[x]Sput ă
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a)[x]B act eri oscopi că
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c)[x]B i ol ogi că
d)[ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e)[x]B act eri ol ogi că
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[ ] Nu fermentează glucidele
b)[ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c)[x] Formează spori centrali care nu deformează cel ul a
d)[x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a)[ ] Bastonaş gramnegativ

b)[x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d)[x]Este i mobi l
e)[ ]Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a)[x]C ut anat ă
b)[x]P ulm onară
c)[x]Int est i nal ă
d)[ ] Bu b o n i că
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul
b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e)[x]S ânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c)[x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d)[ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de

stalactite
e)[ ]În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a)[ ] Anatoxina anti- B. anthracis
b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d)[ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e)[x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a)[ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c)[ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a)[x] Evoluează în stadii
b)[x] Penicilina este indicată pentru tratament
c)[x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d)[x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate
de tip IV
e)[ ]Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
a)[ ] Microscopică (Gram
b)[x]B act eri ol ogi că
c)[ ] Bi o l o g i că
d)[x] Serologică (cu autotulpini)

e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c)[x] Sunt paraziţi obligat intrace l ul ari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e)[x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a)[ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d)[x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e)[x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a)[ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c)[ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d)[x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e)[x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a)[x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b)[ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c)[x] Posedă cord-factor
d)[ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e)[x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:

a)[ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
b)[ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c)[x] Preferă medii de cultură alcaline
d)[x] Produce o enterotoxină termolabilă
e)[x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a)[x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x]B ast onaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c)[ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d)[x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e)[x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a)[ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c)[x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e)[x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a)[ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b)[x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e)[x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a)[ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
b)[ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c)[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

d)[x] Fermentează numai glucoza
e)[x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b)[x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c)[x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d)[x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e)[ ]Determină enterocolite acute la om şi animale
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x]B ast onaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
b)[x] Nu este pretenţios la cultivare
c)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d)[x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
perle"pozi ti v)
e)[x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi
b)[x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c)[x] Se colorează grampozitiv
d)[ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e)[x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:

a)[ ] Strict patogenă
b)[x] Condiţionat patogenă
c)[x] Posedă factori de agresie şi invazie
d)[x]Toxi genă
e)[ ]Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e)[x]Coagul aza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e)[ ]Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c)[x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu
secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a)[x] Suprafeţe din blocul opera tor
b)[x] Suprafeţe din maternităţi
c)[ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d)[x] Suprafeţe din instituţii medicale
e)[x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a)[x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S,
bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b)[x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
hemoliză
c)[x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d)[ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
granular
e)[ ]Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinareahem ol i zi nei
e)[ ]Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a)[x] Apără de fagocitoză
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c)[ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ]Act i vează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
b)[x] Plasma antistafilococică
c)[x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic
b)[x] Anatoxina stafilococică
c)[x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofagst afi l ococi c
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive c) [x] Urina d)[x]S ânge
e)[ ]Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a)[x] Diplococi asemănători boabelor de cafea
b) [x] Coci gramnegativi
c)[x] Coci c atal azopo zi ti vi

d)[x] Coci oxi dazo pozi ti vi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c)[ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e)[x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc pe medii uzuale
b)[ ] Formează colonii pigmentate
c)[x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe mediiel ect i ve
e)[x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a)[ ] Cultivă numai pe medii speciale
b) [ ] Cresc numai la 370C
c)[x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e)[x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi
a)[ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
b)[x] Parazitează specific numai omul
c)[ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e)[x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a)[x] Neisserii pretenţioase
b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d)[x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a)[ ] Puroiul din plagă
b) [x] Exudatul nazofaringian
d)[x]S ânge
e)[x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e)[ ]Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e)[ ]Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d)[x] Geloză ser
e)[x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de
cultură:
a)[x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate c)[x] Creşte pe geloză ser la 370C d)[ ] Creşte
pe geloză ser la 220 C e)[ ]Creşte pe geloză la 370 C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a)[ ] Fermentează zaharoza
b)[x] Fermentează maltoza
c)[x] Fermentează glucoza
d)[x] Produce oxidază
e)[x] Posedă catalază

---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele
căi:
a)[ ] Aero g en ă
b)[ ] Fecalo - orală
c)[x] Prin lenjeria recent contaminată
d)[x]S exual ă
e)[ ]Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a)[ ] Nu este exigent la cultivare
b)[x] Este fragil în mediul ambian t
c)[x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d)[ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută
b)[x]P rostatită
c)[x]Epi di dim i t ă
d) [ ] Fenomenul scrotal
e)[ ]Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a)[ ]Conjunctivită
b)[x]Endom et ri t ă
c)[x]S al pi ngit ă
d)[ ] Dermatită veziculoasă
e)[x]Endocervi ci t ă
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot
constata:
a)[x] Conjunctivită gonococică
b)[x] Oftalmia gonococică
c)[x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e)[ ]Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum
b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei
se prelevă:
a)[ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d)[ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma

clinică a infecţiei se prelevă:
a)[ ] Raclat din erupţii cutanate
b)[x]S ecreţ i i vul vovagi nale
c)[x]Tam pon re ctal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
prin:
a) [x] Masajul prostatei
b)[x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c)[x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e)[ ]Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
a) [x] Diplococicu aspectul boabelor de cafea
b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e)[ ]Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici
b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d)[x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e)[ ]În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ]Coci sferici
b)[x] Coci lanceolaţi
c)[ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d)[x] În frotiu se aranjează în perechi
e)[x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a)[ ] În familia Parvococcaceae
b)[x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] GenulLact ococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
următoarele grupe:
a)[x] α - hemolitici
b)[x] β - hemolitici
c)[ ] р - hemolitici
d)[x] γ - hemolitici
e)[ ]δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni
b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin
grupelor:
a)[ ] K
b)[ ] T c) [x] A d) [x] B e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d)[ ]Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e)[x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e)[x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
52
imunologice:
a)[ ] Reacţia Mantoux
b)[x] Reacţia Dick
c)[ ] Reacţia Schick
d)[x] Reacţia Schultz-Charlton
e)[ ]Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T.pert enue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a)[ ]Transmisiv
b)[x] Transplacentar (verticală)
c)[x]S exual
d)[x] Transfuzii de sânge
e)[x] Prin obiecte recent contaminate

---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar
b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisulavansat
e)[x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode
uzuale:
a)[x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d)[x] Reacţia imunofluorescentă directă
e)[ ]Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a)[ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală
b)[x] La sfârşitul stadiului primar
c)[x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e)[ ]Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a)[ ] Reacţia de aglutinare
b)[x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c)[x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d)[x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e)[ ]Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:

a)[ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c)[x] Paralizia generală progresivă
d)[x] Gome osoase şi cutanate
e)[x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a)[x] Serozitatea din şancrul dur
b) [x] Punctatuldin ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e)[ ]Sânge
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
încârligate
b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d)[x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e)[ ]Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b)[x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c)[ ] Picături Flugge
d)[ ] Inţepătura căpuşelor
e)[x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a)[ ] Mucozităţi rinofaringiene
b)[x]S ânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:
a)[ ] Pe medii diferenţiale la 370 C
b) [x] Prin incubare la 28 - 300C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d)[ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e)[x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează
prin:
a)[x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c)[ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e)[ ]Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a)[ ] Se cultivă la temperatura 450 C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c)[ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d)[x] Cultura se determină după 10-30 zile
e)[x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c)[x] De hemaglutinare indirectă
d)[ ] Imunofluorescenţă indirectă

e)[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
b) [x] Vaccin inactivat
c)[x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d)[ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) DespreEscherichia coli se poate afirma:
a)[x] Face parte din microflora normală a intestinului
b)[x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c)[ ] Determină şoc anafilactic
d)[ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori

microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele
a)[ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d)[x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d)[x]Ol keni ţ ki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se

realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e)[x]Ol keni ţ ki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab
selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat
patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------

a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Specificitate de grup
b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Sunt de natură proteică
b)[x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
a)[x] Sunt de natură proteică
b)[ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e)[x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a)[ ] Maimuţele rhesus
b)[ ] C âi ni i c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e)[x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c)[ ] Hep ari n ă
d)[x]C i st ei nă
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ]Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a)[ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a)[x] Microscopia electronică
b) [x] Ultracentrifugare
c)[ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b)[ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a)[ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c)[x] Sensibilă la amantadina
d)[ ]Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate
b) [x] Inactivate complete

c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma
a)[ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b)[x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d)[ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
virusurilor gripale
e)[x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripalde tip C se poate afirma:
a)[x] Sursa infecţiei esteîn exclusivitate omul
b)[ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri e)[x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
a)[x] Cauzează encefalită acută
b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c)[x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d)[x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e)[x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b)[ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d)[ ] Se transmite numai prin muşcătură
e)[x] Este utilizat ca tulpină vaccinală

---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b)[x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a)[ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d)[ ] Cauzează sindromul diareic la copi i
e)[x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori
b)[x] Se contractează pe cale re spi ratori e
c)[x] Se transmite pe cale verticală
d)[x] Cauzează malformaţii congenitale
e)[ ]Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular
b)[x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c)[x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1
b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar
b)[ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c)[x] Conţine reverstranscriptază
d)[x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e)[ ]Determină mononucleoza infecţioasă
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral
de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c)[x]HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical
sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Cirozahepat i că
d)[x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în sera:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs c) [ ] Ag HBd d) [x] Anti - HBc e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c)[x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e)[ ]Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c)[x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genita
d)[x] Mononucleoza infecţioasă

e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
a)[ ] Vari o l a
b)[x]Zona- Zost er
c)[x]C it om egal i e
d)[ ] Ru b eo l a
e)[x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a)[ ] Vari o l a
b)[ ] Herpes genital
c)[x]Vari cel a
d)[ ] Mononucleoza infecţioasă
e)[x] Herpes zoster
15. Urmatoarele afirmatii despre enterobacterii sunt false

A) Antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip – impart grupele in tipuri
B) Sunt oxidazo-pozitivi si catalazo-negativi
C) Sunt bacilli gram-negativi
D) Antigenul somatic O face parte din peretele celular genul in grupe
E) Endotoxina face parte din structura peretelui celular si se elibereaza numai dupa
distrugerea celulei
16. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) Escherichia coli prezinta antigenele O,H,K
B) Toxina botulinica este o toxina termostabila
C) Factorii de virulent pentru Haemophilus influenza coagulaza si beta-hemoliza
D) Bruceloza este o zoonoza si are caracter de boala profesionala
E) Clostridiile pot produce toxiinfectii alimentare prin eliberare de enterotoxine
17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) Virionii de forma sferica ai HCV au diametrul cuprins intre 55 – 65 nm
B) Infectia HDV se poate produce in absenta HBV
C) Transmiterea HDV este pe cale fecal – orala
D) Prima manifestare a HCV apare dupa o incubatie de 180 de zile
E) Transmiterea infectiei HEV este fecal – orala
18. Care dintre urmatoarele informatii despre fungi sunt adevarate:
A) Micozele apar frecvent la paccientii imunodeprimati
B) Genurile Tricophyton si Microsporum prezinta colonii de culoare alb-galbuie
C) Candidozele sistemice: septicemice sau viscerale (infectii urinare)
D) Cryptococcus neoformas este un dermatofit
E) Identificarea fungilor se face prin metode virusologice
19. Care dintre urmatoarele afirmatii despre nucleocapsida sunt false:

A) Este o structura obligatorie a virionului
B) Este constituita dintr-un miez de acid nucleic
C) Nu este formata din capsomere
D) Este o structura de baza, obligatorie a cirionului
E) Deriva din membrana citoplasmatica a celulei gazda
20. Virusul HIV infecteaza:

A) Limfocitele CD 4 – positive
B) Celulele musculare
C) Celulele hepatocite
D) Macrofagele
E) Celulele epiteliale
28. Care dintre urmatoarele enunturi privind habitatele unor germeni sunt adevarate:
A) Habitatul natural enetrobacteriilor este intestinul omului si animalelor
B) Habitatul natural al gonococului este omul
C) Habitatul natural al germenilor din genul Nocardia este apa, solul si materiile organice
D) Habitatul natural al Chlamydiei trachomatis este omul si animalul domestic
E) Legionella pneumophyla are ca habitat natural tractul respirator superior
29. Care dintre urmatoarele enunturi cu privire la caracterele morfotinctoriale ale unor germeni sunt
corecte:
A) Genul Erysipelotrix este format din bacili gram pozitivi, nesporulati
B) Genul Listeria cuprinde bacili gram pozitivi, sporulati imobili
C) Genul Actynomices cuprinde micete gram negative
D) Genul Acinetobacter cuprinde cocobacili gram negativi
E) Genul Helicobacter cuprinde bacterii spiralate gram negative
30. Care din urmatoarele enuntutri cu privire la izolarea din produsele biologice a unor germeni sunt
corecte:
A) Izolarea S. aureus se face pe geloza sange la 35 grade Celsius
B) Izolarea Haemophilus influenza se face pe geloza chocolat la 37 grade Celsius
C) Izolarea C. diphteriae se face pe mediu de imbogatire Muller Kaufman la 37 grade Celsius
D) Izolarea listeriilor se face dupa o imbogatire pe mediu lichid, pe geloza sange la 37 grade
Celsius
E) Izolarea Campylobacteriilor se face pe medii selective
31. Urmatoarele afirmatii privind sensibilitatea la chimioterapice antiinfectioase sunt adevarate:

A) Enterococul este in mod natural rezistent la amonoglicozide
B) Streptococii orali sunt rezistenti la penicilina
C) Streptococii orali sunt sensibili la macrolide
D) Helicobacter pylori este in mod natural sensibil la vancomicina
E) Acinetobacter sp. sunt sensibili la peniciline si cefalosporine de generatia I si II
32. Urmatoarele afirmatii privind conditiile de crestere si dezvoltare ale bacteriilor sunt false:
A) Stafilococii se cultiva in aerobioza, pe medii suplimentate cu 10% NaCl
B) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi cuprinse intre 37 – 42 grade Celsius,
in aerobioza
C) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi peste 42 grade Celsius, in
anaerobioza
D) Legionella sp. necesita conditii de aerobioza si o temperatura optima de dezvoltare de 42
grade Celsius
E) Temperatura optima de incubare pentru Campylobacter sp. este de 37 grade Celsius, timp
de 24 de ore
33. Care dintre urmatorii germeni au testul oxidazei pozitiv?

A) Pseudomonas aeruginosa
B) Corynebacterium diphteriae
C) Shigella
D)
E)
43. Germenii conditionat patogeni din Familia Enterobacteriaceae au urmatoarele caracteristici:

A) Cresc pe mediul CIH/CIN
B) Sunt oxidazo – pozitivi
C) Fac parte din flora normal a omului
D) Sunt agenti etiologici ai dizenterriei bacteriene
E) Sunt agenti etiologici ai infectiilor nosocomiale
44. Urmatoarele afirmatii despre toxina socului toxic (TSST - 1) produsa de 1% din tulpinile de S.
aureus sunt corecte:
A) Stimuleaza specific limfocitele T CD 8
B) Induce dermatita exfoliativa
C) Depolimerizeaza substanta fundamental a tesutului conjunctiv
D) Este un superantigen
E) Determina eliberarea necontrolata de TNF si IL 2
45. In alcatuirea grupului HACEK sunt incluse urmatoarele specii:

A) Helicobacter pylori
B)
C)
D)
E)
46. Caracterele cultural si biochimice ale germenilor din genul Klebsiella sunt:
A) In bullion formeaza la suprafata mediului un val vascos ce cade la fundul tubului
B) Fermenteaza lactoza
C) Nu fermenteaza lactoza
D) Prezinta fenomenul de cameleonaj pe mediile lactozate
E) In bulion tulbura mediul uniform
47. Caracterele biochimice ale germenilor din genul Proteus sunt:

A) Lactozo-pozitivi
B) Lactozo-negativi
C) Produc hydrogen sulfurat
D) Secreta fenilalanindezaminaza
E) Nu secreta fenilalanindezaminaza
48. Factorii de virulent ai meningoccocului:

Absolut Toate Grilele Microbi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Absolut Toate Grilele Microbi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE MICROBI

1. Virusurile se caracterizeaza prin următoarele:

2. *Cromozomul bacterian este format din:

3. *Afirmație adevărată despre rezistența dobândită sau imunitatea antiinfecțioasă:

4. In cazul analizei macroscopice a LCR se urmăresc următoarele aspecte:

5. Germenii care dau cel mai frecvent faringite sunt:

6. *Coci Gram pozitivi dispusi in diplo:

7. In cazul dizenteriei bacilare aspectele macroscopice patognomonice ale scaunului sunt:

8. Dezinfectia aerului se poate face:

9. Examenul microscopic orienteaza diagnosticul bacteriologic in cazul urmatoarelor produse

10. Mediul Champan este:

12. Exemple de celule prezentatoare de antigen(CPA):????

13. Raspunsul imun secundar se deosebeste de cel primar prin:

14. Examenul macroscopic are valoare pt urmatoarele probe biologice:

15. Urmatoarele afirmatii privind reactiile de hipersensibilitate sunt adevarate:

16. Identificare a bacteriilor pe baza testelor biochimice si de patogenitate intereseaza:

17. *Mediul Lowenstein Jensen este folosit pt izolarea:

18. Recoltarea sangelui pentru hematocultura se face:

19. Afirmatia adevarata despre metabolismul bacterian:

20. *Sterilizarea prin caldura umeda se face cu ajutorul:

21. Care din urmatoarele antibiotice sunt beta-lactamine:

22. Plasmidele se clasifica in:

23. *Adevarat despre endotoxine:

24. Care dintre urmatoarele afirmatii despre virulenta este adevarata?

25. Afirmatii adevarte despre anticorpi:

26. Etapele diagnosticului bacteriologic sunt:

28. Afirmatii adevarate despre antibiotice:

30. La pupinel se sterilizeaza:

31. Rolul capsulei este in:

32. Identificare a bacteriilor pe baza testelor biochimice si de patogenitate intereseaza:????

34. Rolul peretelui celular al bacteriilor:

35. Afirmatii adevarate despre rezistenta bacteriilor la antibiotice:

36. Rolul biologic al complementului este:

37. Afirmatii adevarate despre coloratiile utilizate in microbiologie:

38. Germenii multirezistenti (MDR) sunt:

39. In prim a zi a diagnosticului bacteriologic se efectueaza urmatoarele etape:

Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect

2. Clostridiile gangrenei gazoase sunt:

3. Mycobacterium tuberculosis este un germen:

a. natural patogen pentru animale;

4. Izolarea bacililor tuberculoşi se face pe următoatele medii:

a. coci gram negativi

6. Eritemul migrator este produs de:

7. Factorii de virulenţă ai Mycoplasma pneumoniae sunt:

Răspuns B 196 curs

8. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ADN este dublu spiralat cu excepţia:

Curs pag. 223

9. Dermatofiţii necesită pentru creşterea pe mediile de cultură:

10. AgHBs este un antigen de suprafaţă al:

b. virusului gripal tip A

D Pag. 284 – 285

11. Calea de pătrundere a HAV în organism este:

12. Virusul hepatitic C aparţine familiei:

Curs pag. 223

R: a curs pagina 143

15. Antibioticul de electie pentru tusea convulsiva este:

R: e curs pagina 141

16. Caracterele culturale întâlnite la genul Proteus sunt:

pag.94 curs, R:c

17. Care din următoarele afirmaţii despre micoplasme sunt adevărate:

18. Cocii gram negativi strict anaerobi sunt reprezentaţi de genul:

a. este prezent numai la persoanele infectate

20. După morfo-tinctorialitate leptospirele sunt:

a. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi;