Biochimia în laboratorul clinic

1. Ce este și cum se evaluează precizia unei metode analitice?

Precizia metodelor analitice reprez concordanta intre rezulatatele obt in urma
masuratorilor repetate ale aceluiasi analit din aceeasi proba. Precizia evalueaza erorile
intamplatoare.
2. Ce este și cum se evaluează exactitatea unei metode analitice?
Exactitatea reprez gradul cu care val det se apropie de val reala. Exactitatea masoara
erorile sistemice.
3. Ce este controlul de calitate în laboratorul clinic?
Un sistem metodologic si organizatoric, cu scopul de asigurare a calitatii
corespunzatoare a analizelor effectuate.
4. Controlul de calitate în laboratorul clinic. Prezentați etapele ce trebuie parcurse
în faza preanalitică.
- Pregatirea pacientului
- Recoltarea probelor
- Transportul probelor
- Prelucrarea si depozitarea lor inainte de testare
5. Prezentați etapele procesului de pregătire a pacientului în faza preanalitică.
- pacientul este informat despre manevrele ce urmeaza a fi effectuate
- instruirea acestuia in legatura cu resctrictiile deieta
- instruirea in vederea autorecoltarii probelor biologice
6. Prezentați etapele procesului de recoltare a probelor biologice în faza
preanalitică.
- Identif pacientului
- Completarea cererii de analize, acordul pacientului in vederea recoltarii probelor
biologice
- Alegerea si etichetarea recipientelor ce urmeaza a fi utilizate – in fct de tipul
analizelor cerute
- Asezarea pacientului pe scaunul de recoltare
- Alegerea venei, aplicarea garoului, dezinfectia tegumentului, recoltarea propriu-
zisa
7. Prezentați etapele procesului de transport al probelor biologice în faza
preanalitică.
- Depozitarea in containere speciale
 - Durata transportului maxim 4 ore de la recoltare
8. Prezentați etapele procesului de prelucrare al probelor biologice în faza
preanalitică.
- Introducerea datelor pacientului si a felului si nr probelor venite in registru
- Prelucarea prin centrifugare, decantare; Separarea serului/plasmei de elem figurate
- Observarea prezentei/sau NU a unor interferenti (hemoliza, lipemia, icterul)
9. Prezentați etapele procesului de depozitare al probelor biologice în faza
preanalitică.
- In functie de indicatiile existente in prospectele reactivilor utilizati
- Monitoriz temp de depozitare
10.Ce reprezintă controlul extern de calitate al unui laborator de analize?
Raportarea performantelor lab de analize cu alte laboratoare din aceeasi tara sau din
alte tari.
11.Prezentați coeficienții statistici utilizați în controlul intern de calitate CIC.
a. Media
b. Deviatia std
c. Coef de variatie
12.Enumerați tipurile de erori analitice întâlnite în laboratorul de biochimie.
Erori sistematice – prod o schimbare a mediei val de control, Exactitatea le masoara
E. intamplatoare – se evidentiaza usor prin repetarea det aceluiasi analit si obt unei val
dif, Precizia le masoara.
13.Ce reprezintă erorile întâmplătoare întâlnite în cadrul laboratorului de
biochimie?
Sticlarie murdara, nerespectarea timpilor/temp de incubare, pipetare gresita
14.Ce reprezintă erorile sistematice întâlnite în cadrul laboratorului de biochimie?
Deplasare mediei, val det in urma det valorilor serurilor de control este mai mare sum
ai mica decat valoarea reala.
Folosirea unor reactive alterati.
15.Prezentați principiul metodei de separare a acizilor nucleici prin electroforeză.
- Fragmentele de ADN migreaza printr-o matrice de gel agaroza in camp
electric de la catod(polul negativ) la anod(polul pozitiv), la un ph alcalin
(7,6). Migrarea se realizeaza sub forma de benzi electroforetice in functie de
nr de pb care se leaga cu bromura de etidiu ( nr mic de pb = migrare rapida
prin porii gel agarozei)
16.Electroforeza. Utilizări în laboratorul clinic.
 - Detectia mutatiilor in dif afectiuni
- Diagnosticarea bolilor genice, a cancerelor
- Diag micrbiologic
- Analiza fragm AND nou-sintetizate
- Analiza genomica
- Teste de paternitate si identif de persoane
- Teste de filogenie
17.Principiul metodei PCR.

18.Enumerați tipurile de sânge recoltat specificând locul de unde se recoltează.

- Sange venos – venele plicii cotului, fontanela/jugulare la sugari si copii mici
- Sange arterial – radiala
- Sange capilar – pulpa degetului, lobul urechiii sau calcai la copii
19.Ce este serul sanguin? Descrieți modul de obținere a serului.
Supernatantul obtinut prin centrifugarea/decantarea sangelui recoltat fara
anticoagulant, dupa ce a fost lasat in prealabil sa formeze cheagul(elemente figurare
inglobate de o retea de fibrina). Serul NU contine factori ai coagularii.
20.Ce este plasma sanguină? Descrieți modul de obținere a plasmei.
Supernatantul rezultat in urma centrifugarii sangelui recoltat pe un anticoagulant
(florura de Na, EDTA, heparina). Elem figurate se depun la baza eprubetei. Plasma
contine factori ai coagularii.
21.Anticoagulanții folosiți în recoltarea sângelui pentru determinările biochimice.
Citrat de Na, heparina, EDTA, oxalate de K, florura de Na.
22.Ce este serul/plasma hemolizată și cum poate influența investigațiile biochimice?
Serul/plasma hemoloizata reprezinta ser/plasma in care hematiile au fost lezate iar
continutul acestora a fost eliberat in ser/plasma. Erorile induse de acest fapt
influentand anumiti parametrii analitici care in cond normale au o concentratie mai
crescuta intracell decat in plasma/ser (ex: LDH, ASAT, ALAT, K+) cat si parametrii
calorimetrici (ex: bilirubina, cholesterol)
23.Ce este serul/plasma icterică și cum poate influența investigațiile biochimice?
Serul/plasma icterica apare in caz de icter (hiperbilirubinemie). Poate interfera
semnificativ cu determinarile calorimetrice ce se efectueaza in domeniul 400-500nm.
24.Ce este serul/plasma lipemică și cum poate influența investigațiile biochimice?
 Serul/plasma lipemica reprez serul/plasma in care apare o crestere a niv de
chilomicroni sau VLDL sau ambele, influentand determinarile turbidimetrice. O val
crescuta a chilomicronilor sau a VLDL sau a ambleor fract lipoproteice poate aparea
daca recoltarea s-a facut dupa o masa bogata in lipide sau in cazul
hiperlipoproteinemiilor.
25.Laboratorul clinic în investigarea metabolismului glucidic.
Investing metab glucidic include:
- Determinarea glicemiei
- Testul de tolerantala glucoza
- Det HbA1c
- Det ac lactic, cu rol in evaluarea hipoxiei tisulare.
26.Laboratorul clinic în investigarea metabolismului lipidic.
Investig metab lipidic include:
- Det colesterolului seric total
- Det fractiunilor de cholesterol(HDL,LDL,VLDL)
- Det trigliceridelor serice
- Det corpilor cetonici in urina
27.Laboratorul clinic în investigarea metabolismului proteic.
Include:
- Electroforeza
- Det proteinelor serice totale – permite aprecierea functionaltatii unor organe:
ficat, rinichi
28.Laboratorul clinic în investigarea echilibrului acido-bazic și mineral.
Include:
- ASTRUP
- Det Na seric
- Det K seric
- Det Ca seric
- Det Fe seric(sideremie)
- Det Mg seric
- Det rezervei alcaline
29.Laboratorul clinic în investigarea aparatului digestiv.
Include:
- Det transaminazelor (ASAT si ALAT)
- Det fosfatazei alcaline (ALP)
 - Det GGT-ului
- Det BT,BD,BI
- Det urobilinogenului, ac biliari in urina
30.Laboratorul clinic în investigarea sistemului muscular.
Investigarea miocardului: Ck-MB, CK, MYO, TP-I, LDH, D-DIM, Astrup
Investigare muschilor scheletici: CK, CK-MM, ASAT seric, plasmatic,, ASTRUP, LA
31.Laboratorul clinic în investigarea sistemului nervos central.
- Det ck-bb, ck, astrup, corpilor cetonici din urina(coma cetoacidozica din
DZ)
- Det glucozei din LCR
- Det AVM
32.Laboratorul clinic în investigarea sistemului osos.
- Det ALP (fosfatazei alkaline), Ca, fosfatul seric
33.Laboratorul clinic în investigarea aparatului reno-urinar.
- Det ureei, creatininei, clearence-ul creatininei, ac uric
34.Descrieți principiul metodei de determinare a glucozei utilizând glucometrul.
In prezenta oxigenului atmosferic si a apei, beta-glucoza este oxidata de catre
glucozoxidaza la ac gluconic si apa oxigenata. Apa oxigenata este descompusa de
peroxidaza la apa si oxigen atomic. Oxigenul atomic oxideaza o-tolidina la un
derivate colorat, albastru de tolidina. Intensitatea culorii se masaoara la o singura
lungime de unda, cu ajut gluometrelor. Toti reactivii necesari reactiei sunt continuti la
capatul reactiv al bandeletei (capatul opus celui ce vine introd in apparat)
35.Colectarea și conservarea urinei.
Colectarea urinei se face in recipiente de unica folosinta, sterile. Colectarea se face dif
in functie de produsul de analizat si de testul utilizat. Unele recipiente trb sa fie
inchise la culoare deoarece unele subst de determinat sunt sensibile la
lumina(porfirinele, bilirubina), iar expunerea lor la lumina conduce la rezultate false.
Conservarea: congelare imediata, depozitare la frigider, adaugarea de conservanti care
nu influenteaza parametrii ce urmeaza a fi determinati (ex: HCl, azida de Na)

36.Densitatea urinară. Seminificație clinică.

Poate fi det prin utilizarea stripurilor. Densitatea urinara (1,015-1,025g/cm3) variaza
ip cu cantiti emisa si dp cu intensitatea culorii si cantiti de subst pe care le contine.
Hiperstenurie - densit > 1.025 g/cm3 apare in diabet zaharat, proteinuria
Hipostenurie – densit < 1.015 g/cm3 apare in diabet insipid(ingestie mare de lichide0
 Izostenurie – densit tuturor emisiunilor din 24h sunt egale si cuprinse in jurul val de
1.002 g/cm3=> insuficienta renala grava = incapacitatea de diluare sau concentrare a
rinichiului.
37.Nitriții urinari. Semnificație clinică.
In cond normale urina NU contine nitriti. In cazul infectiei bacteriene nitratii prezenti
in urina sunt transformati, prin reducere, in nitriti. Reactia pt nitriti este specifica
pentru prezenta bacteriuriei.
38.Glucoza urinară. Semnificație clinică.

În mod normal urina conține 350-500mg/24h de glucide. Glicozuria apare la trecerea

glicemiei peste pragul renal 150-180mg/dl. Apare mai ales in diabet zaharat.

Glicozuria renală - boală congenitală ce se caracterizează prin incapacitatea reabsorbției

tubulare a glucozei. În acest caz glicemia are valori normale sau scăzută

39.Corpi cetonici urinari. Semnificație clinică.

In cond normale NU apar in urina.
Corpii cetonici(ac acetoacetic, betahidroxibutirc, acetone) apar in urina ca urmare a
intensificarii lipolizei, rezerva energetica utilizata de natura glucidica nefiind
suficienta. Lipoliza det cresterea concentratiei de ac grasi liberi in ser, ce sunt
degradati la niv ficatului pana la acetil CoA, forma sub care pot fi utiliz in continuare
de alte procese metabolice. Excesul va fi convertit la ac acetoacetic, ce va fi transf
partial in ac beta-hidroxibutiric si o mica parte in acetona
Cetonuria din DZ:
DZD cu cetiacidoza – care utilizieaza si rezerva alcalina a organismului
Cetonuria de cauza nediabetica:
Inanitie, varsturi INCOERCIBILE la copii mici, varsaturi in primele luni de
sarcina la gravide
40.Urobilinogenul urinar. Semnificație clinică.
Rezulta in urma reducerii bilirubinei conjugate de catre bacteriile intestinale(bacteriile
intestinale reduc BB conjugate => urobilinogen). O mare parte se reabsoarbe, o parte
se elimina in urina. 0-2,5mg/24h urina
Ubb crescut: supraincarcarea capacit fnctionale hepatice, scurtcircuitul hepatic
Ubb absent:icter mecanic, productie insuficienta de bila
41.Bilirubina urinară. Semnificație clinică.
 BB devine hidrosolubila in urma conjugarii/esterificarii cu ac glucuronic la niv
hepatic. Bilirubina prezenta in urina este intotdeauna BB conjugate(directa).
BB creste in plasma  creste ulterior si in urina; Cauze: obstructive intra- sau
extrahepatice, necroza, inflamatie periportala

42.Proteine urinare. Semnificație clinică.

In cond normale prot apar in urina in cantitati extrem de mici(50-100mg/24h)
Tipuri de proteinurie: proteinuria de cauza renala, extrarenala, postrenala, benigna, de
origine tubulara.
Microalbuminuria – mai ales la persoanele cu DZ, pt a trata insuficineta renala
cronica(nefropatiile) din timp
43.PH-ul urinei. Semnificație clinică.
Prima urina de dimineata: PH de 5-6
In functie de alimetatie: strict carnala  urina mai acid 5,2-5,3 pH
Strict vegetariana  urina mai alcalina 7-7,5 pH
Ph-ul urinar variaza in timpul zilei intre 5.8-7,4
Val crescute ale pH ului(alcalin): in varsaturi
Val scazute(acid): in inanitie
44.Leucocite în urină. Semnificație clinică.
NU apar in cond fiziologice in urina. Cand apar, aproape toate sunt granulocite.
Apar in:
a. Procese inflamatorii renale si de tract urinar
b. Leucocituria abacteriana: sindr unic in pielonefrite cronice, tuberculoza
45.Hematii în urină. Semnificație clinică.
Intalnite in situatii patologice. Este necesara identificarea sursei sangerarii(cele mai
multe date sunt oferite de examin morfologiei hematiilor din sedimentul urinar).
Cauze ale hematuriei:
- Calculi renali
- Tumori ale tractului urinar
- Glomerulonefrite, pielonefrite
- Traumatisme reno-urinare
46.Enumerați parametrii determinați cu ajutorul stripurilor urinare.
1. Densitatea urinara
2. pH
3. Leucocite
 4. Proteine
5. Glucide
6. Corpi cetonici
7. Hematii
8. Nitriti
9. Ubb
10.Bilirubina
11. =/- vit C (doar unele stripuri)
47.Hormoni. Enumerați investigațiile din ser în explorarea funcției tiroidiene.
Hormonii = subst secretate in cantit mici cu functie de semnalizare
Investigatii:
a. Det c% totale a T3, T4
b. Det c% fractiunilor libere FT3, FT4
c. Det c% prot transportoare: TBG(thyroxin-binding globulin), albumina
d. Det c% TSH
e. Testul de stimulare cu TRH
f. Det c% Tiroglobulinei
48.Care sunt metodele moderne de determinare a hormonilor?
A. Marcarea cu radio-izotopi
B. Marcarea cu subst fluorescente
C. Marcarea cu subt luminiscente
D. Marcarea cu enzyme - ELIZA
49.Principiul de determinare a FT4 din ser prin metoda ELISA de tip sandwich.
Godeurile au atasati anticorpi anti-FT4 monoclonali, care se vor lega de FT4 din ser.
Dupa legare se aduga al 2-lea anticorp anti-FT4 marcat cu POD. Dupa incubare se
spala excesul de anticorpi si se aduga ezima care duce la aparitia culorii
albastrui(culoare dp cu cantit de FT4 imobilizata intre cei 2 anticorpi). Reactia
enzimatica este oprita prin adaugarea de HCl, dupa care culoarea va vira la galben. Se
masoara absorbanta la 450nm si se cuantifica cantit de FT4 din ser. Se cuantifica prin
interpolare, folosind curba standard
50.Principiul de determinare a TSH în ser prin metoda ELISA de tip sandwich.
La fel ca sim ai sus doar ca avem anti corpi anti-TSH monoclonali si ca R. enzimatica
e oprita prin adaugare de H2SO4.
51.Enumerați biomarkerii leziunilor cardiace ischemice. Valori de referință.
Tn-I, Myoglobina, CK-MB, LDH, D-DIM, BNP
 CK-MB 2-10 UI/L D-DIM 1-600 ng/ml
BNP 0.1-100 pg/ml TN-I 0.01-0.4 ng/ml
LDH 135-225 UI/L
Mioglobina 0.01-107 ng/ml
52.În cazul în care avem TSH scăzut iar FT3, FT4 crescut, ce factori etiologici sunt
implicați?
Hiperfunctie a gl tiroide, anticorpi anti- recept TSH
53.În cazul în care avem TSH scăzut iar FT3, FT4 normal, ce factori etiologici sunt
implicați?
Hipertiroidie frusta
54.În cazul în care avem TSH scăzut iar FT3, FT4 scăzuți, ce factori etiologici sunt
implicați?
Hiposecretie la niv adenohipofizei. Hipofunctie a Hipotalamusului. Anticorpi anti-
TRH
55.În cazul în care avem TSH normal iar FT3, FT4 normal, ce factori etiologici sunt
implicați?
Eutiroidie. Functie normala a hipotalamusului, adenohipofizei, etc
56.În cazul în care avem TSH normal iar FT3, FT4 crescuți, ce factori etiologici
sunt implicați?
Hipersecretie a gl tiroide, anticorpi anti-TSH => TSH se secreta normal, dar glanda nu
mai primeste feed-back-ul negative(cand sa se opreasca) si secreta exagerat.
57.În cazul în care avem TSH crescut iar FT3, FT4 scăzuți, ce factori etiologici sunt
implicați?
Hipofunctie a gl tiroide. Tiroidita Hashimoto.
58.Creatin Kinaza (CK). Izoenzime. Reacția catalizată de CK.
>CK-MM, CK-MB, CK-BB
>CK-MM caracteristica m. striate, CK-MB  izoenz miocardica, CK-BB  izoenz
cerebrala
>CK catalizeaza reactive de transf a creatinei in creatin-p (compus macroergic)
Creatina +ATP –--CK creatin-P +ADP
59.Factori implicați în creșterea activității serice a CK.
Infarctul miocardic, distrofie musculara
60.Proteina C reactivă (CRP).Definiție. Semnificație clinică.
Prot C reactive este o prot formata din 5 subunit, face parte din familia pentraxinelor,
si este prot de faza acuta, sintetizata la niv ficatului. Rolul ei este de activare a
 complementului prin marcarea bacteriilor sau cel moarte. Aceasta marcare se face prin
legarea ei de fosfocolina din membrana cel/bacteriilor ce urmeaza a fi fagocitate, iar
acest process de marcare cu proteine a membrane cdelulare, in vederea fagocitarii, se
numeste opsonizare.
61.Implicația CRP în bolile cardiovasculare.
Inflamatia este un elem cheie in procesul aterosclerotic, astfel nivele serice ale
markerilor inflamatiei contribuie la stratificarea riscului pacientilor la boli
cardiovasculare. CRP fiind cel mai sensibil marker de faza acuta => creste primul
hsCRP <1mg/L -risc scazut dea dez boli
1-3 mg/L risc mediu
>3mg/L risc inalt
>10 mg/L evaluarea pacientului pt prezenta altor maladii ce pot det inflamatii
62.Principiul de determinare a hsCRP prin metoda ELISA tip sandwich.
Metoda imunometrica(tip Sandwich)
Primul anticorp anti-CRP monoclonal(de soarece) e fixat in godeu, se adauga
substratul cu antigen(CRP) apoi solutia cu al 2-lea anticorp monoclonal(de capra)
marcat cu enzima (peroxidaza de hrean). Se omogenizeaza in plan orizontal, se
adauga apoi substratul enzimei (tetrametilbenzidina) => compus ALBASTRU. Dupa
se adauga sol STOP de HCL => virarea culorii la GALBEN
63.Prezentați principiul metodei ELISA de tip competiție imună.
?? – probabil se refera ca si la 62 => competitive intre anticorpiii 2 de a se lega de
antigen (CRP)
64.Enumerați markerii serici ai filtratului glomerular.Valori de referință.
Creatinina, cistatina C, microalbuminemia, clearence-ul creatininei
65.Proprietățile unui marker ideal al filtrării glomerulare.
- Nu este influentata de modif fiziologice temporare
- Greutate moleculara mica
- NU cricula legata de prot
- Substanta de natura endogena
- Filtrata liber la niv glomerular
- NU este reabsorbita si nici secretata la niv tubular
66.Utilizarea creatininei în calculul clearance-ului urinar.
Clearence-ul creatininei: (UxV)/(Px1440)
U- creatinine elim prin urina in 24h(exprimata in mg/24h)
 V-volumul de urina pe 24H
P- concentratia creatininei in ser (mg/100mL)
1440 – numarul de minute din 24h

67.Amilaza serică. Principiul de determinare. Valori de referință.

68.Prezentați principiul testului optic.

69.Principiul de determinare a Cistatinei C prin metoda ELISA tip sandwich.
70.Cistatina C. Avantaje si dezavantaje ca biomarker față de determinarea creatininei.
71.Care este rolul determinării microalbuminuriei?
Microalbuminuria = prezența unor cantități mici de albumină în urină. Măsurarea ei
este importantă în cazul bolnavilor cu DZ, care au risc mare de a dezvolta nefropatie.
Detectarea precoce a microalbuminuriei permite instalarea unui tratament
timpuriu, prevenind IRC.
72.Care este rolul funcției renale în menținerea echilibrului acido-bazic?
Reabsorbtia bicarbonatului
Excretia ionilor de H+ sub forma de ioni de amoniu sau fosfat monosodic
Stim abs sau eliminarea de Na, care totodaata stim sau nu restinerea de apa in
organism (cresterea volemiei)
73.Laboratorul clinic în evaluarea funcției hepatice.
74.Enzimele sucului pancreatic. Secreție și rol biochimic.
75.În ce situații se recomandă efectuarea analizei lipazei serice și ce semnificație clinică
are?
76.Care sunt consecințele deficitului de α1 antitripsină?
77.Care sunt testele standard pentru testarea capacității de sinteză hepatică?
78.GGT.Valori de referință. Patologie.
79.Factori implicați în creșterea concentrației serice a GGT?
- Utilizarea unor medicamente
- Sindroame de hepatocitoliza
- Sindroame de colestaza
80.Factori implicați în creșterea concentrației serice a amilazei?
81.În cazul căror afecțiuni apar creșteri patologice ale activității fosfatazei alcaline?
82.Factori implicați în creșterea concentrației serice a fosfatazei alcaline.
83.Precizați enzimele serice de importață clinică și afecțiunile pentru care prezintă
valoare diagnostică.
84.Care sunt factorii care influențează clearance-ul enzimelor?
85.Organizarea laboratorului de analize medicale. Compartimentarea.
86.Laboratorul clinic în urgențe.
87.Descrieți traseul probelor biologice de la intrarea în laborator până la emiterea
rezultatelor.
88.De ce este considerată troponina cel mai specific biomarker al necrozei celulelor
miocardice?
Deoarece ceilalți biomarkeri cardiaci se regăsesc și în alte teritorii tisulare. Troponina
I de se deosebește de cea din musculatura scheletică și prin gena care le codifică.
89.Prezentați evoluția în timp a concentrațiilor CK-MB și Troponinei I din infarctul
miocardic acut (debut, maxim, dispariție).
90.Prezentați evoluția în timp a concentrațiilor Mioglobinei și Troponinei I din infarctul
miocardic acut (debut, maxim, dispariție).
91.Prezentați 3 cazuri în care fosfataza alcalină poate fi crescută în condiții
fiziologice.
Starea de graviditate pe contul izoenzimei placentare.
Activitatea osteoblastelor – nivel crescut la copii și la pubertate.
Mese bogate în grăsimi – creștere tranzitorie.
92.Ce lichide biologice trebuie recoltate și ce determinări biochimice se
efectuează pentru a calcula clearance-ul creatininei.
Urina pe 24h, proba de sange.
Nivelul de creatinina din ser si si urina.
93.Care este cinetica cTnI în infarctul miocardic acut?
94.Macroamilazemia.
Fenomen de legare a amilazei cu proteinele serice, formând agregate cu masă
moleculară mare, ce împiedică filtrarea renală a amilazei. În rezultat are loc o
creștere a activității serice a amilazei. Aceasta nu este patologică și se întâlnește
la 1-2% din populație.
95.Izoenzimele LDH.
LDH1(HHHH) – miocard
LDH2(HHHM)
LDH3(HHMM)
 LDH4(HMMM)
LDH5(MMMM) – m, striati
96.Cauze ale scăderii nivelului colinesterazei serice.
97.Definiți unitatea internațională (UI) de activitate enzimatică.
98.Troponina. Subunități. Rol.
99. β2-microglobulina. Semnificație clinică.
100.Microalbuminuria. Definiție. Importanță clinică.