DIAGNOSTICUL DE

LABORATOR AL
INFECTIILOR VIRALE

Localizarea antigenelor
a. spatii extracelulare: sange, umori, l.c.r., secretii, excretii, lichidvezicule/pustule:
- componente virale = ser (AgHBs/AgHBe VHB; prot. P24 HIV)
- particule intregi = sange (togav., picornav.), materii fecale (rotav.,
enterov.), urina (v.urlian), saliva (CMV), secretii nazale
/faringiene/bronsice(rhinov., gripal ,etc.), secretii vaginale/lapte (HIV), l.c.r
(arbov.), pustule/vezicule (v.vaccinia, v.herpetic)
b. celule si tesuturi (tropism):
- la suprafata membranei celulare :
- antigene virale de suprafata:glicoproteine (hemaglutinine) la v.
invelite (ortho, paramyxov., togav., rhabdov., herpes v., poxv.) si
proteine capsidare la v. neinvelite (hexoni la adenov.)
- intracelular: atg. interne asociate cu nucleocapsida sau
proteina M: limfocite B (v. Epstein Barr); limfocite T (HIV, v.
rujeolos);neuroni (v.rabic); tesut reticulo-endotelial (v.denga);
epiteliu intestinal (enterovirusuri)
c. celule transformate malign:
- atg. pe suprafata celulara
- atg. i.celulare (citoplasma si nucleu): tumorale (T) la adenov. si papovav.

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Metode:
1. Multiplicarea si identificarea virusului in cultura
celulara
2. Identificarea microscopica directa in produsele
patologice
3. Serologie: detectia conversiei in anticorpi (crestere
x 4 a titrului) sau a IgM
4. Detectia antigenelor virale in produsele patologice
5. Detectia acidului nucleic in produsele patologice

1. Multiplicarea si identificarea
in cultura celulara

a. efect citopatic:

sincitii (celule multinucleate gigante prin fuziune): paramyxov.

aglomerari de celule: aspect ciorchine (adenov.)

celule mari rotunde refringente: v. polio

b. fara efect citopatic:

HAD (hemadsorbtie): atasare cu fixare a hematiilor (cobai) pe suprafata

celulelor infectate la virusul cu hemaglutinina (v.urlian, v. paragripale,
v.gripale)

HA (hemaglutinare): aglutinarea hematiilor (pasare, om-grup OI, cobai,

curcan) la virusuri cu hemaglutinina

interferenta: obtinerea unui ECP. (efect citopatic) prin al doilea virus (v.
rubella la coinfectie cu v. echo sau coxsackie)

descresterea productiei de acid la infectarea sau moartea celulara: alcalinizare

cu pastrarea culorii rosii a indicatorului (rosu fenol)
c. identificare prin anticorpi specifici:

RFC (reactia de fixare a complementului)

HAI (inhibarea hemaglutinarii)

RSN (reactia de seroneutralizare)

IF (imunofluorescenta)

RIA (radio immuno assay)

IME (immunelectron microscopy)

ELISA (enzyme linked immunosorbent assay)

I. REACTIA DE FIXARE A COMPLEMENTULUI

(RFC)
- reactie care foloseste doua sisteme si complement (C):

Complex {virus (antigen viral) + atc fixator omolog}

Sistem martor: ser hemolitic antihematie (oaie) +

hematie (oaie)

ser cobai cu cantitate mare de complement

-principiu: fixarea C pe sistemul {atg viral + atc. omolog}
impiedica aparitia hemolizei in sistemul martor
- utilizare:

detectie virusuri (atg v. necunoscute) in cultura

celulara cu atc specifici (cunoscuti)

diag. serologic: seruri duble (acut si convalescent);

complex imun = {atg.v cunoscute + seruri bolnav};
conversie semnificativa = crestere titruri x 4

FIXAREA DE COMPLEMENT

SISTEMUL COMPLEMENT

Interaciunea anticorpilor cu antigenul are urmatoarele efecte:

- impiedicarea unui virus sau a unei bacterii sa se lege la si sa invadeze - celula gazd
- legarea la o molecul de toxin (de exemplu, toxina difterica sau tetanic) impiedicind
astfel intrarea toxinei ntr-o celul

Dar cele mai multe ori, legarea de anticorpi a antigenului nu are niciun efect pn cnd
nu se activeaza un mecanism activator. Sistemul complement serve te ca sistem efector .
Astfel :
- sistemul complement asigur protec ia real a rspunsului
- interaciunea dintre anticorpi si antigen asigur specificitatea rspunsului.
- anticorpii indica inta, iar complementul o distruge.
Caracteristicile sistemului :
- Sistemul complement este format din circa 30 de proteine care circula in plasma sanguina.
- Cele mai multe dintre acestea sunt inactive pn cand sunt scindate de ctre o proteaz
,care, apoi le converteste in proteaze.
- Astfel, multe componente ale sistemului servesc ca substrat al unei componente prealabile
i apoi ca o enzim pentru a activa o component ulterioar.
- Acest model de activare secvenial produce o expansiune in cascad a activit ii
similara cu funcionarea sistemului de coagulare a sngelui ).

FIXAREA DE COMPLEMENT
-ANIMATIE

Package

II. REACTIA DE INHIBARE A

HEMAGLUTINARII (RHAI)
- reactie care foloseste:
complex {virus (atg viral hemaglutinant = gp(glicoproteina) de
suprafata, atg capsidal) + atc omolog}
hematii: gaina, cobai, porumbel, maimuta, om grup OI
- principiu: complexul {atg+atc} inhiba hemaglutinarea virala
- utilizare:
identificarea v. izolate (necunoscute) in cultura celulara cu atc
specifici (cunoscuti)
diag. serologic: seruri duble (acut si convalescent); complex imun
{atg v cunoscute + seruri bolnav}; conversie semnificativa =
crestere titruri x 4

HEMAGLUTINARE

INHIBAREA
HEMAGLUTINARII

III. IMUNOFLUORESCENTA (IF)

- reactie care foloseste:
complex {virus (atg. viral) + atc specific omolog (cuplat cu
substanta fluorescenta)}
microscop cu UV
- principiu:
complexul {atg viral + anticorp specific cuplat cu fluoresceina} se
vizualizeaza in celule infectate (tesuturi , produse patologice, culturi
celulare) in nucl. sau citoplasma
- variante:
IF-D (directa): complex {virus + atc specific cuplat cu fluorosceina}
IF-I (indirecta): complex {virus + atc specific + atc monoclonal anti
specie cuplat cu fluoresceina}
- utilizare:
detectie virus (atg. virale) in: produse patologice, tesuturi, organe,
culturi celulare

MICROSCOP CU UV

IMAGINI IMUNOFLUORESCENTA
IN GRIPA(I)

IMAGINI IMUNOFLUORESCENTA
IN GRIPA(II)

LAME PENTRU
IMUNOFLUORESCENTA

IV. REACTIA DE NEUTRALIZARE (RSN)

- principiu:
1. Atc. specifici impiedica aparitia ECP prin
blocarea penetrarii v. in celula;
2. Reactie de neutralizare a unui virus cunoscut
cu seruri de bolnav in cultura celulara
- utilizare:
detectie virus: cultura celulara
serologie: seruri duble (acut si convalescent)
inoculare pe cultura celulara infectata cu un
virus cunoscut

SERO-NEUTRALIZAREA

Test de seroneutralizare
1. O cantitate de virus specific este adaugata
la probe diluate de ser
2. Celule susceptibile sunt adaugate la
amestecul virus anticorpi
3. Efectul de neutralizare este vizualizat ( efect
citopatic sau imunocolorare )

V.RIA ( RADIO-IMMUNO-ASSAY)
PRINCIPIU : LEGARE COMPETITIVA A AG. MARCAT SI AG.
NEMARCAT LA UN ATC. CU AFINITATE MARE

VI. ELISA (ENZYME LINKED IMMUNOSORBENT

ASSAY)
variante:
a. detectie virusuri (atg. virale ) in: produse patologice, culturi celulare
b. detectie atc. in: ser
principii:
a. complex {atc specific (godeu imbracat) + virus (atg viral) + atc
specific cuplat cu enzima (peroxidaza, fosfataza alcalina)} sau {atc
specific (godeu imbracat) + virus (atg. viral) + atc. specific + atc
monoclonal antispecie cuplat cu enzima}=> eliberare enzima la
corespondenta cu modificare substrat (colorimetric) si citire
spectrofotometrica
b. complex {atg. viral (cunoscut) + ser bolnav (atc IgM/IgG
necunoscuti) + atc anti IgM sau anti IgG (monoclonali) cuplati cu
enzima}=> eliberare enzima la corespondenta cu modificare substrat
si citire spectrofotometrica
utilizare:
- detectie v. (atg.virale) in produse patologice, culturi celulare
- serologie: ser unic (faza acuta) = IgM ; seruri duble (acut si
convalescent) = IgG in dinamica

REACTIA ELISA

PLACA CU 96 GODEURI
-ELISA

MODIFICARE SUBSTRAT

REACTIA ELISA

SUBSTRATURI SI ENZIME IN
ELISA
a. Substraturi :
- TMB = Tetrametil benzidina
- PNPP (p-Nitrophenyl Phosphate, Disodium Salt)
- ABTS (2,2'-Azinobis [3-ethylbenzothiazoline-6-sulfonic
acid]-diammonium salt )
- OPD (o-phenylenediamine dihydrochloride )

b. Enzime
- HRP = peroxidaza din hrean
- AP = fosfataza alcalina
- GO = beta-D-galactosidase

ELISA - INDIRECTA

ELISA SANDWICH
(DIRECTA)

STADIILE ELISA

METODA DE TESTARE SANDWICH ELISA

Acoperii placa cu un
anticorp de captur

Adugai eantionul
n recipient,
antigenul se leag
de anticorpul de
captur

Se adaug
anticorpul de
detecie i se
leag de antigen

Anticorpul secundar
(2o) conjugat cu
enzima se adaug i se
leag de anticorpul de
detecie

Se adaug substratul.
Substratul este
transformat de ctre
enzim n forma
detectabil (lumin sau
culoare)

ELISA ANIMATIE

ELISA - Animation.url

ELISA MODIFICARE
SUBSTRAT

2. IDENTIFICARE - MICROSCOPICA
- virusurile pot fi identificate in produse patologice
(inclusiv material bioptic/necroptic sau leziuni
cutanate)
microscopul optic : incluzii sau celule gigante
multinucleate, microscopul cu UV: evidentirea
celulelor infectate cu virus prin anticorpi cuplati cu o
substanta fluorescenta
ME (microscopic electronica). Detectia particulelor
virale (caracterizare prin forma si marime)
IME (immun-electron microscopie): vizualizare
complex virus - atc specific

3. SEROLOGIE:
evidentierea conversiei (cresterii) atc. specifici prin
testarea titrului unui ser recoltat in faza acuta si a
altuia recoltat la 2 saptamni (convalescenta) ;
conversie semnificativa: cresterea de cel putin 4 ori
reactii pe seruri duble (diagnostic retrospectiv):
RFC, HAI, ELISA; reactii pentru infectie recenta:
detectie IgM prin ELISA (rujeola, hepatita B - atc. la
atg core, rubeola, parotidita epidemica, hepatita A si
C) reactii pe ser unic: infectie anterioara sau
vaccinare; reactii nespecifice: atc. heterofili
(mononucleoza infectioasa)

4. DETECTIA VIRUSURILOR
sau a ANTIGENELOR VIRALE
produse patologice (inclusiv sange/fluide ale
corpului)
teste: IF, ELISA, Directigen
ELISA: atg p24 (HIV), atg HBs (hepatite cu
virus B)

TEST RAPID - DIRECTIGEN

- reactie care foloseste:
produse patologice cu virusuri (necunoscute):
secretii, excretii, sange
benzi (stripsuri) impregnate cu atc specifici
(cunoscuti) cuplati cu enzime
- principiu: complex {virus (necunoscut) + atc
specific} elibereaza enzima care modifica
culoarea substrat
- utilizare:
detectie rapida virusuri; screening pentru
identificare ulterioara

TEST RAPID ( DIRECTIGEN )

5. DETECTIA ACIZILOR
NUCLEICI VIRALI
genomul sau ARNm pot fi detectate in sange sau
tesuturi cu ADNc(complementar) sau ARNc ca
probe
la cantitati mici ale acizilor nucleici: tehnici de
amplificare (PCR/RT-PCR)

PCR

TERMOCYCLER

STADIILE PCR

Primeri

Sintez ADN

Primeri

Sintez ADN

ETAPE - PCR

PCR

REAL-TIME/ RT-PCR

TIPARE SI SUBTIPARE
TEST DE CONFIRMARE
TESTAREA PROBELOR NESUBTIPABILE
TESTAREA VIRUSURILOR CARE NU CRESC IN CULTURA TIPARE SI SUBTIPARE
TESTAREA VIRUSURILOR DIN INFECTII MIXTE

RT-PCR (IV)

ANIMATIE PCR
INVITROGEN

An Animation of PCR Life Technologies.url

IMUNOBLOTING(I)
Immunoblotul (Western Blot )= analiza proteinelor
separate prin electroforeza in gradient in gel de SDS-PAGE.
Western Blot (denumit uneori immunoblot- proteina)
este o tehnica de analiza utilizata pe scar larg pentru
detectarea proteinelor specifice dintro proba de tesut
omogenizat sau a unui extract. Acesta utilizeaz
electroforeza in gel pentru a separa proteinele native de
structura 3-D sau denaturate de lungimea polipeptidului
(condiii de denaturare), sau prin structura 3-D a proteinei
(native / in conditii de non-denaturare ). Proteinele sunt apoi
transferate pe o membrana (de obicei, nitroceluloz sau
PVDF [polyvinyliden fluorid]),unde ele sunt cercetate
(detectate) folosind anticorpi specifici (monoclonali
sau policlonali ) pentru proteina int.

IMUNOBLOTING(II)

IMUNOBLOT- ANIMATIE (I)

Animations - WHFreeman.url

IMUNOBLOT ANIMATIE (II)

animation western blot immunologie.url

IMUNOBLOT (III)
Western Blot Activity
Animation (870 K)

Background
Whereas ELISA measures
antibody to whole virus and
gives a "positive," "negative" or
indeterminate test result,
Western blotting is a more
specific test. It allows one to
visualize antibodies directed
against each viral protein. For
this reason, it is a confirmatory
test for a positive HIV ELISA. In
an HIV Western blotting,
proteins are electrophoresed
into a gel. As the proteins
migrate through the gel they are
separated based upon size and
charge. Characteristically,
smaller proteins migrate
through the gel faster than
larger proteins

CULTIVAREA VIRUSURILOR
-Virusurile se replica numai in celule vii
(eucariote sau procariote).
- Cultivarea virusurilor se poate face in
urmatoarele sisteme:
I. substraturi celulare
II. oua embrionate
III. animale de laborator

I. Substraturi celulare:
culturi de tesut: fragmente de tesuturi suspendate in
mediu nutritiv fara multiplicare: nu se mai folosesc
organoculturi: fragmente de organe (esofag,
stomac, intestin, colon, cord, pancreas), mentinute in
mediu, permit dezvoltarea a v. gripale A si B, v.
echo, v. polio, v. rujeolos, etc. Celulele nu se
multiplica si au o supravietuire scurta.
Culturile celulare : suspensii monocelulare
obtinute enzimatic sau chimic care se multiplica si
au o durata de supravietuire variabila dependenta de
cariotip si modul de obtinere.
- componente: a) celulele
b) mediul nutritiv

a) Celulele
- sursa :

tesuturi embrionare: embrion uman (trim. I), plaman de

embrion uman, embrion de gaina. Au potential inalt de
multiplicare.

tesuturi adulte: rinichi (maimuta, caine, cobai, etc.)

tesuturi tumorale (de la diverse biopsii)

tesuturi de insecte: tantari (folosite la cultivarea

arbovirusuri)
- mod obtinere:

tripsinizarea fragmentelor de organ, suspendare in mediu

nutritiv, incubare la 370C

b) Medii nutritive
Asigura multiplicarea si viabilitatea celulara .
1. Medii biologice: plasma, extracte embrionare, lichid amniotic. Se folosesc
limitat.
2. Medii sintetice :
- compozitie:
solutie salina tamponata (Hanks, Earle) + stabilizator de pH (Hepes) +
indicator pH (rosu fenol)
ser animal (ser fetal de vitel) si aminoacizi pentru aderare pe suport si
multiplicare
antibiotice (penicilina + streptomicina) si antifungice (fungizon)
+/- hidrolizat de lactalbumina
- tipuri:
mediu de crestere (10% ser fetal de vitel)
mediu de intretinere (2-5 % ser fetal de vitel)

Clasificare :
a. mod de cultivare:

cultura in monostrat = strat celular continuu obtinut prin aderare si

multiplicare pe sticla sau plastic (flacon, tub, placi cu godeuri). Ele pot
fi: stationare (plan orizontal), rotate (flacoane cilindrice cu o viteza de
14 - 16 rotatii/min.)
cultura in suspensie (fermentoare cu agitatie continua). Randament
foarte mare.
cultura pe microsfere (sticla, colagen, polistiren cu dim. de 5 mm )

b. mod de obtinere si caractere cariotip:

culturi primare: se obtin prin tripsinizare, cariotipul este similar cu cel

de origine (diploid), supravietuiesc 7-21zile, se mentine tipul de celule
(epitelial sau fibroblastic)
culturi secundare: se obtin prin tripsinizarea culturilor primare sau cu
EDTA/versen (chelatori), au caractere asemanatoare cu cele primare
culturi diploide: se obtin din tesuturi embrionare, se pot face 20-50 de
subcultivari, celule de tip fibroblastic, se folosesc la vaccinuri (MRC5)
culturi heteroploide (linii celulare continue): subcultivare nelimitata,
se obtin din tesuturi tumorale sau transformate (virusuri, radiatii,
substante chimice). Cresc rapid (2-3 zile), se folosesc in diagnosticul
de laborator.

MODIFICARILE CULTURII
CELULARE INDUSE DE VIRUSURI(I)
1. Efect citopatic (perturbari celulare structurale si functionale):
- tip:
litic: celulele se rotunjesc, devin mai refringente si se desprind
(enterov.) sau se maresc si se grupeaza (ciorchine) urmate de o
desprindere rapida (adenov.)
formare de sincitii: fuziunea membranelor celulare cu aparitia de
forme gigante cu mai multi nuclei (v. sincitial repirator, HIV, v.
rujeolos)
citotoxic: distrugeri masive cu desprindere rapida
- timp de aparitie si intensitate:
24-48 ore cu distrugere in 3-4 zile: v. polio
3-4 zile cu desprindere totala in 7-10 zile: v. Rujeolos
2. Formarea de plaje: reprezinta un efect citopatic limitat produs de
o singura particula virala; se foloseste la clonarea virusurilor

EXAMINARE CULTURA LA
MICROSCOP INVERSAT

MRC 5 (celule diploide

umane/ fibroblaste
plamin) cultura normala

Cytomegalovirus efect
citopatic

Enterovirus - efect
citopatic

Virusul Varicela Zoster- efect

citopatic

HeLa cultura normala

RSV- efect citopatic

AGMK (Rinichi de maimuta

verde africana ) cultura
normala

Virus rujeolos efect

citopatic pe AGMK

Virus gripal efect

citopatic pe AGMK

Adenovirus efect
citopatic pe AGMK

UTILIZAREA
CULTURILOR DE CELULE

diagnostic (izolare si identificare)

obtinerea unor reactivi de diagnostic
prepararea de vaccinuri virale

II. Oua embrionate

- Sunt folosite pentru cultivarea anumitor
virusuri: gripale, oncogene, poxvirusuri.
1. Tipuri dupa sursa:
conventionale: folosite in diagnosticul gripei si la
prepararea vaccinului gripal
LF (leukosis-free): obtinute in incubatoare speciale;
nu sunt infectate cu v. leucozei aviare
SPF (specific-pathogen-free): nu contin contaminanti
de orice fel; se folosesc la seed-uri vaccinale (gripal,
rujeolos)

33. Selectie:

oua embrionate de gaina de 10-11 zile cu coaja alba;

incubare la
390C, umiditate 75-80%

4 . Inoculare:

pe membrana chorioalantoidiana: pentru virusuri care produc

leziuni de tip pocks (v. vaccinia, v. herpetic, v. oncogene, v. Rous)
in cavitatea alantoidiana : v.gripale A si B
in cavitatea amniotica : v. gripal C si v. urlian
in sacul vitelin : v.herpetic

5. Modificari determinate de virusuri:

leziuni ale mca: nodulare (pocks) date de poxvirusuri, v.
herpetice, v. Rous
activitate hemaglutinanta a lichidelor amniotice si
alantoice: v. gripale
A, B,C si v. urlian
moarte embrion: v. urlian, v. herpetic
6. Utilizare:
diagnostic (izolare, caracterizare): v. gripale
preparare reagenti de diagnostic: gripa
preparare de vaccinuri: gripal

IZOLAREA VIRUSURILOR PE
OUL DE GAINA EMBRIONAT

III. Animale de laborator

Se folosesc limitat:
- virusul nu se cultiva pe cultura celulara
/ ou (HIV, v. coxsackie A)
- sau in :
cercetare (patogeneza, oncogeneza virala,
imunitate, substante antivirale)

1. Surse:
mamifere mici: soarece, hamster, sobolan, cobai, maimuta, dihor
mamifere mari: oaie, capra, cal, vitel
pasari: gaina, rata, curcanul
2. Selectia:
a. susceptibilitatea la infectia virala:
specia: soarecele (v. coriomeningitei limfocitare), maimuta (v.
rujeolos si VHB), cimpanzeul (HIV), hamsterul la v. oncogene
caractere genetice: soareci BALB (v. leucemiei murine)
b. varsta: izolarea v. coxsackie la soareci de 72 ore
c. starea de sanatate: carantinarea animalelor din zone necunoscute
(maimute)
d. animale speciale:
SPF = animale fara flora patogena
Germ - free = animale fara flora asociata (patogena, saprofita)
inbred (izogene) = animale homozigote obtinute prin inmultiri
consanguine
transgenice = animale obtinute dupa injectarea unei gene de la parinti
izogeni in oul fecundat
soareci nuzi = nu au pr si timus congenital

3. Utilizarea animalelor:
diagnosticul unor boli virale (virusul se
dezvolta doar pe animale)
preparare de reagenti de diagnostic (seruri
imune, antigene, complement)
sursa : organe (rinichi: maimuta, caine)
si ser (fetal vitel) pentru culturi celulare

ANIMALE DE LABORATOR
POZE (I)

ANIMALE LABORATOR
POZE (II)

ANIMALE DE LABORATOR
(III)

FAMILIA
PARAMIXOVIRIDAE
Virusuri ARN, invelite, catena( +/-)

INFECTII CU VIRUSURI
PARAGRIPALE(I)
Tipuri : 1,2,3,4
Tip de infectii :
- frecvente : infectii acute respiratorii superioare (rinite,
rinofaringite , faringite , laringite [ crup :tip 2 ])
- m.p. frecvente : infectii acute respiratorii inferioare
( pneumonii si bronhopneumonii , bronsiolite )
Sursa de infectie : omul bolnav
Cale de transmitere : respiratorie
Mod de transmitere :
- direct : prin aerosoli contaminati cu secretii expulzate prin
:tuse , stranut , vorbit
- indirect : obiecte contaminate cu secretii respiratorii ( batiste
, scutece , biberoane /suzete , suprafete

INFECTII CU VIRUSURI
PARAGRIPALE(II)
- populatie receptiva : copiii ( mici/sugari) , persoane
imunodepresate , persoane in varsta
- mod de manifestare :cazuri izolate , focare in familie ,
focare in colectivitati ( copii )
Produse patologice : secretii nazofaringi,ene , sputa , f.rar
fragmente organ ( post mortem )
a. ex .direct : IF ( cel. tract respirator ) , ELISA , RT-PCR
( detectie tip)
b. izolare /identificare : culturi primare , linii simiene (LL-MK2)
- efect citopatic sincitial ,HAD + ( hem .cobai ,IF , ELISA
c. diagnostic serologic :
- in dinamica : ELISA , HAI , RFC , SN
- infectie acuta : ser unic - IgM

TONSILITA IN INFECTIILE CU
VIRUSURI RESPIRATORII

HERPANGINA

INFECTIILE CU VIRUSUL SINCITIAL

RESPIRATOR/ METAPNEUMOVIRUS (I)
- VRS : tipuri : A si B
- tipuri infectie :
- relativ frecvente : infectii ac . respiratorii superioare (,
rinofaringite , faringite )
- frecvente : infectii acute respiratorii inferioare
( pneumonii si bronhopneumonii , bronsiolite )
Sursa de infectie : omul bolnav
Cale de transmitere : respiratorie
Mod de transmitere :
- direct : prin aerosoli contaminati cu secretii secretii
expulzate prin :tuse , stranut , vorbit
- indirect : obiecte contaminate cu secretii respiratorii
( batiste , scutece , biberoane /suzete , suprafete

INFECTIILE CU VIRUSUL
SINCITIAL RESPIRATOR (II)
- populatie receptiva : copiii ( mici/sugari) , persoane imunodepresate

, persoane in varsta
- mod de manifestare : cazuri izolate , focare in familie , focare in
colectivitati ( copii ), epidemii in sezonul rece la copii
- Produse patologice : secretii nazofaringiene ( tampoane n-f,
spalatura / aspirat traheobronsic(a) , sputa , fragmente organ ( post
mortem )
Diagnostic laborator :
a. ex direct din produs.p. : IF , ELISA , RT-PCR
b. izolare/ identificare :cultura ( Hep2 , diploide umane) efect
sincitial , IF , ELISA < RT-PCR
c. dg. serologic : crestere atc .in dinamica (x4) in ELISA , RFC , SN

VIRUSUL URLIAN (OREILLON) sau

PAROTIDITA EPIDEMICA (I)
Tipuri de infectie : sistemica cu afectare gl. salivare ,
pancreas , gl .sexuale ( ovare , testicole ) , meninge ,
miocard .
Sursa de infectie : omul bolnav
Cale/ mod de transmitere : respiratorie , saliva
Receptivitate : generala ( nevaccinati , fara infectie
naturala in antecedente , cei mai receptivi :copiii
Mod de manifestare : cazuri izolate , focare in
colectivitati ( copii) , epidemii
Produse patologice : secretii respiratorii , saliva ,
urina , lcr

VIRUSUL URLIAN (OREILLON) sau

PAROTIDITA EPIDEMICA (II)
. Diagnosticul de laborator :
a. izolare /identificare : culturi primare (umane
,simiene) , linii cont. (Vero, Hela) , efect citop. : cel .gigante
( sincitii ) , HAD, ELISA , HAI ; ou embrionat : IF,HAI , SN
b. dg. serologic :
- crestere atc .in dinamica (x4) : ELISA , HAI ,RFC
- ser unic : IgM ( ELISA )

VIRUSUL RUJEOLOS (I)

Tipuri de infectii : acute sistemice cu
afectare : aparat respirator inferior
( b.pneumonii), miocard , SNC , exantem si
enantem maculo-papular ; subacute : PESS ;
frecvent anergie postinfectioasa cu dezvoltare
tbc pulmonar
Sursa de infectie : omul bolnav
Cale/mod de transmitere : respiratorie ,
aerosoli care contin secretii respiratorii
expulzate prin tuse , stranut , vorbit
Mod de manifestare : cazuri izolate , focare
colectivitati ( copii) , epidemii (iarna- primavara
)

VIRUSUL RUJEOLOS (II)

Receptivitate : generala , copiii cei mai afectati
Produse patologice : secretii conjunctivale , secretii
nazo-faringiene, singe la debut , creier (necropsie ) , urina
( sapt. 1)
Diagnostic de laborator :
a. Detectie prin RT-PCR : sange , secretii respiratorii
b. izolare/identificare ( nu este curenta ) :culturi primare
umane/simiene (amnios, rinichi embrionar), efect citopatic
: sincitii, HAD ( hematii maimuta ); in PESS: tesut cerebral
cocultivat cu linii Vero; identif. prin HAI, SN, RFC, ELISA

VIRUSUL RUJEOLOS (III)

c. diagnostic serologic :
- ser unic IgM ( ELISA)
- crestere atc .in dinamica (x4) : ELISA ,
SN , RFC

FAMILIA
ORTHOMYXOVIRIDAE
virusuri ARN cu catena -,
invelite

VIRUSURILE GRIPALE (I)

Tipuri ( nucleoproteina ) : A , B, C
Subtipuri : hemaglutinina virusuri A ( H1H16 , neuraminidaza virusuri A (N1-N9)
Tipuri de infectie : infectii acute respiratorii
superioare ( rinite , rinofaringite , laringite ) ,
infectii acute respiratorii inferioare
( pneumonii , bronho-pneumonii ,
bronsiolite ) ; miocardite , encefalite , infectii
sistemice ( gripa aviara )

VIRUSURILE GRIPALE (II)

Sursa de infectie : omul bolnav , animalul
bolnav ( gripa aviara )
Cale/mod de transmitere : respiratorie prin
aerosoli care contin secretii respiratorii expulzate
prin tuse , stranut , vorbit ; obiecte contaminate
cu secretii respiratorii ; carne de pasare ,oua ,
pene ( gripa aviara )
Mod de manifestare : cazuri izolate ( tipurile
A,B si C), focare colectivitati/rezidente ( copii,
adulti , varstnici ; tipurile A si B) , epidemii
anuale (sezon rece ) ; pandemii ( tipul A )

VIRUSURILE GRIPALE (III)

Receptivitate : generala , infectii mai severe la
persoane in varsta , bolnavii cu afectiuni cronice
( cardiovasculari , bronhopulmonari {inclusiv
astmul} , diabet , neoplazii , afectiuni
hematologice ), tratamente imunosupresive ,
infectie HIV , gravide , copiii mici
Produse patologice : secretii respiratorii
( tampoane n-f , spalatura [ n-f , traheo
bronsica , aspirat traheobronsic la intubati ]) ;
fragmente organ ( necropsie :pulmon si creier )

VIRUSURILE GRIPALE (IV)

- Diagnostic de laborator :
a. Detectie directa din secretii respiratorii sau
fragment organ : RT-PCR / Real time RT-PCR .
ELISA , IF
b. Izolare / caracterizare : culturi celulare (MDCK ,
fibroblaste de embrion de pui, oul de gaina
embrionat ; identificare prin HAI , SN , RFC
c. Diagnostic serologic :
- crestere titru atc . in dinamica (x4) : HAI , SN,
RFC
- ser unic : conversie la 14 zile a titrului atc. de la
0 ( gripa aviara )

Virus transport single swab

147C Single plastic swab - pink cap

10 x 25 swabs / case

Fig. 1 Prelevarea
unui tampon din
gat operatorul
este situat aproape
de pacient

Fig. 2
Imobilizarea
unui copil mic

Fig.3 si Fig. 4 Imobilizarea unui copil mai mare

Fig. 5 Tampon tinut corect

Fig. 6 Tampon tinut incorect

Fig. 7 Tamponul tinut corect

poate aluneca in spate

Fig. 8 Tamponul tinut incorect

poate rani pacientul

Fig.9
Prelevarea unui
tampon din gat

Fig. 10 Prelevarea unui tampon nazofaringian

Fig. 11 Aspirat nasofaringian

Fig. 12 Tampon nazal anterior

Fig. 13 Garoul este pus. Palparea venei.

Fig. 14 Dezinfectia locului de venopunctie

Fig. 15 Venopunctie cu sistem cu vacuum

Fig. 16 Prelevare de sange intrun tub separator

de ser tip Vacutainer

Fig. 17 Presati la locul venopunctiei

Fig. 18 Tub separator de ser

Ser

Bariera de gel

Cheag

Fig. 19 Masti de particule de unica folosinta

Masti de unica
folosinta pentru
particule cu valve
si
fara valve
Masti cu valve
Masca chirurgicala

DIAGNOSTICUL PRIN IFA A GRIPEI

Imunofluorescenta directa/ indirecta (IFA)

Tipizare si subtipare
Testare directa din celulele probei clinice sau din cultura celulra
Anticorpi monoclonale de detectie
Kit de reagenti OMS
Kituri comerciale
Diagnosticul gripei H5 ,H3 si B prin IF indirecta din celulele unui aspirat
traheal:

DIAGNOSTICUL GRIPEI PRIN

REAL-TIME/ RT-PCR

TIPARE SI SUBTIPARE
TEST DE CONFIRMARE
TESTAREA PROBELOR NESUBTIPABILE
TESTAREA VIRUSURILOR CARE NU CRESC IN CULTURA TIPARE SI SUBTIPARE
TESTAREA VIRUSURILOR DIN INFECTII MIXTE

IZOLAREA VIRUSURILOR GRIPALE PE

CULTURA CELULARA SI OU EMBRIONAT
TEST STANDARD DE AUR
NECESARA PENTRU SUPRAVEGHEREA VIRUSURILOR SI SELECTIA
TULPINILOR VACCINALE

VIRUSURILE
HEPATOTROPE

VIRUSURI HEPATOTROPE
PRIMARE

Caracteristicile virusurilor
hepatitice

VIRUS
Acid nucleic
Diagnostic serologic

VHA
VHB
ARN
ADN
IgM anti-HA Ag HB

Transmitere

Fecal-oral

Perioada de incubatie (zile)

1545

Epidemie
Cronicitate
Cancer de ficat

Da
Nu
Nu

VHC
VHD
ARN
ARN*
Anti- Anti-VHD
VHC
Sange Sange
Ace
infectate
40 20120 30180
180
Nu
Nu
Nu
Da
Da
Da
Da
Da
Da

VHE
ARN
Anti-VHE
Apa
1460
Da
Nu
Nu

*ARN incomplet; necesita prezenta virusuui hepatitic B pentru replicare

anti-VHC = Ac virus hepatitic C; anti-VHD = Ac pentru virus hepatitic D;
anti-VHE = Ac virus hepatitic E ; HBsAg = Ag de suprafata al Hepatitei B; IgM anti-VHA
= IgM pentru virusul hepatitic A

VIRUSURI HEPATOTROPE
SECUNDARE

v. citomegalic
v. herpetic
v. rubeolos
v. Epstein Barr

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC A(I)
Virus : ARN neinvelit , sens +
Dg. clinic : febra +/- ,inapetenta , astenie +/-, dureri in
hipocondrul dr.+/- , greata +/- , senz. voma +/- , icter
( frecvent subicter scleral ) , urini hipercrome , scaune
decolorate
Tip de infectie : hepatita acuta , f.rar hepatita cr . ( <0,1%)
Sursa de infectie : omul bolnav la sf.incubatiei , perioada de
stare
Cale de transmitere : fecal orala
Mod de transmitere :
- contact direct cu dejecte bolnav
- indirect : obiecte , apa , alimente -contaminate cu
dejecte -

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC A(II)
Mod de manifestare : cazuri izolate , focare colectivitati ( mai
ales copii ) , epidemii ( inundatii )
Produse patologice : fecale ( sfarsitul incubatiei , 7 zile in
perioada de stare ) , sange
Diagnosticul de laborator :
a. ex direct :
- ME in materii fecale ( primele 7 zile ) diferentiaza de hepatita C
; detectie prin : IF , ELISA , in hepatocit (biopsie ); detectie ARN
( RT-PCR , hibridizare cu sonde ADNc sau ARN )
b. ex. serologic :
- detectia IgM dupa aparitia icter ( persista 10-12 sapt. ) , IgG (
persistenta indelungata ) prin ELISA si RIA

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC A(III)
c. teste biochimice :
- pigmenti biliari: ser(bilirubina>5 mg%o , urina
hipercroma (urobilinogen>)
- citoliza hepatica: crestere transferaze serice (ALT,
AST) si GGT chiar fara icter
- dezechilibrul proteinelor serice: crestere alfa, beta,
gamma glob.; scaderea albumine;
- inversare raport A/G

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC B (I)

Virus : ADN invelit

Tip de infectie : hepatita acuta , hepatita cr. activa , hepatita
cr. persistenta , purtator sanatos ,ciroza, hepatom primar
Sursa de infectie : omul bolnav , purtatorul sanatos
Mod de transmitere : parenteral ( solutii continuitate
piele/mucoase , manevre medicale[ injectii , operatii , trat
.stomatologice , transfuzii sange/derivate ] , inoculare droguri ,
tatuaje/acupunctura , contact sexual neprotejat / prostitutie
Atg HBs se gaseste in toate secretiile si excretiile (c. m infectioase:
sange, sperma, secretii vaginale); prezenta Atg Hbe creste
infectiozitatea
Grupe de risc : consumatori droguri, hemodializati, homosexuali,
personal medical
Mod de manifestare : cazuri izolate, rar focare si epidemii
purtatori( 10-15% )

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC B (II)
Raspindire : universala
Produse patologice : sange , tesut hepatic ( biopsie )
Diagnostic de laborator :
a. ex.direct ( rar) :
- preparate tesut hepatic : atg .HBc( nucleu)si atg.HBs (citopl)
prin IF si ELISA
- ser : particule Dane sferice sau filamentoase la ME
b. imunodiagnostic ( evidentiere in ser a markerilor bolii) :
- structuri antigenice sau componente virale in ordinea aparitiei
: Atg .HBs ,ADN polimeraza virala , AtgHBc (f.rar), ADNviral

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC B (III)
- atc .serici : anti HBc (IgM ) , anti HBc(IgG), anti Hbe
, antiHBs
- teste : ID ,CIEF , RFC, LA , ELISA, RIA , hibridizare
ADN ,PCR, IEM , detectie ADN polimeraza
c. teste biochimice ; ca la hepatita A

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC D(I)

Virus : ARN defectiv ; coinfectii sau suprainfectii in hepatita B

Tip de infectie : hepatita ac., hepatita cr .
Sursa de infectie : omul bolnav
Mod de transmitere : parenteral ( solutii continuitate
piele/mucoase , manevre medicale [injectii , operatii , trat
stomatologice , transfuzii sange/derivate ] , inoculare droguri ,
tatuaje/acupunctura , contact sexual neprotejat / prostitutie
Produse patologice : sange , tesut hepatic ( biopsie )
Diagnostic de laborator :
a. ex.direct :
- atg HD in nc. si citoplasma prin IF sau ELISA

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC D(II)
b. imunodignostic (markeri):
ser:
- atg. HD prin RIA, ELISA, Western blot
- atc. IgM si IgG anti atg HD: ELISA, RIA
- ARN-VHD: hibridizare (ADNc sau ARN-ARN)
- IgG durata scurta in coinfectie, dar in suprainfectie
IgM persista indelungat

INFECTIILE CU VIRUSURI
HEPATITICE C (NON A NON B) (I)
Virus : ARN , invelit , sens +
Tip de infectie /boala : hepatita ac. , hepatita cr. ,
purtator sanatos , ciroza , hepatom primar
Sursa de infectie : omul bolnav , purtatorul sanatos
Mod de transmitere : parenteral ( solutii continuitate
piele/mucoase , manevre medicale[ injectii , operatii , trat
.stomatologice , transfuzii sange/derivate ] , inoculare
droguri , tatuaje/acupunctura , contact sexual neprotejat /
prostitutie
Produse patologice : sange , tesut hepatic ( biopsie )

INFECTIILE CU VIRUSURI
HEPATITICE C (NON A NON B) II
Diagnosticul de laborator :
a. examen direct:
- ser: evid. genom virusului prin PCR
b.imunodiagnostic:
- evid. atc anti VHC (fata de atg. obtinute prin inginerie
genetica) prin ELISA confirmare Western blot, PCR si
RIBA (recombinant imunolot)
c. Biochimie : transaminaze crescute si anticorpi titru
crescut mai mult de 6 luni = cronicizare

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC E (I)
Virus : ARN , neinvelit , sens
Tip de infectie : hepatita ac. ; infectie severa la gravide
( mortalitate 10%), infectii m.frecvente la tineri
Sursa de infectie : omul bolnav
Mod de transmiere : fecal orala
- direct : contact cu fecalele om bolnav prin miini mudare
- indirect : contact cu obiecte contaminate , consum
apa/alimente contaminate
Mod de manifestare : cazuri izolate , epidemii
Susceptibilitate : generala

INFECTIILE CU VIRUSUL
HEPATITIC E (II)
Produse patologice : sange , fecale
Diagnosticul de laborator :
- detectie de IgM si Ig G prin imunobloting

ALGORITM DE DIAGNOSTIC IN
ICTER /HEPATITE VIRALE

Cronologia infectiei cu virusul

hepatitei A

Cronologia infectiei acute cu virusul

hepatitei B fara progresia catre faza
cronica a infectiei

Cronologia fazei cronice a

infectiei cu virusul hepatitei B

Cronologia infectiei acute cu virusul

hepatitei C

FAMILIA
POXVIRIDAE

INFECTIILE CU VIRUSUL
VARIOLIC(I)
Virus : ADN cu invelis. Replicare genom in citoplasma
Tip de infectie : sistemica ,diseminare limfatica si
sanguina in toate organele si tesut ( viremie primara ) si
viremie secundara in tegumente si mucoase
Sursa de infectie : omul bolnav
Cale/Mod de transmitere : respiratorie
- directa : picaturi Pflgge
- indirecta : contact cu materiale infectate cu secretii
conj./nazale ,sange , cruste , lichid pustula . lenjeria
contaminata -> infectioasa 18 luni
Receptivitate : universala

INFECTIILE CU VIRUSUL
VARIOLIC(II)

Mod de manifestare : cazuri izolate , focare , epidemii

istorice , atacuri teroriste
Produse patologice : lichid pustular /vezicular , cruste
Diagnosticul de laborator :
a.ex .direct :
- ME la leziuni tegumentare aspect de obuz
b. izolare /identificare :
- oua embrionate ( 11-13 zile ) : pock-suri mici ( v.vaccinal :
mari ) alantoidiane pe membrana alantoidiana ( ingrosari de
1-4 mm, albe/rosii hemoragice , necroze si ulceratii ; culturi
celulare: primare ( umane , simiene ) sau linii cont. ( Vero,
BSC) ,efecte.c.p : focare cu cel. rotunde , despridere totala .
Identificare: PCR
c. serologie : crestere in dinamica (x4) : HAI ,SN. ELISA , IF ,

INFECTIILE CU
HERPESVIRIDAE

CLASIFICARE
(I)
1.

2.
3.

Subfam. Alpha herpesvirinae:

- genuri : h.simplex virus, varicella virus
Subfam. Beta herpesvirinae:
- gen : cytomegalovirus
Subfam. Gamma herpesvirinae:
- gen : lymphocryptovirus
- caractere comune : virusuri ADN ,
invelite

INFECTIILE CU HERPES
VIRUS I si II (I)
Virusuri: ADN , invelite
Tipuri de infectie : infectii acute , infectii recurente
a. infectia ac.:
- HSV I = gingivostomatita ac. ,keratoconjunctivita (ulceratii),
herpes generalizat ( eczema cr. variceliforma a copiilor) ,
meningite , meningo-encefalite
- HSVII = vulvovaginita ( vezicule/ulceratii pe mucoasa
genitala), herpes fulminant ( eruptie veziculara pe mucoase si
tegumente) , pneumonie , hepatita , colaps , moarte
b. infectia recurenta :

INFECTIILE CU HERPES
VIRUS I si II (II)
- dupa primoinfectie v. se transporta la nervii senzoriali (v= 10mm/ora)
> replicare si persistenta ca episom, fara eliminare
- recaderi: scaderea rezistentei imune (stress; UV; infectii:
bacteriene/virale [pneumococ, meningococ, v. gripal ]); ciclu menstrual) >
multiplicare/diseminare centrifuga nervoasa la dif. locatii (nazal, labial,
cornee/HSV I, genital/HSVII)

Mod de transmitere / poarta de intrare :

a. HSV I - poarta de intrare : sol. continuitate ( tegumente ,

mucoasa bucala/ conjunctivala ; multiplicare la poarta de intrare si ggl
limfatici reg.
- diseminare: viremie cu +/- localiz ,viscere (gazde i.compromise =
evolutie grava/diseminare masiva)
- evolutie: frecvent inaparenta

INFECTIILE CU HERPES
VIRUS I si II (III)

forme localizari :
- gingivostomatita herpetica acuta: incubatie = 3-8 zile; eruptie
veziculo-ulceroasa, febra moderata, evolutie favorabila
- keratoconjunctivita: ulceratii
- herpes generalizat: eczema cronica (eruptie variceliforma
Kaposi) a copiilor evolutie +/- fatala
- meningita/meningo encefalita: invazie nervoasa (trigemen,
olfactiv). letalitate =70%. sechele +/-

INFECTIILE CU HERPES VIRUS I

si II (II)

- HSV II : contact sexual ( vaginal / oral /anal prin lez. ale

muc .genitale, congenital ( mama-fat )
- transmisie : directa ( saliva , secretii vaginale) ; indirecta
( transplant organe )
Contagiozitate : stomatita ( 7 sapt. ), herpes genital (1 sapt.)
Mod de diseminare :
- HSV I si HSV II :viremie cu +/- localiz . viscerale ( gazde
imunocompromise = evolutie grava cu diseminare masiva )
Mod de manifestare : cazuri izolate , infectare 80% din indivizi
in primul an de viata
Receptivitate : generala ; Raspindire : universala
Produse patologice: lichide (vezicule, ulceratii), fragmente organe
(biopsie, etc.)

INFECTIILE CU HERPES
VIRUS I si II(III)

- HSV II poarta de intrare : contact sexual ( vaginal / oral

/anal prin lez. ale muc .genitale ), congenital ( mama-fat )
- diseminare: ca la HSV I
forme localizari :
- vulvovaginita (herpes progenitalis): vezicule/ulceratii pe mucoasa
genitala
- herpes fulminant (visceral): eruptie veziculoasa mucoase,
tegumente; pneumonie, hepatita, colaps, moarte
Transmisie : directa ( saliva , secretii vaginale) ; indirecta
( transplant organe )
Contagiozitate : stomatita ( 7 sapt. ), herpes genital (1 sapt)

INFECTIILE CU HERPES
VIRUS I si II(IV)

Mod de diseminare :
- HSV I si HSV II :viremie cu +/- localiz . viscerale
( gazde imunocompromise = evolutie grava cu
diseminare masiva )
Mod de manifestare : cazuri izolate , infectare 80% din
indivizi in primul an de viata
Receptivitate : generala ;
Raspindire : universala
Produse patologice: lichide (vezicule, ulceratii), fragmente
organe (biopsie, etc.)

INFECTIILE CU VIRUSUL
HERPETIC I si II (V)
Diagnosticul de laborator :
a. examen direct:
M.E. (coloratie negativa)
IF (atc . monoclonali)
ELISA
evid. cel. gigante sincitiale cu incluzii i.nc. coloratie
hematoxilina eozina
b. izolare identificare
culturi primare (umane, simiene), fibroblaste embrion gaina,
rinichi iepure; e.c.p: sincitii cu celule gigante
identificare:
- HSV II creste mai bine pe fibroblaste emb. gaina

INFECTIILE CU HERPES
VIRUS I si II(VI)
- serologic: SN, IF, ELISA, RIA cu seruri policlonale
sau monoclonale
- ADN v. prin hibridizare sau PCR
c. diagnostic serologic:
reactii: SN, FC, HAPI, ELISA
probe duble de ser (0-3 saptamini); cresteri x 4 a atc
(titruri)

INFECTIILE CU VIRUSUL
CITOMEGALIC (I)
Virus : ADN , invelit
Tipul de infectie :
- primoinfectia : asimptomatica , viremie->infectie persistenta
(gl. salivare si limf. B ) la adulti ( 10-20%) ,excretie prel .
( saliva ,urina , secretii genit . )
- Infectie congenitala si neonatala : gravidele se infect. primar
-> transmisie fat transplac. prin viremie si invazie tesut
embrionar (50%) -> inf. persist la fat ( 10-20%) ; la n.n. >
boala cu incluzii citomegalice ( alterari patognomonice =
nuclei mari , incluzii bazofile mari, vacuolizari ; clinic :
microcefalie , hepatosplenomegalie, pneumopatie interstitiala,
lez. Hematopoetice si nervoase > evol. fatala

INFECTIILE CU VIRUSUL
CITOMEGALIC (II)
- Infectia primara a copilului si adolescentului : diseminare: +/-

febra, hepatosplenomegalie, adenopatii superficiale, sindrom

mononucleozic (neutropenie, limfocitoza, bazofilie). Vindecare
- infectie posttransfuzionala
- infectii la imunodepresati: SIDA,trat. corticoizi la grefe;
evolutie cu pneumopatii interstitiale si hepatita (fatale)

Produse patologice : urina, sange (leucocite), spalaturi bronsice,

secretii cervicale, fragmente organ (pulmon, creier, ficat)

Diagnosticul de laborator :
a. izolare-identificare
- diploide umane; e.f.c. = cel. mari, ovale, cu incluzii mari (nc.,
eosinofile); focare cu evolutie lenta (6-8 saptamini)
- identificare: IF directa, ELISA, hibridizare ADN- ADN

INFECTIILE CU VIRUSUL
CITOMEGALIC (III)
b. examen citologic si histologic:
- coloratie Papanicolau/hematoxilina eozina = cel.
mari cu incluzii in :
sedimente urina, spalaturi bronsice, frotiuri secretii
vaginale, preparate tesut pulmonar
c. diagnostic serologic :
- RFC, IF, RSN, ELISA
- infectia recenta (gravide, nou-nascuti,
transplant): sinteza IgM prelungita si reapare
la reactivare prin imunosupresie; necesar detectie
IgG pe 2 probe de ser (crestere de 4 ori)

INFECTIILE CU VIRUSUL
VARICELLA-ZOSTER (I)
Virus : ADN, invelit
Tip de infectie :
- primoinfectie ( varicela),reactivarea infectiei (zoster)
Mod de transmitere / diseminare :
a. primoinfectie : patrundere oro-faringe / rar conjunctiva->
replicare locala-> diseminare prin contiguitate ( limfatica si
sanguina [viremie, maxima la 10 zile]) -> invazia ectoderm :
exantem maculopapular ( vezicule [lichid clar-> purulent ;
pusee eruptive (3 zile) de la cap la trunchi] -> cruste ; enantem
( mucoase : orofaringe , respiratorii , gastro-intestinale ,
vaginale ). Evolutie benigna , f.rar :eruptii hemoragice ,
encefalite , s. Reye ,f.f.rar : varicela diseminata letala

INFECTIILE CU VIRUSUL
VARICELLA-ZOSTER (II)
b. reactivarea infectiei : in primoinfectie v.disemineaza
centripet la ggl senzoriali -> invazie nervoasa sau hematogena.
In ggl . : inf. latenta (ADNv in cel .) -> in conditii de scadere a
imunitatii ( stress , senescenta , traume , medicamente ) ,v. se
multiplica -> migreaza centrifug pe nervii senzoriali la
terminatiile tegumentare -> eruptie veziculara ( locala= zoster ),
rar : meningo-encefalite , paralizii .Veziculele contin virus .
Cale/ mod de transnmisie :
- direct : aerogena prin secretii respiratorii
- indirect : contact lichid vezicular /cruste sau obiecte
contaminate
Sursa de infectie : omul bolnav

INFECTIILE CU VIRUSUL
VARICELLA-ZOSTER (III)
Mod de manifestare : focare , epidemii ( iarna si primavara
Susceptibilitate : generala ; varicela : boala a copilariei ,
zoster : boala a adltilor
Contagiozitate : foarte mare ( 1-2 zile inaintea eruptiei , 1
saptamina dupa eruptie )
Produse patologice : lichide (+ celule ) din leziuni, exsudate rfaringiene, sange, fragmente organe
Diagnostic de laborator :
a. examen direct:
- detectare celule gigante multinucleare (incluzii) coloratii
frotiuri (Giemsa, hematoxilina - eozina) din leziuni
- M.E. : diferentiere doar cu poxv.

INFECTIILE CU VIRUSUL
VARICELLA-ZOSTER (IV)
- IF
- ELISA
- CIEF (lichid vezicular)
b. izolare identificare
- culturi diploide umane (rinichi/pulmon embrionar); foarte
rar culturi primare rinichi maimuta
- e.c.p = sincitii, cel. gigante cu incluzii i.nc. eosinofile,
balonizare
- identificare: IF (celule infectate), RFC, RSN
c. diagnostic serologic:
- infectia acuta: RFC, RSN, ELISA; probe duble de ser
cresteri de 4 ori
- infectie in antecedente: ELISA, ACIF (anticomplement
imunofluorescenta)

INFECTIILE CU VIRUSUL
EPSTEIN BARR (I)
Agent etiologic : mononucleoza inf., Limfom Burkitt , carcinom
nazo-faringian
Virus : ADN , invelit
Tipuri de infectie :
- inf ac . : mononucleoza inf.(clinic: angina, astenie, poliadenopatie,
spleno si hepatomegalie
-complicatii: anemie hemolitica acuta, purpura trombopenica, meningite
- infect limfocit B pe receptor C3 d al complement
- 5-20% limf. B au atg v. (nucleare, de suprafata)
- modificari hematologice: limfocite mari anormale (15-90%) cu
citoplasma vacuolizata si nuclei fragmentati; leucopenie (initiala) urmata
de hiperleucocitoza (5 saptamini)

INFECTIILE CU VIRUSUL
EPSTEIN BARR (II)
- Inf.persistenta: evolutie spre limfom Burkitt si carcinom
nazo-faringian cu asociere de atg EBNA in ser (atg nc.) si LYDMA
(atg. de mem.) pe suprafata limfocite T
- Reactivare endogena a VEB (imunodepresie : mononucleoza
cr. cu febra, astenie, producereanormala de Ig
Sursa de infectie : omul bolnav
Transmisie/Eliminare :
- mod : saliva , sange
- poarta intrare: orofaringe, multiplicare : epitelii glandulare
(parotida, alte gl salivare) cu inf. cr. si eliminare v. in saliva (detectie
atg.) , inf. limfocite B si diseminare sanguina in toate tes. Limfoide

- eliminare virus : secretii faringiene timp de 1 an (15-20%

adulti)
Susceptibilitate : generala ; Raspindire : universala

INFECTIILE CU VIRUSUL
EPSTEIN BARR (III)
Produse patologice: saliva, spalatura nazo-fariengiene,
sange (limfocite), tesuturi/organe (ggl., splina), tumori
Diagnosticul de laborator :
a. examen direct:
preparate de tesut: hibridizare ADN, ACIF (atc monocl.
fata de EBNA= atg. nc .in ser)
b. izolare-identificare:
culturi LB (sange cordon ombilical)
identificare : test ACIF (atg . EBNA)
c. examen citologic: frotiuri = limfocite mari anormale cu
citoplasma bazofila si nc. fenestrati

INFECTIILE CU VIRUSUL
EPSTEIN BARR (IV)
d. examen serologic:
infectie primara: r. PaulBunell = atc anti hematii
oaie pe proba unica
probe duble de ser :
- IgM si IgG fata de atg. capsidale/atg timpurii scad in
convalescenta si persista toata
viata
- inf. reactivata/neoplazii: titruri mari IgG anti EAD si
EAR si atc anti EBNA

INFECTIA CU VIRUSUL
HERPETIC UMAN 6 (I)
Virus : ADN , invelit , ag .etiologic al exantemului
subit ( roseola infantum ) la copiii de 6 luni- 4 ani )
Tip de infectie : acuta , multiplicaremultiplicare
orofaringe apoi LT (CD2, CD4, CD5, CD7, CD8)
- faza preeruptiva (durata 3 zile): febra mare (>39 0C),
adenopatie cervicala
- faza eruptiva (1-2 zile): exantem rubeoliform (ceafa,
trunchi), limfo si neutropenie
- evolutie benigna
Calea de transmitere : aerogena prin contact direct

INFECTIA CU VIRUSUL
HERPETIC UMAN 6 (II)
Simptome :
- adenopatie (cresterea in volum si inflamarea ganglionilor
limfatici) moderata laterocervicala si suboccipitala
- faringe, amigdale hiperemice (pline cu sange)
- conjunctivita (inflamatie a conjunctivei - membrana mucoasa
care acopera suprafata interna a pleoapelor si suprafata
anterioara a globului ochilor - care se manifesta prin roseata,
mancarime si secretie abundenta)
- rinoree (scurgere de mucozitati nazale)
- timpane hiperemice (umplute cu sange)
Diagnostic de laborator :.: izolarea v. din monocite,
seroconversie (IFI, ACIF)

FAM.
CORONAVIRIDAE

INFECTIILE CU CORONAVIRUSURI (I)

Virusuri : ARN , invelite , sens +
Tip de infectii : acute respiratorii ( 40% inf. Sup =
guturai ) si gastrointestinale
Sursa : omul bolnav
Transmisie : aerogena
Susceptibilitate : generala
Patogeneza :
v. distrug epiteliile respiratorii si intestinale (jejun)
clinic manif moderate: tuse, cefalee, frison, febra; foarte rar
enterocolita necrozanta la coplilul mic; durata 18 zile; excretie
v.: 1-4 zile

INFECTIILE CU
CORONAVIRUSURI (II)

Produse patologice : secretii nazo-faringiene

(tampoane, spalaturi) fecale
Diagnostic de laborator :
a. examen direct:
- fecale : ME , IME
- secretii respiratorii : IF , ELISA
b. izolare: nu este folosita
c. diagnostic serologic:
- seruri pereche: HAI (VOC43 si VOC38),
ELISA, foarte rar SN

FAMILIA
RHABDOVIRIDAE

INFECTIILE CU VIRUSUL RABIC (I)

Virus : aspect de obuz , ARN , invelit , catena
Tip de infectie : acuta la om , animale salbatice (vulpe , lilieci
, lupi,sacali, sobolan ) , animale domestice ( caini ,pisici ,
bovine , cabaline ) , vipera si tiparul au in ser substante
rabicide
Sursa de infectie : animalul bolnav (caiini , pisici virus
prezent saliva cu 3-5 zile inainte de debut )
Cale de transmitere : muscatura animal bolnav -saliva
infectata>contaminare ,aerosoli( laborator, pesteri)
Poarta de intrare/diseminare : zgirieturi, plaga generata de
muscatura --> multiplicare locala in muschi/tesut conjunctiv ->
atasare v. pe receptori acetil colinici (sinapsa neuro musculara)> trecere ARNv in axoplasma nervi periferici si apoi diseminare
centripeta in SNC cu producerea encefalitei rabice

INFECTIILE CU VIRUSUL
RABIC (II)
->Generalizarea infectiei (sistem nervos si organe) =
septinevrita-> virus prezent in: saliva (infectie gl.), tract
respirator, unele viscere
- alterari neuronale patognomonice: incluzii Babes-Negri mai
frecvent Corn Ammon din hippocamp (coloratie Nicolau =
albastru metilen si fuxina oxalatata), formatiuni ovalare - rosii
intense (nucleocapside de 2-10 microm), evidentiata prin IF /ME
- tablou clinic -> determinat de leziuni SNC si periferic:
hiperexcitabilitate, anxietate, spasme muschi faringiene,
hidrofobie, convulsii, paralizii .Evolutie fatala: 100%
Produse patologice : saliva (tampoane, aspiratie), gl.
salivare (necropsie), fragmente maduva si creier (corn Ammon,
cortex, talamus, hippocamp):

INFECTIILE CU VIRUSUL
RABIC (III)
Diagnosticul de laborator:
a. examen direct atg. (maduva, creier, gl. salivare):
IF , ELISA, amprente Corn Ammon (corpusculi Babes
Negri/col. Nicolau sau Sellers)
b. izolare identificare
soarece nou-nascut: inoculare intra cerebral = paralizii spastice
culturi primare (rinichi hamster), linii celulare (neuroblastom)
fara uz curent
RSN (seruri policlonale/monoclonale) pentru evidentierea
virusului la soarece si in culturi
IF
Corpusculi Babes Negri

CORPUSCULII BABES-NEGRI

CORPUSCULII BABES-NEGRI

FAMILIA TOGAVIRIDAE
- Genul Alphavirus
- Genul Rubivirus

INFECTIILE CU VIRUSUL
RUBEOLOS (I)
Virus : ARN , invelis , catena sens Tip de infectie/boala : rubeola ( infectie ac. sistemica ), inf.
congenitala
Sursa de infectie : omul bolnav
Cale de transm.
/poartaintrare/diseminare:aerogena(directa) / obiecte
contam.( indirecta = secret. excret.) , rinofaringe ->
diseminare ggl.limf.reg. -> viremie -> difuziune in tot org. ;
eliminare virus cu 7 zile inaintea simptomelor
Simptome :rash (95% [ maculopapular fata-> centrifug -> tot
corpul , la sf. viremiei ]), poliadenopatie ( preauriculari,
occipitali, cervicali ), febra+/- ,conjunctivita +/- , coriza+/
Complicatii ( f.rar ) : artrite ( artralgii ) purpura trombopenica

(rar), encefalite ,encefalita cronica progresiva (tardiva)

INFECTIILE CU VIRUSUL
RUBEOLOS (II)
infectia congenitala:
- viremie materna ->virusul trece in placenta (focare inflamatorii,
necroze in vilozitatile corionice)
- distrugeri in tesuturile fetale -> efect teratogen (malformatii:
cardiace : persist . canal arterial(Botal ), stenoza arterei
pulmonare; oculare: cataracta congenitala, retionopatii ,
microftalmie, glaucom; nervoase: microcefalie, retardare mintala;
surditate; alte organe: hepatosplenomegalie, diabet, hipertiroidie)
- leziunile depind de varsta sarcinii (majore in primul trim.)
rubeola congenitala progresiva: eliminare de v. in secretiile nazofaringiene (6-12 luni) in prezenta atc si raspuns imun celular
Raspindire/susceptibilitate : universala , generala
Mod de manifestare : evolutie endemo-epidemica; epidemii iarnaprimavara, boala a copilariei in tari fara vaccinare, adulti si
adolescenti in rest

INFECTIILE CU VIRUSUL
RUBEOLOS (III)
- infectii inaparente ( adulti 30%)
Produse patologice : secretii respiratorii, lacrimi, sange, l.c.r.,
materii fecale, fragmente organe (necropsie); rubeola congenitala:
lichid aminotic, placenta, tesut fetal (avort)
Diagnosticul de laborator :
secretii respiratorii, lacrimi, sange, l.c.r., materii fecale, fragmente
organe (necropsie); rubeola congenitala: lichid aminotic, placenta, tesut
fetal (avort)
a . izolare identificare
doar in rubeola congenitala : culturi primare maimuta (AGMK),
linii (Vero, RK13); E.c.p.: apare lent
- detectie: HAD , IF, interferenta cu ECHO11
- identificare: RSN

INFECTIILE CU VIRUSUL
RUBEOLOS (IV)
b. serologie :
- RHAI, HAPI, LA, ELISA, hemoliza-radiala in gel,
IFI, RIA
- Infectie recenta: detectie IgM (ELISA, RIA, IF)
- Rubeola congenitala: IgM (ELISA) + izolare si
identificare virus

FAMILIA
FILOVIRIDAE
Gen Filovirus : v. Ebola si v.Marburg

INFECTIILE CU VIRUSURILE
FEBRELOR HEMORAGICE (I)
Virusuri : ARN , invelite , catena sens Tipuri de infectie : acuta ,sistemica
Patogeneza :
- viremie inalta cu prezenta virusului in toate organele
- afectare s.r.e in totalitate: necroze (ficat, splina, ggl,
tubulare renale); pancreatita, orhita, pneumonie interstitiala,
pancreatita, iridociclita, encefalita difuza; hemoragii intinse
(pleura, peritoneu, pericard); faze finale = vasculita si c.id.
- clinic: debut brusc, febra cefalee, faringita, conjunctivita,
diaree, varsaturi, astenie intensa. Dupa o sapt.: eruptie maculopapuloasa, hemoragii generalizate, melena, hematemeza
- moarte : la 9 zile de la debut (25-90 % )
- incubatie : 2-21 zile

INFECTIILE CU VIRUSURILE
FEBRELOR HEMORAGICE (II)
Rezervor de virus : liliecii de fructe din Africa
Sursa : omul bolnav sau animalul bolnav viu sau mort ( maimute
, gorile , antilope, porci ?)
Mod de transmitere : aerosoli ?, organe infectate, sange; lichide
corporale , posibila si prin contact sexual (7 sapt. dupa vindecare )
Mod de manifestare :
-evolutie: focare, epidemii, infectie de laborator la contact cu produse
patologice de la maimute
- infectii inaparente: 7%
. Susceptibilitate : generala
Produse patologice : sange, fragmente organe (necropsie)

Atentie!: produsele vor fi manipulate si testate in laboratoare cu nivel

de securitate 4 (BSL 4)

INFECTIILE CU VIRUSURILE
FEBRELOR HEMORAGICE (III)

Diagnosticul de laborator:
a. examen direct:
ME: sange, tesuturi (ficat)
IF: tesuturi
b. izolare identificare
culturi celulare: linii Vero; detectia: IF (monostrat), ELISA si RFC
(lichid de cultura)
animale laborator: cobai (inoc i.peritoneal) = febra, moarte;
detectie v. in sange/organe prin IF si ME; evid atc: ELISA si RFC
serologie:
- test electie: IFI (la 10 zile de la debut), ELISA (IgM), Western-blot
- infectie recenta: crestere de 4 ori (debut convalescenta); IgM
(proba unica) > 1/256

RT-PCR (IV)

INFECTIILE CU VIRUSURILE
FEBRELOR HEMORAGICE (V)
RT-PCR/ REAL -TIME PCR

FAMILIA
FLAVIRIDAE
- agenti infectiosi a unor boli grave umane
transmise prin artropode

INFECTIILE CU FLAVIVIRUSURI (I)

Grupul arbovirusuri B
Virusuri ( 7 grupe ) : ARN ,invelite , catena sens +
Cale patrundere : intepatura insecte ( tintar , capuse [ transm.
trans ovariana )-> multipl. locala -> ggl. -> sange
Patogeneza :

- viremie si localizare secundara in functie de tropism:

- encefalite: St. Louis, Japoneza B, primavara-vara
- boli sistemice grave cu eruptie hemoragica si +/- hepatita
sau nefrita: denga hemoragica, febra galbena
- boli sistemice (febra, rash, mialgii, artralgii): Denga, West
Nile
letalitate mare (20-25%): Febra galbena, Denga hemoragica

INFECTIILE CU FLAVIVIRUSURI
(II)
Grupul arbovirusuri B
Mod de manifestare : endemo- epidemic
Sursa de infectie : omul bolnav, animalul bolnav
Susceptibilitate : generala
Diagnosticul de laborator:

a. izolare identificare
- din tesut cerebral, sange (Denga, Febra galbena)
- substrat: culturi de tesut de tantar
- reactii incrucisate: SN, RFC, HAI, IF (atc.
monoclonali)
b. serologie:
- seruri duble : HAI , SN, RFC, ELISA

FAMILIA
PICORNAVIRIDAE
- agenti patogeni ai unor imbolnaviri digestive,
respiratorii, uneori nervoase, +/- exantem la om si
animale (bovine, porcine, simiene)

FAM. PICORNAVIRIDAE

Clasificare:
A. Genul Enterovirus - boli la om
B. Genul Rhinovirus - boli la om
C. Genul Cardiovirus
D. Genul Aphtovirus

INFECTIILE CU
ENTEROVIRUSURI (I)
1. Clasificare:
- 68 serotipuri (antigenicitate, imbolnaviri):
v. Poliomielitice 1, 2, 3
v. Coxsackie: grup A (23 serotipuri), grup B
(6 serotipuri)
v. Echo: 32 serotipuri
Enterov. (Ev): 68- 71
v. Hepatitei A (Ev 72)

INFECTIILE CU
POLIOVIRUSURI (I)
Virusuri : ARN , neinvelite , catena sens +
Serotipuri :

- tip 1: Brunhilde
- tip 2: Lansing
- tip 3: Leon
Tipuri de infectie :
a. acuta , asimptomatica , minora ( majoritar ):
afectare sistem nervos, meningita aseptica si/sau
poliomielita paralitica severa

INFECTIILE CU POLIOVIRUSURI
(II)

b. evolutie:

patrundere: orofaringe, transport tesut limfoid (rinof., placi

Peyer), multiplicare, diseminare limfatica, viremie tranzitorie
cu manifestari clinice minore (respiratorii, digestive). Uneori
multiplicare masiva tesut r.e. cu viremie persistenta si invazia
sistemului nervos; virus prezent sange inainte debut clinic
(+/- paralizii); infectare sanguina a sistemului nervos,
diseminare pe axoni,
clinic: febra, cefalee, redoarea cefei, paralizii flasce (leziuni
neuroni motori coarne ant. maduva = poliomielita paralitica
acuta). Posibila invazie a creier, talamus, hipotalamus, nuclei
cerebelosi, trunchi cerebral, cortex motor = poliomielita
bulbara/encefalita poliomielitica cu evolutii extrem de
grave. Lezare nervi cranieni: paralizia faringe, paralizia corzi
vocale (perechea X), paralizii oculare (perechea V)

INFECTIILE CU
POLIOVIRUSURI (III)
- leziuni neuronale/extraneuronale: cromatoliza, distructie
masiva, neuronofagie; edem, proliferare cel., infiltrat
perivacular limfocitar (ggl ., placi Peyer, miocard)
- factori predispozanti: traume, efort fizic, sarcina,
injectii, amigdalectomie
Sursa de infectie : omul cu infectie inaparenta
Raspindire : globala eradicare anul 2000 ?
Susceptibilitate : generala
Transmisie :- fecal-orala (direct/indirect: apa, alimente infectate,
secretii faringiene);
- v. prezent in orofaringe n. zile inainte debut

INFECTIILE CU VIRUSURILE
COXSACKIE (I)
Clasificare : A si B
Cale patrundere :
- respiratorie si digestiva, diseminare sanguina cu localizari
diverse:
a. herpangina: debut brusc, febra, disfagie (vezicule, papule,
zone rosii pe pilieri, palat, amigdale). Evolutie benigna (4-6
zile). Afectare copii.
b. Boala gurii, mainilor si picioarelor: herpangina,
exantem maculopapular si veziculos bulos (maini, picioare,
fese). Vindecare 7-14 zile
c. Pleurodinia, mialgia epidemica (boala Bornholm): febra,
stare generala alterata, durere retrosternala (diafragm), +/pericardita

INFECTIILE CU VIRUSURILE
COXSACKIE (II)
d. Miocardita: la nou-nascut (transmitere perinatala),

frecvent fatala; adult- benigna

e. Menigite aseptice, pancreatite, nefrite, malformatii
congenitale (gravide)
Raspindire : globala
Susceptibilitate : generala
Sursa : omul bolnav
Transmisie : fecal orala; aerosoli
Mod de manifestare :endemo- epidemic (vara
toamna); focare epidemice colectivitati (scoli,crese)

INFECTIILE CU
ENTEROVIRUSURI (II)

Produse patologice :

- materii fecale, exsudat faringian, l.c.r., cheag sanguin, lichide

veziculare, exsudat conjunctival, probe necroptice (maduva
spinarii, perete continut intestinal, muschi toracici, formatiuni
nervoase

Diagnosticul de laborator :

a. izolare identificare
- culturi celulare
v Coxsackie B, V.polio, V.Echo : culturi primare rinichi maimuta,
diploide umane
V.Coxsackie A: lina celulara RD

INFECTIILE CU
ENTEROVIRUSURI (III)
- animale:

V.Coxsackie A si B: soarece nou-nascut

- identificare :

culturi celulare : SN cu seruri specifice de tip (Polio, Coxsackie

B si Echo)
- animale : SN la v Coxsackie A
b. diagnostic serologic:

Det. atc pe probe duble (0-2/3 sapt) prin: SN, RFC, HAI,
ELISA, precipitare in gel, reducerea plajelor
c. diagnostic de certitudine:

virus izolat si r.i. serc (crestere de 4 ori a atc)

tablou clinic caracteristic (paralizii)

context epidemiologic pentru enteroviroze

FAM. PAPOVAVIRIDAE
- agenti patogeni a unor boli proliferative benigne si maligne ale
omului si ale animalelor
PAPOVA = v. Papilloma
= v. Polyoma
= v. Vacuolizant

GENUL POLYOMAVIRUS(I)
Virusuri : ADN , neinvelite (V.J si v. BK)
Patogeneza :

a. patrundere: respiratorie ? ->raspindire: sanguina(ADN VJC

detectat in monocite ) -> eliminare urina ; reactivare la imunodepresie
(transplant rinichi) ; gravide: eliminare v. fara simptome
b. clinic:
- leucoencefalopatia multifocala progresiva (VJC): rara, focare de
demielinizare in creier si cerebel (v. tropism pentru cel neurogliale); apare
dupa leucemii, boli cronice, SIDA, imunosupresoare
- afect respiratorii (VBK): la copii; izolare urina, det. ADNv in amigdale

GENUL POLYOMAVIRUS(II)
- afect. renale (VBK): cistite (+/- hemoragica), alte afect

renale (copii), infectii urinare la transplant renal/maduva

- neoplazii: tumori umane cu ADN VBK
. Diagnosticul de laborator:
a. examen direct:
- citologic: celule epit. mari cu incluzii bazofile i. nc.
(sediment urinar col Papanicolau)
- ME, IME: particule virale in urina sau tesut cerebral
- Evid. atg v.: IF , ELISA
- ADNv: in produsele patologice prin hibridizare

GENUL POLYOMAVIRUS(III)
b. izolare identificare:
- culturi umane: VBK in diploide de rinichi,
pulmon sau creier embrionar
- culturi primare, gliale fetale: VJC
- identificare: HAI, SN, IF
c. serologie:
- reactii: HAI, SN, RFC utilizare limitata

INFECTIILE CU
PAPILOMAVIRUS (I)
Virusuri : ADN, neinvelite, 58 tipuri (12 grupe prin hibridizare ADN)
Tipuri deinfectie/boli :

- determina tumori benigne (negi, papiloame) si tumori maligne

(carcinoame) la animale domestice (cai, bovine, caini, oi),

salbatice (cerb, iepuri, soareci), pasari (papagali) si la om
- cutanate: 33 tipuri ,mucoase: 25 tipuri
- v. au tropism pentru celulele epiteliale scuamoase
(keratinocite) ,ADN se mentine latent (integrat genom cel.) sau
replicare autonoma (episom)

INFECTIILE CU PAPILOMAVIRUS
(II)
Patogeneza :
- patrundere : leziuni minore teg. si mucoase (genitale)

-> v. stimuleaza cresterea celulare dermice bazale (detectie

ADNv)
- clinic:

veruca tegumentara: excrescente superficiale (cap, trunchi,

membre), copii si tineri
papiloame laringiene si nazale: det. genom HPV6 si HPV 11
epidermodisplazia veruciformis (HPV 3 si HPV10): evol.
malign la defecte genetice, debut copilarie, leziuni
multiple/confluente (fata, trunchi, extremitati); i. depresie =
1/3 cazuri carcinom cu cel scuamoase
carcinoame tegumentare: i. depresia din transplant (HPV 8 si
HPV 5)

INFECTIILE CU PAPILOMAVIRUS
(III)
- infectii genitale: condyloma acuminata (col, vulva,
perianal), adulti tineri (regresie spontana); implicate HPV 6
si HPV 11
- cancer cervical si vulvar: HPV 16 (adenocarcinom) si
HPV18 (carcinoame scuamoase); detectie ADNv in cel. col
- papiloame bucale: hiperplazia focala epiteliala
(HPV13 si HPV 32 noduli mici pe mucoas, evol
begnina); papiloame scuamoase (HPV 6 si HPV 11; aspect
pedunculi pe mucoasa, pilieri); veruca vulgara (HPV 2; la
buze); leucoplazia si cancerele orale (zone ingrosate
mucoasa bucala, nedureroase, 12% neoplazice)
- factori risc: tutunul

INFECTIILE CU
PAPILOMAVIRUS (IV)
produse patologice : celule raclate din leziuni mucoase, fragmente
tumori (biopsie)
Diagnosticul de laborator:
a. examen direct:
- vizualizare virioni: ME
- atg virale: IF, ELISA
b. detectie ADNv : hibridizare , PCR
Raspindire :globala
Sursa : omul
Transmisie : abraziuni tegumente si mucoase, contact sexual
Susceptibilitate : crescuta la i. depresati; copii (veruca vulgara);
adulti (papiloame genitale)

FAMILIA
RETROVIRIDAE
agenti patogeni ai animalelor si omului; larg
raspinditi; manifestari diverse (asimptomatice boli grave);
determina boli: s.i. ,s.n., proliferative maligne; evolutii: acute
sau lente

Clasificare (morfologie, receptori celulari, +/oncogene, infectare: endogena, exogena,

patogenitate, spectru de gazda):
a. Subfamilia Oncornavirinae: afect. neoplazice
(leucemii, limfoame umane de tip T) = HTLV
(human T limphotropic virus) I si II
b. Subfamilia Lentivirinae: boli cu evolutie lenta cu
afectare neurologica sau pulmonara = HIV I si HIV
II, agenti etiologici al SIDA (sindromul de
imunodeficienta dodindita)
c. Subfamilia Spumavirinae: boli om si animale,
vacuolizari celule in culturi celulare (aspect
spumos)

FAMILIA RETROVIRIDAE

Virusuri : ARN, invelite , catena sens +,

Caracteristici :

- frecventa mare de mutatii si recombinari

- pot captura secvente genomice straine: genom
diploid si erori in transcriere
- mutanti: ts, morfologici (transformari diferite),
spectru de gazda
- amestec fenotipic: virusuri cu invelis de la alt
virus prin coinfectie

SUBFAMILIA
ONCORNAVIRINAE
= agenti etiologici de boli maligne om,
mamifere, pasari, reptile

SUBFAMILIA
ONCORNAVIRINAE (I)
Tipuri : A,B,C ,D
Tipuri de infectie /boala :

- neoplazii cu evolutie rapida sau indelungata (leucemii)

- latenta
Provenienta :
a. exogena:
- infectie cu incubatie lunga
- neoplazie prin reactivarea unor protooncogene din
celule
- transmitere orizontala si verticala

SUBFAMILIA
ONCORNAVIRINAE (II)
b. endogene:
- structuri virale ca provirusuri
- transmitere verticala, congenitala
- transcriere provirus scazuta (secv. LTR [long terminal
repeats ] activ <)
- inactiveaza gene cel. sau se recomb. cu alte v. si
accelereaza procesele oncogene
Prezenta oncogenelor :
- retrov. captureaza gene cel. in genom (mutatii,
insertii, translocari) cu prop. transformante, oncogene

ONCOVIRUSURI UMANE tip C(I)

Virusuri : HTLV I si HTLV II
- agenti etiologici confirmati ai:
1. Leucemiei adultului cu cel. T (LAT) = leucemie fungoida:
a. evid. HTLV I la bolnavi
b. celule limfoblastoide in vitrodin limfoame umane au
HTLV I
c. infect. LT in vitro: imortalizare asemanatoare celulelor
tumorale T
d. celulele infectate elibereaza HTLV I in mediu, exprima atg.,
reactioneaza cu serul bolnavilor cu tumori

ONCOVIRUSURI UMANE tip

C(II)
2. Boli neurologice: mielopatia cu HTLV I, parapareza spastica
tropicala
3. Leucemia cu celule paroase: HTLV II (reactii incrucisate cu
HTLV I), imortalizeaza limfocitele, asociere +/- cu SIDA
Patogeneza :
- stadii boala: asimptomatica, preleucemica (limfocitoza
persistenta), leucemica (acuta: evolutie rapida, limfoadenopatie
generalizata si manifestari cutanate; cronica: evolutie lenta,
adenopatie medie, hepatosplenomegalie, celule neoplazice multiple
in sange); evid. HTLV la nr. mare limfocite prin hibridizare

ONCOVIRUSURI UMANE tip C(III)

Raspindire: LAT(Leucemia adultului cu celule T),
epidemica in Japonia, Africa; sporadica in SUA&
America de Sud
Sursa : om
Transmisie: verticala (congenitala) prin limfocite
infect. transplacentar sau lapte; orizontala pe cale
sexuala (celule seminale infectate barbat 60%
partenere la 10 ani seroconversie), sange si derivate,
homosexuali si narcomani (prevalenta atc anti HTLV
9-18%)
Contagiozitate = < HIV
Produse patologice : mononucleare sanguine, tesut
tumoral si maduva osoasa (biopsie, necropsie)

ONCOVIRUSURI UMANE tip

C(III)
Diagnostic de laborator :
- izolare identificare: cocultivarea mononucleare
sanguine sau medulare sau cel tumorale (bolnav) cu
cel T normale cu IL2; la n sapt. transformare celulara
cu capacitate de subcultivare; teste de identificare
HTLV: proteine virale (Western blot, RIA, Radioimunoprecipitare si imunoelectroforeza gel de
poliacrilamida ; ARN viral: hibridizare
- serologie: IF, ELISA, Western-blot
-

SUBFAMILIA
LENTIVIRINAE
GENUL LENTIVIRUS
agenti etiologici de boli la : om,
animale; evolutie lenta; majoritatea
letale; afectare celule sistemului
imunitar cu anularea rezistentei imune
si infectii oportuniste supraadaugate

GENUL LENTIVIRUS
Virusuri : ARN ,invelite , catena cu sens +, cu tropism:

mononucleare (monocite, macrofage); infectare si

replicare in limfocitele Th

Clasificare :

- v. umane: HIV I si HIV II ,agenti etiologici ai

SIDA , strucura si proprietati biologice similare
- v. animale: v. imunodeficientei feline (pisica); v.
imunodeficientei bovine

INFECTIA CU VIRUSUL HIV I si

HIV II

(I)

INFECTIA CU VIRUSUL HIV I si

HIV II
Structura antigenica :
- centru viral: p24 comuna HIV I si HIV II
- invelis: HIV I (gp120 si gp 41); HIV II (gp 140 si
gp 36)
Variabilitate : inalta: gene env si nef, mai mica gag si
pol; mutatiile in epitopi ce induc atc neutralizanti =
ineficienta r.i. umoral
- exista 6 grupuri genetice de variante HIV

INFECTIILE CU VIRUSURILE HIV I

si HIV II (I)
Patrundere v. /cale transmisie :

- sange si derivate, transfuzii, sol. continuitate (teg./muc.),

manevre medicale sangerinde/penetrante (injectii,
acupunctura, tatuaje), contact sexual, de la mama la fat
(congenital) prin placenta sau perinatal prin alaptare
- viremie cu monocite si limfocite infectate: detectie v. in ser si
elemente figurate la n sapt. de la debut prezente atg. virale
(p24 care persista pana la aparitia atc anti p24); mentinere atc
p24 la nivel inalt = absenta simptomatologiei; scadere atc p24
si reaparitia atg p24 = SIDA se pot detecta si alte atg.
- boala manifesta: izolare virus infectant sange (80-90%) si din
toate umorile

INFECTIILE CU VIRUSURILE HIV I si

HIV II (II)
Incubatie: 2-6 luni , mai scurta post-transfuzionala si congenital
( SIDA la adult in medie 10 ani )
Tropism virus: tesut limforeticular, nervos (traversarea barierei
hematoencefalice de macrofage cu infectare cel. endoteliale,
astrocite si neuroni), hematopoietic
Efecteinfectie:
- perturbari functionale: cel. imunitare (acumulare produse virale,
cresterea permeabilitatii mem. celulare, fuziunea LTh cu alte cel.
cu CD4); activarea policlonala a LB cu sint. de atc. si fenom. de
autoimunitate; incapacitatea de r.i. in infectii oportuniste
- distrugeri celulare: scaderea LTh si inversarea raport Th/Ts
(T4/T8); distrugeri neuroni si cel. gliale (direct sau prin atc.);
distrugeri oligodendrocite cu alterari mielinice (mielopatie
vacuolara)

INFECTIILE CU VIRUSURILE
HIV I si HIV II (III)
- distrugeri celulare: scaderea LTh si inversarea raport Th/Ts
(T4/T8); distrugeri
neuroni si cel. gliale (direct sau prin atc.); distrugeri
oligodendrocite cu alterari
mielinice (mielopatie vacuolara)
Clinic :

- etapa I: Infectia acuta primara: asimptomatica sau cu

simptomatologie nespecifica (febra, artralgii, rinofaringita, +/rash, +/- cefalee/redoarea cefii = sindrom retroviral); durata: 2-3
sapt.; leucopenie cu limfopenie, leucocite atopice; seroconversie
la 1-10 sapt de la debut (fereastra imunologica) evid prin: IF
(atc IgM) sau ELISA; la seronegativi: PCR; izolare v. din
sange/plasma sau l.c.r (meningita acuta)
etapa II: asimptomatica

INFECTIILE CU VIRUSURILE HIV

I si HIV II (IV)
- etapa III: limfadenopatie persistenta, generalizata; durata trecerii
de la II la III: 7-9 ani; evolutie la 7 ani de la infectie: 20%
asimptomatici, 44% cu simptome nespecifice, 36% simptome
specifice
- etapa IV: infectia clinica manifesta:
a. febra persistenta, slabire (10%)
b. tulburari neurologice: dementa, mielopatie, neuropatie
c. infectii oportuniste: pneumonie cu pneumocystis carinii,
toxoplasmoza, candidoza bronsica/pulmonara, criptococoza,
histoplasmoza, herpes cutaneomucos/diseminat, salmonelloze;
leukoplazia paroasa a gurii, zona zoster, nocardioza, tuberculoza,
candidoza bucala; cancere secundare: sarcom Kaposi, limfom non
Hodgkinian, limfoame primitive cerebrale: pneumonia limfocitara
interstitiala, purpura trombopenica

INFECTIILE CU VIRUSURILE
HIV I si HIV II (V)
d. leziuni tegumente si mucoase: eruptie maculopapulara
(50%), moluscum contagiosum, dermatita seboreica
e. leziuni tract genital: ulceratii cu secretii vaginale/uretrale;
virus prezent in sperma si secretii vaginale
f. tulb. gastrointestinale: anorexie, diaree
g. tulb. endocrine: hipoogonadism, insuficienta suprarenala
h. alte organe: insuficienta renala acuta, glomerulopatii,
pneumonie interstitiala limfocitara
i. afectare sist hematopoietic (infectare maduva): anemie,
trombocitopenie, epistaxis, hemoragii gingivale
j. leziuni s.n.(atrofii, demielinizari, necroze): encefalopatii,
dementa

INFECTIILE CU VIRUSURILE
HIV I si HIV II (VI)
Raspindire : globala, pandemie (primul caz 1981;

seropozitivi in prezent 40 mil.)- Africa : 30 milioane (reg

sahariana >50% si Zimbabwe/Botswana > 30%), Europa de
Vest : 600.000 Europa de Est si Asia Centrala : 1,5 milioane;
America de sud: 1,6 milioane; America de Nord: 995.000
- decese 2005: 3 milioane
- grupuri de risc: parteneri sexuali (infectati, bolnavi),
transfuzionati, copii din parinti bolnavi, homo/bisexuali,
narcomani prostituate, populatii cu nivel socio- economic
scazut si promiscuitate sexuala
- varsta cea mai afectata: activitate sexuala intensa (20-50
ani = 90%)
Sursa : omul cu infectie asimptomatica sau manifesta

INFECTIILE CU VIRUSURILE
HIV I si HIV II (VI)
Transmisie :
- contact sexual (predominenta): homo/bi/sau heterosexual; fav.
prostitutia/parteneri multipli; risc la un singur contact = 1%;
risc-parteneri de durata = 50%)
- congenital: i. uterin (mama-fat); perinatal (trecere vagin la
nastere sau alaptare) risc
20-60%
- parenteral: injectii (seringi contaminate) - risc =1%; drogati =
17%; alte manevre
medicale sangerinde (stomatologie)
- transfuzii : sange total, plasma, factori coagulare, celule; m.mic
Ig si albumina
incubatie: 6 luni 7 ani (9 luni)

INFECTIILE CU VIRUSURILE
HIV I si HIV II (VII)

Contagiozitate: din per. asimptomatica, toata durata bolii prin

viremie si secretii

Rezistenta: necunoscuta

Susceptibilitate : generala

Produse patologice :mononucleare sanguine, plasma, ser, lacrimi,

saliva, urina, lichid seminal, secretii vaginale

Diagnosticul de laborator :
a. izolare identificare:
- co-cultivarea mononucleare bolnav (sange periferic) cu
mononucleare normale (stimulate cu fitohemaglutinina)
- evid. p24 in celule si lichid cultura: ELISA, IF sau a
reverstranscriptazei
- cultivare in continuare pe linii cel. T sau B
- e.c.p.: liza limitata/inf. cronica

INFECTIILE CU VIRUSURILE HIV I si

HIV II (VIII)
- detectie atg virale: ELISA , RIA
- evid ARN v prin: hibridizare ac. nucleic, amplificare ADN (PCR)
b. serologie:
- etape:
triere (screening): ELISA
confirmare: Western blot, RIA IFI (rar)
c. examen hematologic si imunologic:
- cantitativ:
celular: leucopenie (< 4000/mm3), limfopenie (< 1500/mm3), limfocite Th (<
200/mm3), trombocitopenie (< 100.000 /mm3)
umoral: crestere beta microglobulinelor prin liza limfocite
- calitativ functionale:
raport LT4 /LT8 < 1 (normal = 1,2 3,5)
scaderea raspuns la mitogeni
Negativarea teste i. cel. : i.d.r tuberculina.