i#,;1

3/ttr%lfsry.rxs
*ffiSTilTreICA
EDtTtA A 24-A
F. Gary Cunningham
Kenneth J. Leveno
Steven L. Bloom
Catherine Y. Spong
Jodi S. Dashe
Barbara L. Hoffman
Brian M. Casey
Jeanne 5. Sheffield

Radu Vladareanu
Coordonatorul editiei in limba romdn6

Medical

New York Chicago San Francisco Lisbon London Madrid Mexico City
Milan New Delhi San Juan Seoul Singapore Syd".y Toronto
 CUPRINS

Prefata xlll
Multumiri XV

Prefata editia in limba romand xvii

tr${ilHfr ru?&f*il #ilrufi tres"e

,&rud'q?#P$$ fi 5F f EH*#t##$il i'"*eTil${rue

2. Anatomie matelna 16 4. Fiziologie materna . . 46

3. Anomalii congenitale
genitourinare . . . 36

F trq{ fl fdT &T g

il, g&4 t,1: } *fr il to ilAA 5E # f HV# $"? &tr * S fr ?-efr"e

5. lmplantare 5i dezvoltare 7. Embriogeneza si dezvoltare

placentara .... B0 morfologicafetala ..121
6. Anomalii placentare .....116
vlt
vilt

9ru * re rg x
ga
n F gc
ilfl * ru t ffi FT $ # &$ AE" *q $ s p m fi Fdet'e ie

8. consiliere preconcep{ionala ... . 156 9. ingrijirea prenatala . 16t

pefl$ilr49

10. lmagistica fetala 194 14. Diagnosticprenatal... ... 283

11. Lichidul amniotic 231 15. Afectiuni fetale ....306
12. Teratologie, factori teratogeni 16. Terapiefetala .....321
5i agen[i fetotoxici
17. Evaluarefetala
240
....335
13.Genetica... 259

fl#F*$Pg.${eg*$ ,4$_tr s&ffi{$F$$$ Eru ps*gmrrfl gffi**eils?ffi#

18. Avortul 3s0 20. Boala trofoblastica gestationala . . . . 396

19. Sarcina ectopica 377
 Cuprins ix

'Ftreld,*-L"g#fi;

21. Fiziologia travaliului . . . 408 25. Anestezia 5i analgezia

22. Travaliul normal 433
inobstetrica... ...504
23. Travaliul anormal 26. lnducerea 5i stimularea
455
travaliului ...523
24. Evaluarea intrapartum. 473

FipthT{ffil&

27. Na5terea vaginala 536 30. Na5terea prin operatie cezariand

28. NaSterea in prezenta[ie pelviana . . . . . 5s8 Si histerectomia peripartum .... 582

29. NaSterile vaginale asistate instrumental . 574

31. NaSterea dupa operatia cezariana . . . . 609

S-F!FLE { ,$!! ?! !- fl; s?'X !:

!\ L$e_+' 5S*,il_?t" Li ! &.$ E

32. Nou-nascutul . 624 prematur

34. Nou-nascutul ...653
33. Afectiuni 5i leziuni ale nou-nascutului 35. Moarteafetala ....661
latermen ...637
Cuprins

F)il il*? $:fitt *tifl,,,rl

36. Lauzia 668 38. Contracep[ia . 695

37. Complicatiile puerperale. . 682 3g.Sterilizarea. .720

{ilrf''i F3 l,* s-..dq't"$ i # f:.:l$Til1" *f * i.

'&t il

hipertensive.... ..... 728

40. Afectiuni 43. Sarcinasuptamatutata. ..862
41. Hemoragiaobstetricala ...780 fetala.
44. Afectiuni de crestere ... . 872
42. Travaliul inainte de tetmen ..... 829 45. Sarcinamultipla ...891

',i

{.*f1eFj E* {.*a} I * }!'i *: * fi {r-1i",$: 3t { F4ii"{gJiliffi+{Ati:

46. Considera{ii generale 56. Afectiuni hematologice 1 101

si evaluare maternd 926
57. Diabetul zaharat 1125
47. Terapie intensiva Si traumatologie . . . . 940 58. Afectiuni endocrine. . . . 11 47
48. 0bezitatea. . 961
59. Afectiuni ale tesutului conjunctiv . . . . 1 168
49. Afectiuni cardiovasculare 973
60. Afectiuni neurologice . . 1187
50. Hipertensiunea cronica 1 000
61. Afectiuni psihice 1204
51. Afectiuni pulmonare . . . 101 1
62. Afectiuni dermatologice 1214
52. Afectiuni tromboembolice. 1 028
63. Afectiuni neoplazice . . 1219
53. Afectiuni renale si ale tractului urinar. 1 051
64. Boli infectioase 1239
54. Afectiuni gastrointestinale 1 069
65. lnfectii cu transmitere sexuala . . . . . . 1265
55. Afectiuni hepatice,
biliare 5i pancreatice. . . 1 084
 Cuprins xi

[onstitutienti serici Si biochimici . . 1297 Masuratori ecografice fetale . 1294

!,lasuiatori ecocradiografice lndex ....1305
materne 1293
 -qt q-e
..$;F
g ,f* g_m g-e€m g'+m q# d"B#* fl ffi fi ;ru ff$ #&3r*H#*$;rs &

corpade - spttolul clinrc Municipol Timtso0ra

Flavius oraru, sabina Flavia Balt6, Alina
Traducere 5i adaptare: Dan Bogdan Navoran,

deceselor' cisitoriilor ;i
inregistrarea nasterilor, deceselor fetale'
5{ATISTICI IMPORTANTT pentru fiecare
divorlurilor. Autoritatea legali este individuali
of Columbia
SARCINA lru Srarurr uNlTt Att AMtRlcll dintre cele 50 de state qi doui regiuni - District
Samoa' Guam'
si New York Ciry; 9i cinci teritorii - American
rN0lcl DE iNCnutnr 0B5{ITRICALA '
i.lor.fr.rr-, Mariana irla.,d., Puerto Rico' qi Virgin Islands'

Certificatele de inregistrare standardizate pentru nasterile

iN OBSIETRICA
*""
5UBITCTE OE ACTUATITATT fo" eiaborate pentru prima oari in
.opilto, vii si deceselo,
l9Oo. Un document elaborat de Congres in 1902 a sta-
".rii
bilit ca Oficiul de Recensimint si dezvolte un sistem pentru
Acest Oficiu si-a
astfei este mereu colectarea anuali a statisticilor esenliale/vitale'
Obstetrica se ocupi cu reproducerea umani 9i sarcini a fost
Speciali- menqinut autoritatea pini in 1946' cind aceasti
un subiect cu relevangi .otttt*pot""i considerabili' transferati citre Serviciul Pubiic de Sinitate
al SUA' itt pte-
femeii insircinate qi
tatea promoveazi' si'nitatea ;i bunistarea zent, de acestea se ocupi Divizia de Statistici
Vitale a Centrului
O astfel de ingri-
a fhtuiui prin ingrijire perinatali de calitate' (CDC)'
si un tratament cores- Nalional pentru Controlul si Prevenirea imbolnivirilor
iire presupune o recunoastere adecvati cenificatui de nasrere standard a fost revizuit in
1989 pentru a
'p""ie-ti complicaliiloi, dar si supravegherea.travaliului qi a de risc ai stilu-
si ingriiirea in.lude mai multe informalii medicale 9i factori
,-,"qterii, asigurindu-se 9i ingrijirea nou-niscutului
sinitatea si asiguri lui de viaqi, dar si practici obstetricale'
por,n"t"li. ingrijirea postnatali promoveazi i,-, ZOO:, in SUA a fost implementat un Certifcat
de Ndlterc
familiei opliuni de Planificare' a consolida colec-
of ,rpit"ii' ,;lz considerabil ievizuit pentru
t-po.,"rlg" obstetricii este reflectati de utilizarea rezultate- tarea' de informalii clinice obstetricale si
despre nou-niscuqi'
lor/iniicatorilor materni si neonatali ca index al caiitilii
siniti- -atego.iil. de iniormagii colectate exemplele specifice pen-
9i
mod intuitiv' indicatorii care
fli qi vielii la nivel de naliune' in trr, fi]"."t. dintre acestea sunt sumarizate in tabelul 1-1' PAna
refle.ti rerultat.le obstetricale ;i perinatale necorespunzitoare' in 20i1, 36 de state au impiementat acest certificat
de nastere
intreaga
vor duce la presupunerea ci ingrijirea medicali' pentru g3olo ditt na;teri (Hamilton' 2012)'
punem la dispozilie imbunitigit, reprezentind
populaqie e.te deficita,i. Cu aceste ginduri'
..r-r,t"1ir"r. a stirii de sinitate " -a*elot si nou-nisculilor
'o
Defini!ii
din SUA, dupi cum se relaqioneazi aceasta la obstetricl' incurajati
Utilizarea uniformi a definifilor standard este
de

de Academia Ame-
Organizaqia Mondiali a Sinitilii' dar ;i
5IATISTICI IMPORTANTE ri.ini d. Pediatrie qi de Colegiul American de Obstetrici si

Ginecologie (2012)' Aceasti uniformitate permite

comPararea
este cel mai
Sistemul Naqional Vital de Statistici din SUA
i,lformalillo, nu doar intre state 9i regiuni ale.aceleiasi liri' ;i
ci
interoperabilitate de baze
vechi si mai de succes exemplu de pot aplica in
intre giri. Cu toate acestea, nu toate definiliile
se
inter-guverna mental in ce priveste sinitatea
date la nivel - ceea
mod uniform. l)e exemplu, Colegiul Arnerican
de Obstetrica
de Statistici' a Sinitilii colecteazi gi
f"Ufnn. Centrul liagional cu sis- gi Ginecologi" ,..o'''-'"'-tii t" '"po"""" si
includi toqi fetuEii
statisticile oficiale prin contracte guvernamentale minimi de
i"Ufou
care opereazi in dife- si nou-nisculii care au venit pe lume cu greutatea
teme vitale de inregistrare' Aceste sisteme statele urmeazi aceasta
punct vedere legal pentru 500 g, in viali sau nu' Dar nu toate
rite jurisdicqii sunt responsabiie din de

TABELUI- 1-1. Categorii generale 5i exemple specifice
de noi informa[ii adaugate revizuirii certi_
ficatelor de nastere in 2003
'actori de risc in sarcina * Fxemplu: na5tere inainte
de termen, eclampsie inainte de termen
r oceduri obstetrice - Exemplu: tocoliza, cerclaj, velsiune
cefalica externa
-'avaliu - Exemplu: prezentatre non-cefalica,
glucocorticorzi pentru maturizarea plamanilor fatului,
antibiotice in timpul tiavaliului
,3stete - Exemplu: naStele vaginala operativa esuata,
iravaliu cu cezaliana antelioara
.]u-nasrutul - Exemplu: ventilatie asistata, terapie de
suprafa{a, anomalii conqenitale
:=:omandare. 28 de state stipuleazi ci moartea fetusilor ince_
-.:.rd cu 20 de siptimAni de gestagie ar trebui astfel inregistrati;
: .rare raporteazl, t_oate rezultatele concepEiei ca decese fetale;
-- altii utilizeazi, o greurare minimi la.nastere de 3509, 4009
.- 5009 pentru a defini decesul fitului in extinderea.o.,frri.l,
:':oarrele Vitale Nagionale prezinti
ca decese fetale cele de la
de 20 siptimAni
-'ra de gestagie sau mai mult (Centrul pen_
- Controlul si Prevenirea Bolilor, 2009). Aceasti situagie este
:::,blematici penrru ci percentila 50 din greutatea {Itului la 20
:. .iptimAni
gestagionale esre aproximativ de la 325 la 3509 _
.. rsiderabil mai puEin decXt definigia de 5009. intr_adevir, gie_
- :rea de 500g corespunde cu aproape percentila 50 pentri 22
:. siptimAni gestaqionale.
Definigiile recomandare de Centrul NaEional de Statistica
a
: si de Centrul de Prevengie si Control al Bolilor (CDC)
=atalii
:rr urmatoarele:
,.-ioada perinatali. Intervalul intre nasterea unui nou-ni.scut
dupi 20 de siptimAni de gestalie) si ziua a 2g -a dupi na;-
:ere. CAnd indicatorii perinatali se bazeazi pe gr..rt"t." 1".,ry_
rere, mai degrabi decit pe vXrsta gestagionali, se recomandi
;a perioada perinatali si fie definiti. ca incepAnd la 5009.
' ,:-.sterea. Expulzarea sau
extragerea completi a fltului din pAnte_
:ul mamei dupi 20 de siptimXni de gestalie. Dupi cum a fost
descris mai sus, in absenga unui criteriu corect de datare, fetu-
sii care cAntlresc < 5009 de obicei nu sunr considerali ca fiind
nasteri ci mai degrabd avorturi, in scop de statistici esenliale.
l:euratea la nastere. Greutatea nou-niscutului
se determini.
imediat dupi nastere sau imediat ce este posibil. Aceasra tre_
buie exprimati ci.t mai exact, in grame.
: -
ra nasterilor. Numi.rul na;terilor vii la 1 000 membri ai popu_
latiei.
I 'ta fertilitilii. Numirul nasterilor vii la 1000 de femei cu vir_
)re inrre l5 si 44 de ani.
I'rasrerea unui copil viu. Grmenul folosit pentru inregistrarea
unei nasteri in momentul in care nou-niscutul respiri spon_
tan, chiar la momentul nasterii sau imediat dupi sau mani_
festi orice alt semn de viagi ca de exemplu bitaia inimii sau
miscarea spontani si voluntari a mqchilor. Bitiile inimii sunt
distincte de contracEiile cardiace pasagere, iar respiraEiile sunt
diferite de eforturile respiratorii trecitoare sau de mici icnituri.
Prezentare generalA a obstetricii
Nasterea unui nou-niscut decedat sau mortalitatea fetali. Absenga
semnelor vitale la nasrere sau imediat dupi.
Mortalitatea neonatali precoce. Decesul unui nou_niscut viu in
primele 7 zile d:upit nasrere.
Mortalitatea neonatali tardivi. Decesul dupiT zile dar inainte
de 29 de zrle.
Rata fetilor nascuti mo4i sau rara deceselor fetale. Numirul nas-
terilor copiilor morgi la 1000 nou-niscu1i, inclusiv .r"r,.r""
copiilor vii si celor morgi/decedagi.
Rata mortalitigii neonatale. Numirul deceselor neonatale la
1000 de nasteri vii.
Rata_ mortalitigii perinatale. Numirul nou-niscuEilor decedagi
plus al deceselor neonatale la 1000 de nasteri totale.
Decesul infantil. Toate decesele nou-nas.ugilor vii de ia nasrere
pAni la virsta de l2 luni.
Rata mortalitiEii infantile. Numdrul deceselor infantile la 1000
de nasteri vii.
Greutate scizuti la nastere. Un nou-niscut a cirui greutare este
< 2500 g.
Greutate foarte scizuti la nastere. Un nou-niscut a cirui greu_
tare esre <1500 g.
Creutate extrem de scizuti la nastere. Un nou-niscut a cirui
greurare este < 1000 g.
Nou-niscut la termen. Un nou-niscut care se naste dupi 37
de siptimAni complete de gestagie sau pAni la 4Z ,eptamarri
complete de gestagie (intre 260 gi 294 zile). Colegiui Ameri-
can deObstetrici si Ginecologie (201 3b) si Societatea pentru
Medicini Maternali si Fetali aprobi si incurajeazi desemna_
rea unei vArste gestagionale specifice. Niscut la termen pre-
coce (early term) se referi la nou-niscugii veniEi pe lume je h
37 de siptimini complete pAni la 386/7 sdptimAni. Nou_nis_
cugi la termenen complet (fuli term) sunt cei venili pe lume
de la 39 de siptimAni complete Ia 406t7 de siptimAni. in
cele din urmi, nou-niscuEii la remern tardiv (late term) sunt
cei veni;i pe lume de la 4l de siptimAni complete Ia 416t7
de siptimini.
Nou-niscut prematur. tln nou-niscut venit pe lume inainte de
37 de siptimXni complete (ziua259).
Nou-niscut suprapurtat (posstterm). Un nou niscut venit pe
lume oric6.nd dupi completarea siptimAnii 42, incepand cu
zi:ua 295.
Avortul. Un {lt sau un embrion indepirtat sau eliminat din uter
in prima jumitate a perioadei de gestagie 20 de siptimdni
-
sau mai putin sau in absenEa unui criteriu corect de datare,
niscur cu greurarea < 5009.
^Intrerupereaprovocati a sarcinii. intreruperea intengionati a
unei sarcini intrauterine cu alt scop decAt acela de a aduce
pe lume un nou-niscut viu si care nu are ca rezultat nasterea
unui copil viu. Aceasti definifle exclude retenEia concepliei
dupi moarrea flrului.
Decesul matern de cauza directi. Decesul matern care rezulti
din complicagiile obstetricale ale sarcinii, travaliului sau com-
plicagii postnatale sau din intervengii, omisiuni, rraramente
incorecte, sau un lang de evenimente ca rezultat al unuia sau
mai multor factori. Un exemplu ar fi decesul maternal prin
pierderea de singe dupi. o rupturi uterini.
Decesul matern de cauzd,indirecti. Decesul maternal care nu este
rezultatul direct al unei cauze obstetricale. Decesul rezulti in
Prezentare genetala

urma unei boli pre-existente sau o boali dezvoltati in timpul fnSfLUt "t'2. Numarul total al sarcinil0r 5i tezultatele
sarcinii, travaliului sau postnatali, agravati de adaptarea fizi- in SUA in 2008
ologici a mamei la sarcini. Un exempiu este decesul maternal
d"to."t complicagiilor stenoza de valvi mitrali'
4.248.000 (6s)
Decesul non-maternal. Decesul mamei rezultat din cauze acci- Na5tett vtt
Avorturi induse 1.212.000 (18)
dentale sau incidentale, care nu au legi'turi cu sarcina' Un
Avortuti sPOntane 1.11S.ooo (17)
exempiu este decesul intr-un accident de mas'ini sau un can-
Toate satcinile 6.s78.000 (100)
cer concomitent.
Propo4ia mortalitiqii materne. Numirul deceselor materne care
Cf. Ventuta,2012.
iezulti in urma procesului reproductiv Ia 100'000 nasteri vii'
Mai des folosiqi dar mai puqin precisi sunt telmenii rata morta-
litilii materne sau rata decesului matern' Termenul proportie
(r"iio) .rt. mai precis pentru ci include in numiritor decesele terilor a scizut pentru grupurile etnice si rasiale majore' pen-
indiferent de rezuitatul sarcinii - de exemplu, nasterea copii- tru adolescente gi femeile necisitorite si pentru cele cu vArste
cuprinse intre 20 gi24 de ani. Pentru femeile mai in vArsti
de
lor vii, nasterea copiilor decedagi si sarcinile ectopice - in timp
neschimbati' fie a crescut
ce numitorul comun inciude numirul nasterilor vii' 30 de ani, tata nasterilor a fost fie
pugin. Practic jumitate dintre nou-nisculii din 2010 din
SUA
Mortalitatea asociati cu sarcina' Decesul unei femei' din orice
catszi. in timpul sarcinii sau in perioada imediat
urmitoare fort pop.rl"lii mir"toritar.: Spanioli - 25o/o, de culoare - 14%o
indiferent de ".r
de un an caiendaristic dupi terminarea sarcinii' si asiatici - 4% (FreY, 20 1 1 ).
durata sau de locagia sarcinii Numirul total al n4terilor si rezultatul acestora in 2008 este ari-
Mortalitatea in leglturi cu sarcina' Un deces asociat sarcinii
care tat in tabelul 1-2. Din totalul de 6'573'000 sarcini' majoritatea
rezulti din (1) complicalii ale sarcinii insigi, (2) lanpl de 650/o -s-au sfirsit cu nasteri vii. Dintre nasterile din SUA'
apro-
- (Mosher'
(3)
evenimente iniliate de sarcini care au dus la deces sau ximativ 37% sunt neplanificate la momentul concepgiei'
agravarea unei condilii care nu are leglturi cu sarcina prin 20 12). Este important de precizat ci proporgia per ansamblu a nag-

.i..,.1. fiziologice sau farmacologice ale sarcinii ;i care ulte- terilor neintenlionate nu a sci'zut semnificativ din 1982' Femeile

rior au cauzat decesul. nec'isitorite, femeile de culoare si cele cu mai pulini educalie sau
venit scizut au mai adesea salcini nedorite' Acestea fiind spuse'
dintre sarcinile rimase, in 2008, 35o/o aufost aproape egal impir-
sAR{lb{A iN Srnsslr I,N|TE Al"E AMsRlell trite intre avorturi induse sau
spontane' Informaflile legate de avor-
turile induse se bazeazi pe informaliile rezultate din supravegherea
lndicator! de sarcim6 CDC in 45 de colaborare cu date de la Institutul Gutt-
state in
lnformagii din diverse surse au fost utilizate pentru a avea o macher. Aceste informalii au fost coiectate incepind cs 1976'
privire generali a sarcinilor in SUA din primele doui decenii Daci totalul anual pentru perioada I976-2008 sunt inregistrate,
,..ol.rl.ri 21. Conform Centrelor pentru Controlul qi Pre- se poate estima ci. aproximativ 46.657 '000 femei din SUA au ales
"1. induse de cind a intrat in vigoare Legea avorturllor Roe
venirea bolilor, coeficientul de fertilitate in SUA in 2011 pri-
"rro.ttl.ri
vind femeile cu virsti cuprinsi intre 15 si 44 de ani a fost de u. r{arle (cap. 18, p.363). futfel, avorturile legalizate au fost ale-
63,2 nagterivii la 1000 de femei (Sutton, 20i1)' Dupi cum se gerea a mai mult de 46 milioane de femei Americane'
Dupi cum
vede in fig. 1 - l, acest coeficient a inceput si scadi incet in 1 990 discurem mai tarzitr. acesta reprezinta un argument puternic pen-

si acum a rcir.rt sub aceasti rati pentru nasterile inlocuitoare' tru accesul qor la planificare familiali.
indicind o scidere a populaEiei (Hamilton, 2012)' S-au inregis-
rrar 3,g milioane de nasteri in 2011, iar aceasti cifrii constituie qp
cel mai scizut coeficient de nasteri inregistrat vreodati Pentru
rryqlql qq qryF8lJ'RF lEI8!q4!4 .

SUA, de 12,7 pe 1000 membri ai populaliei' Coeficientul nas- Mortalitate PerinatalS

Avem un numir mare de indicii - citeva
140
,- in definiliile statistice esentiale descrise
mai sus - care sunt folosite ca etalon pen-
c)'" 120
tru rezultatele obstetrice qi perinatale pen-
bT
tsl
9to tru a evalua calitatea ingrijirii.
100
oq) Dupi cum am definit anterior, coefici-
entul mortalitilii perinatale include numi-
80
o6 rul nasterilor felilor deceda;i qi decesele
neonatale pe 1000 de nasteri. Cf. Rapoar-
z'= 60
telor Statistice Nalionale Vitale inregis-
trate de MacDorman si colab. (2012a)'
0
1935 1945 1955 1965 1975 coeficientul mortalitilii perinatale in 2006
Anul a lost de 10,5 pe i000 de nagteri (fig. l-2)'

20.l1 Au fost 25.972 decese fetale in gestalie de

H6URA 1.'! Rata fertilitatii in statele Unite, 1925-200a (dupa 5utton, )
 Prezentare generala a obstetricii

14

o
o-'= (5
,=-9
-c) E3'
(d-
10
58
Eq
50
=o'
-:= o8
ido
_c) E- .F
-o

,/ 1950 1960 '1970 1980 1990 2000

g
1990 1995 2000
! GURA 1-2 Rata deceselor perinatale: SUA, 1990_2006. perinotol
-Je moartea infantila sub v€rsta de 2g de zile 5i moartea fetala
. :20 de saptamani sau mai mult. (cf. MacDorman,2012a.
- :e siptimini sau mai mari. Decesele fetale la 2g de sdptimini
.- mai mult au scizur din 1990, in timp ce coeficientul la cele
- :- 20 si 27
de sipti.mXni a fost static (ffg. l-3). prin
comparagie,
'. iregistrat un total de 19.041 decese neonatale in 2005 _
':- -zenrend aproape 600/o din decesele perinatale fetale acesrea
din SUA.
- .--1. se vede ci decesele fetale au eclipsat decesele neonarale ca si
- -,a a mortaliti;ii perinatale.
Mortalitatea infantila
-:: inregistrat 6,1 decese infantile pe 1000 de nasteri vii in
- - i in comparagie cu 6,8 in 2001 (Hamilton, 2012). Cele
' :-uze importante pentru mortalitatea infantili _ malforma_
greutare scizuti la nastere si sindromul morlii
.:ongenitale,
-,rtile - sunt responsabile penrru aproape jumitate dintre
-::-se. Bebelusii nisculi la cea mai mici. vArsti gestagionald" si
- - :ea mai mici greutate cresc in mod substangial coeficientul
-: :roftalitare. De exemplu,55o/o dintre decesele infantile din
- i au fost printre cele 2 procente de bebelusi niscugi inainte
zoost FIGURA 1-4 Rata mortalitatii materne pentru SUA,
2006 1950-2003. (Dupa Berg, 2010; Hoyerr, 2007.)
de 32 de siptimani de gestagie. intr-adevir, procenajul
decese_
lor infantile relagionate la nasterile inainte & ,.r-.r, a crescur
de la 34,5o/o in 2000 la 3\,5o/o in 2005. Daci analizim dupi
greuratea la nasrere, doui treimi din decesele infantile fo.t lr.,
".,
rXndurile nou-niscugilor cu greurare foarte mici. la nastere.
Ne
intereseazi in mod special bebelusii niscugi cu greuratea <
500 g,
pentru care poare acum fi oferiti terapia intensivi neonatali. in
2001, au fost 6450 nou-niscugi cAnti.rind mai pugin de
500 g,
dar 85Vo dintre acesti nou-niscugi au decedat in timpul p.i-J-
Ior 28 de zile de viagi. Din cei 1044 bebelusi care au supravieluit
primelor 28 de zile de viagi, au fost 934 carc au triit cel pugin
I an. Astfel, doar 14o/o dintre nou-niscugii cintirind . iOO g
au supravieguit prunciei. Este foarte important faptul ci schelele
neurologice 9i de dezvoltare adversi sunt obisnuite printre supra_
vieEuitori (cap. 42, p. 832).
Cu mai mult de un deceniu in urmi, St. John si colab.
(2000) au esrimar un cost total de ingrijire a nou-ni.scugilor
in
SUA de $10,2 miliarde anual. Aproape 600/o din aceste cheltu_
ieli sunt atribuite nasterilor inainte de termen, inainte de 37 d,e
siptimAni gi l2o/o sunt cheltuite penrru nou-niscugi intre 24 si
25 de siptimlni.
-.$9t :rr

^N"'""
i= 12,4 cP' ^a9cr
"ra'*".."t"
:.
-U
.\ --ll-Lq r.d
:o 10,2
> 28 sdptamAni
:f
c
^O)
=L c)
()
o
-E- IL
:-_l
-J

:.-

990 1 995 2000 2005 |

2006 Catvela. deecselor lenaie cle sareini

;IGURA 1.3 Rata mortalitatii infantile in functie de varsta de tl6URA 1-5 Cele mai frecvente 6 cauze de mortalitate materna
:: atie: suA, 1990-2006. (cf. MacDorman, 2012a.) pentru SUA, 1998-2005 (Cf Berg, 2010.)