nullumiri colegelor mele

'sing la $coala sanitard AUTORI:

,, Virginia Popa gi luliana
ltenld la restructurarea gi
,lursing.
Lucrelia Titirci
LUCRETTA TtflRCA MARTA ZAMFTR
GHERGHINICA GAL MARIUCA IVAN
MONICA SEUCHEA MARIANA ARDELEANU
ELENA DOROBANTU MARIA PESEK
GEoRGETA BALiA

TEHIIIICI DE EVAIUARE
,l

ete de asistenfii medicali

tt illlcnlilRt AC0RDATE
ica Gal, .... - 2018. -
DE AStSTElUTlr MEDICAU

GHID OTT,TURS|NG

MIHAILIDE Coordonator lucrare

ITRENCO
LUCRETIA
, TITIRCA
rctu
MITREAN

'AcinegreRl,tu
IrLA
i
1-23,
l.l,7Ca rtea
T MedicaL5
 4

rmiers: un modeb centrd sur les

tilt, 1984
ertoire des diagnostics infirm iers
'-Hill
tre medii, Editura Medicald,
Cuprins
1978
ofessional Nu rsing Practice, New PARTEA l- Actualizarea procesului de nursing

rul Reg. OMS Scurt istoric al ingrijiritor de sdnitate - GHERGHTNTCA GAL,

i, Editura lnfo-Team, 1995. MONTCASEUCHEA ..........7
rgogice,Canada, 1990, Nursing - -Procesulde nursing ........12
-Etapeleprocesuluidenursing .......1S
rl Nurs;ing, W. B. Saunders Co., -Aprecierea ... ..........16
- Diagnosticul de nursing . . . .

rpany, 1986 -Planificarea.... .........27

in nursing, Butherworth, 1gg5 -lmplementarea. .........g4
ication to Clinical Practice, J. B. -Evaluarea ........37
PARTEAAII-A-Tehnici
;s. A step by step guide, J. B.
Puncfiile-generalitdli-ELENADOROBANTU .........41
- Punctia venoasd
-Puncliaarteriard ...:::::..::.:.:...::.: .....lt
-PuncJiapleurald .....4g
-Punctiaabdominali(Paracenteza) .........53
-Puncliapericardicd .........57
-Puncliarahidiand ....60
-Puncliaarticulard ....63
-Puncliaosoasd ......66
-Puncliavezicii urinare .......69
- Punclia fundului de sac Douglas . . . . .72
-Puncliilebiopsice ....74
Recoltarea produselor biologice 9i patologice -
GEORGETA BALTA, MARIA ZAMFIR . . . .77
-Generalitdti .... .....77
-RecoltareasAngelui .........7g
-Recoltareaexsudatuluifaringian .....gg
- Recoltarea secretiei nazale, otice 9i oculare ... .. . ..g1
-Recoltareasputei ....g2
253
 *Recoltareaurinei ..,..93
-Recoltareavirsaturilor.... ........g5
*Recoltareamateriilorfecale .........96
-Recoltarealichidului cefalorahidian .... .....9g
-RecoltareasecreJiilorpurulenie ......99
-Recsltareasecreliilorvaginale ......101
$mndaje, spdlaturi, ctisme - GEORGETA BALTA, MARTA ZAMFTR .103
- Generalitali .103
- Tipuri de sonde .104
* Sondajul gastric .108
- lntroducerea sondei Blakemore .111
- Sondajul duodenal .112
- Sondajul vezical .1 '16
- Sondajul traheo-bronsic .120
- Spdldtura oculard .122
- SpdlAtura auriculara .124
- SpAlAtura gastrrca .125
- Spildtura vezicii urinare .127
- Spdlitura vaginala .129
- Clisme .130
- CIisme evacuatoare .132
- Clisma terapeuticd .133
- lntroducerea tubului de gaze .135

Aaisnlnistrarea medicannentelor-ELENA DOROBANTU . ... . . .136

-Generalitili .... ...136
-AdministrareamedicamentelorpecaleoralA . ......13g
- Administrarea medicamentelor pe cale rectald . . . . . .140
-Administrarea medicamentelorpe cale respiratorie . . . . . . . .141
- - Administrarea medicamentelor pe suprafaJa tegumentelor
'- . . . . . . . . .143
Administrarea rnedicamentelor pe suprafala mucoaselor . . . .j44
-Admintstrarea medicamentelor pe cale parenterald ... .. ...14g
- Particularitili de administrare a unor grupe de medicamente
. , . . .159

Seterminareagrupelorsanguine-MAR|APESEK ......j7O
Transfuzia de sAnge - MARIA ZAMFTR . . .180

Fregdrirea p.reoperatorie - ruARtucA tvAN, MAR|ANA ARDELEANU . . .185

$upravegherea postoperatorie si ingrijirire acordate pacienliror

operali- MARIUCA tvAN, MARTANA AhDELEANU . . . . .193
254
 -r.:ffiu.

.93 Pregdtirea pacientului pentru explordri radiologice -

.95 GEORGETABALTA ....206
.96 - Pregitirea pacientului pentru explorarea radiologici a sistemului
.98 osteo-articular .....207
.99
- Pregitirea pacientului pentru explorarea radiologicd a organelor
.101 toracice ....208
- Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicA
., MARIA ZAMFIR . . .103 gastro-intestinald. ........210
.103
.104
- Pregdtirea pacientului pentru examenul radiologic al colonului . . . . . .212

.108 - Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicd a colecistului

.111
9i cdilorbiliare .....214
.112 - Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicd a aparatului
.1 16
renal ......217
.120 - Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologici a aparatului
.122 cardiovascular... ........222
.124 - Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicd a sistemului
.125 nervoscentral ......223
.127 - Pregdtirea pacientului pentru explorarea cu izotopi radioactivi . . . . . .224

Pregdtirea pacientului pentru explordri endoscopice-

GEORGETABALTA, LUCRETTATTTTRCA .....226
-Pregdtireapacientuluipentrubronhoscopie ... .....226
" ' ' " ' '135 -Pregdtireapacientului pentruesofagoscopie ... ....230
BANTU .136
- Pregdtirea pacientului pentru gastroscopie . . .232

136 - Pregdtirea pacientului pentru endoscopie rectosigmoidiand . . . . . . . .235

......138 -Pregdtireapacientuluipentrucolonoscopie ... .....238
1e..,. ........140 -Pregdtireapacientuluipentrucistoscopie :.... ....239
ratorie ........141 - Pregdtirea pacientului pentru colposcopie . . .243
tegumentelor . . . . . . .. 143 - Pregitirea pacientului pentru pleuroscopie . . .245
mucoaselor ....144 - Pregitirea pacientului pentru laparoscopie . . .247
rterali ........149
le medicamente -. . . . . . .159 Bibliografie ......251
:K... ...170

........180
1IANAARDELEANU ...185

'date pacienfilor
,lU .....193
 scurt istoric al ingrijirilor de sdndtate
Teama de board gi de moarte, promovarea stirii de
sdndtate 9i prevenirea
imbolndvirilor sunt dintotdeauna in atenlia oamenitor. in
profesia de
".".t.ontext,
asistentd medicald - sub diferitele ei denumiri, ndscutd dintr-o
inifiativd particulard
de inspiratie caritabild -, s-a de_zvoltat prin ea insdgi. Masura
diumutui parcurs trece
prin trecut, ca o privire aruncatd in urmd, care insfira
rn"rrrtin"int". Nimic nu este
imuabil, mai ales in aceastd profesie cu o atat de largd
irpricatie sociard, pentru cd
ingrijirile de sdndtate sunt o componentd esenliatd Joci"tatii"iie
evolueazd o datd
cu ea. "
Vom puncta pe scurt momentele mai impor-tante din
acest trecut.

1. Practici de ingrijire in civirizaliire antichitdlii

o originea ingrijirilor de sdndtate, ca funclie, se confundd cu cea a istoriei

medicinii;
r mitul genezei- Biblia 9i prescriptiile de interes igienic ai medical;
o practici magico-rerigioase : animismu r, trepanaliire craniene
;
o medicina sacerdotald si divinitdli medicale in civilizaliile: sumeriand,
indiand,
chinezd, iudaicd, greco-romand;
*
de notat faptul cd medicul hindus Tsharaka, care a trdit in primul
secol al erei
cregtine si a fixat in scris tradilia medicald indiand, relateazi pentru
prima datd
in istoria medicinii despre calitSfile, funcfiile inoatoiiiire a;utorurui
si medicului,
pe care gAndirea noastrd modernd asimileazd cu Lsistentul
il medical
generalist: ,,om cu sange rece, viguros, amabir
in purtarei sa, nebarfind pe
nimeni, atent ra nevoire bornavurui, urmand ., iiri.t"t"
instructiunire medicurui; cunoagte compozitia gi prepararea9i
neobosit
droguriror;
inteligent, devotat bornavurui, avAnci oeprinoerea
distinge prin curdlenia mAinilor lui 9i prip
irrit"n,"' corpurui; se
l-a angajat; dotat.cu inteligenfd 9i indemAnai",
Al,j;" persoana care
"tusur.ntrl
in.rinut-.pre bundtate 9i apt
pentru orice serviciu pe care bolnavul il soliciti;
spirit oescfris si expert in
prepararea alimentelor; familiarizat cu masajul
9i friciiunile, in a face paiul
mobiliza bornavur; competent in a doza r"oi."r"nie;'intotoeauna 9i a
gata,
 rdbddtor gi obignuit a veghea pe cei in suferintd; niciodatd rdu intenlionat la
orice solicitare fie a medicului, fie a bolnavului.
o tdmdduitori, vraci, bdrbieri, spiteri.

2. Caritate 9i ingrijiri in timpurite medievale

Din antichitatea precregtinA pAnd la sfArgitul secolului XIX ingrijirile de sdndtate

au fost asigurate de persoane benevole, care aparfineau comunitdlilor religioase 9i
a cAror bundvointd 9i devotament suplineau competenfa tehnicd:
-
o 390 d. Ch. la Roma primul spital fondat de Fabiola, prima infirmierA a
timpurilor cregtine;
o gcoala din Salerno (ltalia) aproximativ 1050 d. Ch. moaga Trotula,despre
-
bolile femeilor inainte, in timpul 9i dup6 facere";
o Ordinul Diaconeselor 9i serviciile de sdndtate comunitard: a hrdni pe cei
fldmAnzi 9i insetati, a imbrdca pe cei despuiali, a adiposti pe cei fAri addpost,
vizitarea celor inchigi, ingrijirea bolnavilor 9i inmormAntarea morliloti
o ordine spitalicegti dupd cruciade: cavalerii Sf. loan din lerusalim; Ordinul
Benedictin;
o Sf. Vincent de Paul (1576-1660) - Franla, organizator 9i reformator al caritilii
9i ,,fiicele caritdlii" (1663), primele gcoli cu caracter semireligios pentru formarea
personalului de ingrijire a bolnavilor;
o Elisabeth Fry (1780-1845) iniliatoarea reformei de asistenfd sociald in
-
Anglia: lnstitutul de Nursing Sisters la Bishopsgate;
o Frederika Miinster-Fliedner, initiatoare, formatoare gi promotoare a
nursingului in gcoala.patronatd de Ordinul Diaconeselor din Keiserwerth, 1836.

3. inceputul ingrijirilor moderne

La inceputul secolului XlX, vocalia de asistenti se degajeazd treptat de
specificul caritabil, exprimAndu-se progresiv prin caracterul de veritabild profesiune,
care ii conferd numeroase drepturi laice, rimAnAnd insA intotdeauna incircatd de
indatoriri morale:
o Florence Nightingale (1820-1910) - intemeietoarea ingrijirilor moderne 9i a
principiilor umanitare regdsite 9i in organizarea 9i funclionarea Crucii Rogii.
*
formatoarea gi organizatoarea primei gcoli laice de ingrijiri o.n lume, 1860, pe
ldngd Spitalul St. Thomas din Londra;
**
in amintirea principiilor morale pe care le-a practicat 9i invdlat, succesoarele
sale instaureazd prestarea unui jurimAnt solemn, cunoscut 9i depus gi astdzi
in unele gcoli sub denumirea de ,jurdmdntul Florencei Nightingale": ,,md
angajez solemn in fala lui Dumnezeu 9i in prezenla acestei adundri sd duc o
via!6 integri Si sd-mi indeplinesc indatoririle profesionale; md voi abline de la
orice practicd delictual5 9i nu voi administra nici un remediu vitdmdtor; voi
face totul pentru a cregte nivelul profesiunii mele givoi pdstra discrelie totald
asupra lucrurilor 9i faptelor ce-mi vor fi mirturisite, 9i a secretelor de familie

n1i; niciodatd rdu intentionat la
i.
lievale
plului XIX ingrijirile de sdndtate
ineau comunitdlilor religioase gi
tenla tehnica:
de Fabiola, prima infirmierd a
C. Ch. - moaga Trotula ,despre
de comunitard: a hrdni Pe cei
r addposti pe cei fdrd adipost,
Entarea morlilor;
Sil. loan din lerusalim; Ordinul
Fnizator 9i reformator al caritdlii
rr semireligios pentru formarea
rformei de asistenli sociali in
formatoare 9i promotoare a
selor din Keiserwerth, 1836.
tenE se degajeazd trePtat de
racterul de veritabild profesiune,
d insd intotdeauna incdrcat6 de
ietoarea ingrijirilor moderne 9i a
un4ionarea Crucii Rogii.
ice de ingrijiric.n lume, 1860, Pe
rracticat gi invdfat, succesoarele
lernn, cunoscut 9i depus gi astizi
rful Florencei Nightingale": ,,md
rezenla acestei adundri sd duc o
profesionale; md voi abtine de la
r nici un remediu vdtdmitor; voi
mele givoi pdstra discrelie totald
turisite, gi a secretelor de familie
pe care practica profesionald mi le va face cunoscute; voi ajuta cat pot mai
bine medicul in munca sa gi md voi devot'a binelui celor ce-mi vor fi ldsali in
grijd".
o Edith Cavell (1866-1915) - organizatoarea primei gcoli moderne de ingrijiri in
Belgia, dupd modelul Florence Nightingale;
o 1BB9 - ia fiinld la Londra, Consiliul lnternalional al Asistenlilor (l.C.N.), care
organizeazd conferinte 9i congrese o datd la patru ani;
o Virginia Henderson (1897-1996) - creatoarea primei teorii gtiinlifice a
nevoilor de ingrijire a omului sdndtos 9i bolnav, cunoscutd ca teoria celor 14 nevoi
fundamentale ale omului (1952);
o 1988, Conferinta de la Viena stabilegte cd misiunea asistentei este de a ajuta
oamenii si-9i determine 9i si-9i atingd propriul potenlialde sdndtate atAt prin modul
de a trdi, cAt Si la locul de munci.
4. ingrijirile de sdndtate in lara noastre
o medicina dacic6, Zamolxis -,,sd vindecdm trupul o datd cu sufletul,,;
o temple ale zeilor vindecdtori: Esculap, Hygeia;
o practica medicinii populare: valori spirituale, boald, vrdji, descAntece,
superstifii, vraci, birbieri;
o ldcaguritdmdduitoare: bolnife, ospicii, medicina cu caracter mistic, religios pe
lAngd mAndstiri;
o 1292, primul azil-spital la Sibiu, intemeiat de Cavalerii Cruciferi;
o spitale-azil la Bistrila, RAgnov, codlea, drept ldcaguri de addpost 9i ocrotire
pentru cazuri sociale: izolarea bolnavilor contagiogi, ciumali, leprogi sau bolnavi
mintali;
. 1842, gcoala de micd chirurgie pe lAngd Spitalul Collea (Bucuregti) a
dr. Nicolae Kretzulescu, unificatd in 1855 cu gcoala de felceri civili a dr. Carol Davila;
o 1859, lagi, gcoala companiei sanitarilor organizatd de dr. losif Czihoc ai
formarea subchirurgilor, felcerilor 9i agenlilor sanitari;
o 1879, Bucuregti, gcoala surorilor de caritate dupd modelul Fliender, iniliatd de
dr. C. Severeanu;
o 1873, Oradea, gcoala de moage;
o 1901 , la Bucuregti are loc congresul de constituire al Societ6lii corpului sanitar
din RomAnia, pregedinte -subchirurgul c. Panaitescu, pregedintele publicafiei
,,Monitorul sanitar";
o 1906, la Bucuregti - congresul ,,Asocialiei Generale a corpului sanitar.'din
RomAnia;
o 1919, la Cluj se deschide gcoala de surori de ocrotire condusd de Lucia
Bologa Pugcariu, la initiativa prof. dr. luliu Halieganu;
o 1929, la lagise organizeazd lnstitutulde Suroride Ocrotire (cu durata de trei
ani), condus de Eugenia Popa;
r 1936, are loc, la Cluj, Congresul General al Surorilor de Ocrotire din RomAnia;
 . 1949, la Bucuregti se organizeazd sindicatele sanitare in cadrul cdrora
activeazd Si societAlile sanitare ale personalului medical-sanitar;
a 1952-1974, Bucuregti - apare revista ,,Munca sanitard-';
o 1962, Bucuregti - organizarea Uniunii Societdtilor de gtiinte Medicale
(U.S.S.M.) cu o secliune de cadre medii, care urmdregte cu precddere:
*
cunoagterea problemelor prioritare ale asistenlei medicale 9i a metodologiei
optime de prevenire, depistare, ingrijire gi recuperare precoce gi eficienti;
** imbundtdlirea comportamentului etic
ai profesional in scopul cregterii
responsabilitdlii Si gradului de congtiinld;
o 1988 - Conferinla de la Viena, prima conferinfi europeanA dedicatd
?ngrijirilor, la care a participat 9i o delegatie din tara noastrA cu o lucrare preg6titi de
un colectiv de asistente din Sibiu 9i suslinuti de Marliese Herbert, asistenta gefd a
Spitalului Judelean Sibiu;
r 1990, Bucuregti - reorganizarea U.S.S.M. secfiunea cadre medii, sub
denumirea de Asocialia NationalA a Asistentilor Medicali (pregedintd Gabriela
Bocec) gi aderarea la l.C.N.;
, o 1990 - constituirea Sindicatului SANITAS;
o 1992, Bucuregti - prima Conferinli Nalionald privind Educalia in Nursing, cu
sprijinul OMS;
r 1993, Bucuregti - editarea publicafiei ,,Jurnal de nursing" 9i a volumului
,,Principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavului" ale Virginiei Henderson;
o 1997, Delphi - intAlnirea anuald a Comitetului permanent al nurselor din
Regiunea Europeani 9i a grupurilor de interes profesional, la care a participat, din
Roftrania, Gabriela fioce6 9i Geta Mdrza, pregedinta Asocialiei Nalionale a
Asistenfilor Medicali gi, respectiv, membrd a comitetului director.

Paralel cu evolulia ingrijirilor de sdndtate, asistentele au intreprins studii

teoretice asupra naturii practicii lor 9i a obiectivelor funcliilor ce le au in societate.
Procesul de ingrijire ca metodologie proprie a nursingului a fost conceput in
1953, cAnd a fost definit gi termenul de diagnostic de ingrijire, creat ca o etapd
necesarfl a procesului. Dupi 1970, studiul nursingului ca Stiinld a ingrijirilor s-a
extins in Europa de Vest datoritd elortului conjugat al nurselor din SUA, Anglia 9i a
asistentelor din Franla 9i Canada, care au perseverat in activitatea lor, pentru
identificarea funcliilor lor, pentru clarificarea gi definirea locului 9i rolurilor lor in
echipa de ingrijire. Drept urmare, in mai 1972,|a Consiliul Europei, profesionistele
ingrijirilor au fost definite ca ,,persoane care au fost gcolarizate 9i au obtinut o
diplomd recunoscutA de statul lor, care au dreptul sd asiste -omul sdndtog .Sj.se
ingrijeascdL omul bolnav". Definilia a fost acceptati 9i insugiti la cel de-al V-lea
Raport al Comitetului OMS.
FundamentAnd ca pe o disciplind aparte ingrijirile de sdndtate, Florence
Nightingale a suslinut cA ,,pentru profesionigtii ei se cere o pregdtire distinctd a
medicului". Urmagele ei au dovedit acest lucru prin cercetarea 9i crearea unor
modele conceptuale, care lurnizeaz| cunogtintele necesare ameliordrii practicii,
diferite de ale medicului, psiholo$ului sau asistentei sociale. Enumerdm cAteva
drntre aceste personalitdli:

10

rtele sanitare in cadrul cdrora
dical-sanitar;
a sanitard'';
ocietdlilor de $tiinle Medicale
iregte cu precddere:
rntei medicale 9i a metodologiei
;uperare precoce gi eficientd;
lrofesional in scopul cregterii
conferinld europeand dedicatd
noastri cu o lucrare pregAtitdLde
arliese Herbert, asistenta gefd a
L secliunea cadre medii, sub
Medicali (pregedintd Gabriela
i privind Educatia in Nursing, cu
nal de nursing" 9i a volumului
r Virginiei Henderson;
tului permanent al nurselor din
fesional, la care a participat, din
gedinta Asocialiei Nalionale a
rtuluidirector.
asistentele au intreprins studii
functiilor ce le au in societate.
r nursingului a fost conceput in
rc de ingrijire, creat ca o etapd
rgului ca Stiinli a ingrijirilor s-a
:al nurselor din SUA, Anglia 9i a
everat in activitatea lor, pentru
efinirea locului 9i rolurilor lor in
lonsiliul Europei, profesionistele
fost gcolarizate 9i au obtinut o
.rl sd asiste omul sdndtos Si sd
.iA 9i insugiti la cel de-al V-lea
ngrijirile de sindtate, Florence
se cere o pregdtire distinctd a
prin cercetarea 9i crearea unor
e necesare ameliordrii practicii,
,ntei sociale. Enumerdm cAteva
-escry*
r Hildegard Peplau, doctor in psihologie 9i nursing psihiatric (1947), a facititat
introducerea programului de nursing in Belgia (rssz); pregedintd a Asocialiei
Nurselor din America; profesor emerit al Universitdlii Ruigers
tbunt.
r Faye Abdellah, director al Serviciilor de Sdndtate Publicd din Washington gi
profesor de nursing la Universitatea Columbia, New York (1960),
a identificat 21 de
probleme de ingrijire pe care le cuprinde in patru domenii: confort, igiend
9i
sigurantd, echilibrul fiziologic, factori psihologici 9i factori socio-comunitari.
r Ernestine Wiedenbach, master in Sdndtate publicd la Universitatea
columbia - New York 9i profesor emerit la universitatea yale (1964).
r Martha Rogers, master ?n sdndtate publica, doctor in'educalie 9i profesor
emerit al universitdlii columbia - New york (1970), considerd fiinla umand drept
un
cdmp de energie care coexistd cu Universul; scopul ingrijirilor este de a mentine
9i
promova sdndtatea, a preveni boala, a ingriji bolnavii a supraveghea readapiarea.
9i
r Betty Neuman, master in Sdndtate psihiatrici gi doctor in Senetate publicd
la Universitatea din Los Angeles (1972), concepe individul ca un ansamblu de
factori, care funclioneaz6. precum un sistem deschis; scopul ingrijirilor este
de a
ajuta jndividul, familiile gi grupurile de indivizi sd atingd starei de bine
9i sd o
mentind la un nivel optim.
r callista Roy, pregedinta Departamentului de Nursing la cclegiul saint-Mary
t
din Los Angeles 9i fellow al Academiei Americane de Nursing
{1976), susline cd
ingrijirile au scopul de a identifica tipurile de exigenfe ale mediuluiintern
9i extern al
individului 9i sA-l ajute sd se adapteze acestora.
lntr-o formd general5, practica asistentei medicale se poate defini ca o relafie
de ajutor 9i ingrijire dinamici, in care asistenta ajutd pacientul sd oblina sd
si
menJind cea mai bund stare de sandtate posibild. pentru a atinge acest scop,
asistenta aplicd in procesul de ingrijire, cunogtinle 9i competenle ce caract erizeazA
profesia sa, precizate intr-unul din modelele conceptuale. Normele stabilite prin
asocialiile profesionale lurnizeazd linii de conduiti pentru o practicd competentd de
securitate 9i profesionalism.
studiind mesajele antichitdlii, ajunse pand in zilele noastre, observdm
perenitatea exigenlei morale in exerciliul profesiunii, complementul nedisociat al
formdrii tehnice a celor care exercitd arta de ingrijire a pacientului
9i a pdstrdrii
sdnAtdlii omului. Diferitele aspiratii cdrora oamenii le-au atribuit valoare morala au
impregnat 9i fasonat, putin :ate pulin, mogtenirea armonios sintetizatd a marilor
curente spirituale: iubirea binelui, respectul persoanei mogtenire de la gandirea
-
greacA; respectul vietii, cultul legii sacre izvorAte din gAndirea iudaicd; mdrelia
ordinii publice, forla solidaritdlii inspirate de romani 9i iubirea aproapelui, umilinfa,
mila, sacrificiul ca baze esenliale ale cregtinismului.
Din aceastd sursd comuni, de unde rezulti, traversand orice lucru etern,
respectul viefii si al persoanei umane, s-a desprins in afara principiiloi
fundamentale, perceptele morale particulare ale membiilor echipei de ingrijire.
Degi
responsabilitiJile lor tehnice 9i morale se exercitA la diferite niveluri, deontologia
rdmAne garantul comun al caracterului relafiilor intre asistentd, medic, bolnav.
11
 Procesul de nursing
> EVOLUTTA PROCESULUT DE NURSTNG
> DEFtNtTtE - CARACTERtSTtCt
> AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING
> ABTL|TATI NECESARE UTTLTZARil PROCESULUT DE NURSTNG
> cuNo$TrNTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURS|NG
> ACTTVTTAI DESFA$URATE DE ASISTENTA iN CADRUL PROCESULUI
DE NURSING

Evolutia procesului de nursing

De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat sub influenta schimbdrilor
sociale, ajungAnd sd devini, in prezent, o metsdi gtiintificd de lucru a asistentei
medicale.
Dacd la inceput asistenta desfdgura activitdti care se bazau numai pe
prescrierile medicului, ulterior, practica nursingului s-a dezvoltat independent,
devenind maicomplexd.
Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica acestuia, activitatea fiind
orientatA spre ingrijiri individualizate de rezolvare a problemelor pacientului. Aceastd
activitate presupune luarea'deciziilor, asumarea responsabilitdtii interven!iilor
efectuate 9i controlul actiunilor.
Termenul de proces de nursing a fost utilizat pentru prima dati de Hall, in 1955.
Hall definegte trei etape ale procesului 9i anume: observarea, acordarea ajutorului
9i validarea; stabilegte ci pacientul, familia 9i asistenta analizeazh 9i rezolvi
impreund problemele pacientului.
Printre cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursing
amintim:
r F. R. Kreuer, 1957 - definegte trei etape ale procesului: coordonarea,
planificarea 9i evaluarea ingrijirilor; considerd necesari implicarea familiei 9i a
personalului auxiliar in acordarea ingrijirilor pentru cregterea calitativi a acestora.
r D. Johnson, 1959 - considerd cd procesul de nursing consti in aprecierea
situatiei, luarea deciziilor, implementarea acliunilor menite si rezolve problernele de
evaluare.
r Wiedenbach, 1963 = descrie 9i el trei etape in nursing: observarea,
acordarea ajutorului, validarea; face referiri la obligatia profesionald a asistentei, la
natura demersului ei, la scopul principal al acliunilor inlreprinse 9i la necesitatea
luArii in considerare a tuturor factorilor implicafi intr-o situalie.
r D. Bloch, 1974 - identificd cinci etape ale procesului de nursing: colectarea'
datelor, definirea problemei, planificarea 9i implementarea interventiilor, evaluarea
acestora.

12
lrslng
ILUI DE NURSING
iUL DE NURSING
T iru CNONUL PROCESULUI
/oluat sub influenla schimbirilor
6 Stiinlilicd de lucru a asistentei
itifi care se bazau numai pe
.llui s-a dezvoltat independent,
lractica acestuia, activitatea fiind
problemelor pacientului. Aceasti
:a responsabiliteili intervenliilor
entru prima dati de Hall, in 1955.
observarea, acordarea ajutorului
asistenta analizeaz| 9i rezolvd
aroltarea procesului de nursing
re ale procesului: coordonarea,
ecesard implicarea familiei 9i a
cregterea calitativi a acestora.
de nursing consti in aprecierea
rnenite sd rezolve problemele de
etape in nursing: observarea,
ga$a profesionali a asistentei, la
rilor intreprinse gi la necesitatea
r-o situalie.
orocesului de nursing: colectarea
nentarea intervenliilor, evaluarea
r K. Gebbie 9i M. A. Levin, 197s iniliazi o conferinJi nalionald in vederea
-
clasificdrii diagnosticului de nursing; identificd cinci etape ale procesului da nursing
9i anume: aprecierea, diagnosticul, planificarea, intervenliile, evaluarea.
r s. c. Roy, 1976 - propune gase etape: aprecierea comportamentului
pacientului 9i a influenlei factorilor, identificarea problemei, obiective, intervenlii
9i
evaluare; pledeazd pentru utilizarea termenului de diagnostic de nursing
ln anul 1982, National Council of State Boards of Nursing, la propunerea fdcutd
de Yura 9i walsh, Mundinger 9i Jauron, Litile 9i carnevali, Bloch 9i Roy (carlson,
Craft & Mc Guire, 1982);definegte gidescrie cinci etape ale procesuluide'nursing.
Acestea sunt: aprecierea, analiza, planificarea, implementarea 9i evaluarea. i=n
acest context, analiza este utilizati pentru a descrie o activitate de elaborare a
diagnosticului de nursing.
Def inilie - caracteristici
Procesul de nursing este un proces organizal gi planificat, o metodd ralional6
de planificare 9i promovare a intervenliilor individualizate in scopul oblinerii unei mai
bune stdri de sindtate pentru individ, familie, comunitate.
Fiind centrat pe pacient, el reprezintd o metodd gtiinfificd de rezolvare a
problemelor actuale 9i potentiale ale acestuia in funclie de nevoile sale bio-
fiziologice, psihologice, socio-culturale 9i spirituale.
Deoarece pacientul este o entitate bine definiti, aflat in situafii variate, iar
actiunile asistentei sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic, in
fiecare etapi putAnd obtine noi date despre pacient.
Toate etapele procesului de nursing sunt in inter-relafie ceea ce-l face sd fie un
sistem ciclic. Asistenta are responsabilitatea fiecdrei etape.
Procesul de nursing este transformat in actiune prin utilizarea planului de
nursing. Acesta este un document scris, ce sumarizeazi etapele procesului de
nursing 9i cu ajutorul cdruia se transmit fiecirei asistente date referitoare la pacient
9i la intervenliile efectuate. lndiferent de terminologia utilizatd pentru planul de
nursing, acesta trebuie si cuprindd: diagnostic de nursing, obiective, intervenlii 9i
evaluare. Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a informaliilor
pentru toate persoanele implicate in ingrijirea pacientului, o documentalie
referitoare la interventiile planificate pentru pacient.
Avantajele procesului de nursing
Pentru asistentd:
- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;
- evidenliazd legalitatea actiunilor;
- cregte profesionalismul;
* cregte responsabilitatea;
- dd satisfacfie muncii.
13
 Pentru pacient:
- beneficiazd de ingrijiri de calitate in funclie de nevoi;
- are asigurati continuitatea ingrijirilor -planul fiind accesibil echipei de
sdndtate care are nevoie de un reper de informalii pentru fiecare problemi;
- determind pacientul sh participe la ingrijiri 9i sd se preocupe de oblinerea unei
mai bune stdri de sdndtate.

Abilitali necesare utilizdrii procesului de nursing

- cunoagterea etapelor procesului de nursing;
* conducerea unui interviu in vederea obtinerii de date pertinente;
- observarea sistematicd a pacientului;
- utilizarea comunicdrii verbale gi nonverbale;
- capacitatea de a stabili o relalie terapeuticd;
- capacitatea de organizare a informaliilor oblinute;
- capacitatea de decizie;
- competenld 9i profesionalism in efectuarea intervenliilor;
- cunoagterea principiilor de bazd pentru fiecare interventie planificatd.

Gunogtinle necesare pentru procesul de nursing

- nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale 9i spirituale ale individului;

- etiologia diferitelor probleme;
- semnele caracterisiice problemelor de sinitate;
- factorii de risc pentru problemele potenliale;
- valorile normale ale parametrilor de.sdnitate;
- resursele pentru implementarea strategiilor de nursing;
- tehnicile de nursing - aparaturd 9i instrumentar utilizat, mod de efectuare,
accidente;
- criteriile de evaluare;
dreptu rile pacientului.

Activitdli desfdgurate de asistentd in cadrul procesului

de nursing

- colectarea nformaliilor;
i

- verificarea datelor;
- stabilirea profilului pacientului ;

- nterpretarea datelor;
i

- elaborarea diagnosticului de nursing;

- stabili rea priorititilor;
- stabilirea obiectivelor;
* selectarea strategiilor de nursing;
- intocmirea planului de nursing;
14

le nevoi;
lanul fiind accesibil echipei de
pentru liecare problemi;
;d se preocupe de oblinerea unei
- linigtirea pacientului 9i acordarea suportului psihic;
- efectuarea interventiilor autonome 9i delegate;
- aprecierea rdspunsului pacientului la interventiile efectuate;
- compararea rdspunsului cu criteriile de evaluare;
- reanalizarea 9i modificarea planului de nursing.

ri de nursing
Etapele procesului de nursing
ide date pertinente;
I. APRECIERE
II. DIAGNOSTIC
inute; III. PLANIFICARE
IV. IMPLEMENTARE
intervenliilor; V. EVALUARE
re intervenlie planificatd.

ul de nursing [4ED,u irvcoru.luRAroR

Iturale 9i spirituale ale individului;

tate;

de nursing;
rentar utilizat, mod de efectuare,

rti

j
?n cadrul procesului

Fig. 1 : Pacientul 9i procesulde nursing

15
 l. Aprecierea
. COLECTAREA DATELOR
<} VALIDAREA DATELOR
. ORGANIZAREA DATELOR
. sTABTLTREA pRoFTLULUT DE sANArnrE

Aprecierea este prima etap6 a procesului de nursing gi constd in colectarea,

validarea 9i organizarea datelor.
Toate deciziile 9i interventiile de nursing se bazeazi pe informatiile oblinute in
aceastd etap6, motiv pentru care este consideratA foarte importantd.
Colectarea datelor incepe o dati cu primul contact al pacientului cu un serviciu
de sin6tate 9i se continud pe toati perioada acorddriiingrijirilor. Scopul obfinerii de
date este stabilirea unui profil de sinAtate al pacientului, care va constitui baza
planului de nursing individualizat
lnformafiile culese trebuie si fie complete, concise, neinterpretabile. Ele vor fi
consemnate succint, in termeni gtiintifici.
Datele inexacte, incomplete 9i inadecvate vor face dific,ili identificarea
problemelor de sinitate gi antreneazi un diagnostic de nursing inadecvat, inexact
(fis. 2).

- nu se culeg informafii pertinente intr-o situalie precisd

ffi - asistenta
este dezorganizati
#* asistenta este incapabilS sA utilizeze tehnici specifice
t

$-asistenta neglijeazd obtinerea de date aditionale

$
tr,-
pentru clarificarea unor aspecte
emite ipoteze fArd, a verifica informaliile

raporteazd

'
Fig.2: Schema datelor care pot determina eroriin enunluldiagnosticuluide nursing

16