5ub redac[ia

G. LUPU
Bogdan Cristea Bogda n Diaconescu

Laura Stroic5

ANATOMIAOMULUI
Cup Si Gat
:{-

LUCRARI PRACTICE
1?
i#r;r
s' i*l
f t') I
tt
H/
'|l J- :.7
i -..
 Sub redaclia
G. LUPU

Bogdan Cristea Bogdan Diaconescu

Laura Stroicl

ANATOIArA
O'tAULUI
Cop si Gat
t
LUCRART PRACTICE

@ Edituro Universitard,,Corol Dovilo"

'BucureSti
2010
 /,sBM 9 7 8-9 7 3 -7 0 8-4 I 0-4

Edituna Universitarl ,,Carol Davila" Bucuregti a

U"M.F. ,rCarol Davila" Bucuregti este acreditati de
Consiliul Na{ional al Cercetirii $tiin{ifice din invlfimflntul Superior
(CNCSIS), cu avizul nr. 11123.06.20A4

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009 a Consiliului

Nafional din Rom6nia - privind stabilirea sistemului de credite de
educafie naedicall continui, pe baza clruia se evalueazd activitatea
de perfectionare profesional5 a medicilor, a criteriilor pi normelor de
acreditare a educafiei medicale continue, preeum qi a criteriilor gi
normetror de acreditare a furnizorilor de educa{ie rnedicall continul,
Colegiul medicilor din Romffnia
acrediteazl (recunoagte)
EDITURA UNIVERITARA CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA
FURNIZOR EMC
CUPRII{S
 Nenml vag (E... ....98
Nervul accesor GD........ .....102
Nerrml hipoglos (XID....... ...104

Viscerele Capului pi Gfltului (As. Univ. Dr. B. M. Cristea)...............106

buca[i.....
Cavitatea ........106
Limba..... .........108
Faringele .........110
Laringele ........1 19
Traheea... ........t26

H*?11i"1?ilii ::: :::::::::: :::: :::: ::::: ::: ::: ::: ::::::: :::::::i33
Regiuni Topografice ale Capului pi G0tuIui..............................,.......,132
(As. Univ. Dr. Laura Stroic[, As. Univ. Dr. B. M. Cristea)
Regiunea temporalI .......t34
Regiunea infratemporal5....... .......135
Regiunea parotideo-maseterin[............ .........136
Trigonul submandibular ..............138
Trigonul carotic.... ..........140

Tehnici de Evaluare Radiologici a Capului gi Gitu1ui....................t42

(As. Univ. Dr. B. M. Cristea, As. Univ. Dr. Laura Stroic6)
Radiologia conven{iona16...... .......t42
Angiografia clasicd .......146
Computer Tomografia........... ........147

8ib1iografie.......................... .....151
 CRANIUL

Scheletul capului este reprezentat de craniu, format din

neurocraniu (cutia craniand) qi viscerocraniu (oasele felei). Neurocraniul
este alc6tuit din patru oase perechi (parietale, temporale) gi patru
neperechi (frontal, occipital, etmoid gi sfenoid). Oasele viscerocraniului
sunt in numrr de 14, dintre care doar dou6 sunt neperechi (vomer,
mandibula) iar restul sunt perechi (maxilare, nazalq lacrimale,
zi gomatice, pal atine, cornete nazale inferio are).
craniul se poate descrie din mai multe incidente (vederi):
superioarS, inferioard sau exobaza, posterioard, anterioari, lateralI gi
endobaza.
Neurocraniului i se descrie o parte superioard numitd calvarie
(calota cranianl) gi una inferioar6 numitd baza craniului. Calvaria este
formati din oasele parietale, scuarna frontalului qi scuarna occipitalului.
intre aceste oase se glsesc suturi:
Y Sutura sagitald este situati median, intre cele doud oase parietale;
Y Sutura coronald este situatd intre scuama frontalului gi cele doud
parietale;
Y Swtura lambdoidd este situatd intre scuama occipitalului gi
marginile posterioare ale celor doud oase parietale.
F Uneori p. scuama frontalului poate persista sutura frontald
(metopicd) intre cele doud jumitdti ale scuamei dezvoltate din
puncte de osificare diferite.
La nou nlscut osificarea nu e completl iar la intersecfia dintre
aceste quturi se delimiteaz5 spa{ii membranoase numite fontanele.
Fontanela anteriaard (bregmaticd) este situatl la joncfiunea
i
suturilor coronalE gi sagital5. Are formd romboidalI cu diametrul antero-
posterior de 4 cm gi transvers de 2-3 cm gi se inchide dupd 18 [uni.
Fontanela posterioard (lambdoid6) se afl6 la intersectia suturilor
sagrtalS qi lambdoidS, are form6 triunghiular6 gi se inchide dupd 3-6 luni.
Dupd nagtere pdnl la aproximativi3 luni, pe fala lateralS a craniului
sunt vizibile fontanelele sfenoidalS (la intersectia suturilor coronali,
sfenoparietalS, sfenoscuamoasd gi scuamoasd) si mastoidiand ( la
intersectia suturilor parietomastoidianS, occipitomastoidiand gi
lambdoidl).
Uneori in partea posterioari a suturii sagitale se intdlnegte o micd
fontanel6 - fontanela sagitald - care dispare rapid dup6 nagtere qi dup6
inchidere r6m8ne un orificiu -gaura parietalS prin care trece o vend
emisarS qi o ramurl din arteraoccipitalS.
 Exobaza (vederea inferioari)

Exobaza (vederea inferioard) este delimitatd anterior de dinlii

frontali de pe maxilar, posterior de linia nucalS superioard, lateral de
dinlii laterali de pe maxilar, de arcul zigomatic cu prelungirea lui
posterioard gi de procesul mastoid. Exobaza este format6 de procesele
palatine ale maxilarului, de lamele orizontale ale oaselor palatine, vomer,
procese pterigoide, fa\a inferioarE a aripii mari gi o parte din corpul
sfenoidului, fetele inferioare ale scuamei, p6rfilor pietroasi gi mastoidianl
ale osului temporal qi fata inferioari a osului occipital. Partea posterioarl
a exobazei corespunde neurocraniului iar cea anterioar[ viscerocraniului.
La nivelul neurocraniului, la formarea exobazei participd fata
inferioard a osului occipital gi fetele inferioare ale scuamei, partii
pietroase gi mastoidiene ale osului temporal.

La nivelul oecipitalului se descriu urmdtoarele elemente:

o protuberanla occipitalE externS la nivelul cdreia se inserl m. trapez;
punctul cel mai proeminent al acesteia se numeqte inion;
r creasta occipitald externd se intinde intre protuberanfa occipital5
extemd qi gaura occipitalE mare;
e linia nucalS superioard este situatd de o parte gi de alta a
protuberan{ei occipitale externe; la nivelul sdu se afl6 inserfia m.
sternocleidomastoidian, splenius al capului gi trapez.
. linia nucali supremd este situatd superior de precedenta gi pe ea se
insera pdntecele occipital al m. occipitofrontal;
o linia nucali inferioar[ prezintd inse(ia mm. suboccipitali.
o gaura occipital6 mare delimitatd lateral de masele laterale ale
osului occipital, anterior de partea bazilard a osului occipital, iar
posterior de scuama occipitalului
o condilii occipitali sunt proeminen(e elipsoidale, convexe, situate
pe fetele inferioare ale maselor laterale occipitale, anterior qi lateral
de gaura occipital6 mare; ei participa la formarea articulatiei
atlantooccipitale
. fosa condilarl se glsegte posterior de condil
. canalul hipoglosului se gdsegte inbaza condilului occipital; prin el
ies din fosa craniand posterioard n. hipoglos qi o ven6 emisard;
. procesul bazilar al occipitalului este situat anterior de gaura
occipitald mare gi prezinti pe fata inferioara o proeminen{[ numita
tubercul faringian, pe care se insera m. constrictor superior al
faringelui;

6
 Sutura palatina 6aura ircisiva
Proees zigomstie
Proces paladn
almaxilarului Caura palatina
al maxilarului
mara

I.anra r:redisla
a proeesului
Btrrrig*idian
Lam* laleral* a
proce*ului prerig*idian

Areul
rigor*a
Creasra
i*rli*tenrporal*
Garra
rupm Fosa
illitaten:porala
ff*ura
F*sa
I*sa ftafeida
ma*dihul* Caurs
{'a*;r1 ortala
effBttc Tubercu!
Grura articular
jugalara Prores
stiloidian
Gaura
*tiL:m*stniriiaaa 14est ae.ustie
exlem
$pina
lneizrr $$preme$tum
nlastcidiala
Froces
rnastnidi*r
Santul
rnerei accipirale

fondil
piral

[:ie{sta
Irrilt rrhcrii htir oecipitala erterna
ocripita!l externa

Fig. 1- Exobaza

Dinspre lateral gi posterior spre anterior $r medial pe exobazl SE

observl urm5toarele elemente :

. procesul mastoid reprezintdbaza pa4ii pietroase a temporalului pe

care se inseri m. sternocleidomastoidian; este situat lateral de
parteabazllard qi de masele laterale ale occipitalului;
 incizura mastoidiani este situatd medial de procesul mastoidian;
aici se inserl pdntecele posterior al m. digastric;
a $antul a*erei occipitale este situat medial de incizura mastoidianr;
a procesul stiloid este o proeminenti osoasd alungitd situati anterior
qi medial de procesul mastoid; el are labazdvagina stiloidi (o lami
osoasd ce apartine p6rfii timpanice a osului temporal). Pe procesul
stiloid se insera mm. stilofaringian, stiloglos gi stilohioidian gi
ligamentele stilohioidian gi stilomandibular
gaura stilomastoidiani este situat6 intre rddlcina procesului stiloid
gi partea anterioar6 a incizurii mastoidiene; prin ea trec n. facial gi
a. stilomastoidiand; la 5 mm superior de acest orificiu se desprinde
nervul "coa^rda timpanului" care pitrunde intr-un canalicul propriu
din care iese apoi pinfisura pietro-timpanicd Glasser.
gaura jugulard este situatd pe sindesmoz6 pietro-occipital6. Este
formatd prin aliturarea incizurilor jugulare ale celor doud oase gi
este imp6rfitS de procesul intrajugular intr-o parte lateralE, mai
largd, prin care trece vena jugular5 intern6 gi o parte mediald, mai
ingust6, prin care trec nervii IX, X, XI gi sinusul pietros inferior;
tavanul g6urii jugulare separd bulbul superior al venei jugulare de
cavitatea timpanicl gi formeazi fosa jugulard.
pe peretele superior al fosei jugulare se gdsegte orificiul canalului
mastoidian care traverseazd mastoida gi contine ramura auriculari a
nervului X (ramura somato-senzitivi care iese prinfisura timpano-
mastoidiand pentru a inerva tegumentul meatului acustic extem)
orificiul extern al canalului carotic situat anterior de gaura jugularr,
pe fata inferioar6 a st6ncii temporalului; prin acest orificiu se
pitrunde in canalul carotic, care confine artera carotidi intem6 qi
plexul carotic intern; pe tavanul canalului se gdsesc orificiile
canaliculelor caroticolimpanice traversate de nervii omonimi qi
care ajung in urechea medie.
foseta pietroasd (fossula petrosa) este o micd depresiune care se
afl6 pe creasta care separd gaura jugulard de orificiul extern al
canalului carotic gi este ocupatd de ganglionul inferior al nervului
IX. in fundul ei se afli orifiiiul canaticulului timpanic traversat de
nervul timpanic, ramur6 din nervul IX.
fosa mandibulard este o depresiune transversal6 in care pitrunde
condilul mandibulei gi care este limitatd anterior de tuberculul
articular.
gaura rupt6 (foramen lacerum) este situati la vdrful stdncii
temporalului, iar la craniul cu p6rfi moi este inchisl de cartilaj; prin
ea trece n. pietros mare; in peretele posterior a[ giurii rupte se
g[segte orificiul endocranian al canalului carotic; pe marginea
 anterioard a sa se glseqte intrarea in canalul pterigoidian traversat
de nervul omonim, rezultat prin unirea n. pietros profund (simpatic,
din plexul carotic intern) cu nervul pietros mare (parasimpatic, din
nervul VII).
. canatrul,-rnussulo-tubar este un canal osos s6pat in stdnca
temporalului care face legdtura intre urechea medie gi nazo-faringe.
Este irnp6rfit de o creast6 in doui semicanale: superior pentru m.
tensor al timpanului gi inferior pentru tuba auditivd.
Aripa mare a osului sfenoid are patru fete: cerebral[, orbitalE,
temporalS gi infratemporala. La limita dintre corp $i aripa mare a
sfenoidului existd mai multe orificii vizibile pe exobazd:
r gaura oval6 prin care trece nervul mandibular gi inconstant nervul
pietros mic
r gaura spigoasr situati posterior de gaura ovald; prin ea trec a.
meningee medie si ramura meningee a nervului mandibular.
. orificiul Vesale este inconstant qi este traversat de o venl emisar6.
I orificiul Arnold este situat medial de gaura oval6 gi este traversat
de nervul pietros mic.

Prelungirea inferioard, a osului sfenoid formeazd procesul pterigoid

gi este format din doui lame pterigoidiene intre care se delimiteazd fosa
pterigoidiand, in care se insera mugchiul pterigoidian medial. Lama
medialS se bifurcd in partea superioard,in2lame intre care se delimiteazd
fosa scafoidd, unde se inserd m.tensor al vdlului palatin. Inferior aceastd
lamd prezintr cdrligul pterigoidian, injurul crruia iqi schimba directia,
m.tensor al vilului palatin.
La limita dintre neurocraniu gi viscerocraniu se observ6 choanele
ce reprezintd orificiile de comunicare dintre fosele nazale qi nazofaringe.
Acestea sunt delimitate astfel:
. medial - vomer;
. superior - corpul sfenoidului peste care se aplicd aripa
vomerului;
o lateral - lama mediald a procesului pterigoid;
. inferior - lama orizontali a osului palatin.

Palatul dur aparfine viscerocraniului gi este delimitat anterior gi

lateral de procesele alveolare alB oaselor maxilare, care prezintd alveolele
dentare despd(ite prin septuri interalveolare. Este format de procesele
palatine ale oaselor maxilare in dou6 treimi anterioare gi lamele orizontale
ale oaselor palatine in treimea posterioard, unite prin dou6 suturi palatine:
sagitalS qi transversS. Palatul dur prezintd urm6toarele orificii:
 gaura palatind mare, inconjurati de gdurile paiatine mici,
sunt situate in unghiul postero-lateral al palatului dur gi sunt
traversate de vasele gi nervii omonimi.
gaura incisiv[ este situatd la extremitatea anterioard a sufurii
palatine mediane gi este traversatS de nervul qi artera nazo-
palatin6.

Endobaza

Endobaza(aspectul interior albazeicraniului) este impd4it6 in trei

fotn craniene: qnterioard, mijlocie, posterioard. Limita dintre fosele
craniene anterioard gi mijlocie este reprezentatl lateral de marginea
posterioari a aripii mici a osului sfenoid, iar spre medial trece anterior de
qanful chiasmatic. Fosa cranian[ posterioard este separat6 de cea mijlocie
pe linia mediand de dorsum sellae, iar lateral de marginea superioard a
stdncii temporalului.
Fosa craniand anterioard forrneazd tavanul orbitelor qi al cavitalii
nazale este m5rginit[ anterior gi lateral de osul frontal. Podeaua fosei
craniene anterioare e alc6tuitn de pirtile orbitale ale frontalului, lama
ciuruitl a etmoidului, aripile mici gi partea anterioarl a corpului
sfenoidului fi ugum sfenoidale).
La nivelul fosei craniene anterioare se descriu, pe linia mediand,
dinspre anterior spre posterior, urmdtoarele elemente:
. gaura oarbd (foramen cecum) in care p6trunde o prelungire a durei
mater; aceastE gaur[ este inconstantS;
crista galli reprezintd partea superioard a iamei verticale a osului
etmoid pe care se inser6 coasa creierului;
jugum sphenoidale este suprafala plani de pe fala superioard a
corpului sfenoidului;
qantul chiasmatic este situat posterior de jugum sphenoidale; se
continud lateral cu canalele optice prin care trec n. optic gi a.
oftalmicS;

10
 La*x *rilitala
a f,r**talulai
Jugurn
fen*id*le

Aripa *rica
sfl*n*idului
Arip* m:rr*
r* sfunoidului
Fr*cege
Caura elincli{riene
r*irads anteri*are

{iaur;r
fu*presiun*a
r:rr':ala
trigenrinala
Caura
Emir:*r-rla sprn*as$
af{rlAl*
L AnilJ
Tegr:ren earotlc
1-\mparil
Dor:um
seiae
Ir*r
Sall aerstic
intenr
tir{
supefi6r
{iauro
jugLrlara
?rcces*
elin*idien* Sant
positrir:are sigrncidia*
l"*se
cerebelaa**
Prr:rl*b*mattr
Crees!* ocripitala
Sa:rruI rirr*s:rlui
r:ccipitalir inter**
sagrull superior
inl*rn*

Fig.2 - Endobaza

Lateral de elementele mediane se gdsesc:

lama ciuruita a etmoidului prezinta numeroase orificii prin care trec
filetele n. olfactiv; la extremitaflle acesteia se gIsesc gdurile
etmoidale anterioare gi posterioare prin care trec vasele $i nn.
omonimi;
lamele orbitale ale osului frontal, care formeazd, doub treimi
anterioare ale tavanului orbitei;

11
 . aripa mici a osului sfenoid este de form5 triunghiulard gi formeazd
treimea posterioard a tavanului orbitei; este separati de partea
orbitalS a frontalului prin sutura sfenofrontall;
. procesele clinoide anterioare sunt prelungiri posterioare ale aripilor
mici ale sfenoidului, pe care se inseri marginea liber6 a cortului
cerebelului. Procesele clinoide participi la delimitarea orificiului
pachionic care reprezintd singura comunicare intre fosa cranian6
posterioari gi restul cutiei craniene.
Fosa craniand mijlocie este forrhatd in partea medialE de corpul
sfenoidului, iar lateral de aripa mare a sfenoidului, scuama temporalului
prin fala cerebrald gi stdnca temporalului prin fala ei anterioard.
Pe linia median6, dinspre anterior spre posterior, descriem
urm6toarele:

'tuberculul geii turcegti situat posterior de qanful chiasmatic;

. fosa hipofizard in care este adlpostit6 hipofiza;
r dorsum sellae se prelungegte cu procesele clinoide posterioare;

transformat de dura mater de la acest nivel in sinus cavernos;

intre corpul sfenoidului gi aripile lui, dinspre anterior spre

posterior, se gisesc urmitoarele orificii:
. fisura orbitald superioard prin care trec nn. III, fV, VI, ramura
oftalmicd a n.V gi vene oftalmice;
. gauri rotundr - prin care trece spre fosa pterigopalatind n. ma<ilar;
. gaura oval6 - prin care tece n. mandibular;
. gaura spinoasd este situatd cel mai posterior qi este traversat6 de a.
meningee medie gi ramura meningeal6 a n. mandibular;
. orificiul Arnold traversat de n. pietros mic

Pe fala anterioard a st6ncii temporalului se descriu, dinspre medial

spre lateral, urmltoarele elemente:
. impresiunea trigeminalS ocupatd de ganglionul trigeminal Gasser;
. eminenta arcuatl determinat6 de canalul semicircular superior;
. tegmen tympani (tavanul cdsufei timpanului)
. $anful n.pietros mare este situat lateral de impresiunea trigeminal6
gi se termina in dreptul hiatusului canalului nervului pietros mare;
. $anful n.pietros mic situat anterior de ganful n. pietros mare;
. pe marginea superioard, a st6ncii se gisegte ganful sinusului venos
pietros superior

t2
 Fosa craniand posterioard este formati de osul occipital, fata
posterioari a stdncii temporalului, procesul mastoid, o mic6 parte din
unghiul mastoidian al parietalului.

La nivelul fosei craniene posterioare se descriu urm6toarele

elemente:
. gaura occipitalE mare gi procesul bazilar situat anterior de ea,
prezintd pe aceastd fatfl un ganf numit clivus ocupat de punte gi de
trunchiul bazilaq
. canalul nerrnrlui hipoglos este situat antero-lateral de gaura
occipitali mare, la baz-a condilului occipital
. protuberanta occipitalE intern6 este situati de obicei la un nivel
inferior fal6 de protuberan{a occipitall extern6;
. creasta occipitald interni este o proeminenfi median5 situat6 intre
gaura occipitali mare gi protuberanta occipitalE interni;
. ganfurile sinusurilor transverse sunt situate de o parte gi de alta a
protuberan{ei occipitale interne gi ele confin sinusurile venoase
transverse; formeazd, impreunr cu $antul sinusului sagital gi cu
creasta occipitald interni eminenfa cruciatd (cruciformd); ganfurile
sinusurilor transverse se continud cu gan[urile sinusurilor sigmoide
care se sfhrgesc la nivelul gdurilor jugulare;
. gaura jugular6;
. ganful sinusului pietros inferior - este situat pe marginea inferioari
a felei posterioare a stdncii temporalului; se termini posterior in
parteamedialS a gdurii jugulare;
. fosele cerebeloase sunt situate lateral de creast6 occipitali intern6;
. porul acustic intern este un orificiu situat la jumltatea fetei
posterioare a stdncii temporalului; se continu6 cu meatul acustic
intern; el este imprrtit de dou6 ueste perpendiculare in 4 cadrane:
F antero-superior - aria facialului prin care trece n.
facial
F antero-inferior - ana cohleari prin care trece n.
acustic
D postero-superior - afla vestibulari superioarl
F postero-inferior - axta vestibularl inferioar6; prin
ultimile doua cadrane trec fibrele componentei
vestibulare a n. acusticovestibular
Postero-inferior de acest cadran se afl6 foramen singulaire prtn
care trec fibre de la nivelul canalului semicircular posterior.

l3
 Vederea laterall

La nivelul felei laterale a craniului se descriu fosele temporald,

infratemporald S i pterigopal atind.

{h lagir*il
{-'ri:,r,1-cta
lsl:ri*':al$
illllrri{}iil";l

Fr***: i'n:rrnl
al r*axilarului

(,rrrrrr .t. ^ 'Iirlr*rnzitatea prJs,:s Ilntrcs

h.lear
n:utl*rql
tenln]l]ril-nigi*mIttiea *g*matir ntaeilara stillitj *custie extem

Fig. 3 - Vederea lateral[

Fosa temporald este delimitat[ astfel:

superior de linia temporald care incepe anterior la nivelul
procesului zigomatic ca linie temporali a frontalului (delimitdnd
anterior fa\a temporali a frontalului), trece peste osul frontal
intersecteazd" sutura coronal5 gi ajunge la nivelul parietalului unde
se bifurc6 intr-o linie temporali superioard qi una inferioard:

. linia temoral[ superioar[ dispare treptat spre posterior

o linia temporal5 inferioard are traiect posterior gi inferior,
intersecteazi sutura scuamoas5 qi se continud cu
prelungirea posterioard a procesulur zigomatic aI
temporalului.
o inferior este delimitatd de arcul zigomatic
Peretele medial al fosei temporale este format din scuama
temporalului, parietal, por{iunea temporald a scuamei frontalului, aripa
mare a osului sfenoid, limitat6 inferior de creast[ infratemporald.

14
 iet$rr
t$r{ilr;1!3 I rnis
Ssft*ii
sfe**'lwir(flis
lla tentp*rel* a
ilI1llt 1fi41il I
llbo* itls hr i

!-.rm*
**it*Lr s i?*ir!ir!ului

SilIera
fr*nr*ajS*r**i jca

.:{ }l rrzri

lL*!16i a!
il}*\!lrfirlui

Sp&a
Itu+lr antetrtlrl

{Ei $$ura
gtEl*e Strt*ra
tl€SE:*lrr r*ru;anro-rig**:*tic*
iairtr dldl8sri.a'mlirilar;r

Fig4-Vederealaterald

La nivelul felei temporale a zigomaticului se g6seqte gaura

zigomatico-temporald care se continud cu canalul strabatut de
m[nunchiul vasculo-nervos omonim.
La nivelul fosei temporale se afla o suturd in.forma literei "H"
formatd la intersec[ia suturilor coronald, sfeno-parietald, tf"no-
scuamoasd, scuamoasd {i sfeno-frontald prin apropierea scuamei
temporalului, scuamei frontalului, aripii mari a sfenoidului qi unghiului
sfenoidal al parietalului. intre aceste suturi se delimiteazi la nagtere
fontanela sfenoidald care se inchide in primele trei luni.
sutura scuamoasd se continud posterior cu sutura scuamo-
mastoidiand intre solzul temporalului gi procesul mastoid. in vecinltate
se aflA qi gaura mastoidiand prin care se deschide un canal strlb[tut de o
ven6 emisarS gi o ramurd, a arterei occipitale.
In partea posterioard a fosei la interseclia suturilor occipito-
mastoidiand, parieto-mastoidiand qi lambdoid6 se gdseqte la na$tere
fontanel a mqs t oidiand.

t5
 Margine
pari*tala

Steat Froeqs
acustra extrRl aie$rnatie

fr*res
maritaid tirnp*n**rT :axtaidi a*a

Fig. 5 - Os Temporal - vedere lateral[

Procesul zigomatic al temporalului se continur in

partea
posterioard cu o creast5 osoasA longitudinald care devine linie temporalA
inferioari gi cu o prelungire transversal5 mai scurli qi mai groasa, numit6
fubercul articular. Aceste doud prelungiri delimiteazd o depresiune
numit[ fosl mandibular5.
Inferior de prelungirea posterioar[ a procesului zigomatic se afld
orificiul/porul acustic extern, ce se continud cu meatul acustic extern.
Superior gi posterior de poruI acustic extern se gdseqte spina
suprameatum.

Comunic5rile fosei temporale

. cu fosa infratemporal[ prin orificiul format de arcul
zigomatic
. cu orbita prin fisura orbitall inferioar[

Fosa infratemporuld este delimitatd astfel:

alveolare care se continua canalele alveolare pentru

ramurile vasculare gi nervii alveolari posteriori si
superiori

t6
 sfenoid
F peretele medial este format de lama lateralS a procesului
pterigoid;
) peretele lateral este format de procesul coronoid al
mandibulei.
Inferior qi posterior fosa infratemporald este larg deschisI.

La nivelul fosei infratemporale se observd urmitoarele elemente:

c gaurs oval6 situati labaza aripii mari a sfenoidului
. gaura spinoasd situatl in spina sfenoidului prin care trec
arterd qi vena menigee medie si ramura meningee a nervului
mandibular
. orificiul Vesale situat medial de gaura oval6 strlbdtut de o
veni emisard
o orificiul Arnold este inconstant, situat medial de gaura oval[
qi este strdb6tut de nervul pietros mic.

Comunicdrile fosei infratemporale :

. superior - cu fosa temporal5
o anterior cu orbita prin fisura orbitali inferioard
r postero-superior - cu fosa'craniana mijlocie prin g6urile
oval6, spinoasa, Arnold gi Vesalius
o medial cu fosa pterigo-palatind prin fisura pterigo-maxilarS.
Fasa pterigopalatind este un spaliu de formi piramidald cu baza
superior ce prezinti:
) perete anterior este format de osul maxilar gi de procesul orbital
al osului palatin;
F perete posterior este format de fata anterioard a procesului
pterigoid;
F perete medial este format de lama perpendiculard a palatinului;
) perete superior (baza) este format de aripa mare a osului
sfenoid.
Superior qi anterior comunic6 cu orbita prin fisura orbitalS
inferioari gi cu regiunea infraorbitald prin canalul infraorbital.

Comunicarile fosei pterigo-palatine:

. gaura sfeno-palatind este situat6 superior in peretele medial gi este

delimitatd de incizura sfenopalatind a palatinului gi de corpul

t7
 sfenoidului; ea comunica cu fosa naz.ala si este traversata de artera
omonima, ramura terminala a arterei maxilare
. fisura pterigomaxilari, prin care comunic6 cu fosa infratemporali
gi prin care pltrunde in fosa pterigopalatini artera ma:lilar6.
o gaura rotund6 se gdsepte superior, pe peretele posterior pi
realizeazd o comunicare cu fosa craniana mijlocie. Este str6b6tutE
de nervul ma:rilar.
. canalul pterigoidian este situat inferior de gauri rotund6, pe
peretele posterior gi este traverst de mlnunchiul vasculonervos
omonim.
. fisura orbitalE inferioari, prin care comunici cu orbita
. canalul infraorbital, prin care comunic6 cu regiunea infraorbitald
. canalul palato-vaginal este situat medial de canalul pterigoidian gi
este traversat de nervul faringian
. canalul vomero-vaginal este situat in apropierea liniei mediane gi
este traversat de o ramur6 a arterei sfenopalatine,
. canalul palatin maf,e reprezint6 continuarea inferioari, ftrd o
delimitare precis6, a fosei pterigo-palatine; inferior se deschide in
gaura palatina mare.

ContinutuI fosei pterigopalatine :

. nervul maxilar cu traiect anterior gi lateral, sub tavanul fosei, de la

gaura rotund6 la fisur6 orbitalE inferioard.
. artera maxilar6 pitrunde prin lateral in fosa, inferior de nervul
marilar gi anterior de ganglionul pterigo-palatin
. ganglionulpterigopalatin
o nervul canalului pterigoidian inso{it de artera omonim6, intr6
inferior de nervul ma<ilar qi se termind in ganglionul pterigopalatin

Vederea anterioaril

Fa[a anterioar6 a craniului este formati inferior de oasele

viscerocraniului gi superior de scuama frontalului. Prezint6 urmltoarele
elemente:
. tuberozit5file frontale sunt reprezentate de proeminenfe mai
rotunjite gi iegite in relief ale scuamei frontalului;

l8
 Arturi filnheln
iprsnc-L.noasc

I-uii* srbitala a
gntr)rl man g
sfun*idului
{.}s lacrinl
Iisura *rbi*rla
{rea:ia larrinr*llr
prlteri*arir inllrina*

G:rrir::
eigorxalico-lbciala
{}s ziirofi:iitic
Fnsa canina

l-anu p*4.:*ndieu
6 {:tnt$id$lui

Spin
nnrralit flrltl'rioar{ Ytrnrer

Fig 6 - Vedere anterioard

. arcurile supraorbitale delimiteazd, superior aditus orbitae gi apa(in

osului frontal; la nivelul 1or se afl[ g[urilelincizurile supraorbitale
la unirea 1/3 mediale cu 213laterale;
o arcurile sprancenoase se aflA superior fala de arcurile supraorbitale;
intre cele dou[ arcuri se afl5 o proeminentr[ sau alteori o depresiune
numiti glabela;
arcul infraorbital este format medial de osul maxilar qi lateral de
osul zigomatic, inferior de arc se afld gaura infraorbitall;
gaura zigomatico-facial[ se afl6 la nivelul fe{ei laterale a osului
zigomatic;
a fosa canind este o depresiune situatd inferior de gaura infraorbital5;
a apertura piriform[ reprezintd deschiderea anterioar6 a foselor
nazale osoase;

t9
 0rbita

Orbitele sunt doud cavitEli simetrice, care adipostesc segmentul

periferic al analizatorului vizual, reprezentat de globul ocular cu anexele
sale, precum qi vasele pi nervii acestora. Orbita are form6 de piramidd
patrulateri, cu a<ul lung spre posterior gi medial. Ei ii putem descrie:
v obazdnumiti deschiderea orbitei (aditus orbitae)
v un vdrf care este incomplet, la nivelul lui fiind o deschidere largi
ce reprezintd treimea medialI a fisurii orbitale superioare;
v patru pereti: medial (cu direcfie aproape sagital6), lateral (oblic),
superior gi inferior
Peretele superior (tavanul orbitei) este alc6tuit anterior de lama
orbitald a osului frontal, iar in treimea posterioard de aripu micd a
sfenoidului. in unghiul posterior al peretelui superior se afli canalul optic,
prin care orbita comunici cu fosa cranianl medie. in unghiul antero-
lateral al tavanului orbitei se gisegte fosa lacrimalE, ce confine partea
orbitalE a glandei lacrimale. Posterior de unghiul supero-medial al orbitei
se aflE foseta sau spina trohleari unde se inseri rnugchiul oblic superior.
in partea antero-medialE peretele superior este format din dou6 lame intre
care se afla o prelungire a sinusului frontal.
Peretele lateral este format in partea anterioard de fata orbital6 a
zigomaticului, iar in partea posterioar6 de fa{a orbitald a aripii mari a
sfenoidului. Fa{a mediald a procesului zigomatic al frontalului participi la
formarea peretelui lateral in unghiul supero-lateral al aditus-ului orbitei.

l"ao4ortil'hr', AriplmLu
lioilatului o sll.noirlului

i
Aripe I
',il-.i,ir1*, Os .G i

{ Nrrrl '
.." ,{ a

r0'.i -l
i
tI 'jj
.. i

tt ,.
I
(ianra
') Meritat I
zig<uraticlrfirciala
II rl
Zigonutic
Srnt
I f
inri*trhitsl infnortilal.l

FigT - Orbita dreaptd - vedere anterioari

2A
 lrfir* {rrhiti!la Iisrn
a fr*rtaluiui *rhil*lu *uperkr*r:r

,tti ]Riiil:ir, Pr*cc:;ul zig*ln*tic

al firrntx!ul*i
=a+;'rri,

Su{nrn
zi 6rxtlrt i*ri*ir*rtiila

l!*rssul f'rr*Irl iil

rig*nlltie*[rri

l'*r;t
lciiiF.,r{1ii
l\r+** ir*mta! x.:ia,l'.',:,,
ll rnar,rlarulur
?
q frilt*iltbittllii
it iifftrur]uil tI
Smt :ii s!!scidrlni
*l,ilil,,r-
--- I't:urs ortilai*
inniriar;:

l:sta *rbit*iii a
Elnuidului
l'*ta crbitala ( raurl k_, lr5,rnratic
* maxilaruJui i::lra*rhirai* lnfraorhir*l

Fig. 8 - Orbita st6ng[ - vedere anterioar[

intre peretele superior qi cel lateral se delimi teazd fisura orbitald
superioard. La nivelul acestui perete se descrie ga:ura zigomatico-orbitalA
situatA la nivelul felei orbitale a osului zigomatic, care se continu[ cu
canalul omonim, se bifurcd qi se deschide la nivelul:
o fosei temporale prin orificiul zigomatico-temporal
o fetrei prin orficiul zigomatico-facial.
Peretele inferior (podeaua orbitei) este triunghiular, format de fala
orbitali a osului maxilar (care constituie pe cea mai mare intindere a ei
tavanul sinusului maxilar), de fala orbital[ a osului zigomatic qi de o mic6
parte din procesul orbital al osului palatin. in apropierea verfului, intre
peretii lateral $i inferior ai orbitei se delimiteazd fisura orbitald
inferioard.
Fisura orbitalb inferioar6 prezintd, 3 segmente prin care reali zeazd,
comunicAri astfel:
o ll3 a acesteia se deschide ra nivelul fosei
posterioarE
pterigopalatine,
. Il3 mijlocie corespunde p54ii anterioare a fosei infratemporale,
o ll3 anterioari se termina la nivelul fosei temporale.
De la unirea 1/3 posterioare c! 213 anterioare ale fisurii orbitale
inferioare incepe $anful infraorbital care se continud cu canalul

21
infraorbital qi se deschide la exterior prin orficiul infraorbital qi este
str6b6tut de minunchiul vasculo-neryos omonim.
Peretele medial al orbitei este format in cea mai mare parte de lama
orbitalS a etmoidului care corespunde felei laterale a labirintului etmoidal.
La formarea lui mai participi osul lacrimal, aqezat anterior de labirintul
etmoidal, procesul frontal a[ maxilarului, care particip6 gi la delimitarea
aditus-ului orbitei. Osul lacrimal prezintd o creastd lacrimali posterioarI,
iar procesul frontal al osului maxilar prezintd o creastd lacrimali
anterioar6 intre care se delimiteaz[ fosa sacului lacrimal. Aceasta se
continua inferior cu canalul nazo-lacrimal care se deschide in meatul
naza| inferior. Intrarea in canalul nazo-lacrimal e limitatd de cdrligul
osului lacrimal.

Cavitatea nazall

Cavitatea nua\dprezintd un segment anterior numit vestibul nazal

situatl la nivelul unei proeminen{e a felei - nasul extern. Restul cavitelii
nazale este addpostit de cavitatea nazald osoasd gi este implrtitE de septul
nazal in doui fose nazale de forml prismatic patrulater4. Septul nazal
osos se continuS anterior cu cartilajul septuluinazal.
Fosele nazale se glsesc in centrul viscerocraniului gi comunicd
anterior prin apertura piriform6 cu exteriorul qi posterior cu nazofaringele
prin cele dou[ choane. Fosele nazale prezinti 4 pereti: superior, inferior,
medial gi lateral.
Peretele medial (septul nazal osos) este format inpartea
superioard din lama perpendiculard a etmoidului, caf,e posterior se
articuleazl cu creasta sfenoidului. Inferior peretele este format de vomer
care se articuleaz6 superior atdt cu lama perpendiculari cdt 9i cu creasta
sfenoidald, iar inferior cu palatul dur. Superior, la locul unde se
articuleazi cu sfenoidul, vomerul prezintd dou6 lame osoase divergente
care formeazd arrpile vomerului, intre care pitrund rostrumul qi creasta
sfenoidald. Inferior, vomerul se artictleazd cu creasta nazald,
proeminen{I de pe fata superioar[ a suturii palatine mediane.

22
 0s frontal
I-ama ciuruita Saua
asfr

perpendiculara a (
-.r. --q
I
etmoidului

,t
j:'#---

Fig. 9- Cavitate nazald- perete medial (septal)

Peretele superior (tavanul cavititii nazale) este alc6tuit dinspre

anterior spre posterior de osul nazal, spina nazald a osului frontal, lama
ciuruitd a osului etmoid, fe[ele anterioarE gi inferioard ale corpului osului
sfenoid. Pe fata inferioari a osului nazal se afl6 ganful etmoidal traversat
de nervul etmoidal anterior, iar prin g6urile lamei ciuruite trec nervii
olfactivi.
Fefele anterioari gi inferioar6 ale corpului osului sfenoid prezrntd
pe linia median6 creasta sfenoidald gi la locul lor de unire dintre acestea,
se formeaz6 antero-inferior un pintene osos numit rostrum sfenoidal. intre
lama ciuruitl a etmoidului qi fala anterioar6 a corpului sfernoidului se
g6septe recesul sfeno-ebnoidal, in care se deschide sinusul sfenoidal.

-
Peretele inferior (podeaua cavitEtii nazale) este format de palatul
dur. tn partea anterioar[ se observ6 de fiecare parte a septului orificiul
canalului incisiv, canal care ajunge pe fafa inferioari a palatului dur.
Peretele lateral este format in partea lui superioari de procesul
frontal al maxilanrlui, de osul lacrimal, de fata mediali a labirintului
ehoidal. Inferior, peretele lateral e format de fafa nazald a madlarului,
lama perpendicular6 a palatinului, lama mediali a procesului pterigoid gi
cornetuI nazal inferior.

23
 [.i,lr,trn crururt* l'uhcr*llunr
{'cn:rl
Sillur a etlnuir.lului srlae
lrcz:r! , I,$Sil
tinntal tls lrrcrinrnl
ESrila
Dorrrint
/ sr'lat
nirzllla
{ )s sti'ru"rirJ
{ )s nazxl
Sirnlr
forrt.t rlitznl rifr-mridal

6aitrt
pelntinn
C"elule etmoitlalr
frnlr'rt$ill{' nnzill
!llF{fir}r
{'t:rnet naall (-eluie rlnroitlalc
int'crisr
FOSI*riofirc
firrrnl -.*"
lacrirnn-r:az*l
I-i*na hrte:tla a

Froc*siului I'rt!'iigrridirlr1

llinrusul I "arna ilt.snr:ndlcul:rr:r

Lilnu nreqliirla a
senrilunar ttln*itlnlit a palatinului prnt't'sului ptr'rigoi(li alt

Fig. 10 - Cavitateanazald- perete lateral

De pe acest perete se desprind 3-4 prelungiri osoase cu traiect

infero-medial, care poartd numele de cornete nazale: suprem (inconstant),
superior, mijlociu, inferior (os separat). Cornetele nazale suprem,
superior, mijlociu sunt prelungiri ale labirintului etmoidal. Sub fiecare
cornet se delimiteazd cete un spatiu numit meat nazal

o Cornetul nazol suprem este inconstant. E,l delimiteazd meatul nazal

suprem in care se deschide o celulE etmoidali posterioare, iar
posterior de meat, in recesul sfenoetmoidal, se deschide sinusul
sfenoidal.

tr Cornetul nazql superior formeazd tavanul meatului nazal superior.

La nivelul meatului nazal superior se deschid cateva celule
etmoidale posterioare. Posterior de meatul superior se gdseqte
gaura sfenopalatind.

24
 Cclule
Cristn
ctrnoidale
gali

\
Cornet nazal
superKlr

Cornet
'irazal
mijlociu

\d'
---* j /

V
". - -*-..-c;*A**...*'."..-, "l .y',

palatin al rnaxilarului

Fig. 1l Cavitate nazald- sectiune frontall

Cornetul nual mijlociu se intinde pe toatS lungimea labirintului

etmoidal, se articuleazd posterior cu creasta etmoidalE de pe lama
perpendicularl a palatinului. Cometul mijlociu delimiteazl, meatul
nazal mijlociu in care se deschid sinusurile frontal gi maxilar. Pe
peretele lateral al meatului se afli o proeminenfE numitd bula
etrnoidald, determinat6 de o celuli etmoidalS. Deasupra ei, intre
aceasta gi meatul mijlociu, se deschid l-3 celule etmoidale
anterioare. Inferior gi anterior de bula etmoidali se afli procesul
uncinat. Aceste dou6 proeminente delimiteaz6 hiatusul semilunar,
locul de deschidere al sinusului ma<ilar. Hiatusul semilunar se
prelungegte anterior cu un ganf numit infundibul etrnoidal prin care
sinusul frontal se deschide in meatul mijlociu.

25
 Fn:ces lrnnt{,|
al maxilarului

*rificii* *ixusuL:i
-
*rrxilar

{..orn*l nazal
in&ri*r

Lana pelpeadi*ilara
a palati*r*lrd il.{ent nazal
infcrinr
Spina nazala
anterioara

Larcs r:ri:*ntala
a palati:.rul*i

maxilarului
Fig 12 Maxilar- vedere mediald

tr Cornetul nazal inferior este un os aparte, care

se articuleazd cu fa[a
nazald a maxilarului. Cornetul nizal inferior
se artictleazd, cu
etmoidul prin procesul etmoidal gi cu osur racrimal
prin frocesul
lacrimal' Sub cornettl nazal infeiior se delimiteazd,
meatul nazar
inferior. Acesta este cel mai lung qi mai larg
dintre meaturi. Acest
meat pr ezintd superi or de s chiderea c analu rui
nazoracrimar.

Sinusurile paranazale

cavitS{ile pneumatice ale oaselor din jurul cavit[1ii

nazale sunt
numite sinusuri parunazale. Sinusurile sunt sdpate
comunicE cu cavitat ea nazald.
in aceste oase qi
sinusul frontal este situat in grosimea osului
frontal, in unghiul pe
care scuama frontalului il face cu p[r]ile nazale
qi orbitale ale acJstuia gi
este separat de un sept median, in doud cavitdli
frecvent inegale. sinusul
frontal se poate prelungi pe tot tavanul orbitei. peretele
anterior

26
corespunde rdddcinii nasului, iar cel posterior vine in contact cu polul
frontal al emisferelor cerebrale. Se deschide in meatul mijlociu prin
intermediul unor celule etmoidale.
Sinusul maxilar este cel mai mare dintre sinusuri gi se afla in
grosimea maxilarului. Peretele superior formeaz6 podeaua orbitei,
peretele lateral corespunde fosei infratemporale, cel anterior regiunii
infraorbitale. Peretele medial este format din maxilar, palatin gi cornetul
nazal inferior; acesta il despbrte de cavitatea nazald gi prezintd
deschiderea in meatul mijlociu.
Sinusul sfenoidal prezintd un sept osos care il separd complet sau
incomplet in dou6 cavit51i" Tavanul este format fosa hipofizei gi
tuberculul geii turceqti, inferior vine in raport cu cavitatea nazald, lateral
are raport cu ganful carotic; deschiderea sinusului sfenoidal se gisegte in
meatul nazal suprem, la nivelul recesului sfenoetmoidal.
Labirintul etmoidal este format din totalitatea celulelor etmoidale
gi este situat intre cavttatea nazald gi peretele medial al orbitei. Se
deschide separat la nivelul meaturilor nazale.

Mandibula

Mandibula este un os mobil, situat in partea anterioarl qi inferioarS

a viscerocraniului. Ea este alc6tuit6 dintr-un corp gi doui ramuri. Corpul
mandibulei prezintd o fata externl qi una internd. Partea inferioarl a
corpului se nume$te baza mandibulei, iar partea superioari se numegte
parte alveolarS. in alveole sunt fixate rdddcinile din{ilor, iar in cazul
din{ilor cu mai multe rSdicini, acestea sunt separate prin septuri
interradiculare.
Fata externd a corpului mandibulei prezintd urm6toarele elemente:
. protuberanta mentonierd care este situatl anterior gi median fiind
specificS omului;
. tuberculii mentali situafi lateral de protuberanfa mentonier6;
. glurile mentale sunt situate lateral gi posterior de tuberculii
mentali;
. linia oblicd este situat6 pe fata lateralE a corpului gi separi partea
alveolar6 de baza mandibulei.

27
 Inrizurx
r::antlihulei

Prr:e*s
tt:lndilxr

P*ritcll
;rlr.eolaru

'iirh*rcul
me*lrxrii:r

Fig. 13 Mandibula- vedere antero-latera\d

Fala internd a corpului mandibulei preziltd:

. spina mentala, proeminen{[ situat[ pe linia mediand, pe care se
inserd mm. geniogloqi gi geniohioidieni;
o fosa digastric[, situatd lateral de spina mentalr; la nivelul ei se
inser[ pdntecele anterior al m. digastric;
o linia milohioidiand,, este situatd,lateral de fosa digastricd qi pe ea se
inser5 m. milohioidian; ea separa pe fa\a intern[ a corpului
mandibulei cele doui fose:
o sublinguald - superior de linia milohioidiand pentru glanda
salivar[ sublingualS
o submandibular[- inferior de linia milohioidian[ pentru
glanda salivard submandibulard
Ramurile mandibulei au form[ patrulaterd qi traiect ascendent. intre
corpul qi ramul mandibulei se gdseqte unghiul mandibulei, care prezintd,
pe fa{a externi tuberozitatea maseterinb pentru inserJia m. maseter, iar pe
fala intern d, tuber ozitatea pterigoidiani pentru m. pterigoidian medial.
Partea superioard a ramurii mandibulei prezinti doul prelungiri:
una posterioar[ numiti proces condilar (condilul mandibulei) qi una

28
anterioar[ numit[ proces coronoid, intre cele dou6 afldndu-se inciz:ura
mandibulei.
Condilul mandibuleiprezint[ capul mandibulei qi colul mandibulei.
Fala mediald a ramului mandibulei prezintd gawa mandibulari prin care
intr[ in canalul mandibular manunchiul vasculonervos alveolar inferior.
Aceasta este delimttatd. anterior de linguld mandibulei (spina spix), reper
in anestezia n. alveolar inferior. Inferior de gaura mandibulei se g[segte
ganful milohioidian.
,
Prscr: Prrlrgs
condilar coroa*id

l,ingula l-inia
mandihulei rrrili:hi*idiana

ffaura
rn*flrlibulert

Fosa 'I'uberririrate
subr::andibularn pterigoida

Fig. 14 Mandibula - vedere posterioar[

FASCIILE $I MU$CHII CAPULUI $I GATULUI

FASCIA CERVICALA

Fascia cervicald inveleqte structurile g6tului gi este formatd din trei

lame:
A)luma superliciuld este situat[ sub tegument gi muqchiul
platysma. Este formatd din dou6 jumit[{i simetrice care pe linia median[
fonneazd, anterior o ingroqare - iinia alb[.
 Inserfia superioari: linia care unegte protuberanta occipitalS externi
cu protuberanfa mental6 gi merge pe linia,nucgla superioard, procesul
mastoidian, arcul zigomatic Ai marginea inferioarE a corpului mandibulei.
Inserfia inferioard dinspre anterior spre posterior: manubriu sttirnal,
claviculS, acromion, spina scapulei qi se continua cu inserfiite fasciilor I
muqchilor latissimus qi trapez. Posterior se inserd la nivelul proceselor
spinoase cervicale CrTzgi ligamentului nucal.
La marginea anterioarI. a mugchiului sternqcleidomastoidian lama
se dedubleazd formdnd o teac6 in jurul mugchiului, apoi se reune$te la
marginea pgsterioari. ln dreptul m. fiapez se dedubleaza din nou,
formeazi o teac6 gi se inser6 separat posterior.
Lama supqficia-l9-este mai glqqsa acolo unde nu este acoperiti de
platysmq. Superficial de fascie se iTa ramuri ale plexului cerviCil, vena
jugulard externd li ggl limfatici qi vena jugulard anterioard. Fata profundd
este aderent5 [p o-sul hioid, iar inferior de acesta corespunde mugchilor
infrahioidieni qi lamei pretraheale a fasciei cervicale.
B)lama pretraheold se intinde intre qqu[ !!ofd fi,Ug[ll3 toryci.cp,
iar lateral peqe la nivelul m, om9!ioid.ien!. BitJ iffin p6ri;l
mugchilor infrahioidieni cdrora le formeazd li &scii.
Insertiarsuperioard pe marginea inferioard gi fata posterioard a
osului hioid.
Insertia inferioar[ pe incizura _$le*rlrg]}, p]qv_iq]-l_4, marglng3
supgrioard a scapulei.'Anterior vine in raport cu lama guperficialI iar
-
'profund acoperi laringele, traheea qi lobii gtandei tiroide.
Dip aceqta lami se desprind tracturi fibroase 9a;r9 p_art_i_gi pg ].a
formarea tecii ca-rotige bi ajung la nivelul adventicei venelor de la baza
-ac
eQifin:LTfr
i --
p i edic and co I abare a e stora.
c)lama prevertebrald este situatd anterior de mugchii
prevertebrali. Superior se inser6 pe baza craniului. Lateral se inserd pe
procesele transverse cervicale. Inferior se continui cu iesutul conjunctiv
din mediastin. Lama prevertebrald trece anterior de vertebrele cervicale gi
mugchii prevertebrali. ParticipS la delimitarea spatiului retrofarin gian/
retroesofagian impreun5 cu tracturi fibroase iagitale desprinse din
adventicea celor doul organe.
Din cele trei lame pornesc prelungiri care vor forma teaca
vasculard (sau vagina carotici). Aceasta constituie inveligul
minunchiului vasculo-nervos.al gdtului qi trimite spre interior septuri
fibroase ce separi elementelg mSnunchiului (artera carotidl intern6,
respectiv comun6, vena jugular6 internl gi nervul vag)

30
 Lanra
Muschiul tr.arna superfieiala
stcmhioidian a fascici cervicale
'l'iroiela

Esotag

ry'ena jugulura
iutcrna
[.anr* fulera carotida
prevertebraln a c(tmulla
thsciei cergicale vilg
I
Muschiul
scalr.n
antcrior

Muschiul

miituciu si
;xrstcrior

Fig. 15 Fascia cervicalE - sectiune transversal5

ft{u$cHxr CAPULUI $I cArur_,ut

Mupchii capului

Din punct de vedere topografic qi func{ional, mu$chii capului pot fi

clasificati in mugchi ai mimicii, mugchi masticatori gi mugchi situali
prevertebral, cu caractere, origine embriologic6 gi inerva{ie diferite.

htlupchii mimieii

Caractere generale:
r Sunt situa{i subcutanat
. Sunt inervali de nervul facial
3l
 Sunt mugchi pielogi (au un capdt fix care se inserd pe os
gi un cap6t in stratul profund al dermului)
Au volum qi fo4a mic5 gi prin contractia lor participala
r eahzar ea expre s i ei fetei
Sunt grupali in jurul orificiilor felei fiind constrictori sau
dilatatori ai acestora
Nu au fascie (cu exceplia m.buccinator)

M. temporal

M. occipito-frontal
cap frontal
M. proceius

M. orbicular
al ochiului

M. ridicator
al aripii nasului

M. ridicator
al buzei superioare
cap occipital
lvl ridicator al
unghiulnri gruii
M. zi
tnare M- orticular
Duct parotidi al guii
Glanda parotida
. buccinator
M. master
Ld. trapez M.lnental

.coborator al
N{. sternocleido- buei inferioare
mastoidian
Glanda
submandibulara

Fig. 16. Mupchii mimicii

Grupe de mugchi:
t Mu$chiul epicranian: este format din mugchiul
occipitofrontal gi temporo-parietal.
Muqchiul occipitofrontal are 2 pdntece legate intre ele prin
ap onevro za epicr ani an 5.

32
 Y Pdntecele occipital are originea la nivelul liniei
occipitale superioare gi pe procesul mastoid gi se
inserd pe rnarginea posterioar6 a aponevrozei
epicraniene.
Y Pdntece.le
-Qlttal xe originea pe aponevroza
epicranianS qi inserfia pe pielea frun]ii gi a glabelei.
Muqchiul temporoparietal are originea pe marginea lateralI a
aponevrozei epicraniene gi se inserd pe cartilajele pavilionului urechii.
o Mu$chii auriculari anterior superior gi posterior se inserd pe
pavilionul urechii qi au originea pe aponevroza epicraniand qi procesul
mastoid.
o Mugchiul orbicular al ochiului prezintl trei p6rti:
Y Palpebrald cu originea pe ligamentul palpebral
medial pi inser{ia pe tegumentul pleoapei gi lig.
palpebral lateral. Aclioneaz6 involuntar

orbitae. Ac{ioneaz6 voiuntar.

Y Lacrimald -situatd posterior de sacul lacrimal cu
inse(ia pe canalele lacrimale qi originea pe creasta
lacrimaluiui
o Mu$chiul orbicular al gurii este format dintr-o parte labiald
qi o parte marginalS, situatd periferic. Are rol de sfincter. Contractia pSrfii
labiale produce ?nchiderea norrnal5 a gurii, iar prin contraclia pe{ii
marginale gur5 este inchisd forlat, iar buzele proemina anterior.
o Mu$chiul zigomatic are originea pe fata laterald a
zigomaticului iar inse(ia la nivelul comisurii buzelor.
Mu$chiul bwccinator are originea pe rafeul
o
pterigomandibular de la cdrligul procesului mandibular p6ni la linia
milihioidiani gi se inserS pe cornisura bucaid impreund cu muqchiul
orbicular al gurii.
o Alti mugchi ai mimicii sunt reprezentali de: muSchiul
sprdncenos, muschiul cobordtor al sprdncenei, nazal, ridicdtor al buzei
superioare, ridicdtor al unghiului gurii, procerus, rizoritts, mental,
cobordtor al buzei inferioare Ei al unghiului gurii,

Mugchii masticatori
Caractere generale:
. sunt inervati de nervul mandibular
. actioneazd asupra articulaliei temporo-rnandibulare
. de$i au volum ntic, au for{E de contraclie mare, datoritd
structurii lor multipenate
o au origine embriologica in primul arc branhial

33
 {u$ckim& rn?aseter: are o par"te sup-erficialE gi o parte profundd.
Payteq swperficia.fd, are ori.gircea pe marginea inf,erioard a arcadei
zigomatice ?n partea ei anterioard iar paftea profund6 pe marginea
inferioar6 $i pe fata rnediali a arcadei zigomatice $i inser$ia pe fa{a
lateratrE a ramurii qi ungltiul rnandlhulei.
Este acoperit de tegurnent qi rnugchi ai mirnicii, avdnd raport cu
artera transversd a f'egei, ramuritre nervului facial gi cu glanda parotidd qi
canalul parotidialr. Prezintb o fascie ntasetericd ce se ?ntinde de la arcada
zigornaticd la marginea inferioar6 a mandibillei qi ntarginea posterioarX a
ranaurii mandibulei. Profund se gdsegte ramura mandibuiei cu iltcizuna
acesteia piin care trece nadnunchiuX vasculCI-.mefl/os naaseteric qi mtugchiul
tennporal.
Aag$mxxe: prin contrac{ie tmelateratrd trage niandihu}a iateran" Prin
comtrac{ie hllateratrd ridicd mandibula cu o for{6 de 27 kg, iar Brin fibrele
supe:rficiatre trage mandibula antertor cu o flo45 de aprorimativ 7 kg.
{merva{ie: raervuX maseterin din n. rnanCibular.

M. terdpora!

Fig. 17. Muqchii rnasticatori: temporatr gi maseter

34
 Muschiul nterigoidian medial
Are originea in fosa pterigoidd a sfenoidului gi pe procesul
piramidal ai palatinului, iar inserlia pe fa\amedialfi a ramurii qi unghiului
mandibulei.
Lqterd vine tn raport cu mugchiul pterigoidian lateral, cu
ligamentul sfeno-rnandibuiar, artera maxilar6 qi nervul lingual gi aiveolar
inferior.
Mediql are raport cu muqchii stiloglos, stilofaringian gi faringele
prin muqchiul constrictor superior al faringelui, cu artera carotidd internd
qi externd precum qi cu simpaticul cervical.
Acfiune: prin contractie unilaterald deplaseazd medial mandibula.
Prin contraclie bilaterald ridicd gi trage antprior mandibula.
Inerva{ie: nervul pterigoidian medial, ramura din nervul
mandibular.

Muschiul
pterigoidian
lateral

Muschiul
maseter

Muschiul
milohioidiau

Fig. 18. Mugchii pterigoidieni - vedere posterioar6

35
 Muschiul nterieoidian lateral
Spre deosebire de ceilal1i mugchi mastipatori nu are structura
i penat6iav6nd fibrele paralele.
Are originea pe l_ama laterald a procesului pterigoid, pe fosa gi
creasta infratemporal6 a sfenoidului, iar inserliit pe articulatia temporo-
mandibularX gi pe fata mediala a condilului mandibulei.
Artera maxilard trece fie pe fa{a superficiald fie pe fa15 profundd a
muqchiului.
'superficial de mugchi se afl6 ramura mandibulei, mugchiul maseter
qi tendonul mugchiului temporal.
',
Medial'se afl6 mugchiul pterigoidian medial, nervul mandibular,
artera meningee medig gi ligamentul sfenomandibular.
Ac{iune: prin contracfie unilaterald trage mandibula medial iar prin
contractie alternantd participS la migcdrile de lateralitate ale mandibulei.
Prin contraclie bilateralS a mugchilor pterigoidieni laterali se realizeazd
proiectia anterioara sau anteductia mandibulei.

Muschiul temnoral
Are originea pe fosa temporald, pe linia gi facia temporali qi pe
fata mediald,a arcadei zigomatice" Inser{ia se afl6 pe proqesul coronoid qi
rafllura mandibulei. Are structurd bipenatd.
Este acoBerit de fascia temporald care se prinde superior pe linia
temporald superioarE, pe p-rocesul zigomatic al frontalului gi procesul
frontal al zigomaticului. Inferior se imparte intr-o lamd superficiald care
prinde lateral pe arcada zigomatici gi o lamd profundd care se inseri pe
partea medialE a arcadei zigomatice.
Lateral Ei superficial se afl6 vasele temporale superficiale, ramuri
ale nervului facial gi nervul auriculotemporal, mugchii auriculari anterior
gi superior, precum gi maseterul in portiunea inferioar6 unde mugchiul
temporal trece pe sub arcada zigomatic6. Profund se g6sesc vasele gi
nervii tennporali profunzi gi artera marilard, iar inferior mugchii
pterigoidieni gi buccinator.
Acfiune: fibrele sale anterioare trag mandibula anterior, iar cele
posterioare posterior. Contractia muqchiului in totalitate ridici mandibula
gi o trag posterigrr cu o for[6 de 26 kg (este cel mai puternic ridic[tor al
-"='
mandibulei).-

36
 R,E Gffi iqE,A AN T'EH.O.I,ATERALA,& GATULUT

Din punct de vedere topografic, iru regiunea anterolaterald a gdtului

existd rraai rmuXte regiuni: anterioard (ce inciude regiuniie infrahioidian6,
supraleioidiand, trigonui submalrdibutrar qi trigonul carotic),
stermocleidomastoidianE (cu fosa supraclaviculard micd) gi lateralS (care
prezint6 inferic,r fosa supraclaviculard rnare)

Muqchii g6tulari

&fluschierI platvsuna
Apargine func{ional muqchilor n:imicii qi se prezintS ca o lami 1at6,
suh{ire rintre regiunile deltoidiand gi infractravicular6 pdnd la baza
n:andibuiei.
Origimea pepartea profi"lndd a tegumemtuiui reglurur
ietfiaclavicrxlare qi detrtoidiene gi pe fuscille inugchilor pectoral rnare gi
ctalroid.
Hnser{ia pe protuberan{a mental6, corpui mandibutrei, unghiul gurii
qi fascia iaaseterutrui.
' Este muqchi'pieios (are originea pe regurnent, inserlia pe os)
Imervagie: nervul faciat
Acgiume: coboar6 unghiul gurii gi mandibula, ridic6 gi ?ncre{egte
tegumentu{ g6tului.

F/f, u Sc I ste nm ocleidomastoid iara (S CiVn].

k [u
Alre 2 capete de oxlgine; originea steynald pe fa{a apterioard a
mranu'braulul siernal Ei originea claviculard pe claviculS ( l/3 rnediaid)
iwser(i* pe fa{a Xateral6 gi vdrful procesului mastoid qi extrernitatea
iateralE a llmiei nucaie superioare. Frezintd o teacd proprie forrnatd de
dedublarea lamei superficiale a fasciei cervicatre.
{,s hcaza gdtwlui muqchiui sternocleidomastoidian are superficial
raport cu tegumentul qi ?n partea inferioarS cu inugchiul platysma, intre
care trec vena jugulari extern6, qi nervi superficeali, ramuri ale pnexului
cervical.
Frofwnd articr.*la{ia stemoclavicr:lar6 qi originitre rnugchilor
infrahioidieni, apoi un plan venos constituit din confluentul .!ugulo-
subclavicular. Apoi este ptranul nervos constituit din nervii vag gi frenic Ai
ansa subclavie. Planul ailerial e format de artera subclavie qi carotida
coffiluna.

37
 M" rnaster
M . orbicular
al gurii
/
,. :i
M. stilohioidian \_tr\
+- -:J

. milohioidian
M. digastric
pantece M. mental
M. digastric
M. tr
pantece anterior
M. splenius al
capului
M. ridicator al M. constrictor inf,erior
scapulei al faringelui
M- scalen
. omohioidian
M. scalen mijlociu
pantece anterior
M.scalen posterio
M. trapez sternohioidian

IM. omohioi

M. pectoral mare
M. deltoid
Fig. 19 - Muqchii gAtului

:'i in porliunea mijrlocie are raport str6ns cu {qenunchiul vasculo-

nervos ai gdtului, cu ansa cervicali qi ramurile sale. Profund are raport cu
simpaticul cervical, cu mu$chii scaleni gi muqchii prevertebrali care
acoper6 procesele transverse ale vertebrelor toracice.
in trigonul carotic are raport cu v-ena jugqlar6 intern6, neJvul
hipoglos qi cu artera carotidd comuni pentru care este muqchi satelit.
, Superior'de unghiul mandibulei are raport cu p0ntecele posterior al
mugchiului digastric, cu muqchii stilieni gi nervul accesor.

38
 M. sternocleido-
mastoidian crd. M. *'naseter
Barotida
I
I
I
I

M" ridicator
M. stilohioidian
al seapulei
M" digastnic

\ \i'
't+\
ti M" milo-
hioidian

M" hioglns
\;
\,1
\i tirohioidian
u ftfi.

M. cmshioidian

M. scaleru hrl.

posterior
M. scalen ild. scalen
rnijlociu anterisr

Fig 20 - Muqchii g6tului

Marginea anterioard are raport cu glanda parotid5, cu muqchii

infrahioidieni gi glanda tiroid6.
Inerva(ia: nervul accesor .

Acfiune: prin contraclie unilaterali face flexia capului, inclini

capul de aceeagi parte qi iI rotegte de partea opus5. Prin_ contrac{ie
bilaterald cregte amplitudinea flexiei, respectiv extensiei capului, initiatd
de alli muqchi. Fixeazd capul in articulalia atlanto-occipitald. Mugchii
sternocleidomastoidiani sunt muschi inspiratori auxiliari.

39
 r

M. digastric M. maseter
(pantece posterior)

M. stilohioidian

M. digastric
(pantece anterior)

Hioidul

M. sternotiroidian

M" sternohioidian

IUl. sternotiroidian

M" scalen
mijlociu

Fig. 21 - Muqchii gdtului

Muschii scaleni
a:
Originea pe tuberculul anterior al proceselor hansverse C3-C6
Inserfia pe tuberculul de pe coasta I.
b)muschiul n mij I o c iu:
s c al e

Originea pe tuberculul anterior al proceselor transverse Cr-Cz

trnser(ia pe coasta I.

c)mu|,chiul sc a I e n p o s t er i or :
Originea pe tuberculul posterior al proceselor transverse Cs-Cz
Inserfia pe coasta II.
 Mugchii scaleni au dispozilia unui ,,cort" la baza g6tului. intre
mugchii scaleni anterior gi mijlociu (numit[ qi pensa scalenicd) trec artera
subclavie qi plexul brahial, iar intre mugchii scaleni mijtociu gi posterior
nervii toracic lung gi dorsal al scapulei. Pe fala anterioard a mugchiului
scalen anterior se aflE nervul fr-enic ai artera cervicald ascendent6
--'
Inervafia: plexul cervical
Acfiune: prin -Contrac{ie unilateralS--)muqchii scaleni inclind capul
de aceeagi parte. Prin contrac{ie bilateral[ mugchii scaleni anteriori fac
flexia coloanei cervicale, iar cei mijlocii gi posteriori"aplicd vertebrele
cervicale una peste alta. Mugchii scaleni sunt muqchi inspiratori auxiliari

Mugchii suprahioidieni

,{ Muschiul disastric are ? pdntece musculare (anterior pi posterior),

unite printr-un tendon intermediar
Originea pdntecelui posterior pe inci4ura masloldiag[
Tendonul intermediar strdbate tendonul muqchiului stilohioidian qi
aderd de osul hioid
Inserfia pdntecelui anterior in fosa digastricd a mandibrr-lei.
Inervafie n.mandibular (pdntecele anterior), nfacial (pdntecele
posterior).
:, . Muschiul stilohioidian se afl6 anterior de pdntecele posterior al
digastricului.
0riginea pe fet4 latgrald plocesulqi qtilo-i-d.
Inserfia pe fata lateralE a cornului mare gi corpul osului hioid.
Inervafie: n.facial
,
..'' Muschiul milohioidian are o formd patrulaterd gi este situat intre
hioid qi corpul mandibulei.
Originea pe linia milohiodian6 de pe mandibuld.
Inserfia fibrele tungi pe osul hioid gi fibrJle -scurte pe rafeul
median dintre simfiza mental[ qi osul hioid.
Cei doi mugchi milohioidieni alcltuiesc planqeul bucal.
trn e rvaf ie : nervnl.mandibular.

/ i) Muschiul geniohioidian
Originea pe spina mentalS a mandibulei.
Inserfia pe osul hioid.
Inerva(ie: ramuri din plexul cervical ce ajung la mugchi prin
nervul hipoglos.
Artera carotidi externd urci la nivelul regiunii parotideo-
maseterine prin furca stiliani delimitatX lateral de stilohioidian gi
pintecele posterior al mugchiului digastric Ai medial de stiloglos.

4t
 M- unaseter

Ivl.stilohioidian M. mental

M. digastic
pantece auterior

M. urilohioidian

tiioid

M. tirohioidian
M. splenius
M. constrictor inferior
al capului
al faringelui

lv{.semispiual
al capului M. stemohioidian
Glanda tiroida
M.lrurg
al capului M. stemotiroidiau

Traireea

Esofagul

M. Iung al
gatulni

Coasta I

Fig.22 - Muqchii profunzi ai g6tului

Mupchii infrahioidieni

Muschiul sternohioidian
Originea pe fata posterioari a rnanubriului sternal, articulatia
sterno-costalI qi extremitatea sternald a claviculei.
Inserfia pe marginea inferio ard a osului hioid.

Muschiul sternotiroidian
Originea pe fata pos-terioard a manubriului sternal qi a primului
cartilaj costal. Inserfia se afla pe fala laterali a cartilajului tiroid.

42
 - Muschiul tirohioidian continud muqchiul sternotiroidian.
Originea pe fala laterald a cartilajului tiroid la nivelul tuberculilor
qi a liniei oblice.
Inserfia pe cornul mare al osului hioid.

, ,@ are 2 p6ntece musculare (superior qi

inferior) unite printr-un tendon intermediar.
Originea pdntecelui inferior pe marginea superioarS a scapulei,
medial de incizurd gi pe ligamentul transvers al scapulei.
Tendonul intermediar este situat profund de mugchiul
sternocleidomastoidian.
lnserfia pdntecelui superior este pe osul hioid.
Mugchii infrahioidieni sunt inervafi de ramuri din plexul cervical
prin intennediul ansei cervicale, cu excep{ia mugchiului tirohioidian ce
primeqte o ramurd din nervul hipoglos'(dar care are fibre cu originea tot
in plexul cervical). Vasculariiit:i este asigurat6 de rarnuri din arterele
l,rgfdt_qgg superioqld inferio ard-
qi
Ac{iunea muqchilor supra gi infrahioidieni este comun5 gi
antagonisth, ei particip6nd la acte fiziologice ca: masticaJie, degluti{ie,
fonalie gi repirafie.

Mugchii prevertehrali

Muschiul luqglul capului

Originea pe partea bazilard a occipitalului
Inserfia pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse C3-C6
Inervafia: ramuri anterioare din nervii spinali Cz-Cq
Acfiune: prin contraclie unilateralS rotegte capul de partea opusd.
Prin contrac{ie bilateral6 face flexia capuh.li.

Muschiul lungul sfitului

Originea pe vertebrele C5-T3.
Inserfia pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse cervicale.
Inerva{ia: trunchiurile de origine ale plexurilor cervical qi brahial.
Actiune: prin contrac{ie unilaterali inclin6 coloana cervical[ de
aceeagi parte. Prin contraclie bilateral6 face flexia coloanei.

Muschiul drent anterior al canului

Originea pe partea bazilard a occipitalului.
Inserfia pe atlas.
Inervafia: ramuri din nervul spinal C1.
Acfiune: prin contractie unilaterald face flexia laterald a capului.
Prin contractie bilaterald face flexia anterioard a capului.

43
 vAscuLARrzATrA cApuLUr gr cArulur

ARTERA SUBCLAVIE

.Origine. Artera subclavie .dreapt[ are originea in trunchiul

brahioCefalic. Artera subclavie stdngi are originea in mediastin, in arcul
aortic.
Limitq la nivelul gatului:
r
medial - la nivelul articulatiei sternoclaviculare.
o
Lateral - la vdrful axilei.
Artera subclavie st0ngd are un traiect oblic intramediastinal
datorit6 originii in arcul aortic qi are raporturi:
' . ' medial cu gsofagul qi traheea, iar in unghiul dintre ele cu nervul
laringeu recurent stdng;
o' lateral are raport cu pleura gi pldmdnul stdng.
e posterior are raporturi ctr primele trei vertebre toracice, canalul
toracic, simpaticul toracic qi venele intercostale stdngi.
o ,...gnt_erior are raport cu artera carotid6 comund stdngd gi nervul vag
st6ng.

Artera subclavie are la nivelul gatului trei segmente, in raport cu

muqchii scaleni:

' A) Segmentul prescalenic situati medial de scaleni.

Anterior prezintd 3 planuri:
r plan osteomuscular situat sgperficial gi format din:
/ articulaJia sterloclavicular6
r' po(iunea mediali a claviculei
/ m.sternotiroidian gi m.sternocleidomastoidian
e planul venos reprezentat de f'ena subclavie care se uneqte
posterior de clavicull cu,vena jugular6 internd pentru a
forma yena brahiocefalicd..fn unglriul dintre ele se varsd
vena jugulari anterioard gi externd gi ductul limfatic drept in
dreapta qi canalul toracic in stanga.
. \-Planul nervos este format dinspre medial spre lateral de
nervul X, ansa subclavie formati de fibrele simpaticului
cervical qi lateral de nervul frenic.
Nervul vag drepl di pe sub artera subclavie dreapta
nervul laringeu recurent.
,i

44
 ' , Postero-inferior este agezatd pe versantul anierior al domului
pleural, iar intre arteri gi pleurd se afl5 nervul laringeu recurent, ansa
subclavie ggt. stelat gi o anastomozdfrenico-stelat[.
Superior iqi au originea arteravertebralS gi trunchiul tirocervical.
';i" Artera subclavie stdngd este mai profundd gi are raport la distant6
cu nervul vag care o incrucife azdinpo4iunla ei intratoracic6 gi dE nervul
.* laringeu recuient stdng cu traiect pe sub arcul aortei. Artera subclavie
stdngl e inconjurate de canalul toracic care se varsl in unghiul dintre
vena subclavie gi vena jugulard intern6 stdng6.

i B) Segmentul interscalenic: este situat intre m.scalen anterior gi

mijlociu gi prezint[:
. Anterior - m.scalen anterior gi prin intermediul siu nervul frenic
gi vena subclavie.
. Posterior - mugchiul scalen mijlociu,
. Inferior - p_fUlg coastl la nivelul cdreia lasd ganful arterei
su[q14vli,
. Superior gi posterior - trunchiurile plexului brahial

C) Segmentul postscalenic are raporturi anterior cu vena subclavie

gi vena jiiguldrl externS, iar posterior cutrunchiurite plexului brahial care
formeazl un gant in jurul arterei.
Inferior are raport cu coasta I gi prima digitafie a muqchiului dintat
anterior, iar antero-superior.este acoperitd de piele, platysma gi lama
superficiald a fasciei cervicale.

Artera subclavie dE urmltoarele ramuri:

l, A) Arteru vertebrald iqi are originea pe fala superioard a
segmentului prescalenic. Are traiect ascendent spre vertebra Co $i are
raporturi:
. tAnterior cu m[nunchiul vasculo-nervos al gdtutui cuprins in teaca
caroticI, artera tiroidiani inferioard gi vena vertebrali
. Posterior are simpaticul cervical. mugchiul lung al gdtului qi
procesul transvers C7.
r Lateral are trunchiul tiro-cervical.
r.

. Medial are trahe-ea, eso=fagul gi nenryl laringeu recurent.

De la nivelul Q6 are traiect ascendent qi urc[ prin g5urile proceselor
transverse impreunl cu vend gi nervul omonim. Artera se gisegte intre
mugchii intertransversari anteriori qi posteriori la nivelul canalului
intertransversar, iar intre arter6 gi mugchii intertransversari posteriori trec
gi nervii cervicali spinali. Dupi ce trece de gaura transversar6 a atlasului,
trece prin qantul arterei vertebrale de pe fala superioarI a arcului posterlor

45
alatlasuXui, perforeazE mernbrana atlantoocipitald, intrd in craniu prin
gaura occipitald mare qi formeazd, prin anastomozd cu cea de p?rtea
opus6, artera bazilard situati la nivelul clivusului, pe fala anterioar6 a
pun{ii.

Ramuri:
o
lramuri spinale care p6trund prin glurile intervertebrale
o ,artera spinald anterioaid cu originea pe fala anterioari a bulbului;
coboar[ la nivelul fisurii mediane anterioare a m6duvei dupl ce s-a
unit cu cea de partea opus6.
\ artera spinald posterioard se desprinde de pe falalateral6 pi coboard
in ganlul median posterior.
artera cerebeloasi postero-inferioard.

A. carotida
comuna

Trunchiul
tirocervicai

A. subclavie

Fig.23 Artera subclavie - ramuri

B'lTrunchiul tirocervical are originea de pe fa\a superioard a

arterei subclavii, in segmentul prescalenic, lateral de artera vertebrald pi
acoperit de vena subclavie. Posterior corespunde verantului anterior al
domului pleural. Are un scurt traiect ascendent qi se imparte in 3 ramuri:

46
 I. Artera tiroidiani inferioarl:i are inilial traiect ascendent gi
medial mergdnd spre procesul transvers al vertebrei C6; in acest traiect ea
descrie doud curburil
. |Cirbura iiperioarrd) trece ip*osterio4 de artera carotidd comun6,
i vena jugulard internd gi nervul vag gi"anterior de artera gi vena
vertebrald. Uneori poate trece printr-o Eutonibrl a simpaticului
cervical - ansa Drdbnick-Ionescu.
o 'Curbura inferioard-_coqgavd superior ajunge- la glanda iiro!-d6.
La acest nivel ramuiG arterei tiroidiene se g6sesc printre
ramurile nervului laringeu recurent, raport important in 'W'

tiroidectomii. iq

Din a(era tiroidiani inferioar6 se desprind urmdtoarele ramuri:

,'' 1.'i artera laringee inferioard are traiect ascendent impreuni cu
I

nervul larin[eu reiurent, iiitra pe suDm. constrictor inferior al

taringe lui gi vas cular izeazt muc oisa iaringelui.
2t raffiuri glandulare distribuite lobilor glandei tiroide; se
anastomozeazd, cu ramuri din artera tiroidiand superioari de-a
{ungul lobiloDqi cu artera tiroidiand inferioar6 dq partga opusd
'pe marginea inferioar6 a istmului.
. 3. ramurifaringiene pentru partea inferioar6 a faringelui.
4. ramuri esofagiene care se desprind in qnglqiul dintre trahee gi
esofag gi vascularizeazd esofagul cervical.
5. ramuri traheale pentru traheea cervical6.
6 . i ar t er a' i erv i c a I a' a s c e n d e nt d cu orig inea in convex itateaprimei

curburi sau in trunchiul tirocervical. Are traiect ascendent

intre scalenul anterior gi mugchiul lungul g6tului gi medial de
nervul frenic. Pe toat[ lungimea sa dE qamuri spinale gi se
termind la C3 prin ramuri musculare.

II. Artera transversi a gfftului: are originea in trunchiul

tirocervical sau in artera subclavie ?n por[iunea extrascalenic6.
Are traiect:
. postero-lateral peste muqchiul scalen anterior gi nervul frenic
. ajunge la marginea laterali a mugchilor scalen mijlociu qi
posterior.
r trece peste sau printre fasciculele plexului brahial qi la unghiul
superior al scapulei ili schimba directia gi coboard pe
marginea medial5 a scapulei, intre mugchiul dintat postero-
superior qi muqchii romboizi sub numele de artera scapulard
descendentd. La unghiul inferior al scapulei se anastomozeazd
cu ramuri din artera circumflex6 a scapulei.

47
 Ramuri:
1. Artera cervicald supefficiald (ramwa superficiali) este situatd
pe fata laterald a mugchilor scaleni qi incruciSeazdplexul brahial.
Intri in trapez pe fala lui profund6.
2. Artera scapulara descenderutd continud artera transversd a
gdtului de la unghiul superior al scapulei la unghiul inferior al
acesteia.

III Artera suprascapularl igi are originea in trunchiul tirocervical

sau uneori in artera transvers6 a gdtului. Are traiect peste rnuqchiul scalen
anterior gi nervul frenic qi posterior de claviculi. impreund cu vena
omonimd trece peste ligamentul transvers al scapulei (nervul fiind situat
inferior de ligament) gi coboari in fosa supraspinoasd gi apoi pe fala
posteriord a colului scapulei ajunge in fosa infraspinoasS. Participi la
formarea reielei arteriale a scapulei.

c. Trunchiul costocervical are originea din partea postero-

inferioari a arterei subclavii, in segmentul pre- sau interscalenic. Are
traiect posterior gi trece lateral de ganglionul stelat pe fa{a superioard a
domului pleural. La nivelul colului primei coaste se imparteinZ ramuri:
r. Artera cervicald profundd are traiect ascendent, posterior de
procesele transverse qi vascularizeazd muschii cefei qi regiunea
nucalS.
2. Artera intercostald supremd trece anterior de colul primei coaste gi
posterior de ganglionul stelat. Are traiect descendent gi d[ primele
dou5 artere intercostale posterioare, pentru primele 2spatii
intercostale.

D. Artera torocicd intetrurt are originea din artera subclavie lateral

de ansa subclavie gi artera vertebral5 gi coboar[ pe fala interni -a
cartilajelor costale, paralel cu marginea laterald a sternului, la circa 2 cm
de aceasta . Ea trece anterior de domul pleural gi este incrucigatd de
nervul frenic dinspre lateral spre medial. La coasta VI se imparte in artera
epigastrici superioari gi artera musculofrenicd. Ramurile colaterale sunt
reprezentate de:
. ramuri mediastinale,
. ramuri timice,
. ramuri brongice,
. ramuripericardofrenice,
. arterele intercostaleanterioare
. ramurile pentru glanda mamar[.

48
 ARTERA cARorroA connuxA
Are origine diferit6 pe dreapta fa[d de st6nga.
o Artera carotidd comund dreapt6 are originea in trunchiul
brahiocefal ic posterior de articulafia sternoclaviculard.
o Artera carotidl comund stdng[ are origine in punctul cel mai inalt
al arcului aortei, dupd care are traiect intratoracic oblic spre lateral
citre articulafia stemoclaviculari st6ng6.
Traiectu-I. sau este vertical ascendent gi qraverseazd la nivelul
gdtului regiunea sternocleidomastoidianS, regiunea anterioard a gdtului gi
trigonul carotic.

A. temporala
A. maxilara
superficiala

A. faciala

-l -

A. occipitala
i

A.linguala
A. qarotida
interna
A. carotida
externa
A. cervicala
ascendenta A. tiroidiana
superioara

A. suprascapulara

A. subclavie M. scalen
anterior

Fig.24 Artera carotid6 comunS

49
 .-

Linnite la nivelul gf;tutrui:

limita inferioard - articulalia sternoclaviculard
limita superioard -se afld la marginea superioard a
cartilajului tiroid unde se imparte in artera carotidd
internd gi extem6.
Artera carotidi comund stdng6,are traiect intratoracic ascendent,
spre articula{ia sterno-claviculard. La nivelul mediastinului are raporturi:
o Anterior cu vena brahiocefalic[ stdngd care o incrucig eazd anterior
qi c, nervii cardiaci cervicali superioii din nervul X.
o Posterior cu artera subclavie stdngd pi planui mugchilor
prevertebrali;
: Medial cu trunchiul brahiocefalic, traheea, esofagul, nervul
laringeu recurent qi vena tiroidiana inferioard;
o Lateral cu fala medial5 a lobului superior stdng, prin intermediul
pleurei, iar sub pleurd anterior cu nervul fienic- gi posterior cu
nervul vag.

Raporturi Ia nivelul gfltului: ,

Anterior - este situati profund de m. sternocleidomastoidian gi apoi

este incruciqata de m. ornohioidian.
La nivelul trigonului carotic este superficialr, acoperitd de
platysma qi incrucigatd de vena tiroidiand superioari qi ramura
sternocleidomastoidiand din artera tiroidiana superioarE.
\Artera are r4port strdns cu lobii glandei tiroide.
Laterul are raport cu vena jugulard intern6, cu nervul vag gi cu ansa
cervical6;
o Medial prezintd raport cu traheea qi laringele intr-un plan anterior,
iar posterior cu faringele gi eiofagul gi cu nervii cardiaci cervicali
superiori qi medii. In unghiul dintre trahee gi esofag se aflE nervul
laringeu recurent.
ln stdnga raportul cu esofagul este mai str6ns, deoarece la
acest nivel esofagul prezinti un traiect u$or spre st6nga.
Posterior are raport cu lama prevertebruld a fasciei cervicale, cu
lantul simpatic cervical gi cu mugchii prevertebrali. La nivelul Ce
vine in raport cu fuberculul anterior al procesului transvers
(tuberculul carotic).
La bifurcatie, artera carotidd comuni prezint[ o dilatalie
numitd sinus carotic care reprezintd o importantd zondreflexogend.

50
 ARTERA. CAROTIDA INTERNA

Artera carotid[ interni este una dintre ramurile terminale ale arterei
carotide comune; ea prezinti mai multe segmente:
o cervical - in regiunile gdtului
o intrapietros - in canalul carotic din stdnca temporalului
c intracavernos - in sinusul cavernos
o cerebral de la ieqirea din sinusul cavernos p6ni in dreptul
-
procesului clinoid anterior, unde se imparte in ramuri terminale

Limite la nivelul gfltului:

- inferior- marginea superioarE a cartilajului tiroid
- superior - orificiul extern al canalului carotic

Procesul
mastoid

\
I
Pantece posterior aI Artera carotida
m. digastric externa

M. stilofaringian

Mandibula

Stilo-glos
Artera carotida
. stilohioidian
interna
xII
i
Ii
t
I
t
t

Fig. 25 Artera carotidd intern6

 Raporturile la nivelul nivelul gdtului:

in trigonul carotic: i,,

. Medial - cu faringele, fiind situati pe muqchii constrictor inferior
gi mijtrociu, cu n.laringeu superior gi artera faringiani ascendentd;
. Lateral - vena jugular6 internd qi nervul vag;
o \Posterior are raport cu mugchii prevertebrali, lama prevertebruld a
fasciei cervicale qi lanfut simpatii cervical;
o Antero-medial are raport cu artera carotidE externd
o Antero-lateral,
in funclie de pozilia capului, poate fi acoperitd de
mugchiul sternocleidomastoidian sau poate fi superficialS,
acoperitd de platysma gi lama superficiald a fasciei cervicale. Este
incruciqat! anterioi de nerrnrl hipoglos, arterele occipitalS gi
auricularl posterioard gi trunchiul venos tiro-lingo-facial.
,Superior de mugchiul digastric devine profunddl ajungdnd pentru
un scurt traiect in trigonul submandibular: la limita dintre trigonul carqJic
qi submandibular artera carotid6 intbrnd trece medial de mugchii stiloglos
gi stilofaringian. i,:;

In spatiul ,latero-faringianl artera carotidl interni inconjoard artera

carotidl externi qi ajunge medial de ea dup6 ce la origine era situatd
postero-lateral. La nivelul spatiului laterofaringian artera carotidd internd
ocupl o pozi{ie retrostiliand gi prezintS urmitoarele raporturi:
o Posteriol cu mugchii p_qevertebrali, lama prevertebralL ? fasciei
cervicale gi ggl simpatic cervical superior;
o Medial cu muqchiul constrictor superior al faringelui, vena jugulari
intern6, ggl superior al nervului vag, nervul laringeu superior;
o PosteroJateral,labaza craniului, se afla vena jugulari intern5, iar
intre artgrd gi venl se afla nervii.IX, {, XI, XII..,
Artera carotidi intern6 intr[ in craniu prin canalul carotic,
traverseazS sinusul cavernos gi apoi la nivelul proceselor clinoide
anterioare devine ascendentd gi perforeazd dura mater. Din ea se
desprind: artera oftalmici, arterele cerebrali anterioard qi medie, artera
coroidiand anterioard qi artera comunicantS posterioari.

ARTERA CAROTIOA NXTERNA

A.carotidd externd este ra-muri terminald a a. carotide comune.

Limite:
r inferior: planul orizontal care trece pnn margrnea superloara
cartilajutui tiroid (C3 -C4)'
c superior: colul mandibulei

52
 Traiect:
Artera are traiect ascendent stribitdnd dinspre inferior spre
superior trigonul carotic gi apoi trigonul submandibuiar, limita dintre ele
fiind situat6 medial de pdntecele posterior al m. digastric. Apoi ea ajunge
profund de glanda putotida gi posterior de colul mandibulei, unde se va
implrli in cele dou6 ramuri terminale. Are inilial direclie oblicl spre
posterior si apoi devine verticalS.

Raporturi: i-.!
La nivelul trigonului carotic:
o Posterior de arterd se gdsesc:
r procesele transverse ale vertebrelor cervicale,
r mm. prevertebrali,
. lama prevertebrald a fasciei cervicale
. lantul simpatic cervical
o Medialse afl6:
r n. laringeu superior
. r mm. constrictori mijlociu qi inferior ai faringelui
. faringiandascendent6
. Lateralt' are la emergenlb raport cu a. carotid6 intern6, care o
desparte de v. jugular[ internd
o Anterior a. carotid6 extern6 este incrucigatd de:
r n. hipoglos,
t v. lingualE
r vv. tiroidiene superioare
:

r v. faciald
Vv. lingualE, tiroidiene superioare gi faciald se pot uni formdnd
trunchiul tiro-linguo-facial, care trece de asemenea anterior de a. carotidd
externd.
La nivelul trigonului carotic, a. carotidi externi se gdsegte
superficial (fiind ugor d" descoperit gi abordat), acoperitl de:
o tegument
o m. platisma
. fascia cervical6
Superior de trigonul carotic, artera se va situa profund, lateral de a.
carotid[ intemi qi v. jugularl intern6. Ea se va situa intre mm.
stilohioidian (lateral) ti stiloglos qi stilofaringian (medial). Medial de
ultimii doi mugchi trec a. carotid6 intemd qi n. glosofaringian.
La acest nivel, artera se gdsegte la cc_a. lJ cm. lateral de polul
inferior al tonsilei palatine, existdnd riscul lezdrii sale in amigdalectomie.
La nivelul glandei parotide artera participl la formarea unuia dintre
planurile vasculo-nervoase :

i53
 . planul superficial (nervos): ramurile nn. auriculo-temporal gi
facial
o planul'mijlociu (venos)i v. jugulard externd gi afluentii s6i
o planul profund (arteri6l): a. carotidi externd qi ramurile sale
1
Ajunsd la colul mandibulei, a" carotidd comuni se imparte in cele
l
doui ramuri terminale:

A. meningee Aa. temporale

A. temporala medie profunde
superficiala
A. maxilara

A. angulara

A. alueolara
superioara
posterioara

A. bucala
A" pterigcidiana
A. maseterica

Aa.labiale
A. occipitala superioara si
inferioara

A. alveolara
inferioara
A. hringiana
ascendenta A. faciala

A. caro A. lirlguala
intema

Fig.26 Artera carotidi externE - ramuri

 Ramuri colaterale:

> A, tiroidiand superioard

Artera se desprinde de pe fala anterioar[ a a. carotide externe, are
traiect descendent, descriind o curbd inferior de cornul mare al osului
hioid gi se indreaptd spre lobul tiroidian de aceeagi parte. Ea pdtrunde
impreuni cu n. laringeu superior pe sub mm. infrahioidieni.

R.amuri:
I r. infrahioidian6 pentru mm. infrahioidieni
i r. sternoclelidomastoidiand are traiect postero-inferior p6ni pe
fala mediald a m. sternocleidomastoidian unde se imparte in rr.
ascendente gi descendente
t a. laringiand superioard trece cu n. laringeu superior pe
membrana tiro-hioidiani pe care o vor perfora impreuni sau
printr-un orificiu separat. Ea se anastomozeazd cu a. laringiani
superioard contralaterald gi cu a. laringiani inferioarr. Ea
vascularizeaz':asa
laringelui
epiglota
recesurile piriforme ale laringofaringelui
mm. laringelui

o . ...i. o,i,I r:#1',]l;ffi 'ffi :Lf,

[-*L*rui cri c otiro i dian
unde se ramifici, ddnd ramuri pentru:
- ligamentulcricotiroidian
- pliciie vocale
- cavitateainfragloticd
o ramuri terminale:
- r. anterioarS se anastromazeazd cu cea de partea
opusd superior de istmul tiroidian
- r. posterioard se anastomozeaza cu r. omoniml din
a. tiroidiand inferioari.

>
,{. faringiand ascendentd
Artera se desprinde de pe fala mediali a a. carotide externe, fiind
cea mai sublire dintre ramurile acesteia. Artera are traiect ascendent, fiind
situati intre a. carotidr intern6 (lateral) gi faringe (mediat) gi di trei
ramuri:
I rr. ringiene pentru:
- m. stilofaringian
- m. ridicdtor al vdlului palatin
55
 - mm. constrictori ai faringelui
- tuba auditivi
- tonsila palatin[
timpanicd inferioar6 intrd impreund cu n. timpanic in
stdnca temporalului gi vasculariz eazd :
- peretele medial al cavitdlii timpanice
promontoriul, fereastra rotundd qi cea oval6
c a. meningee posterioard care trece prin canalul condilian
sau prin gaura jugulard vascularizdnd dura mater de la
nivelul foselor cerebeloase.

externe, direct sau printr-un trunchi comun cu a. faciald (trunchiul

linguofacial).
Medial ide ea se gdsesc m. constrictor superior al faringelui gi n.
tq{iqgerr- lUp-erior $i este incrucigatd lateral de n. hipoglos qi v. linguald.
Aceste ultime doud elemente o separd de m. stilohioidian qi pdntecele
posterior al rn. digastric. in traiectul ei, ea trece pe sub m. hioglos care o
desparte de n. hipoglos si v. lingual6.

Ramuri:
o lr. suprahioidiand pentru mm. suprahioidieni
o a. sublinguald care vascularizeazd:
- glanda sublingual[
- ffiffi: suprahioidieni
- mucoasa gingivalS a planqeului bucal
a rr. dorsale ale timbii care se distribuie:
mucoase! riddcinii limbii
- tonsilei palatine
- epigtotei
- arcului palatoglos
t a. profundl a limbii (r. terminali) are un traiect siguos,
termindndu-se la vdrful limbii. Ea irigi musculatura gi
mucoasa linguali situatI anterior de linia terminalE.

> /. faciald
Se desprinde de pe'fa1a anterioar6 a a. carotide externe, avdnd in
traiectul s6u urmitoarele raporturi:
- imedial: m. constrictor mijlociu al faringelui
- lateial: n. hipoglos, m. itilohioidian, fentecele posterior al m.
drgastnc

56
 Artera str6bate trigonul submandibular, trecdnd pe fala mediald a
glandei submandibulare la nivelul cireia lasi un gan{, spre deosebire de v.
lingulald care se gdseqte lateral de gland6. Ocolegte marginea inferioar6 a
corpului mandibulei si ajunge astfel pe fala laterall a corpului
mandibulei, anterior de inserfia m. maseter.De aici artera are traiect oblic
spre comisura labial6, iar in apropierea acesteia igi schimbi direcfia,
indreptdndu-se ascendent, spre comisura patpebrali medial6, unde se
termina ca artera angulara.

Ramuriz
I a. palatina ascendentd care vascularizeazd:
- v_Slul palatin
- tonsilapalatind - I ' '

- tuba auditivl
- glandasubmandibulard
Din ea pornegte r. tonsilari care vascularizeazd tonsila palatini.
a. submentalE care vascularizeazd:
- glandasubmandibulari
- mm. suprahioidieni
- tegumentulrnentonului
o rr. glandulare pentru glanda submandibulard
0 a. labial[ inferioard se anastomozeazd cu cea contralateralE
vascularizdnd buza inferioari
a. labiald superioar6 are un calibru mai mare decdt precedenta gi
se anastomozeazd cu cea de partea opus6, vacularizdnd buza

a. angular5'reprezintE ramura terminal5 a a. faciale. Ea strlbate

$anful nazogenian, ajungfind la nivelul comisurii palpebrale
mediale unde se anastomozeazd. cu a. dorsalb a nasului (ramurd a
a. oftalmice)" ln acest mod se realizeazduna dintre anastomozele
a. carotide externe cu cea intern6. Ea da ramuri:
palpebrale
pentru sacul lacrimal
pentru tegumentul regiunilor frontali qi nazalS

> ,,{. occipitald

A. occipitali are originea pe fata posterioard,''a a. carotide externe,
inferior de pdntecele posterior al m. digastric, fiind situat6 astfel, inilial,
la nivelul trigonului carotic.
Ea are traiect posterior gi ascendent, incrucigdnd anterior :
neryii X, XI $i XII
v. jugular6 internd
 Artera determin6 la nivelul craniului,ganiul arterei occipitale, situat
pe fala inferioarl a st6ncii temporalului, av6nd r4pogqJi lateiale la acest
nivel cu m. sternocleidomastoidian gi pdntecele posterioi alm. digastric.

protuberanfa occipitali externS, profund de m. splenius al capului. Artera

perforeazd apoi m. trapez impreuni cu n. occipital mare2 fald de carq-egle
situatl lateral.

Ramuri:
I r. mastoidiand care p6trunde ?n craniu prin gaura
mastoidiand gi vascularrzezd:
- celulele mastoidiene
- dura mater corespunzdtoare
- cavumul timpanic
r. auricular6 care vasculariz eaz6:
- tegllnentul feiei laterale amastoidei
- fa[amedial5 a pavilionului urechii
r. meningealE care intrd in craniu prin canalul condilian_ _

sau gaura jugularS qi vascularizeazd'dura mater din fosele

cerebeloase
t r. sternocleidomastoidianl pentru mugchiul omonim
0 rr. occipitale pentru pdntecele posterior al m.
occipitofrontal
t r.descendentd pentru mm. oblici gi drep{i posteriori ai
capului

> A. aariculard posterioard

Aceast6 ramur6 se desprinde de pe fata posterioard a a. carotide
exteme. Ea trece lateral de m. stilohioidian qi pdntecele posterior al m.
digastric, apoi se aSeazdin gan{ul dintre procesul mastoid si lobul urechii,
ddnd doui ramuri terminale.

Ramuri:
- a. stilomastoidiand patrunde in craniu impreuna cu nervul
facial prin gaura stilomastoidiana
- a. timpanic6 posterioar[ se anastomozeazd cu a.
timpanic6 anterioari (din a. maxilarl). Din ea se desprind
rr. mastoidiene gi r. pentru m. sc6ri{ei.
- r. auricular[ (r. terminali) pentru fata mediall a lobului
urechii
- r. occipitalS (r. terminali) pentru tegumentul gi mm.
situali superior de procesul mastoid

58
 Ramuri terminale:

> .4. temporafi superftciald

A. temporalE superficial5 continu5 traiectul a. carotide externe, la
origine fiind situati po-qleLo;medial de colul mandibulei, in grosimea
i glandei parotide gi av6nd urm6toarele raporturi:
- anterior: v. tennporald superficiald
- lateral: ramuriie n. VII
- postero-medial: n. auriculotemporal
Artera are traiect ascendent devenind superficiali gi trecdnd printre
prqcesul zigolqatic al osului temporal qi porul acustic extern. La acest
nivel ea se poate descoperi gi palpa prin comprimare pe planul osos.
Ramuri:
trr. parotidiene pentru glanda parotidd
0 transversd a fetei se desprinde ia nivelul parotidei av6nd traiect
paralel eu arcul zigomatic ai vascularizeazd:
mm. maseter gi buccinator
-
mm. superficiali din zonarespectiv6
I

-
tegumentul felei
glanda parotidi qi ductul parojidian (Stenon)
i

,\, ' Ea farmeazd impreuni cu . v:.] transversi a felei

I

pediculul anterior al glandei parotide.

i1 rr. auriculare anterioare sunt in numdr de trei' gi vascularizeazd
fala laterald a pavilionului urechii gi conductul auditiv extern
Izigomaticooibitala are traiect paralel cu arcul zigomatic,
superior de acesta gi vascularizeazdm. orbicular al ochiului,,'.''
o temporal6 medie se desprinde superior de arcul zigomatic 9i
perforeazi fascia m. temporal, situdndu-se intre mugchi pi
planul osos. Ea vascularizeazd:
r m. temporal
I articulafiatemporomandibular6
' conductul auditiv extern
I r. frontali (r. terminalE)'pbniru mm. qi tegumentul regiunii
omonime
a r. parietald (r. terminald) pentru mm. Si tegumentul regiunii
omonime

> ,4. muxilord

Artera maxilar6 este ramurl terminald a a. carotide externe, din
care se desprinde in unghi drept la nivelul colului mandibulei, in
grosimea glandei parotide. A. maxilard este mai voluminoasi decdt a.
temporal5 superficiald, av6nd un traiect sinuos qi o lungime de 4-5 cm.
 La origine ea are raport superior cu n. auriculotemporal gi apoi se
indreapti antero-medial, trecdnd prin fisura pteriogo-maxilari p6nd in
fosa pterigo-palatinS.
De la origine, artera trece printr-un spa{iu delimitat astfel:
o Luteral.' colulmandibulei
o Medial.' ligamentul sfenomandibular
Acest spatiu se numegte butoniera retrocondilianl a lui Juvara,
artera avdnd raporturi cu n. auriculotemporal gi cu plexul format de v.
maxilarS"
DupE iegirea din acest spatiu, artera poate avea un traiect
superficial sau profund.

A. temporala Aa. temporale

superficiala profunde A. sfenopalatina

A. auriculara
posterioara A. infraorbitala

R. pteri-
goidiana
A. bucala

A. meningee
medie

A. maseterica

A. occipitala
A. carotida
cornuna

Fig.27 Artera maxilarl

60
 a. Traiectul superficial. in acest traiect artera are urmitoarele
raporturi:
o Lateral: m. temporal
o Mediol: m. pterigoidian lateral
. Postero-medial (prin intermediul m. pteriogoidian
lateral): n. alveolar inferior gi n. lingual
o Posterior.'n. bucal
b. Traiectul profund, in care are ca raporturi:
o LateraL'm. pterigoidian lateral
o Mediul.' m. pterigoidian medial
t Posterior: nn. alveolar inferior, lingual, coarda
timpanului
Dupd ce urmeaz6 unul dintre aceste traiecte, arteta iese la merginea
inferioar6 a m. pterigoidian lateral sau printre capetele tui de origine gi se
indreaptd spre fisura pterigomaxilard prin care pdtrunde in fosa
pterigopalatinS.
La nivelul fosei, artera stabileqte urmitoarele raporturi:
c anterior: tuberozitateamaxilard
. posterior: gg. pteriogopalatin gi procesul pterigoid
. superior: n. rnaxilar
^
In tot traiectul sdu, artera este insotit[ de plexul venos pterigoidian.

Ramuri:
1) a. auriculard prafundd pomegte din grosinrea glandei parotide, are
traiect ascendent gi vascularizeazd:
- articulaliatemporomandibulard
- conductul auditiv extern
- fala externd a timpanului
2) a. timpanicd anterioard se desprinde in grosimea glandei parotide,
av6nd traiect ascendent, prtrunde prin fisura pietrotimpanici in
cavumul timpanic Ai vascularizeazd mucoasa cavitalii timpanului
impreund cu celelalte aa. timpanice.
3) a. alveolard inferioard se desprinde la nivelul butonierei
retrocondiliene a lui Juvara, posterior de n. omonim. Minunchiul
vasculo-nervos alveolar inferior trece printre ramura mandibutei qi
m. pterigoidian medial gi prtrunde prin gaura mandibulari in
canalul mandibular. inainte de intraiea in canal, din arter6 se
desprinde r. milohioidian[ pentru m. omonim. La nivelul canalului
artera dI ramuri dentare pentru dinfii arcadei inferioare. Ea se
termini la nivelul giurii mentoniere prin a. mentali care iese din
canal gi vascularizeazl:
- btlua inferioarl

61
 - regiunea mentoniera
4) a. meningee medie se desprinde din spatiul delimitat
oposterior: lig. sfenomandibular
oanterior: m. pterigoidian rnedial.
Artera are traiect ascendent, trecand printre rid6cinile n.
auriculotemporal qi intrd in craniu prin gaura spinoasd. Ea ajunge pe fala
interni a scuamei temporalului, urcd pe fa\a interni a suturii
sfenoscuamoase p6nd la intersectia acesteia cu cea sfenoparietald qi
scuamoasi unde se imparte in cele doud ramuri terminale:
- r. parietald
- r. frontald
Ramuri t'r'ffi*a
pentru:
- gg.geniculat
- m.tensor al timpanului
a. timpanicd superioard pentru cavitatea timpanului

5) o. *,n*s"","::f::#ii::#,fi,l&Tt["f"",. desprinde ei din a

meningee medie. Ea pdtrunde in craniu prin gavra ovald qi
vascularizeazd:
- mm. pterigoidieni
- gg.trigeminal
6) a. masetericd trece prin incizura mandibulei qi se distribuie m.
maseter
7) rr. pterigoidiene (4-6) pentru mm. omonimi
8) aa. temporale profunde in num6r de trei, situate intre m. temporal
gi planul osos, se distribuie m. temporal
9) a. bucald trece lateral de m. buccinator, superior de n. bucal qi
vascularizeazd:
- m. buccinator
- corpul adipos al obrazului
- ductul parotidian
10) q. alveolard superioard gi posterioard se aSeazd pe fala
posterioard a
tuberozitdlii maxilare gi d6:
. rr. dentare care pdtrund prin orificiile alveolare gi
vascularizeaz6 molarii gi premolarii arcadei dentare
superioare
. Ir. pentru mucoasa sinusului maxilar
. rr. pentru periost
. rr. gingivale

62
1l) a. infraorbitald trece prin fisura orbitald inferioard inferior gi
lateral
de n. omonim. Ea se g6segte apoi in ganful gi ulterior canalul
infraorbital, ieq ind prin gaura infraorbital e.
La nivelul canalului infraorbital din ea se desprind aa.
alveolare superioare gi anterioare care vascularizeazd:
- incisivii qi caninii arcadei superioare
- mucoasa sinusului maxilar
DupS iegirea din gaura infraorbitald, artera se imparte in mai
multe ramuri :
- palpebraliinferioar[
- nazald internS
- nazald externl
- labialS superioar6
12) a. canalului pterigoidian este prima ramurl desprinsd din a.
maxilar6
la nivelul fosei pterigopalatine, fiind situat6 medial de gg.
pterigopalatin. Ea intrl in canal qi de distribuie:
- submucoaseinazofaringelui
- tubei auditive
- cavum-ului timpanic
13) a. palatind descendentd arc traiect vertical, descendent, printr-un
canal propriu - canalul palatin mare - insotit6 de n. palatin mare.
La nivelul canalului, din ea se desprind aa. palatine mici care
ies prin gaura palatin6 mic6 qi vascularizeazd v6lul palatin.
A. palatini descendenti iese prin gaura palatini mare, apoi
se indreaptd anterior gi vascularizeazd:
- mucoasa palatului dur
- glandele palatine
- mucoasa gingivalE
14) a. sfenopalatind (r. terminald) continui traiectul a. maxilare si
pdtrunde in cavitatea nazald prin gaura sfenopalatinl la nivelul
meatului nazal superior, in partea lui posterioar6. Ea da
urmitoarele ramuri:
- aa. nazale posterioare
- aa. nazale laterale pentru peretele lateral al cavitSlii
nazale, distribuindu-se mucoasei cornetelor gi meaturilor
nazale; dintre aceste ramuri, una ajunge la nivelul
canalului nazolacrimal.
- aa. nazale septale pentru septul nazal

63
 VENELE CAPULUI $I GATULUI

Venele capului qi gdtului se deosebesc de cele de sub planul inirnii

prin faptul ci nu prezintl valwle, circula{ia sdngelui fiind favorizatd atdt
de gravitalie cdt qi de presiunea toracicd negativ[.
Sdngele de la nivelul capului gi g6tu1ui ajunge in vena cavd -
superioard prin cele doul vene brahiocefalice dreapt6 gi stdng6. Acestea
se formeazb posterior de articulatiile sternoclaviculare. Cele dou6 vene se
g6sesc intre stern gi planui arteial format de trunchiul brahiocefalic, artera
carotidi comund stdngd qi artera subclavie st6ng5. Au raport posterior cu
nervii vagi qi frenici qi lateral cu pleurele mediastinale gi plEmdnii. Au ca
afluen{i colaterali vena tiroidian6 inferioard, vena vertebralb, vena
cervicald profundd qi vena toracicd intern6.

VENA JUGULANi NVTBRNA

Vena jugularl internd colecteazd sdngele venos de la nivelul

encefalului gi meningelor precum qi de ia regiunile fe(ei gi g6tului. Se
gdseqte intre baza craniului gi articulalia sternoclavicular6, unde formeaz6
vena brahiocefalicI, dupl unirea cu vena subclavie.
Vena jugulard intemi are originea la nivelul gdurii jugulare de
unde continud sinusul sigmoidian. Vena are traiect descendent la nivelul
tecii carotice impreund cu artera carotidi internd fali de care este situat6
posterior gi apoi lateral, apoi impreuni cu artera carotidd comuni pfn
spatiul laterofaringian qi trigonul carotic.
La baza craniului se afl6 lateral de faringe gi medial de mugchii
stilieni, iar posterior are raport cu procesele transverse cervicale qi lanlul
simpatic. intre vend qi artera carotidd interni se afla nervul vog,
glosofaringian, accesor gi hipoglos.
in po4iunea in6rioard, dupd ce este intersectatd de m. digastric are
raport po5terior cu mugchii scaleni, plexul cervical gi nervul frenic ai
anterior are raport cu arterele auricularl posterioarE, occipitald gi
sternocleidomastoidiani gi ansa cervica16. tn ultima porfiune este
profund6 fiind acoperit[ de mugchii sternocleidomastoidi4n gi
infrahioidieni gi intersectatd de vena jugular[ extern[.
Primegte ca afluenti venele:
o venele faringiene cu originea in plexul periesofagian,
o tvena lingual6 formatl din vena dorsal[ a limbii gi vena sublinggal5,
o venele tiroidiene superioare gi medii,
. vena facial[ care se formeazd la comisura palpebralS mediala din
vena angulard qi are traiect omonim arterei fa15 de care se afl6
posterior pdnd la marginea inferioard a mandibulei, unde trece
lateral de glanda submandibulari, spre deosebire de arteri care
 trece medial. Prin anastomoza dintre vena angulari gi vena
oftalmicd se realizeazb o anastomozd intre sistemul venos intra gi
extracranian care explicd unele embolii septice, intracraniene, dupa
infectii la nivelul fb1ei.
. vena retromandibular6 se formeazd posterior de colul mandibulei
din vend temporalE superficial6 gi temporalr medie, maxilard gi
transversd a fe1ei.
Venele tiroidiand superioar6, faciald gi linguali se pot v5rsa ?n vena
jugular5 intern6 separat sau print-un trunchi comun tiro-linguo-facial.

V. auriculara V. temporala
posterioara superficiala

V. maxilara

V. faciala

M. platisrna
V. linguala

V. tiroidiana
superioara

Trunchiulvenos
tiro-lingo-facial

V. brahiocefalica
V. subclavie

Fig.28 Venele gdtului

 VENA JUGULARA EXTERNA

Se formeazS in glanda parotid5 din vena occipitald gi vena

auricular[ posterioar6 qi are un calibru invers propo(ionai cu vena
juguiar6 intem6. Este initial pJofun*d6 in glanda palotidi apoi q_qloari pe
fala laterald a muqchiului sternocleidomastoidian gi ajunge in fo_sa
dupiaclaviculari, apoi trece prin lama superficiali a fasciei cervicale qi se
varsb in vena subclavie.
Vena jugular6 externi este acopelt5 de platysma fr^de piele gi este
incruciqata de ramurile superficiale ale plexului cervical. In aceasti ven5,
in special la copii, se fac punclii venoase ce impun o atenlie special[
datoriti riscului emboliei gazoase (datorit[ presiunii negative poate fi
aspirat aer).

GANGLIONII LIMFATICI AI CAPULUI $I GATULUI

Prin dispozilia lor, ganglionii formeazd un cerc limfatic la baza

craniului.

Ganelionii liqfatici ai capului:

o ganglionii occipitali' sunt situati sl!_lln-ia nucalE inferioar6,
'superficial
sau profund de muqchiul tripel. Sunt in numir de 2-5 qi
'adund
limfa de la nivelul regiunii nucale, iar vasele eferente dreneazE'@
in ggl limfatici cervi_cati profunzi.
o ganglionii retroauriculari
_squ ryastoidieni' sunt inconstanti qi se
gdsesc deasupra inse(iei m. sternocleidomastoidian qi colecteazd
limfa de la niveiul regiunii parietate gi de Ia tegumentul urechii.
- Dreneazd in ggl parotidieni sau ceryiqllp-1gfunzi.
o ganglionii parotidieni superficiaii g{ pirlii){ sunt in raport cu
Btanda parotid6 qi adunl limfa dintr-un teritoriu intins: regiune
parietalS, temporalS, frontald, fata dorsald a nasului, buza superioarS,
pavilionul urechii, conductul auditiv extern precum gi de la glandele
lacrimale, parotida, carrum-ul timpanic, fose nazale, v[l palatin qi
tuba auditivd.
o ganglionii mandibulari Si submandibulari se afl6 in raport cu fala

externS a glandei submandibularae sau intre glandd gi muqchiul

milohioidian; dreneazd limfa din glanda submandibulard gi
sublingualE, de la dinfi qi mucoasa gingivall in ganglionii cervicali
ptofunzJ,

66
 . ganglionii retrofaringieni Sunt situati posterior de
faringe gi adun6
limfa de la cavitatea nazald gi sinusurile paranazale, de la-palltul dur,
vdlulpalatin., | \

e gangl.ionii bucali se gisesc qgperficiat pe_ traiectul vaselor limfatice

care inso[esc artera qi vena faciald.
e qSnglionii linguali se afld distribui{i de lungul venei ;i arterei
linguale.

U)'
de gg. cervicali superficiali gi gg. cervicali

TNERYATIA CAPULUT gI cArur,ur

PLEXUL CERVICAL

Plexul cervical se formeazd prin anpstomo za ramurilor ventrale ale

nervilor spinali Cr-C+. Ramuril C, Cu' i - ,i
Uiiu..e i"t -;--;;rirri;;
ascendentd 9i una descendentl care se unesc cu cele supra
li r"Ui"..ri.ii
lmpreund cu cr vor forma trei anse suprapuse, de origin" p1.*rui
cervical: "r.
. ansa superioar6: ramura clin intregime gi ramura superioar6 din cz
o srso mijlocie:.ramura inferioard din Cz gi ramura suferioard din cr
. ansa inferioarE: ramura inf-erioar6 din c3 gi_ramura superioarr din c+
Ramurd de_qcg11{enta i'c+)se unegte c9"'c: cpntribuind la formerea
Ansele de origine ale plexului qi ramurile sale sunt situate prgfund,
?n raport cu procesele transverse cervicale, intre doua planuri
o antero-medial: -ur.ul*.,
inserfiile mugchilo, pr.rr"rtebrali gi ,.ui".,
mijlociu.
no.stero-lateral:,m. ridic[tor al gcapulei $i n, ,_sp!gni.us,
IAnterior suni acoperite de lama prevertebial[ a tsciei cervicale gi
pnn intermediul s[u primele doud unr. uu ,upoJ .; ;ilt;i^;;;i;

67
cervical, nerrnrl glosofaringian, accesor qi hipoglos gi
rydnunchiul
vasculonervos al g6tului. Ultima ansd gi .u*rril* ptexuiui cervical
se
gdsesc ?n spa[iul latero-farigian gi trigonul carotic."n rrr.il"-r.-rir".
la jumEtatea marginii posteriourr u m. sternocleidomastoidian,
ljup
devin superficiale.
unde
Ramurile plexului cervical se desprind din trun"friurite
de origine sau din anse qi sunt :
. senzitive, cu originea in ansele mijlocie gi inferioarE
o Din ansa mijlocie se desprind:
. nerrrul occipital mic
. neryul auricular mare
r neryul transvers al gdtului
o Din ansa inferioarE se desprind
. Nerviisupraclaviculari
. Motorii reprezentate de
r ansa cervicail ',

r Mixte reprezentate de nervul frenic.

Nervul
occipilal

.-;";
uu
u€
,pl

Plsxul brahial

Supraclnviculari

Fig.29 Plexul cervical

68
 t,Nervul occipital iic devine superficial la jumdtatea marginii
poqlerioare a msternocleidomastoidian (punctul Erb), apoi urcd paralel cu
marginea'poiterioari 'a mugchiului pdn6 la procesul mastoid, sub lama
superficiali a fasciei cervicale. in partea superioarl a regiunii cervicale
perforeazd fascia qi se ?mparte in:
r ramuri posterioare; care inerveazd tegumentul
regiunii occipitale
r ramuri anterioare, pentru pielea procesului
mastoidian gi felei mediale a pavilionului

x,,uur ou,i,*,, ffif,!'::Y,',J::il'3ff11, in punctur Erb, sub

nervul occipital mic, urcl pe fata laterald a m. sternocleidomastoidian,
posterior de v,ena ,j,ugula1t. 9xtern6, pane in apropierea unghiului
mandibulei]unde perforeaz6 fascia cervicala gi se impartl in ramuri-:
' ramuri anterioare pentru tegumentul regiunii parotideo-
maseterine
r ramuri posterioare pentru fala mediald a pavilionului urechii, in
213 inferioare gi pentru tegqme4tul concdi gi al lobulului urechii
dupd ce in prealabil au strabetut cartilajul pavilionului.
Nervul trqnsvers al gdtului este cea mai voluminoas6 dintre
ramurile cutanate ale plexului; devine superficial in punctul Erb,
traverseazd fala laterala a m. sternocleidornastoidian, incrucigeazd medial
vena jugulard exteml qi are traiect subfascial spre osul hioid. Se imparte
in ramuri superioare gi in&rioare care inerveazd tegumentul reglunii
anterioare a g6tului.
'\' Nervul supraclavicular devine superficial la un centimetru inferior
de n.transvers al gdtului, coboar6 prin regiunea laterald pe m. scalen
mijlociu gi ?coperit de fascia cervicala gi platysma. Deasupra claviculei se
imparte in 3 nerv i s tryraclgvicilarV,
'-medial ce inerveozd
fosei supraclaviculare mici.
-
-intermediar coboari anterior de claviculd qi inerveazd.
tegumentul infraclavicular pdnd la coasti a III-a.
-lateral ce inerveazd tegumentul postero-superior al regiunii
deltoidiene.
: i
Ansa cervicald se formeaz[ din unirea a doua r6ddcini, anterior de
vena jugulard internl qi deasupra mugchiului omohioidian. Rdddcina
inferioari, cu originea in ansa mijloCie a plexului li iiuie din c2-c3,'
coboari lateral de vena jugulard internd gi deasupra tendonului
intermediar al m.omohioidian trece anterior de vena jugulari internl gi se
unepte cu ridlcina superioard, ce con[ine fibre din Cr-Cz) Rddicina
superioari igi are originea in an_s_q supgqloag a plenulgi si coboard medial
de vena jugulard interni. in uneie cazwi umu pouie fi scurtd inconjurdnd

69
doar artera carotidd qiiexceplional ea poate lipsi. Din ansa cervical[ se
deipiind'*+.lprii p.ntru *rqir,ii infrahioidieni: cate o ramurd pentru lqrn.
sternohioidian, sternotiroidian, tiro-hioidian (adusi de nervul hipoglos) qi
doud (cdte una pentru fiecare p6ntece) pentru m. omohioidian
Sunt descrise Si raruurii musculare pentru mm. SCM, trapez,
scaleni, lungul capului, lylgrt gdtului, ridicdtor al scapulei neomologale
in NA.
Nervul frenic are originea in nervii C:-Cs (ridicina principalE fiind
Ca); coboard pe fala anterioarl a m.scalen anterior, avdnd raport medial
cu artera cervicalE ascendentd qi apoi cu mdnunchiul vasculonervos al
gdtului gi trunchiul tiro-cervical. Nervul frenic drept intri in torace intre
confluentul jugulosubclavicular (anterior) qi artera subclavie (posterior)
avdnd raport medial cu nervul vag gi ansa subclavie. Inferior de artera
subclavie nervul coboard pe cupola pleurald incrucig6nd anterior artera
toracicl internd. Nervul frenic stdng este posterior gi lateral de termina{ia
ductului toracic, la distanlI de nervul vag qi incruciSeazd posterior artera
toracica intern[.
in torace, nervii frenici insoli{i de vasele pericardicofrenice, din
arterele toracice interne, strdbate mediastinul superior, apoi mijlociu,
trecdnd anterior fa{d de pediculul pulmonar, intre pleura mediastinalE gi
pericard. Nervul frenic drept se g6segte lateral de vena brahiocefalicd qi
apoi de vena cavd superioar6, ?n timp ce nervul frenic st6ng se g6seqte
intre artera carotid5 comun[ qi subclavie gi posterior de vena
brahiocefalicd stdngl qi apoi anterior de arcul aortei gi al pediculului
pulmonar stdng.
In torace nervul frenic dd ramuri pericardice qi pleurale. Apoi
ajunge la nivelul centrului tendinos al diafragmei unde se termini prin
ramu ri frenicoabdominale care inerveazd senzitiv diafragma, pericardul
fibros gi pleura mediastinali. Una dintre aceste ramuri frenicoabdominale
drepte ajunge in abdomen, in plexul celiac qi, prin ramurile Lvi, inerveazd
clile biliare gi pancreasul (aceasta explicl iradierea durerii din colecistite
in um5rul drept).
Ramurle motoru1 inerveazd partea musculard a diafragmei qi au un
traiect radiar spre periferia acesteia (aspect important atunci c6nd se
practici sectionarea chirurgicalS a diafragmei).
Nevul frenic constituie astfel atdt calea aferenti cdt gi cea eferentd
a sughilului.
Nervii frenici accesorii au originea vaiata in C: sau C5 qi in
regiunea cervicald, pentru un scurt traiect, sunt separa{i de nervul frenic.
Apoi se unesc labaza gdtului gi au acelagi traiect comun cu nervul f,renic.

70
 Se intinde de la baza craniului pdn6 la orificiul superior al toracelui
qi este alcdtuit din 3 ganglioni nervoqi: superioii (iituat la nivelul
'mijlociu
proceselor transverse Cz-Cl), (situat la nivelul tuberculului
carotic Cu) li stelat (situat profund, la limita dintre g6t gi torace), uniti
intre ei prin fibre intgrganglionare. Este aderent la fala posterioard a tecii
carotice, .care inconjoard minunchiul vasculonervos al g6tutui qi are
raport anteriol cu carotida intem6 gi apoi comunS. Posterior are raport cu
muqchii prevertebrali.
Cei trei ganglioni rezultd prin unirea ganglionilor simpatici
primordiali astfel:
o ggl superior din unirea Cr-C+
', ggl mijlociu din unirea Cs-Co
ggl inferior (stelat) din unirea Cz-Ce qi T1 qi mai rar T2

cu o lungime de 3_-5 cm qi lElirne de 5-10 mm. Corespunde anterior arterei

carotide interne qi este interseCtit posterior in partea sa superioari de de
nirvii IX, X, xI, xII. Ggl. inferioi aI nervuluivap,,se gdsegte anterior gi
inferior fafd de ggl simpatic Ai poate fi diferenliat prin faptul cd se afld in
interiorul tecii carotice.
Ramurile gg. simpatic cervical superior:
it)wt:Wtor. urcd pdna la gqrr4 jugulard, dd ramuri care se
anastomozeazd cu nervii IX gi X, distribuindu-se apoi prin ramurile
acestora;
(Z)@ formeazi, in jurul arterei carotide interne,
plgxyl Caiotic intern, din care iau nagtere mai multe ramuri:
-nervii ggroticotimpan;ici ce participd la formarea ptqlutui
timpanic,
'ryeruul pietros profund care se anastomozeazd cu nervul pietros
mare (din n. facial) gi formeazd nervul cgn4lului pterigoidia4,
-fibre pentru nervii oculomotor, trohlear, abducens_,
-oftalmic,
pentru glanda hipofizd, mucoasa sinusului sfenoidal,
- ramuri care_tnsolesc artera aftalmica care vor merge la nivelul
mugchilor irisului gi corpului ciliar (efect iridodilatator pi de acomodare a
vederii la distanla).
3)nervi carotici externi formeazd in jurutr arterei carotide externe
plexul carotic extern care se continui cu plexul carotic ceruun qi cu
plexuri secundare de-a lungul ral4urilor arterei carotide eSterne.
-':{)ramuri
laringo.faiiltgie:ni'se distribuie laringelui, faringelui gi
glandei tiroide.

7t
 S)nervul cardiac cervical superior' va participa la alcdtuirea
plexwlui cardiac. Aceqtia coboarl postero-medial de m6nunchiul vas-culo-
nervos al gdtului, impreun6 cu nervii cardiaci cervicali mijlocii .1i
inferiori, pitrund in mediastin prin apertura toracicd superioarl gi ajung la
nivelul plexului cardiac.

N. carotic
A. carotida
intern
interna

N.X

N. carotic
Gg. superior extern

N. cardiac
ceruical
Gg. mijlociu superior

N. cardiac
J'-
Gg. inferior cervical
(stelat) mijlociu
i.{

Ansa
N. caidiac subclaviculara
cervical inferior

Fig. 30 Lanful simpatic cervical

72
exista este situat in vecinatatea tuberculului carotic ai a arterei tiroidiene
il;;;;$i;il;;rt J. *e,unchiul vasculonervos at g6tului.
Uneori mai existd un ggl. vertebral rit"fl in dreptul originii arterei
vertebrale gi considerat ca o parte din ggl cervical mijlociu.
Ramurile gg. simpatic cervical mijlociu:
posterior de artera
_l)nervul iirdiai cervicql wiiio,ciu'coboard
carotidd comund qi participd la formareap!e4[ui cardiqg-
2)fhre care participa la formarea ansei subglavii,

III. Gan glio n u I ste tar (_c-_91yicom i". li) e ste situat p1g ryd, la limita
dintre torace qig6t la nivelul Qi'etei iupia-ietropleuralq delimitata astfel:
r Anteiior ,de membrana suprapleurali qi ligamentelq coq-tg:,
vertebro-, gi transversopleurale. Arteia vertgbralS rygp-grfl
,iomplet ggl stela!
. iLateral - trunchiul costo-cervical.
. Posterior - colul coastei I qi procesul transvers c7
. h4edial - muqchiul lungul gdtului'

Ramurile gg. simpatic cervical inferior:

l)ansa siblhvte' este formatd din fibre cu originga in ganglionul
..*i.uf@ruu partea superioari a_ ganglionului stelat, care
inconjoar6 artera subclavie 9i se intorc la ganglionul stelat'
--- --1
Z)nervul cardiac ceivicgl inferior participS la formarea plexului
cardiac.
ut c I a' tc inso{eqte artera subclavie gi se distribuie
\iPt;.ut s
"t "r
prin ramurile acesteia.
4\nervul vertefirul. intr6 in gaura transversard a vertebrei C6 ' 9i
1,r^";W/ in jurul arterei vertebrale qi se distribuie de-a
lungul ramurilor acesteia.

NERVII CRANIENI

sunt in
o

inerveazd mm.

73
 o n. V derivatele arcului 1
o n" VII derivatele arcului 2
o n. IX derivatele arcului 3
o n. X derivatele arcurilor 4,6
Studiui nervilor cranieni se poate face dupa oischema generala,
care cuprinde:

l.Originea reall:

fibrele motorii 'in

nucleii motori ai trunchiului cerebral
Coloanele de nuclei motori:

. ni;cleul do:sal al nervului vag - in bulb

. nucleul salivator inferior a[ nervului glosofaringian - in
bulb
'. nucleul salivator superior al nervului facial - !n punte
nucieul lacrirno-muco-nazal - !n punte
. nucleul accesor al nervului ocuiomotor - in mezencefal

Nc. motor al n. ltl

Nc. accesor al n. lll

Nc. nrotor al n. lV

Nc. motor al n. V
lll a
Nc. laerimo-nnuco-nazal

V { Nc. motor al n" Vl

Nc. rnotor al n. Vll

VI

Nc. salivator inferior

Nc. motor al n" Xll

X ;tr-# Nc. dorsal alvagului

xlr
Nc. ambiguu

Fig. 31 Originile reale ale fibrelor motorii ale nn. cranieni

74
 coioana visceromotorie speciald inerveazd musculatura
origine in arcurile branhiale format6 din:
; nucleul ambiguu - reprezintd originea fibrelor motorii ale
nervilor glosofaringian, vag gi accesor bulbar
r rrL[/lsul
nucleul rrErvulul
nervului facial
laulal - in puntg - :.. . i,
m punte
t nucleul motor al trigemenului ,l
- in punte ,

coloana somatomotorie - inerveazr musculatura provenitd din

somitele cefalice formatl din:
. nucleul nervului hipoglos - in bulb Y
r nucleul nervului abducens - in punte ir
. nucleul nervului trohlear - in mezencefal t,r
r nucleul nervului oculomotor - in mezencefal
) fibrele senzitive in gg. senzitivi de pe traiectul nervului
-
."
gg. Gasser - pentru n. V
gg. geniculat - pentru n. VII
. gg.superior qi inferior - pentru nn. IX gi X
Nc. tractului
nrezencefalio al n. \l
Nc. senzltiv
al n. trigernen

V Nc. senzitiv
superior al n. V

Nc. tractuiul
so!itar
MI
Nc. dorsal al
H n. glosofaringian

X
---*.gI
Nc. dorsal al
n" vag

Nc. tractr.llul
spinalaln. V

Fig.32 Originile reale ale fibrelor senzitive ale

nn. cranieni qi nucleii lor terminali

75
 Coloanele senzitive din trunchiul cerebrai sunt formate din nuclei
senzitivi ce con{in deutoneuronul cdilor senzitive pentru cap gi g6t :

. nucleul tractului spinal al nervtrlui V - in bulb

. nucleui senzitiv superior al nervului V - in punte
n nucleul tractului mezencefalic al nervului V in
mezencefal

coloana somatoaferentl speciali formatl din:

.nucleii vestibulari - in buib qi punte
.nucleii cohleari ventrali gi dorsali - in punte
coloana visceroaferentb generali formati din:
n nucleii dorsali senzitivi ai nerviior giosofarigian gi vag
situali in bulb
coloana visceroaferent[ speciald formatd din:
. nucleul tractului solitar la care ajung fibre gustative aduse
de nervii facial (VII), glosofaringian (IX) qi vag (X).

II. Originea aparentl: reprezintd locul prin care fibrele nervului intra
sau p6rdsesc trunchiul cerebral:
* N. oculomotor - fosa interpedunculari
* N. trohlear - fala posterioar6 a trunchiului cerebral, inferior de
lama cvadrigemina
* N. trigemen - fata anterolaterala puntii, la unirea 213 inferioare
cu 1/3 superioarI, lateral de piramidele pontine.
a N. abducens ganful bulbo-pontin, superior de piramidele
bulbare
{. N. facial - gantul bulbo-pontin, in foseta supraolivari
{. N. acustico-vestibular gantul bulbo-pontin, in foseta
supraolivar5
* N. glosofaringian - gan{ul retro-olivar (lateral dorsal), superior
de originea aparentd a n. vag
* N. vag gan{ul retro-olivar (lateral dorsal), intre originile
aparente ale nn.IX gi XI
* N. accesor:
- fibrele cu origine spinald apar pe fala laterald a miduvei
cervicale. Ele se unesc Ai forrneazd rldlcina spinalS a n.
accesor" Ea intr6 in craniu prin gaura occipitalS mare,
dupd care se uneqte cu rdddcina bulbar6.
- fibrele cu origine bulbari apar in partea inferioari a
qanfului retro-olivar (lateral dorsal) qi formeazd rdddcina
bulbar6.
* N. hipoglos - qanful pre-olivar (lateral ventral)

76
 Fosa
interpedunculara

t Mezencefalul
Santulponto
IV peduncular

Puntea
V
Sentul
bulbo
VIII pontin
vil
VI

Bulbul nahidian

Santul
IX retroolivar
X

xt Oliva
bulbara

Santul
preolivar

Fig. 33 Originile aparente ale nn. cranieni

III. Traiectul intracranian

IV. Orificiul de iegire din craniu

V. Traiectul extracranian pi raporturi Ia nivelul regiunilor capului

pi/sau gitului

VI. Ramuri gi teritorii de inerva{ie

77
 NERVUL OCULOMOTOR (IID

I. Onigine reali:
-Fibrele somatomotorii: nucleul n. oculomotor din mezencefal
- Fibrele visceroeferente generaie (vegetative parasimpatice):
nucleul accesor al oculornotorului (Edinger Westphal) , ,

Il.Origine aparentl:
- Fosainterpedunculard
III.Traiect intracranian: N. Iil are traiect intracranian comun cu
nn. IV qi VI, fiind invelit intr-o teacd piala proprie, duramater form6nd o
teacd comund celor trei nervi,
Nervii se gisesc inilial pe procesul bazilar al occipitalului,
acoperili de trunchiul cerebral. Ei se indreapt6 apoi lgleral, urcdnd pe fata
posterioara a stdncii temporalului qi treiand- p. rrU sinusul pi.trot
superior. Lor li se al5tura nervul oftalmic Ai pitrund impreunS cu acesta in
sinusul carvernos.
tnainte de iegirea din sinus, nn. oculomotor qi oftatrmic se impart in
ramurile lor terminale gi apoi pdtrund in orbitd.
IV. Orificiul de iepire din craniu:
- Fisura orbitalS superioard
V. Traiectul extracranian este realizat de ramurile sale
- Ramura superioard trece superior de inelul tendinos comun
(Ziw) pe care igi au originea mm. drepli ai globului ocular"
Acesta ramura se g6seqte intre m. drept superior al globului
ocular $i m. ridicitor al pleoapei superioare.
- Ramura inferioarl trece inferior de inelul tendinos comun,
avdnd traiect anterior gi superior de m. drept inferior al globului
ocular.

VI. Teritoriul de inerva{ie:

F Ramura superiora: mm. drept superior al globului ocular si
ridicdtor al pleoapei superioare
F Ramura inferiora: mm. drept medial, drept inferior, oblic
inferior ai globului ocular. Din ramura pentru m. oblic
inferior porneqte o ramurl pentru gg. ciliar.

78
 M. drept
superior
Ram. superioara a n. lll

M. obllc superior

Spina trohleara

M. ridicator
Mezencefal ql pteoapei
superloare
Punte
M. drept lateral \i

Bulb

M. obllc lnferlor

Ram. inferioara a n. lll

M. drept inferlor

{.!rgg!yeoi{
Fig. 34 Nervii III, IV $i VI

Ganglionul ciliar: este

Ce 1r. oplic d9 care este legat
func{ional n. oculomotor.
La nivelul sdu fac sinapsa fibrele parasimpatice preganglionare cu
g{ginea i1 nycleul accesor al oculomotorului cur. *.ig in special prin
ramura sa inferioarS, cu cele postganglionare. Acestea din rr.*[ formeazd
nn. ciliari scurfi, care inerveazdmm. circulari ai irisului gi corpului ciliar,
realizandastfel*=ijf.e,tirespectiveggfnsgQry3"_l_?".tgopiqig
.;-::-r
in cazd ffilfriei n. oculom6to. updi'
''-1,.
I Strabism divergent
t Diplopie (vedere dubld)
I Ptozapalpebrall
t Pierderea reflexului fotomotor
t Midriaza

79
 NERVUL TROHLEAR (rV)

I. Origine reali:
Fibre motorii: nucleul motor al n. IV din mezencefal
N. trohlear este singurul nerv cranian ale c6rui fibre se incruciqeaz[
complet in trunchiul cerebral.
II. Origine aparentl:
- Eqla poqterioard a trunchiului cere-bral, inferior d_e tama
cvadrige-mina
Ill.Traiect intracranian: este cornun cu cel al n. III.
IV. Orificiul de iegire din craniu:
- Fisura orbitalS superioar6
V. Traiect extracranian:
Nervul pltrunde in orbita lateral de inelul tendinos comun gi are
traiect anterior, ascendent gi medial, int-ersectdnd ramura superioard a n.
oculomotor si abord6nd apoi fata mediala a m. oblic superior.
VI. Ramuri pi teritoriu de inervafie: inerveazd m. oblic superior
al
globului ocular.
in cazul paraliziei n. trohlear, este imposibild orientarea globului
ocular inferior qi lateral.

NERVUL ABDUCENS (VD

I. Origine reali:
- tLble po!o,r!i: nuclegl motor al n. VI din punte
IL Origine aparenti:
- $anful bulbo,lpontin, superior de piramidele bulbare
III. Traiect intracranian: este comun cu cel al n. III.
IV. Orificiul de iegire din craniu:
- Fisura orbitald superioarl
V. Traiectextracranian:
Nervul p6trunde in orbita lateral de inelul tendinos comun gi are
traiect anterior, pe fata mediala a m. drept lateral.
VI. Ramuri gi teritoriu de inervafie: inerveaz[ ry. drep!_lgleral
in cazul paraliziei n. abducens apar:
I Strabism convergent
t DiPloPie rr"i ' ):

80
 NERVUL TRIGEMEN (v)

I. Origine reall:
- Fibre [anhiomotorii (viscero-eferente generale): _qucleul motor
al n. V din punte
- Fibre soryqtosenzitive: ganglionul (iggpr;nal (Gasser). Acest
gg. se
.ufl?.
p: fata. qter]oard a stdncii temporalului, la nivelul
impresiunii trigeminale, intr-o dedublare a durei mater.
il. Origine aparenti:
c lata antero-laterala a puniii, la unirea 213 infeioare cu l/3
superioard, lateral de piramidele- pontine.
III. Traiect intracranian: Cele doui tipuri de fibre, care vor
formd cele doui r6dEcini ale nervului, sunt acoperite de o teac6 piald
piopiie gi una arahnoidiani comuni.

Gg. trigeminal N. frontal

N. oftalmic
N. lacrimal
N. trigernen Fis.
R. pt cortul
cerebelului orbit.sup. N. nazociliar

Mezencefalul

Puntea
N. maxilar
Bulbul
rahidian
N.
Stanca zigomnatic
temp
N.
R. meningee infraorbit
N. aunc. Fosa
temp. pterigopalatina
N. bucal
Rr. maseterine, N. alveolar
N. mandibular
inferior

Fig. 35 N. trigemen - schemi

81
 Fibrele au tryiect comun, de la originea aparentd a nervului pdn6 la
nivelul gg. trigenninal Gasser. Astfel, nervul are traiect ascendent pe fata
posterioara a sffincii temporalului, avdnd lateral nn. VII gi VIII, iar medial
nn. III, IV gi VI. La marginea superioari a stdncii temporalului,
trigemenul trece pe sub sinusul pietros superior.
La nivelul gg. trigeminal, nervul se imparte in ceie trei ramuri
terminale: nn. oftalrnic, maxilar gi mandibular
A" NERVUL OFTALMIC (nerv senzitiv)

* Traiectintracranian:
Nervul se indreaptd ranterior, p6trunzdnd in sinusul cavernos
impreunl cu nn. III, IV gi VI in urmdtoarea dispozilie dinspre superior
spre inferior:
o III,
o IV,
o VI,
o n. oftalmic.

A" carotida
$inusul interna
sfenoidal

N. oculomotor

N" trohlear

N. oftalmic
(ram. a n. trigemen)

N. ahdueens

Fig. 36 Sinusul cavernos - sec{iune frontald

Nn. III qi oftalmic se impart la nivelul sinusului in ramirri, astfel

incat la iegirea din sinus dispozitia nervilor dinspre superior spre inferior
este urmdtoarea:

82
 . N. IV
. n. frontal
. n. lacrimal
o ram. superioari a n. III
i

o 11. nazociliar
o ram. inferioari a n. III
Lateral de toli acegtia trece n. VI.
La nivelul sinusului cavernos n. oftalmic $i nn. III, ry gi VI
stabilesc raporturi me-diale cu a. carotida intem5.

* Orificiul de ieqire din craniu:

- lipura orbital6 superioard

* Ramuri qi teritorii de inervafie:

Ramura pentru cortul cerebelului se desprinde inainte de

pdtrunderea_ in sinusul cavernos, are traiect posterior qi
inerveazd cortul cerebelului, :partea posterioara a coasei
creierului, sinusurile venoase pietros superior, transvers,
sigmoid gi drept., , i::-,.-..
N. lacrimal p6trunde in orbita superior qi lateral. de inelul
tendinos comun qi are traiect anterior gi lateral spre"glanda
lacfimdlaipe care o inerveazd senzitiv. El trimite ramuri gi
irentru conjunctiva pleoapei superioare gi primegte o ramurd
comunicanta de la n. zigomatic (fibre pgptganglionare
parasimpatice) provenit din n. VU qi care inerveazd glanda
lacrimala
> N. frontal p6trunde in orbitd superior de inelul tendinos
comun gi are traiect anterior pe iub tavanul orbitei,
impdr{indu-se in doul ramuri:
- n. supraorbital care se imparte in doua ramuri:
o ramura lateralE pentru tegumentul pleoapei
superioare
o ramura mediala pentru tegumentul frunfii
pdn6la vertel
- n. supratrohlear:r. iese din orbite typ-$qf de spina
trohleara qi inerveazd tegumentul pleoapei
superioare gi al rldScinii nasului
> N. nazociliar pdtrunde in orbita inferiol de inelul tendinos comun
gi are traiect anterior pe peretele medial al orbitei, impdrfindu-se
ln ramufl:
^a

83
 nn. ciliari tungi care inerveazd sclerotica, corneea, coroida
qi irisul.
n. etmoidal posterior care pdr6seqte orbita prin gaura
et*oiada posterioard gi inerveazd mucoasa sinusului
sfenoidal, celule etmoidale gi duramater de la nivelul lamei
ciuruite a etmoidului.
n. etmoidal anterior care iese din orbiti prin gaura
aetmoidala anterioarS gi ajunge la nivelul labirintului
etmoidal qi de aici la nivelul cavitilii nazale unde ineweazd
mucoasa acesteia prin ramun nazale interne qi externe.
n. infratrohlear iese din orbitS inferior de spina trohleara ;i
inew eazdtegumentul pleoapei superi oare,

N. supra-trohlear
N. supra-orbital
M. drept superior

Gld. lacrimala

N. infra-
trohlear

N. lacrimal

M. drept
Nn. etmoidali
lateral
ant. si post.

l'".rq-*
\
tl-t N. frontal

Chiasma
I
optica

N. oftalmic Gg. trigeminal

Fig. 37 N. oftalmic
 B. NERVUL MAXITAR (nerv senzitiv)

* Traiect intracranian:
Nervul se indreapt6 anterior, mergdnd pe aripa mare a sfenoidului
gi avdnd:
-medial n. oftalmic
-lateral n. mandibular
in acest traiect nervul este acoperit de lobul temporal al emisferei
cerebrale
* Orificiul de iegire din craniu: Gaurd rotundd
* Traiect extracranian ajunge in fosa pterigopalatina unde este
intersectat perpendicular gi inferior de a. maxilara. Medial de nerv
qi posterior de artera se gisegte ganglionul pterigopalatin care
aparfine funclional n. facial.

R. pt. cortul N. lacrimal

Fis.
cerebetului
orbit. super.
N. oftalmic
Gg. trigeminal
Glanda
lacrimala
N. trigemen

Gaura rotunda

N. zigomatic

N. infraorbital

Nn.
N. mandibular pteriogopalatini

Gg. pterigopalatin

Fig. 38 N. maxilar

85
* Ramuri gi teritorii de inervafie:
) Ram. meningee medie se desprinde inainte ca nervul sI
treacd prin gaurd rotund6 gi inerveaz6 duramater din fosa
mijlocie a craniului.
F Nn. pterigopalatini se termina in ganglionul omonim
> N. zigomatic se desprinde in fosa pterigopalatina qi pdtrunde
in orbita prin fisura orbitals.inferioar6.iLa acest nivel are
traiect a:rterior qi lateral spre orifi0iul zogomatico-orbital.
Dupd ce d[ o ramurd comunicanta cu n. lacrimal, el p6trunde
o'3llu'
"'" :"x:-it:mi:ffifJ:1;"t":: 0,,,, gaura
omonima, perforeazd m. temporal qi fascia sa gi
ineweazd, tegumentul pArfii anterioare a regiunii
temporale.
- r. zigomaticofaciald care iese prin gaura omonimS gi
inerv eazd tegumentul c ore spu nzdtw o sului zi gomatic.
> N. infraorbital pdtrunde impreunl cu vasele omonime in
canalul omonim qi iese in etajul mrjlociu al fetei prin orificiul
infraorbital. El dd urm[toarele ramuri:
- ig alveolari superiori care inerveazd dinlii arcadei
superloare pnn ramurl:
o alveolare superioare qi posterioare
o alveolare superioare qi medii
o alveolare superioare qi anterioare
Ramurile alveolare sup_g{oare 1i posterioare pitrund
prin prin orificiile de pe tuberozitatea maxilara si
impreuna cu celelalte ramuri alveolare desprinse de pe
traiectul canalului infraorbital formeazd un plex dentar
superior din care se desprind ramuri dentare qi gingivale
superioare
- rr. palpebrale inferioare pentru pleoapa inferioard
- ff. nazale externe pentru tegumentul aripii nasului
- rr. nazale interne pentru mucoasa aripii nasului
- rr. lablale superioare pentru buza superioar[
> Rr. comunicante care iau calea ramurilor gg. pterigopalatin qi
inerveazdmucoasa nazald a palatului dur gi a valului palatin.

Gg. pterigopalatin este un gg. vegetativ parasirnpatic,

apaiindnd funclional n. facial qi anexat morfologic n. maxilar; el se
gdseqte {n fosa pterigopalatinS, medial de n. maxilar qi posterior de
a. maxilar6.

86
 La nivelul acestui gg. fac sinapsa fibrele preganglionarecu
origine in nucleul lacrimo-muco-nazal cu cele postganglionare ale
gg. pterigopalatin.

Rr. nazafie
Rr. nazale Bostero-
postero- supero-
infero- laterale
laterale
N. rnaxilar

rr r._.
i i'q ....r., {ia a
N. canalului
!-l-
pterigoidian

Gg.
pierigopalatin

Fig. 39 Ramurile gg. pterigopalatin

Ramurile gg. pterigopalatin:

r rr. orbitale pentru mucoasa celulelor etmoidale
r rr. nazalJ postero-superioare si laterale care p5trund prin gaura
sfenopalatina in fosa nazali qi inerveazd mucoasa celulelor
etmoidale, cornetelor nazale superior gi mijlociu, meaturilor
nazale suprem gi superior.
r rr. nazalB postero-superioare si mediale care p6trund de
asemenea prin gaura sfenopalptinq in fosa nazald, inervdnd
parftile posterioare ale peretelui superior al fosei nazale gi
septului nazal; g parte din fibrele acestor ramuri forrneazE n.
nazopalatin care ajunge la nivelul septului nazal, inerueazd Yz
inferioard a acestuia, apoi trece prin canalul incisiv qi se
distribuie Yq anterioare amucoasei palatului dur. .

87
 n.palatin rnare care iese din canaiui palatin mare prin gaura
palatini mare qi inerveazd mucoasa din 2/3 posterioare ale
palatului; din acesta se desprind rr. nazale postero-inferioare
care inerveazd mucoasa cometului nazal inferior qi meaturilor
nazale mijlociu gi inferior
r nn. palatini mici trec prin gburile palatine mici gi inerveazd
mucoasa valului palatin
" r. faringianr care trece impreunE cu o ramuri omonimd din a.
maxiiar6 gi se distribuie mucoasei tubei auditive gi sinusului
sfenoidal

C. NERVUL MANDIBULAR (nerv mixt)

* Traiect intracranian: are traiect spre lateral, peste aripa mare a

sfenoidului, av6nd medial n. maxilar, fiind acoperii de lobul
temporal al emisferei cerebrale.
* Orificiut de iegire din craniu: Gaura oval6
€. Traiect extracranian: trece printre cei doi rnm. pterigoidieni,
avdnd raport medial cu gg. otic.
* Ramuri pi teritorii de inervafie:
> R. meningee se desprinde imediat sub gaura oval6 gi reintri in
craniu impreunr cu a. meningee medie prin gaura spinoasd. Ea
inerveazd duramater din fosa mijlocie a craniului.
y p. maseterin trece prin incizura mandibulei gi ajunge pe fala
profundd a m. maseter pe care il inerveazd
F Nn. temporali profunzi anteriori, mijlocii gi posteriori care
inerveazdm. temporal
> N. pterigoidian lateral pentru m. omonim
> N. pterigoidian medial pentru m. omonim
> N. bucal are traiect printre cele doui fascicule ale m.
pterigoidian lateral, apoi printre procesul coronoid mandibular
gi tuberozitatea maxilara. El ajunge sub tegumentul
corespunzdtor m. buccinator qi inerveazd tegumentul, mucoasa
obrazului gi gingia corespurzltoare primului molar
> N. auriculo-temporal are originea prin dou6 rrdrcini de pe fala
posterioard a n. mandibular" Ei are traiect posterior gi ascendent,
intre colul mandibulei (lateral) qi lig. sfeno-mandibular (medial)
gi ajunge la nivelul arcului zigomatic posterior de vasele
temporale superficiale qi anterior de meatul acustic extern. El
are urrndtoarele ramuri:
n. meatului acustic extern pentru meatul acustic extern
$r fata extemi a timpanului
rr. parogidiene pentru glanda omonima

88
 - nn. auriculari anteriori , pentru tegumentul p[rfii
anterioare a pavilionului urechii
- rr. temporale superficiale pentru tegumentul regiunii
temporale
> N. intre mm. pterigoidieni, apoi intre m.
lingual se g6seqte
pterigoidian lateral gi r€rmura mandibulei. El ajunge sub
mucoasa plangeului bucal, in traiectul sdu avdnd posterior gi
lateral n. alveolar inferior. La nivel s-ubllngrat are raporturi:
.superior cu ductul glandei submandibulare
.inferior cu cu n. hipoglos

N. auriculo-
temporal Nn.temporali
M. temporal
profunzi

N. bucal

Nn. pterigo-
idieni

N. lingual

N. alveolar
inferior
s
R. milohioidiana
M. milohioidian

Fig. 40 N. mandibular

89
 D5 urmdtoarele ramuri:
- rn. pentru isthmus faucium care inerveazE mucoasa
valului palatin amigdaia palatina qi partea posterioara
a planqeului bucal
- rr. comunicante cu n" hipoglos
- r. comunicanta cu n. coarda timpanului
- n. sublingual pentru fata inferioar6 qi 213 anterioare
ale felei dorsale a limbii
> N. alveolar inferior se gdseqte posterior qi lateral de
precedentul, fiind incrucigat de n. coarda timpanului gi a.
maxiiara. Nervul pdtrunde apoi in canalul alveolar qi de
urne6toarele ramuri:
- r. milohioidiand - se desprinde din nerv inainte ca
acesta sd pdtrundd in canalul alveolar gi inerveazd
mm. milohioidian gi pdntecele anterior al muschiului
digastric.
rr. alveolare care f,armeazd, plexul dentar inferior din
care se desprind rr. dentare qi gingivale inferioare
rr. mentale care ies prin gaura omonima gi inerveazd
tegurnentul mentonului
rr. labiale inferioare pentru buzainferioard

Ganglionul otic este un gg. vegetativ parasimpatic anexat

rnorfologic n. mandibular, dar aparfindnd funclional n. glosofaringian. El
are urm5toarele raporturi:
- lateral - n, manibular
- medial - partea cartilaginoasd a tubei auditive
- anterior - rn. pterigoidian medial
- posterior - a. meningee medie
- inferior - n. coarda timpanului
La nivelul gg. ajung fibre vegetative parasimpatice preganglionare,
cu originea in nucleul salivator inferior, iar fibrele posiganglionare
pornite de aici ajung la glanda parotidd.
Gg. submandibular este un gg, vege!-ativ parasimpatic aparfindnd
funcfional n.vII bis gi anexat mofologi.-n. *urrdibulai. El sl gdseqte
inferior de n. lingual qi pe fala superomediald a glandei salivare
submandibulare.
La nivelul gg. submandibular are loc sinapsa dintre fibrele
preganglionare cu originea in nucleul salivator superior, fibre care ajung
la acest nivel pe calea n. coarda timpanului gi apoi n. lingual, cu fibreli
postganglionare, care prin ramuri comunicante cu n. lingual se reintorc in
nervul lingual, avdnd ca destinaJie glandele salivare submandibulari,
sublingual6 qi linguale.

90
 NERVUL FACTAL (VU)

I. Origine real[:
- Fibre branhiomotorii (viscero-eferente generale): nucleul
motor al n. VII din punte
- Fibrele visceroeferente generale (vegetative
parasimpatice) : nucleul lacrimo-muco-nazal din punte.
II. Origine aparenti: $anJul bulbo-pontin, in foseta supraolivari
III. Traiect intracranian: in craniu, nn. VII, VII bis
(intermediar) gi VIII prezinti o teac6 piala proprie gi una arahnoidian6
comun6. Ei urcd pe fata posterioar6 a stdncii temporalului qi intrl in
aceasta prin porul acustic intern. Teaca arahnoidiani ii trmeazd gi aderi
la marginile porului acuitic intern, acest lucru explic6nd otoreea
(scurgerea de LCR) in cazul fracturilor stdncii temporalului.
Fundul meatului acustic intern este impdrfit de doud cregte osoase
in patru arii in care nn. se ageazd astfel:
r antero-superior n. VII gi VII bis
r antero-inferior fibrele cohleare ale n. VIII
. postero-superior fibrele vestibulare ale n. VIII'i
r poster-inferior fibrele vestibulare ale n. VIII

La nivelul stdncii temporalului nn. facial gi intermediar au traiect

printr-un canal propriu care porneqte de la nivelul ariei antero-superioare
gi ajunge la nivelul gdurii stilo-mastoidiene.

Canalul facialului prezintdtrei segmente :

a. primul segment este orizontal gi perpendicular p-e a>rul stdncii

temporalului. El are traiect postero-anterior, pdni la nivelul
hiatusului n. pietros mare, unde iqi schimbl direcfia in unghi
drept, formdnd aici gEnunchiul facialului - unde se gaseste
gg.geniculat.

b. al Il-lea segment este orizontal gi paralel cu axul st&rcii

temporalului. El are un traiect dinspre medial spre lateral,
determindnd pe perelele medial al urechii medii proeminenta
canalului facialului. Acest segment ajunge la nivelul antrului
mastoidian, schimbdndu-pi din nou direc{ia in unghi drept '

c. al III-lea segment este vertical, perpendicular pe axul st6ncii,

avdnd traiect dinspre qqpgfior spre inferior, p6nd la nivelul
glurii stilomastoidiene. in traiectul sau prin acest segment
9l
ner\rul este insofit de a. lab)finticd (r. din a. vestibulard) 9i de a.
stilomastoidiand (r. din a. auriculari posterioard)

Canalul
N. facial caroiic
auditiva

Procesul
stiloid

Canalul Cavitatea
n. facial timpanului

Fig. 4l N. facial in st6nca temporalului

Pr*ccsr-rl Ceiule
ffiastoid mast*idie*e

*analul
facialului

Varful
sta*cii
temporalului

Gaura
stilamast*idia*a

Fig. 42 StAnca temporalului cu canalul n. facial

92
 IY. orificiul de ieqire din craniu: Gaura stilomastoidian6
V. Traiect extracranian: are traiect descendent qi anterior, trecdnd
printre pdntecele posterior al m. digastric (lateral) $i m. stilohioidian
(medial) care formeazd ,,furca stiliani". N, facial se grsegte apoi in
BrQsimea glandei parotide, unde formeazd in planul ruf.rncial, plexul
parotidian.

M. auricular
M. frontal

Rr. temporale

Rr. zigomatice

Rr. bucale

M. platisma

Fig. 43 N. facial - ramuri extrapietroase

93
 VI. Ramuri gi teritorii
de inerva{ie:
Ramurile facialulul se pot impdrfi in doud categorii:

a) Rr. intrapieiroase:
> N. pietros mare are traiect dinspre posterior spre_ante,rior pdnl la
nivelul hiatusului n. pietros mare de pe fata arfierioari a stdncii
temporalului, pe unde iese din stdnca. El trece apoi prin gantul
omonim qi ajunge la v6rful st6ncii, la nivelul g6urii 11pt_e_, La
acest nivel el se unegte cu n. pietros profund (ramura din plexul
carotic intern) gi formeazd n. canalului pterigoidian. Acesta din
urml pitrunde in canalul sau qi ajunge in fosa pterigopalatina la
nivelui gggler i gop al atin"(vezi ramuri gg. pterigopalatin).
> N. scdrilei pentru m. sc6rilei
> N. coarda timpanului
b) Rr. extropietroase:
> N. auricular posterior care se desprinde in apropierea g5urii
stilomastoidiene qi
merge impreunl cu vaseli auriculare
posterioare. El se anastomozeazd cu n. auricular mare gi cu r.
auriculard din p, vag gi inerveazi mm. auriculari qi pltolr
ul occipital
gi
F I Ram. digastrica pentru pdntecele posterior al digastricului Si m.
stilohioidian.

- rr. temporale pentru mm. mimicii din etajul superior al fetei

- rr. zigomatice pentru mm. mimicii din etajul mijlociu al
fetei
- rr. bucale pentru pentru mm. orbicular al gurii gi buccinator
- r. rnarginalS a mandibulei pentru mm. b6rbiei qi buzei
inferioare
- r. colli pentru m. platysma

NERVUL INTERMEDIAR
(VII bis sau n. lui V/risberg)

I. Origine reall:
- Fibrele visceroeferente generale (vegetative parasimpatice):
nucleul salivator superior din punte
- Fibrele visceroaferente speciale (gustative): gg. geniculat
il. Origine aparenti: $anful bulbo-pontin, in foseta supraolivard
III. Traiect intracranian: asem6ndtor n. facial

94
 N. coarda
timpanului
Gg. trigeminal

N. facial

FL
L-*) 4jt
s
I l,

L*.-, { t,.,"
,';.i.tl
,3rl
, i

N. alveolar
inferior

R. milohioidiana

M. pterigoidian
medial

\
L
;
i'
I
\i.
N. lingual

Fig. 44 N. coarda timpanului

ry. Traiect extracranian, ramuri gi teritorii de inervafie:

> N. coarda timpanului' este p{ncipala sa rarnurd gi contine
ambele tipuri de fibre. El are traiect comuq prin stdnca
temporalului cu n. facial pene deasupra glurii itilomastoidiene, de
unde are traiect printr-un canalicul proplig, Acest canalicul ajunge
impreuni cu nervul la nivelul flgurii pietrotimpanice Glasser.
Nervul are traiect descendent gi se al5tura n. lingual, cu care
isi va continua traiectul.
-Fibrele visceroeferente parasirnpatice, preganglionare, cu
originea in nucleui salivator superiol ajung la nivelul gg.
submandibular unde fac sinaps[ cu fibrele postganglionare
care se distribuie glandelor salivare submandibular[,
sublingual5 si linguale.
- Fibrele visceroaferente speciale aduna informaiii senzitive,
gustative de la nivelul 213 anterioare ale mucoasei linguale.
 NERVUL GLOS GFARTNGTAN (rx)

I. Origine reall:
- Fibrele branhiomotorii (viscero-eferente generale): partea
superioard a nucleului ambiguu
- Fibrele visceroeferente generale (vegetative parasimpatice):
nucleul salivator inferior din butb
- Fibrele somatoaferente generale: gg. superior al nervului
giosofaringian"
- Fibrele vjsceroaferente generale qi speciale (gustative): gg.
inf,erior al nervulu i glosofaringian
Gg. . superior se gdsegte intracranian, la nivelul giurii
jugulare
Gg. inferior se gdsegte in fossula petrosa de pe fala inferiord
a st0ncii temporalului.
II. Origine aparentl: $an{ul retro-olivar (lateral dorsal), superior
de originea aparentd a n. vag
lII. Traiect intracranian:
Nervii IX, X qi XI au traiect intracranian comun intre origineile lor
aparente gi gaura jugulard.
Ei sunt prevdzuli cu o teaci piald proprie gi o tecd arahnoidian[
comun6. In traiectui lor antero-lateral, ei se g[sesc pe tuberculul occipital
gi trec lateral de a. vertebral6.

N. aurieulo-
Rr. tonsilare temporal
Rr. linguale N. pietroc

l*
otic
mic Stanea temporalului

Plexultimpanic

N. timpanic Mezencefal

Gg. superior

Gg. inferior

R. sinusuluicarotic

Sinusulcarotic
Rr. faringiene

Fig. 45 N. glosofaringian - schemi

96
 IV. Orificiul de iepire din craniu: Gaura jugulard (partea medialS)
V. Traiect extracranian: La iegirea din craniu, n, IX impreund cu
nn" X gi XI se glsegte in spaiiul laterofaringian, posterior de diafragm6
stiliani, delimitatd astfel:
- medial- faringele
- laleral * m. sternocleidomastoidian
- posterior - lamaprevertebrald afasciei cervicale
- anterior - diafragma stiliane
in continuarea traiectului, nervul cqboard posterior gi apoi lateral
de a. carotidd intem6.
E[ trece apoi intre cele doul aa. carotide, ajungdnd lateral de
carotida externi qi termindndu-se in peretele lateral faringian, unde se
imparte in ramuri"

N. timpanic Plexul
timpanic N. pietros mic

"L
Gaura
jugulara \ q

ti

M. constrictor
supenor
Gg. sup.
alfaringelui
siinf.
Rr.
M. stiloglos
tonsilare
R. stilo-
faringiana

M. stilohioidian

M. constrictor
R. sinusului mijlociu alfaringelui
carotic

Fig. 46 N. glosofaringian - ramuri

97
 U

VI. Ramuri gi teritorii de inervafie:

> N. timpanic se desprinde din n. glosofaringian ra niveiul gg.
inferior, apoi pdtrunde in canaliculul timpanic qi ajunge in
urechea medie unde forwteazd, plexul timpanic.
Din acest plex pornepte n. pietros miq care iese din stdnca
temporalului prin hiatusul lui de pe fatra anterioard a stdncii
temporalului gi trece prin gan{ul sdu de pe aceeagi fa16. El iese
din craniu prin orificiul Arnold sau prin gaura oval6 ajungdnd la
baza craniului la nivelul gg. otic. ( vezi rarnuri gg. otic).
) Ram. sinusului carotic pieia informalii de la chemo gi baro-
receptorii de la nivelul sinusului carotic, realizdnd calea aferenta
a reflexului sinusal.
> -
Rr. faringiene formeazd impreunE cu ramuri ornonine din n. X
qi ramuri din gg.simpatic cervicatr superior, plexul faringian.
prin intermediul c5ruia n. IX inerveaz6:
- mm. constrictori superior gi mijlociu ai faringelui
- mm. palatoglos, palatofaringian
mm. ridic6tor gi tensor ai vdlului palatin (dupd unii
autori inervat de n. mandibular)

in c ee a ..: ,.fr:;:"ff; f, llxl;l:Jffi ::: :;?:'}ff l1'" 00.,.

de origine ii inerveazd sb aparfini ramurii interne a n. accesor gi care pe
calea n. vag ajung in plexul faringian.
) Ram. stilofaringiand pentru m. omonim
> Rr. tonsilare pentru mucoasa fosei tonsiiei palatine
> Rr. linguale pentru sensibilitatea generalS gi speci al6 amucoasei
din 1/3 posterioard a limbii.

NERVUL VAG (X)

I.0rigine reali:
- Fibrele branhiomotorii (viscero-eferente generale): 213
inferioare ale nucleului ambiguu din bulb
- Fibrele visceroeferente generale (vegetative parasimpatice):
nucleul dorsal al vagului din bulb
- Fibrele somatoaferente generale: gg. superior al nervului vag
- Fibrele visceroaferente generale qi speciale (gustative): gg.
inferior al nervului vag
Gg. superior se grsegte intracranian,lanivelul gdurii jugulare
Gg. inferior se g[seqte la 1 cm. inferior de precedentul in teaca
carotice

98
 II. Origine aparenti:
- $antul retro-olivar (lateral dorsal), intre originile aparente ale
nn.IX qi XI
III. Traiect intracranian: Asem6ndtor n. IX (vezin. IX).
IV. orificiul de iegire din craniu: Gaura jugular6 (partea mediald)

V. Tnaiect extracranian
La ieqirea din craniu, nn. IX, X qi XI se g6sesc in spatiul
laterofaringian (vezi n. IX). De la acest nivel, n. X coboard in unghiul
diedru dintre a. carotidd intern6 $i v. jugular6 intern6, apoi intre a.
carotidi comuni qi v. jugulari interne. El este situat in vagina carotici,
ganglionul lui inferior fiind astfel diferen{iat d. gg. simpatic cervical
superior.
De la baza craniului, nervul vag strdbate succesiv spaliul
laterofaringian (partea retrostiliand), trigonul carotic ai regiunea
infrahioidiand.
Labazagdtului el se gdsegte:
- in partea,dreaptit, anterior de segmentul prescalenic al a.
subclaviculare, avdnd lateral ansa subclavie qi n. frenic.
- in partea stdngd: este mai profund, in spatiul dintre aa.
carotidi comund qi subclaviculard st6ng6.
Nervul pitrunde intorace prin apertura toracicl superioard
streb5tand in ordine mediastinul superior gi apoi cel posterior, trecdnd
posterior de pedicului pulmonar.
In partea inferior[ a toracelui, n. vag drept se ageazd posterior de
esofag, iar cel stdng anterior.
La nivelul vertebreiTT', cei doi nn. vagi se ramific6 formdnd plexul
vagal periesofagian. Din acest plex se farmeazd trunchiuriie vagale
anterior gi posterior care p6trund in abdomen.
VI. Ramuri pi teritorii de inervafie:
F'Ram. meningeald se desprinde din nerv iqainte ca acesta sE iasd
din craniu gi inerveazl meningele fosei craniene posterioare
P Ram. auriculari este singurd ramurd so4atosenzitivi a n. X. Ea
se desprinde la nivelul gB_: superior, intri in
canaliculul
mastoidian pdtrunzdnd in stdnca temporalului. Ulterior el iese
din stincd prin fisura timpano-mastoidianS. Aceastl ramur6
inew eazd concha qi rneatul acustic extern (zona Ramsay-Hunt).
> Rr. faringiene care formeazd impreunS cu rr. din n.
gtrosofaringian gi din gg. simpatic cervical superior, plexul
raringian
;:'liT,',:,I i,ffill ;iill?#iff ''
mucoasa laringofaringelui

99
 - tiroida, paratiroidele gi giandele mucoase de la nivelul
laringofaringelui
Rr. cardiace cervicaie superioare care coboard medial de n. X,
pitrund in torace qi participd la formarea plexului eardiac.

R. meningeala N. vag

R. auriculara

N. laringeu
R.pt.
sinusul superior
carotic

Rr. pulmonare

Rr. cardiace

Rr. faringiene

Rr. hepatice N. Iaringeu

recurent

Rr. viscerale
(gastrice,
spelnice,
intestinale,
renale, etc.)

Fig.47 N. vag - schemd

100
 .N. laringeu superior se desprinde in dreptul gg. inferior, coboard
pe peretele lateral al faringelui gi in dreptutr osului hioid se
imparte in dou6 ramuri:
- r" externi mixt6 perforeazl, membrana cricotiroidiand
-
impreun[ cu a" laringiani inferioarl gi inerveazd m.
cricotiroidian si mucoasa cavitilii infragloticg,
-
- r. intern6 senzitiv6 perforeazd membrana tirohioidianl,
-
i,' ridica la nivelul mucoasei laringofaringelui respectiv 1,e=gequl
piriforrn, singura plic6 rnucoasa ridicatd in organism de un
nerv. Ajuns6 la nivelul laringelui, aceastd ramur6 ineweazd
mueoasa cavitilii supraglotice.
> Rr. cardiace eervicale inferioare. care coboari medial de n. X,
pdtrund in torace gi participd la formarea plexului cardiac.

4
s#;

N. taringeu
reeurent drept

N. laringeu
recurant stang

Fig. 48 N. laringeu recurent

> N. laringeu recurent:,
- in partea stdng6 se desprinde inferior de crosa aortei
- in partea dreapti se desprinde inferior de a.
subclaviculard dreaptd
N. laringeu recurent st6ng trece inferior gi apoi posterior de
crosa aortei, urcdnd apoi intre esofag (posterior) gi trahee (medial).
N. laringeu recurent'drept trece inferiol ;i apoi posterior de
a. subclavicularE, posterior de trahee gi lateral de esofag.
Lateral de el se afla ansa subclavicularaSi n. frenic, iar
medial nn. cardiaci inferiori simpatici.
ln continuare, la nivelul gdtului, n. laringeu recurent urcd
anterior de a. vertebrali gi postero-medial de lobul lateral al glandei
tiroide, in ganful dintre trahee gi esofag.
Ramuri:
- esofagiene
- traheale
- n. laringeu inferior (ramura sa terminalS)-inerveazdtoli
mm. laringelui, cu exceplia m. cricotiroidi'an.

esofagian, rr. gastrice anterioare, rr. gastrice posterioare, rr.

hepatice, rr. celiace, rr. renale.

NERVUL ACCESOR (Xr)

I. Origine reall:
- I Redacina spinal6:, partea postero-medialE a cornului anterior
medular Cl-C5
- Riddcina'bulbard: partea inferioarS a nucleului ambiguu din
bulb
II. Origine aparentl:
o Fibrele cu origine/spinali ,gpar pe fa{a lateral6 a mlduyei
cervicale. Ele se unesc Ai formeazd rid6cina spinald a n.
Qgcesor. Ea intr6 in craniu prin gaura occipital5 mare, dupd
care se unegte cu r6d6cina bulbar6.
o Fibrele cu origine bulbar[ apar in partea inferioar[ a
ganfului retro-olivar (lateral dorsal) gi formeaz6 rid6cina
bulbar5.
III. Traiect intracranian:
Asemin6tor n. IX (vezi n. IX).
IV. Orificiul de iegire din craniu: Gaura jugularl (partea medial6)
V.Traiect extracranian: La iegirea din craniu, nn. IX, X gi XI se
glsesc in spatiul laterofaringian(vezi n. IX).

r02
M. ridicator
al scapulei

;i-i M. digastric
,"'1,',

M. trapez
.'It
irtr\ M. sterno-
hioidian

M. omo-
hioidiaan

M. scalen
anterior M. sternocleido-
mastoidian

Fig. 49 N. accesor

YI. Ramuri pi terit-qrii de inervafie:

F iRamura interni este format6 de fibrele cu origine bulbar6. Ea
este considerat6 o ramurd aberantd a n. vag.
Ramura internE se desprinde din n. accesor imediat ce
acesta iese din craniu gi se anastomozeazd cu n. vag.la
nivelul ganglionului s6u inferior.
Fibrele acestei ramuri interne, prin intermediul
ramurilor n. vag gi apoi plexului faringian se distribuie mm.
v6lului palatin ( cu eiceplia m. tensor ul ualul.ri palatin);,
F Ramura externd este formatI din fibrele cu originea spinali.
Ea are traiect descendent gi lateral, trecdnd variabil -
antedor sau posteliqr - fald de v. jugulari intern6, gi se
indepdrteazE treptat de :
o nn. IXgiX
o carotid6 intern6
o v. jugulari internd

103
 Ramura externd iese de sub pdntecele posterior al m.
digastric ai intr6 pe fala interni a m. sternocleidomastoidian (pe
care il traverseazd) 6i dup5 un traiect superficial prin regiunea
laterald a gdtului, intrd pe fatra internE a m. trapez, inervdnd
acepti doi muqchi.

NERVUL HTPOGLOS (Xn)

I. Origine reali: Nucleul motor al hipoglosului din bulb

II. origine aparentr: gantul pre-olivar (lateral ventral), prin 10-15
filete neryoase care se unesc
III. Traiect intracranian: De la originea aparentd, nervul are traiect
anterior qi lateral spre orificiul de iegire din uaniu, fiind situat ?n spaliul
subarahnoidian, intr-o teacd pial6 proprie. La acest nivel are urm6toarele
raponturi:
P medial: a. vertebrall
F posterior: arhieerebelul (lobul floculonodular)
IV. Orificiul de iepire din craniu: Canalul hipoglosului
V. Traiect extracranian: Labaza craniului, nervul XII se gdsegte in
spatiul laterofaringian (retrostilian) impreunE cu:
F nn. IX, X, gi XI
F gg. simpatic cervical superior
F a. carotid6 intern6
)
v. jugularl intern6
De la acest nivel, nerwl are traiect descendent, incrucigdnd dinspre
rnedial spre lateral fala posterioarl a nn. trx, xI gi X qi a. carotidI intemd.
El iese apoi de sub pdntecele posterior al m" digastric, intrdnd apoi
in aria trigonului carotic, unde descrie o curb5 orientat6 antero-supero-
medial.
La nivelul trigonului, n. XII particip6 la delimitarea trigonului
carotidelor al lui Farabeuf:
-superior: n. XII
-inferior: trunchiul venos tiro-lingo-facial
-posterior: v. jugulard internl
Nervul trece apoi pe fefele interne ale mm. stilohioidian gi
pdntecelui posterior al digastricului, intrdnd in trigonul submandibular. El
ajunge apoi la marginea posterioari a m. hioglos, de unde traiectul sdu se
desparte de cel al a. linguale:
- artera trece pe fata profundd a m. hioglos

104
 - nerwl trece pe fala superficialS a m. hioglos, ajungand apoi in
interstifiul dintre acesta $i m. milohioidian, insofit de v. linguald
(inferior) qi ductul glandei submandibulare (superior).
Nervul hipoglos ajunge in final, impreun6 cu m. genioglos la
ridicina limbii.

Proces
A. carotida interna
stiloid A. faciala
A. linguala

M. hioglos
Procesul M.
rnastoid milohioidian

tti M.
, (igastric
N. Xt
-
Hioidul

A. carotida N. XII
externa

Tr. venos
V. jugulara
tirolingofacial
intrena
N.X A. carotida
comuna

Fig. 50 N. hipoglos gi delimitarea trigonului Farabeuf

VI. Ramuri gi teritorii de inervafie:

Nervtrl hipoglos nu dd rarnuri colaterale gi inerveazl prin ramuri
linguale mm. limbii, cu excepfia mm. stilogtos gi palatoglos.

105
 vISCERELB cAPULUI il cArur,uI
CAVITATEA NUCAT,A

Cavitatea bucali reprezint6 prima parte a aparatului digestiv, fiind

situatl in elajul inferior al fe1ei, inferior de cavitateanazald.
Ea este impnrfitd de gingie gi arcurile dentare in dou6 por[iuni:

Vestibulul bucal (oral) situat intre arcadele dentare qi respectiv

buze gi obraji.
El are formd de potcoav5, fiind o cavitate virtuald care devine real6
in momentul relax6rii m. buccinator. Superior gi inferior, intre buze qi
gingia corespunzitoare arcadelor dentare se formeaz6 funduri de sac.
Vestibulul comunici cu cavitatea bucald propriu-zisd prin spatiile
interdentare (numite treme) gi retromolare.
Buzele prezi*6 pe fala mucoas6 (posterioar6) o plic6 mucoasd
sagitalS care se intinde intre gingie gi mucoasa labialS qi care formeaz6
friul buzei superioare, respectiv inferioare.
tntre incisivii centrali exist[ uneori un spatiu mai larg numit
diastema (,,strungireatd') gi la nivelul cdruia gingia este mai proeminenti,
form6nd papila incisivi.

Cavitatea bucall (orali) propriu-zis6 situat6 intre arcadele

dentare gi isthmus faucium prin intermediul cEruia comunic[ posterior cu
bucofaringele. Cavitatea bucalE prezint6 urmdtorii pereti :

. peretele anterior este format de buze, care delimiteazS o fantd

transversalI numit6 orificiul bucal (rima oralS).
Cele doul buze se unesc lateral la nivelul comisurii bucale (labiale)
- unde se formeazb unghiurile gurii - la nivelul clreia se g6segte nodulul
comisural determinat de incruciqarea fibrelor musculare.
Fiecare buza prezintl trei porfiuni :
-cutanat6
-intermediari (roqul buzelor) cu dimensiuni diferite
-mucoasi
Buza superioar[ se intinde superior panl la nivelul gantului
nazolabial gi prezintl pe linia mediani un ganf vertical - filtrum - care se
terminl la nivelul partii intermediare, pe marginea libera, printr-un
tubercul. De la nivelul acestuia pane la septul nual se glsegte rafeul
buzei superioare determinat de fuziunea mugurilor nazali mediali.
Btruainferioar[ este delimitat[ inferior de ganful mentolabial.

106
. peretele lateral este reprezentat de obraz. Acesta are urmltoarele
limite:
- anterior: linia ce prelungegte inferior $anful nazolabial gi
ganful mentonolabial
- posterior: marginile anterioare ale ramurii mandibulei gi m.
maseter
- inferior: marginea inferioard amandibulei
- superior: regiunile zigomaticd gi infraorbital6

Stratigrafia obrazului este urmatoarea:

- tegument
- m. buccinator
- funica mucoasd
in grosimea obrazului, intre mm. maseter, pterigoidian medial pi
buccinator se g6seqte corpul adipos al obrazului ( bula lui Bichat), mai
dezvoltat la copii gi persoane obeze. El se poate micgora, pene la
disparilie in st6ri de inanifie prelungitS pi caqexie.

. peretele superior (tavanul) este reprezentat de bolta palatinE, format6

de palatul dur gi palatul moale (vilul palatin). Pe linia mediani a
palatului dur se formeazd rafeul palatin, care se intinde anterior pene
la nivelul papilei incisive. La nivelul mucoasei palatului dur, in partea
anterioari, se gisesc o serie de plici perpendiculare pe direc{ia rafeului
palatin - plicile palatine transverse.

. peretele inferior (plan4eul) este format dintr-o serie de mugchi care se

intind intre hioid gi mandibuli:
- m. milohioidian
- mm. geniohioidieni
- pdntecele anterior al m. digastric
La nivelul acestui perete se g6sesc limba gi glanda sublinguali.

La nivelul cavitElii bucale se deschid ductele glandelor salivare mari:

o canalul excretor al glandei sublinguale se deschide impreuni cu
ductul submandibular sau separat de acesta, la nivelul carunculei
sublinguale. Aceasta este reprezentat6 de o proeminenfI a
mucoasei sublinguale situat6 lateral de frdul limbii
o ductul glandei submandibulare se deschide [a virful carunculei
sublinguale
o ductul parotidian (Stenon) se deschide in vestibulul bucal, in
dreptul molarului doi superior

107
 LIMBA

Limba este un organ muscular cu rol in masticalie, deglutitie in

elaborarea senza{iei gustative gi in limbajul articulat.

Configurafie externi:

Limba prezintd trei pd(i gi dou6 fete.

Pdrlile limbii sunt ?n nurnlr de trei:

o corpul limbii eare reprezintdpartea orizontal6 gi mobil6
o vdrful limbii - continui corpul tn partea anterioard
Pdrlile lateralS ale corpului gi v6rfului reprezintd marginile laterale ale
limbii.
o r6d6cina limbii care este partea vertical6, situat* superior de hioid
qi traringe

Felele limbii sunt:

o fala dorsal6 - este de fapt fala superioard a limbii
o fala inferioar6 care pe lina mediand prezinti frdul lingual, de o
-
parte gi de alta a cdruia se g[sesc doui plici piicile fimbriate.
Lateral de fr6u se glsesc carunculele sublinguale la nivelul cdrora
se deschid ductele glandelor submandibulare.

Structura limbii:
Limba este format6 dintr-un schelet fibros pi o parte musculari.

Sheletul fibros este format de dou6 elemente:

o septul limbii, situat in plan medio-sagital, cu margini neregulate
o aponevroza limbii, situat6 intre mugchi pi mucoasa 1ingua16.

Muschii limbii pot fi impnrfi{i in doul categorii:

o mm. intrinseci, care se inser6 la nivelul ei cu ambele capete
o mm. extrinseci, cu origine pe oasele apropiate
Mugchii intrinseci, pot fi ?mp6(iti dupd directia fibrelor:
r p[. longitudinal superior, este situat superficial, sub mucoasa
lingualb. El se intinde intre vdrful gi ridlcina limbii
r lvl. longitudinal inferior, este pereche gi se gSsegte intre mm.
geniogios qi stiloglos in partea anterioari qi intre mm.
hioglos gi genioglos in parteaposterioarl

108
 r M. transvers al limbii se gdseqte intre aponevroza lingualE gi
septul lirnbii.
: [d. vertical ai limbii situat intre mucoasa felei inferioare gi
superioare.
Muqchii extrinseci:
', M, genioglos are fibrele orientate in mai multe directii. Partea
sa anterioar6 se inseri in
partea superioari spinei a
'"':'"li;[i.'[*xx,tffi1f ll:Hi;*.rr"oarea:
- fibrele posterioare ajung la aponevroza lingualE
r |\d. hioglos ;are originea pe corpul gi coarnele mari ale
t'*'l;,';,'trffiffi
:il:ff 'trJ:il,:f "'oareredirec{ii:
- superior gi anterior spre fala dorsald
r condroglos are originea pe coarnele mici ale hioidului. El
fu1.
are acelagi naiect cu m. hioglos gi se termin6 la nivelul m.
longitudinal superior.
r ($4. gtiloglo! are originea pe procesul stiloid gi pe ligamentul
silohioi*l:lal'
ff 'fi::il:,1,L"x.,?m:li;.,",. are ,imbii si
care se unegte cu fasciculul contralateral la virful
limbii
medial care se imparte in doul - o parte cu direcfie
sagitala gi una cu direcfie transversald

Mucoasa linguald
Mucoasa este mai bine dezvoltat5 pe fala dorsal6.
La nivelul mucoasei, pe'fata dorsalS a limbii, in partea posterioard,
se gdsegte ganful terminal care delimiteazd corpul de rid6cini. La v6rfut
-
acestuia se g6segte o depresiune gaura oarb6 (foramen caecum) care
reprezintS locul de invaginare al canalului tireoglos.
I-a nivelul fe{ei dorsale se gisegte ganful median, care imparte
aceastd fatd in doud jumitefi - dreapti gi st&rg6.
Mucoasa lingualS prezintdmai multe tipuri de papite gustative:
-
valate: sunt 7-12 formatiuni rotunde, situate sub forma
literei V, deschis anterior
care se g6se sc
in partea p"f,'iil;;; ;'ffi:l'ilJi:tlffi J#ltle'
:
-
fungiforme: cu extremitatea superioard dilatatd gi care
sunt localizate la nivelul vdrfului limbii
lipsite de muguri gustativi ei care se gisesc
anterior;. r?-'l?ffi;

109
 maivorum,,il#'.;il11,"",*,i;:ffi 3:J-ltt.nrirorme,mairungipi
-
Inervafie:
Sensibilitatea tactild, termicd Si dureroasd este asiguratd de n.
lingual (2/3 anterioare), n. glosofaringian (regiunea v-ului lingual gi
parfial a r6d6cinii) qi n. vag (restui)
Sensibilitatea gustativd este asiguratd de n. coarda timpanului prin
intermediul n. lingual (2/3 anterioare), n. glosofaringian (partea
posterioard) li n.vag (restui)
Inervalia motorie este realizatd de n. hipoglos

Vascularizafie:
Surse arteriale sunt reprezentate de :
- a.lingual[
- a. palatin6
- a. faringian6 ascendenti
- r. hioidiarfi a a. tiroidiene superioare
Drenaj venos:
- v. linguald care se varsE in trunchiul tirolinguofacial

Drenaj limfatic:
Limfa este drenatd spre urmdtoarere grupuri ganglionare:
- gg.submentali
- gg. linguali
- gg. jugulodigastrici
- gg. cervicali profunzi
- gg.juguloomohioidieni

FARINGELE

Faringele este un organ musculo-cavitar cale comun6,

respiratorie gi digestivd.

Limite:
-superior: baza craniului - procesul bazilar al osului occipital
-inferior: planul ce trece la marginea inferioara a caftil;jului
cricoid - C4la copii, respectiv C5-C6 la adulii
Perefii faringelui delimiteaz[ la interior cavitatea faringian6.
Aceasta este mai largd in partea superioari unde formeazd fornixul
faringian.

110
 Configurafia faringelui

Datorit5 comunicdrilor sale, faringele este implrfit in trei pdtlr:

F orali (bucofaringele)

Sinusul Sinusul Tonsila Ptica

frontal sfenoidal faringiana salpingo-
faringiana

P!ica
salpingo-
palatina
Arcul
palatofaringian

Tonsila
palatina

Epiglota
Plica vestibulara

Cartilajul
Cartilajul
cricoid
tiroid

Cartilajul
cricoid

Plica vocala

Fig. 51 Faringele - sec{iune sagitalI

 V_

1. Nazofaringele (epi/rinofa rin gele)

t comunicd anterior prin choane cu fosele nazale
i corespunde posterior procesului bazitrar al osului occipital gi
membranei atlantooccipitale anterioare
I este desp6(it de bucofaringe prin v[lul palatin
o pe peretele lui lateral se g6segte ostiul tubei auditive (trompa lui
Eustachio)
o superior gi inferior de ostiul tubei auditive se gisesc dou6
proeminente:
- torusul tubar - determinat de partea cartilaginoasi a tubei
auditive
- torusul levatorului - determinat de m. ridic[tor al vilului
palatin
o in jurul ostiului tubar, la nivelul mucoasei faringelui se giseqte
tonsila (amigdala) tubarE
t din dreptul ostiului coboari doud plici mucoase:
- plicasalpingopaiatinS(anterior)
- plica salpingofaringiani(posterior)
o posterior de plica salpingofaringiand se delimiteaazd o
depresiune numiti reces faringian (foseta Rosenmtiller)
t pe tavanul nazofarigelui se gdsegte tonsild faringiani

2. Bucofaringele (oroI mezofarin gele)

t comunica anterior prin isthmus faucium cu cavitatea bucal[
i corespunde posterior primelor trei vertebre cervicale
pe peretele lui lateral, in partea anterioar[, se deosebesc dou[
' plici mucoase care pleaci de la baza uvulei (luetei) valului
palatin:
- arcul palatoglos care ajunge la nivelul rdd6cinii limbii
- arcul palatofaringian care se pierde la nivelul peretelui
lateral
o intre cele dou6 arcuri de aceeagi parte se delimiteaz6 fosa
tonsilar6 la nivelul c6reia se gisegte cea mai mare parte a
tonsilei palatine
t superior de tonsila palatinl se formeazd o depresiune - foseta
supratonsilard

3. Laringofaringele (hipofaringele)
t comunicl anterior prin aditusul laringian, cu laringele
t corespunde posterior vertebrelorC4-C6.
o intrarea in laringe este m6rginit6 antero-superior de epigloti
(are aspect de frunzE)

tt2
 O intre eprglotd Si rdddcina limbii se formeazd trei plici mucoase -
glosoepiglotice:
- una mediana
- doui laterale
intre aceste plici se delimiteazd dou6 qanfuri numite
valecule.
O peretele lateral prezinti o depresiune numitS reces piriform.
Acesta prezintd o plic[ mucoasi oblicd - plica n. laringeu
superior (singura plicd ridicatd in organism de un nerv).
Ostinlfaringian
Sepul al tubei auditiva
nazal

Plica salpingo-
faringiana
l

Plica
salpingo-
palatina Lueta

Arcul Limba
palatoglos

Aditusul
laringian
Arcul
palatofaringian

Plica n. larigeu
superior

Fig. 52 Faringele - aspect interior

r13
 T
1fl

j
ii:

iii

Cunoaqterea prezentei tonsilelor (faringianS, tubarS qi palatini), qi ili

localizirii lor, prezint6 o mare importan{E practicS, inflamatia tonsilelor

fiind foarte frecvent intdlnitd, mai ales la copii.
Inflamafia gi hipertrofierea tonsilelor faringiand qi tubard duce la
aparilia vegetaliilor adenoide care se manifest6 prin tulburdri respiratorii,
auditive qi complicatii locale cum ar fi otita medie. Aceasta este mai des
intdlnit[ la copii, unde tuba auditivi este mai scurtS, mai groasE qi mai
orizontal6.

Structura faringelui

Faringele este format din urm[toarele tunici: mucoas6,

submucoas6, musculari gi adventice.

. Mucoasa cdptugeqte cavitatea faringelui, fiind de tip respirator la

nivelul nazofarigelui qi de tip digestiv in rest. Eaprezintl glande de
tip mucos la nivelul nazofaringelui gi mixte in rest. La nivelul ei se
gisegte tesut limfoid - foliculi limfatici dispersati omogen pe toatd
suprafata, dar mai ales la nivelul tonsilelor.

. Submucoasa este o membrani fibroasa care asigurl inserfia mm.

gi
faringelui care foreazd aponevroza intarfaringiand. Ea este mai
groas6 in partea supoerioara unde formeazd membrana
faringobazilard prin care faringele se inserd pe oasele bazei
craniului.

c Musculara faringelui este formati din doui grupe de mugchi:

o mm. constrictori care prin contraclie ingusteazS lumenul
faringian qi care sunt formafi din fibre musculare oblice.
o mm. dilatatori care prin contractie lSrgesc lumenul
faringian gi care sunt formati din fibre musculare
verticale.

Mm constrictori ai faringelui
Mm. constrictori ai faringelui sunt in numir de trei qi sunt
aSeza[i unul peste altul gi unul in altul, asemenea unor pahare
suprapuse.
Ei prezintdt pdr$i musculare care prin unire cu cele de partea
opusi formeazd pe linia medianl a peretelui posterior faringian,
rafeul faringian.

Y m" constrictor saperior are patru p64i cu urmltoarele

origini:
tt4
 pterigofaringiani lama mediali a procesului
pterigoid
bucofaringiani - rafeul pterigomandibular
milofaringianl pariea posterior[ a liniei
milohioidiene
glosofaringiand - grosimea limbii

lUI.constrictor superior al faringelui

(pterigofaringian, bucofaringian,
milofaringian, glosofaringian)

(}'

M. constrictor
mijloclu al
faringelui
(condrofaringian.
eeraiofaringian)

Cartilajul
tiroid

G[. constristor lnferior

al faringelui (lirofaringian,
cricofaringian)

Fig. 53 Mugchii constrictori ai faringelui

Y m constrictor mijlociu are dou[ p6rfi cu urmdtoarele

- condrofaringianl - coarnele mici ale hioidului

- ceratofaringiani - coamele mari ale hioidului

115
 Y m" constrictor inferior are dou[ p6(i cu urmitoarele origini:
tirofaringiand - linia oblicd a cartilajului tiroid
cricofaringiand cartilajul cricoid qi primul inel
traheal

Mm dilatatori aifaringelui sunt in num[r de trei:

F m. stilofaringian
F m. palatofaringian
F m. salpingofaringian
Palatul moale (vilul palatin) continud in partea posterioar[ palatul
dur. in repaus, pozilia sa este verticalS, iar ?n deglutilie este impins de
rddicina limbii gi prin contraciia mm. proprii se ridic6 qi se
orizontalizeazd.
El prezint6 o prelungire mediand numitl uvula (lueta).

Vdlul palalin sau palstul moole are urmrtturii mwgchi:

Y m':"';i;:"::'"!x',:::"y;:;E
a ramei mediare a procesurui
pterigoid
- inser[ia;bazauvulei
Acest mugchi, dup6 ce ocolegte cdrligul pterigoidului iqi
schimb6 directia, devine orizontal gi cap6t5 aspect aponevrotic.

Yru":':::;::^':1;yi":r::I*;"st6nciitemporarului,antero-
lateral de orificiul extern al canalului carotic
" inse(ia; partea aponevrotic6 a m. tensor al vilului
palatin

Y m'
!'""!r!or^ea: bazauvulei
inserfia: vArful uvulei

Y m. palatoglos

Y m. palatofuringian se gSsesc in grosimea arcurilor

omonime.
(inervatia mm. vdlului palatin este prezentatd la nn. cranieni)

ll6
 Raporturile faringelui

e posterior delimiteazd impreund cu coloana vertebralr

cervicalI, mm. prevertebrali gi lama prevertebrald a fasciei
cervicale, spa{iul retrofaringian. Acesta conline
}esut conjunctiv
lax, ramuri ale a. faringiene ascendente gg. limfatici.
$i
Acest spatiu poate fi sediul unor procese inflamatorii abcese sau
-
flegmoane retrofaringiene - care pof migra spre mediastin.
-
o lateral nazo- gi buco-faringele delimitazd impreund cu ramura
mandibulei un spafiu numit spafiu laterofaringian
(maxilofaringian). Acesta are un conlinut complex, iind
traversat de diafragma stiliand.

M. pterigoidian

Cavilatea
faringelui

Rarnura
mandibulei
Spatiul
retrostilian Spatiul
prestilian

Manunchiul
vasculo-
nervos al gatului
,1 -'l\ Gld. parotida

N. X[

N. Xt

Fig. 54 Spa[iul laterofaringian

n7
 Diafragma stilianl este formatd dintr-o serie de mugchi qi
ligamente care se intind intre baza craniului (procese stiloid si mastoid) si
faringe, limbd qi mandibulS.
Ei sunt aqezali dinpre posterior spre anterior in urmdtoarea ordine:
- m. stilofaringian
- lig.stilomandibular
- m. stiloglos
- lig.stilohioidian
- m. stilohioidian
- m. digastric (pdntecele posterior)
Diafragma stiliand imparte spatiul laterofaringian in doud regiuni rnai
mici:
o sPaliur re::::*L;
ffi#''
a. carotidi externd (capdtul terminal)
v. jugular6 internd
nn. IX, X, XI gi XII
gg. simpatic cervical superior
gg. limfatici
o spaliul prestilian - continut:
a. carotidd externl
a. facialS
a. faringiand ascendentd
a. palatinl ascendenti
n. IX
n. coarda timpanului

Spa{iul 1*..3fb.i,ll"U* ,oure fi invadat de turnori dinspre medial

(faringiene) sau dinspre lateral (parotidiene).
Spaliul prestilian corespunde bucofaringelui, la nivelul cEruia se
gisegte fosa tonsilari cu tonsila omonim6, care vine in raport prin
intermediul peretilor faringelui cu aa. carotida externS, faciald qi
faringiana ascendenti gi palatina ascendent6 care trebuie evitate in
amigdalectomii.
Laringofaringele are raporturi laterale cu lobii tiroidieni $l
-
continutul trigonului carotic aa. carotide comunS, internd gi externS, v.
jugulara interni gi n. X.

118
 Vascularizagiaz

r Surse arteriale:

- a. faringiana ascendentd
- a. palatina ascendentd
- a. tiroidian asuperioara
- a. pterigopalatinl
rons,a o'"':'lff*i*tl,3k paratine ascendente

a. faringiand ascendenti

. Drenaj venos: Faringele dreneazd sdngele in v. jugulara

internd Prin doud o'rtl#.r.o,
perifaringian

. Drenaj limfatic:
gg. retrofaringieni (nazofaringe)
gg. jugulari (buco- 9i laringo-faringe)

lnervafia:
o motorie: nn. IX, X, gi XI
c senzitivS: nn. V, IX gi X
r vegetativi:
- simpatic6: fibre din gg. simpatic cervical superior
- parasimpaticd: n. X

LARINGELE

Laringele aparline cailor aeriene superioare, avdnd gi rol in fonalie,

datoriti corzilor vocale.

Limite:
superior: C3-C4, la nivelul orificiului laringian (aditusul
laringeiui), prin care comunica cu faringele
inferior: C5 la copil, C6 la adult, C7 [a b6trdni,
continuAndu-se cu traheea

119
 Structura:
o Mucoasa laringelui este de tip respirator epiteliu
pseudostrtificat ciliat, cilii b6t6nd sincron spre faringe.

Configuratie interna:
Cavitatea laringelui prezint6 la jum6tatea felelor laterale doud
perechi de plici rnucoase:
o superioare plicile vestibulare (ventriculare) care
delimiteazS un orificiu numit rima vestibulard. Ele sunt
ridicate de cEtre ligamentele omonime
o inferioare - plicile vocale care delimiteazd un orificiu
nurnit glota (rima gloticd). Ele sunt ridicate de c[tre
ligamentele qi mm. omonimi (m. tiroaritenoidian intern /
m. vocal intern).

Vestibulul laringian Lig. hioepiglotic

Lig. Epiglota
tirohioidian
median Tuberculul cuneiform

Plica Tuberculul corniculat

vestibulara
Mm. aritenoidieni
Ventriculul
laringian
Lama cartilajului
Plica vocala cricoid

Cartilajul tiroid Cavitatea infraglotica

Cartilaje traheale Traheea

Glanda tiroida

Fig. 55 Laringele - aspect intern

Cele doud perechi de plici impart cavitatea laringelui in trei etaje:

1. etajul superior (vestibulul laringian) situat superior de
plicile vestibulare
2. etajul mijlociu (ventriculul taringian) situat intre plicile
vestibulare gi cele vocale

120
 3. etajul inferior (cavitatea infragloticd) situat inferior de
plicile vocale gi care se continui cu lumenul traheal

.
Submucoasa laringelui este o membrand fibroelastica
qi prezintd dou6 pdrfi:
osuperioarl (membrana cvadrangulara) situatl superior de
plicile vestibulare
oinferioar[ (conul elastic) situatl inferior de plicile vocale
Aceste membrane dau inserfie mm. laringelui, iar intre ele gi
mucoas6 se glsesc foliculi limfatici care alcituiesc ,,amigdala laringian6".

o Scheletul fibro-cartilaginos
Pentru mentinerea deschis5 a lumenului cailor repiratorii acestea
prezintd un schelet cartilaginos.
Cartilajele laringelui sunt:
- neperechi: tiroid, cricoid, epiglota
- perechi.' aritenoid, corniculate, cuneiforme
o cartilajul tiroid are aspectul unei cdrfi deschise posterior.
El este format din doul lame, dreaptl gi stdngS, care se rmesc
anterior, formdnd proeminen{a laringiani. Aceastd
proeminen{i este mai bine dezvoltatd la birbali qi mai este
cunoscuta sub numele de ,,mirul lui Adam"

Hioid Cartilaje
tritice
Lig. tirohioidian
Membrana
tirohioidiana

lncizura
Cartilajul
tiroidiana
cricoid
superioara

Membrana
cricotiroidiana
Cartilaje si
lig. traheale

Fig. 56 Cartilajele laringelui - vedere anterioard

t2t
 La nivelul acestei proeminenle, superior gi inferior, prin
unirea lamelor se formeazd:
- incizura tiroidiand superioard, care este mai addnc6
- incizura tiroidiand inferioard
Pe fala extern5 a lamelor cartilajului tiroid se gisesc doud
-
creste liniile oblice - pe care se inserd trei mugchi: sterno-
tiroidian, tiro-hioidian qi constrictorul inferior al faringeiui. Cele
doud linii prezint[ la extremitEli cdte un tubercul superior qi
-
inferior.
Lamele cartilajului tiroid prezi*d la marginile posterioare
cdte o prelungire: cornul superior gi cornul inferior.

o cartilajul cricoid este asemdnltor unui ,,inel cu pecete". El

are doud p6rfi:
- arcul cartilajului cricoid (anterior)
- larna cartilajului cricoid (posterior). La nivelul ei se
*ut-tt t*r.le
articulare semici lindrice pentru carti laj ele
aritenoide (pe marginea superioari)
felele articulare tiroidiene pentru articulatia cu
coarnele inferiore ale cartilajului tiroid (pe fata
lateral6)

epiglota are aspectul unei frunze. Ea are doud p6rfi:

-lama cartilajului epiglotic
-petiolul cartilajului epiglotic care prezintd pe fa[a
posterioar[ un tubercul

cartilajele aritenoide sunt cele mai mari cartilaje dintre

cartilajele pereche ale laringelui. Ele au form[ de piramid[
triunghiulard gi prezint5:
o bazd - orientati inferior, care prezintd o fa{6 articularE
complementard pentru fala articulari a
lamei
cartilaj ului cricoid. Baza prezintd doud prelungiri :
- anterior - procesul vocal pe care se inser6 lig. gi
m. vocal. Labaza acestui proces se insera gi lig.
vestibular
- posterior - procesul muscular pe care se insera
mm. aritenoizi transvers gi oblic
. v6rf orientat superior qi care se articu\eazd cu
-
cartilajul corniculat

122
 Articula{ia crico-aritenoidian6 are importanfi mare
pentru fonatie, la nivelul ei aritenoidul migcfindu-se pe lama
cricoidului in dou[ moduri:
- rotalie(antero-posterior)
- translafie(alunecare)

o cartilajele cornieulate sunt mici, se gdsesc pe vdrful

cartilajelor aritenoide qi dau inse4ie lig. ariepiglotice.
Aceste ligamente ridic6 plicile omonime care delimiteazd
aditusul laringian.

o cartilajele cuneiforme sunt cele mai mici cartilaje, fiind

inconstante. Ele se gdsesc in grosimea lig. ariepiglotice gi
determind formarea la nivelul plicilor ariepiglotice a
tuberculilor cuneiformi.

Epiglota
Ca*ilajele tritice

Hioid
Lig. tirohioidian

Lig. tirohioidian
Comulsuperior median
alcartilaiului
tiroid

Lig. hioepiglotic
Linia oblica

Lig. cricotiroidian
Cornuli
alcartilajului
tiroid Arcul cartilajului cricoid

Lig. cricotiroidian
lateral

Fig. 57. Cartilajele gi articulatiile laringelui - vedere laterald

Fasciile gi ligmentele laringelui

in afara membranei fibroelastice din grosimeasubmucoasei

laringiene, cartilajele acestuia sunt unite prin membrane fibroase gi
ligamente. Acestea au rol dublu:

t23
 !r

- reprezintd mijloace de unire ale articulatiilor

- asigurd mobilitatea acestora

membrana tirohioidiand leagd corpul gi coarnele mari ale

hioidului de marginea superioard a lamei cartilajului tiroid gi
cornul suprior al acestuia. Ea este mai groasS anterior gi
posterior unde formeazd lig. tirohioidian median gi respectiv
tirohioidian. in grosimea lig. tirohioidian se pot gdsi cartilajele
tritice.

lig. cricotiroidian leagl arcul cartila.iului cricoid de marginile

inferiore ale lamelor cartilajului tiroid.

lig. ceratocricoidiene sunt anterior, lateral giposterior,

so lidarize azd articulatia cricotiroidiana qi unesc lama cartilaj ului
cricoid cu cornul inferior al cartilajului tiroid.

lig. vocal unegte procesul vocal al cartilajului aritenoid cu

incizura inferiord a cartilajului tiroid.

lig. vestibular unegte baza procesului vocal al cartilajului

aritenoid de cartilajul tiroid.

lig. tiroepiglotic se g6seqte intre incizura superioarl a

cartilajului tiroid qi pefiolul epiglotic.

lig. hioepiglotic se intinde intre corpul hioidului gi pe{iolut

epiglotei.

o lig. ariepiglotic

Mugchii laringelui sunt mugchi striati gi se pot imp6(i in dou6

categorii:
- mm. extrinseci
- mm. intrinseci

Mm. extrinseci:

Y m. cricotiroidian are dou p6rfi: anterioari (verticala) qi laterald

(oblicl) gi se g[segte intre arcul cartilajului cricoid gi marginea
inferioard a lamei cartilajului tiroid.
M. este inervat de r. externd a n. laringeu superior (ramuri a
n.X), iar secfionarea acestui nerv nu determina afonie.
t24
 M. intrinseci:

m. cricoaritenoidiarz unegte lama cartilajului cricoid de procesul

muscular ai cartilajului aritenoid. El are dou6 pe{i - lateral6 gi
posterioari - fiind singurul m. dilatator al laringelui.

Y mm. aritenoizi unesc cele doud cartilaje aritenoide pe felele lor

posterioar''
:t1H:3HllH Llli;",. transvers
oblice - m. aritenoid oblic

cartilajul corniculat gi marginea laterald a lamei epiglotei. El

insotegte lig. omonim, iar prin contraclie ingusteazd orificiul
laringian.

Y m. vocal (tiroaritenoid) insotegte lig. omonim qi determin6

formarea plicii mucose vocale, avdnd o specializare rna><imd la
specia uman6. El are dou6 p6(i:
- tirovocald- pornegte de pe cartiiajul tiroid
- arivocalS pornegte de pe procesul vocal al
cartilaj ului aritenoid
Cele doue p6rti se intrepStrund la mijloc sub forma unor
dinfi de pieptene.
trnervafia tuturor mm. intrinseci ai laringelui este asigurati de
n. laringeu inferior, ramuri a n. laringeu recurent.

Raporturi:
Laringele este un organ median, nepereche, care se proiecteazd in
partea infrahioidianS a regiunii anterioare a gdtului, fiind situat
superficial.

anterior e[ este acoperit de:

- tegument
- m. platysma
- lama supreficialE gi pre-traheal[ a fasciei cervicale
- mm. infrahioidieni
Are de asemenea anterior v. jugularl extern6.
p o sterior - laringofaringele
lateral:
- mSnunchiul vasculo-nervos al gdtului
- minunchiurile laringiene inferior gi superior
- lobii tiroidieni

t25
Vasculariza$iat

Surse arteriale:
- a.laringiand superioarS, ramura din a. tiroidiana superioara
- r. cricotiroidianl, ramura din a. tiroidiana superioara
- a.laringian6 inferioari, rarnura din a. tiroidiana inferioara
Drenaj venos: Venele dreneazd sdngele in trunchiurile venoase
tiroidiene.

Drenaj limfatic:
regiunea situati superior de plicile vocale dreneazd spre gg.
cervicali profunzi situali de-a lungul v. jugulare interne qi in
dreptul cartilaj ului tiroid
regiunea glotic5 gi infraglotic6 dreneazd spre gg. cervicali profunzi
situa{i de-a lungul vaselor laringiene infeioare.

e Inervafia:
trnervafia este asigurati de n. X prin ramurile sale - n.laringeu
superior gi inferior (vezi capitolul de nn. cranieni).

TRAHEEA

Este un segment tubular al c6ilor respiratorii superioare, situat

median, ?n partea inferioari a gdtului qi in mediastin. De la origine,
traheea are traiect descendent spre apertura toracicd superioard, apoi
strdbate mediastinul superior, bifurcalia ei gisindu-se la limita dintre
mediastinul superior gi inferior.

Limite:
r Superior: un plan orizontal corespunzdtor vertebrei Co la adult, Ca-
Cs la femeie qi copil $i Cz la bitrdni. Este unitd superior de laringe
prin intermediul ligamentului cricotraheal.
o Inferior la nivelul vertebrei T+-Ts, unde se bifurcd in cele doud
bronhii principale, dreaptl qi st6nga.
Dimensiuni: la adult dimensiunea medie este de 12-13 cm.
Aceste dimensiuni sunt orientative deoarece existi diferente
semnificative de sex (la femeie este mai lung6 datoritd poziliei inalte a
laringelui), de vdrsti (la betrani laringele e cobordt la nivelul C7), de talie
etc. in plus traheea are o structuri elastic6 care permite modificlri de

126
dimensiune legate de deglutitie, fonalie, inspir profund precum gi in
extensia capului gi a coloanei cervicale.
Are o forrni aproxirnativ cilindricd, cu o portiune posteriorl uqor
aplatizata, iar in paftea superioar6 turtitd lateral, mai ales pe st6nga unde
are raport cu glanda tiroid6. Inferior, arcul aortei turtegte traheea in sens
sagital.
Traheea cervicali, degi nu este prevdzuti in Nomina Anatomica,
corespunde regiunii infrahioidiene qi are circa 5-6 cm. Se intinde de la
cartilajul cricoid la apertura toracicd superioard.
Raporturi: Este inconjurat6 de tesut conjunctiv lax care ii asigurd
un grad de mobilitate crescut.
. Anterior este acoperitd de piele, lama superficialS a fasciei
cervicale, de mugchii sternotiroidieni gi sternohioidieni invelili de
lama pretraheald. Pe linia medianl cele doui lame ale fasciei
cervicale formeazd linia alb6. Inelele II-m sunt acoperite de istmul
glandei tiroide inconjurat de retelele anastomotice ale arterelor
tiroidiene. Artera tiroidiand ima gi ramurile de origine ale venelor
tiroidiene se afl6 inferior de istm. La copil, vena brahiocefalic6
stdngS gi timusul pot ajunge la nivelul spatiului suprasternal pi pot
acoperi ultimele inele ale trahei cervicale.
. Posterior traheea are raport cu esofagul, nervul laringeu recurent gi
artera laringiand inferioard. in stdnga, esofagul depigegte traheea,
iar in unghiul diedru dintre cele douS se gdsegte nervul laringeu
recurent stdng qi artera laringian[ inferioarS.
. Lateral are raporturi cu lobii glandei tiroide, cu arterele tiroidiene
inferioare, cu vasele vertebrale gi cu mlnunchiul vasculonervos al
gdtului.

Structura traheei

Peretele traheei este format din:

1. schelet fibrocartilaginos, alcituit din 16-20 de inele cartilaginoase
incomplete, in formd de potcoavI, cu deschiderea citre posterior,
numite inele traheale. Ele sunt completate posterior de o membrani
fibroelasticl numiti membran[ traheal6, ce permite progresia
bolului alimentar prin esofag. ln grosimea ei se g6segte m.traheal,
alcStuit din fibre longitudinale in strat discontinuu gi fibre
transversale care unesc capetele inelelor carilaginoase gi formeazd
un strat continuu. Antre inelele carilaginoase se gdsesc ligamentele
inelare, alcStuite din {esut fibroelastic.
) submucoasl cu structuri elasticS
3. mucoas6 format[ din epiteliu cilindric pseudostratificat ciliat,
bogatd in glande traheale.

127
 rr

Yasculariza$ia traheei cervicale este asigurat5 de arterele qi venele

tiroidiene inferioare.
Limfaticele dreneazi in ggl. prelaringieni, in spatiul suprasternal gi
pe traiectul nerviior recurenfi.
Inervafia parasimpaticd este asiguratS de nervii vagi gi de nervii
recurenli, iar cea simpatic6 de trunchiul simpatic cervical.

ESOFAGUL CERVICAL

Esofagul are traiect descendent, aproape vertical, intre faringe gi

stomac, cu o lungime de 25-30 cffi, variabild in funclie de tipul
constitutional"
Esofagului i se descriu trei pirfi: partea cervicalS, partea toracalb,
gi partea abdominalS. Esofagul are un calibru inegal, prezent6nd trei
str6tntori care, degi nu sunt omologate in NA, au mare importanii
practicd:
o Strffmtoarea superioar6 sau cricotiroidiani situatd in dreptul
cartilajului cricoid
. Str0mtoarea mijlocie sau bronhoaortici la interseclia cu bronhia
principald stdngd pi arcul aortei
o Strimtoarea inferioard sau diafragmaticl la trecerea prin hiatusui
esofagian.
Esofagul cervical are o lungime de circa 5 cm gi prezintd
urmltoarele limite:
o Superior.' marginea inferioard a cartilajului cricoid
c Inferior: planul ce trece prin incizura jugulard a manubriului
sternal Tz-T:

Raporturi:

Posterior prin intermediul lamei prevertebrale qi a mugchilor

prevertebrali are raport cu corpurile vertebrelor cervicale.
Retroesofagian se gdsegte tesut conjunctiv lax care comunicd
superior cu tesutul conjunctiv retrofaringian, iar inferior cu cel
mediastinal.
Anterior esofagul are raport cu partea membranoasd a traheei, cu
lobul stdng al glandei tiroide inferior de Cz unde esofagul depdgeqte
la stdnga traheea, cu nervul laringeu recurent gi artera tiroidian6
inferioar6.

128
 o Laleral are raport cu mdnunchiul vaculonervos principal al gdrului.
cu lan{ul simpatic cervical gi cu arterele tiroidiene inferioare. in
dreapta nervul laringeu recurent trece pe fala laterali a esofagului.
iar in stdnga trece in unghiul diedru dintre trahee gi esofag.
Vascularizalia esofagului cervical gi celui toracal, pdnd deasupra
bifurca{iei traheei, este asiguratd de ramuri ale arterei tiroidiene
inferioare. Venele esofagiene igi au originea in plexul submucos qi
periesofagian gi dreneazdin venele tiroidiene inferioare gi brahiocefalice.
Limfa esofagului cervical este drenatl in ggl. cervicali profunzi.
Inervafia esofagului este asiguratl de rarnuri ale nervilor vagi gi
din trunchiul simpatic.

Structura esofagului
Feretele esofagian este alcatuit din patru tunici:
1. adventice este formati din [esut conjunctiv. Ea este mai bine
reprezentatdlanivel cervical, unde se continud superior cu
adventicea faringelui, iar inferior se continu6 cu (esutul conjunctiv
al mediastinului; acest lesut conjunctiv permite deformarea
esofagului ia trecerea bolului alirnentar, precum gi diseclia facil[ in
timpul intervenliilor chirurgicale.
2. musculard este formatd dintr-un strat longitudinal extern gi un
astrat circular intern. In porfiunea superioari este formatd din {esut
muscular striat, iar in cea inferioard din tesut muscular neted.
Stratul muscular longitudinal se continui inferior cu cel al
stomacului, iar superior formeazi doul benzi longitudinale ce se
inser6 pe cartilajul cricoid formdnd mtendonul cricoesofagian. Prin
spatiul dintre cele doud berui se pot forma diverticuli de pulsiune.
intre cele dou6 straturi ale muscularei se g6segte plexul mienteric
Auerbach;
J. subrnucoasd este formatS din lesut conjunctiv dens, fiind punctul
de rezisten{d al suturilor chirurgicale pe esofag. Ea con{ine vase
sangvine, limfatice, plexul submucos Meissner, glande esofagiene
(secre( mucus);
4. mucoasd prezint6 un epiteliu pavimentos stratificat keratinizat,
adaptat functiei de transport al bolului alirnentar pe care o are
esofagul. Chorionul mucoasei este alc6tuit din lesut conjunctiv lax
gi str6b[tut de canalele excretoae ale glandelor esofagiene.
Musculara mucoasei este alcdtuitd din doud straturi, longitudinal
extern gi circular intern, determinind formarea pliurilor mucoasei
esofagiene.

129
 Aspecte clinice
Explorarea esofagului se poate face endoscopic sau prin tranzit
baritat. Radiologic esofagul cervical apare turtit antero-posterior pi are
forma unei fante transversale, iar cel toracic prezintd, datorit6 aspirafiei
toracice, un lumen intredeschis. La exarnenul radioscopic acesta 16sd
impresia cI bariul ,,cade ca intr-o cascad6".
Esofagul cervical depSgegte traheea la st6nga, inferior de C7, iar
abordul chirurgical se face pe aceast[ parte, printr-o incizie de-a lungul
marginii anterioare a muqchiului stemocleidomastoidian qi dupd ligatura
venei jugulare anterioare. Abordul chirurgical al esofagului cervical este
necesar mai ales in esofagoplastii pentru anastomoza cu bontul restant sau
cu faringele.

IGLANDA TIROIDA

Apezare: Tiroida este o glandi cu func{ie endocrind , situatd in

partea infrahioidiand a regiunii anterioare a g6tului. Se proiec teazd La
nivelul vertebrelor Ct - T1. Este format5 din doi labi, drept Si stdng unili
intre ei printr-o lami de lesut numit istm. Pe marginea superioard, a
istmului se afl6, inconstant, lobul piramidal, care ajunge adesea pdni la
hioid, de unde se continu[ cu ligamentul rezultatprin obliterarea
canalului tireoglos. Lobii tiroidieni ajung superior pen6 h nivelul
marginii posterioare a cartilajului tiroid.
Dimensiuni: Cei doi lobi sunt mai voluminogi inferior gi prezintd o
variabilite in functie de v6rstd qi sex. De obicei, este mai voluminoas6 la
femei in perioadele menstruale qi in timpul sarcinii.
. Lungime 5-6 cm
o L6time 3 cm
. Grosime 2 cm
Istmul prezintd o indl{ime de 1-1,5 cm gi grosime de cdtiva
milimetri. Glanda tiroidi cdnt6regte in medie 25-30 g.
Raporturi: ea este situat6 in partea infrahioidiani a regiunii
anterioare a gdtului, inconjurat[ de lesut conjunctiv lax, la nivelul unui
spatiu numit "teaca tiroidei" delimitat anterior Si lateral de mugchii
infrahioidieni gi lama pretrahealS a fasciei cervicale gi posterior de
laringe, trahee, esofag gi lateral de tecile carotice. Istmul glandei tiroide
este aqezat peste inelele traheale gi are raport anterior cu planurile
musculare gi cu lamele superficialE qi pretraheali ale fasciei cervicale.
Tiroida prezintd urmdtoarele raporturi:

130
 . Posterior are raport cu muqchiul constrictor inferior al faringelui,
mugchiul cricotiroidian, cu vasele tiroidiene superioare pi nervul
laringeu superior.
t Anterior gi lateral se aflI cele dou6 planuri ale mugchilor
infrahioidieni gi lama pretrahealE a fasciei cervicale, apoi marginea
anterioarl a mugchiului sternocleidomastoidian qi lama superficial[
a fasciei cervicale.
o Medial se afli lama laterali a cartilajului tiroid, cartilajul cricoid gi
primele 4-5 inele traheale, de care este solidarizata prin numeroase
tracturi fibroase care formeazi ligamentele tiroidiene mediale.
Posterior de trahee se afl6 esofagul, iar in unghiul dintre trahee gi
esofag se afl[ nervul laringeu inferior insotit de rannuri ale arterei
tiroidiene inferioare.
o Postero-medial se afl6 glandele paratiroide (sub capsul6, in
parenchim) qi mdnunchiurile vasculo-nervoase ale gdtului. Nervul
laringeu recurent incruciqeaz6 anterior sau posterior ramurile
arterei tiroidiene inferioare, iar uneori trece printre ele.

Vascularizalie: Glanda tiroidi este vascularizat6 de arterele

tiroidian6 superioar6 gi inferioar6 gi inconstant de arteratiroidiand ima.
Artera tiroidiani superioari, ramurl a a. catatide externe se
divide la nivelul extremitS{ii superioare a lobilor tiroidieni in c6te o
ramurl anterioari gi una posterioar6.
o Ramurd anterioard se anastomozeazd cu cea de partea opus6 pe
marginea superioard a istmului gi vascularizeazd partea anterioari
gi laterald a lobului.
. Ramurd posterioard se g6segte pe partea postero-mediald a lobului
gi se anastomozeazd cu o ramuri din artera tiroidianI inferioarS.
Artera tiroidiana inferioarE, ramura a trunchiului tirocervical,
din a. subclavie se ramified in dreptul extremiti{ii inferioare qi d[ ramuri:
. viscerale pentru viscerele din vecin[tate
. glandulare pentru tiroidd gi paratiroid[
r Q .q*3 dintre acestea se anastomazeazd cu ramura
omoniml pe marginea inferioard a istmului.
Uneori glanda tiroidi mai primeqte gi o arterd tiroidiand Ima cu
originea in trunchiul brahiocefalic sau in arcul aortic.
Venele formeaz6 un plex superficial din care se desprind vena
tiroidiani superioar6, mijlocie qi inferioar5. Venele tiroidiand superioar6
gi mijlocie se vor vdrsa in vena jugulari intern6 in timp ce vena tiroidiani
inferioard coboar6 pe fala anterioar[ a traheei gi se varsi in vena
brahiocefalicd stdnga.

131
 Limfaticele de la nivelul capilareior perifotriculare formeazd un
plex superficial gi este drenatr in ganglionii cervicali profunzi,
suprasternali, gi prelaringieni.
Inenvafia este vegetativi pi provine de la cei trei ganglioni
simpatici cervicali, fie direct, fie prin intermediul nervilor laringei
superiori, laringei recuren{i sau a plexurilor periarteriale.

REGTUNT TOPOGRAFICE ALE CAPULUI gI CArUr,Ul

Capul qi gdtul sunt despd(ite printr-o linie, numiti linie cranio-

cervicalS, formati din trei porfiuni: doud orizontale gi una verticald"
- partea orizontald intre protuberanfa occipital6 externE qi
mastoidl
- partea verticald de-a lungul marginii anterioare a m.
sternocl e idomasto idian
- partea orizontal6 - continu6 marginea inferioard a mandibulei,
pdni la intdlnirea cu rn. sternocleidomastoidian
La nivelul capului se descriu doud porfiuni desprrfite prin linia
craniofacial6:
- calvaria
- fala
Acesta linie are urmdtoarele repere:
- rdddcina nasului
- marginea superioard a orbitei
- suturafrontozigomatici
- marginea posteriord a procesuiui frontal al osului zigomatic
pdnd la marginea inferioard a arcutrui zigomatic
- marginea inferioard, aarcului zigomatic
- marginea anterioard, am. sternocleidomastoidian.
Regiunea cervicald este despirfitd de torace prin linia
cervicoto racald care corespunde :

- incizurii jugulare a manubriului sternal

- claviculei
- acromionului
- spinei scapulei

132
 REGIUNILE CAPULUI SI GATULUI

f 5,{
Lr'k 10

1l.bucala
l.frontala 12.orala
2.parietala l3.mentoniera
3.tennporala l4.iaterala a gatului
4.occipitata l S.trigonul carotic
1 6.fosa supraclaviculara
5.infratemporala
6.zigomatica mare
1 7.fosa supraclaviculara
T.orbitala
Linfraorbitala mica
9.nazala l S.infrahioidiana
1 0. parotideomaseterina lg.suprahioidiana

Fig. 58 Regiunile topografice ale capului 9i g6tului

133
 REGIUNEA TEMPORALA

Delimitare:
- superior: linia temporal5 superiord
- inferior: marginea inferioard a arcului zigomaic
- anterior: panful format de procesul zigomatic al frontalului gi
procesul frontal al zigomaticului

M. ternporal

M. maseter

Fig. 59 Secliune frontalS [a nivelul foselor

temporald gi infratemporald

Comuniciri:
- inferior: cu fosa infratemporalS prin orificiul delimitat de arcul
zigomatic gi craniu. Prin acest loc trec m. temporal, vasele $i nn.
temporali profunzi
Stratigrafie:
- tegument
- tesutul subcutanat cu vase temporale superficiale qi n.
auriculotemporal
- aponevroza epicraniand care acoperi regiunile gi se inseri pe
fata laterali a arcului zigomaic
- fascia temporal6 care inferior se dedubleazd, inserdndu-se pe
marginea superioard a arcului zigomatic

t34
 - m. temporal
- planul vasculo-nervos format de vasele gi nervii temporali
profunzi
- planul osos al regiunii
Importanfl practici:
Denumirea regiunii - are legdturi cu timpul -,,temporal" * [a acest
nivel apar primele fire albe de pir gi sclerozarea arterei temporale
supeificiale care poate fi descoperitd printr-o incizie verticall, anterior de
tragus.

REGIUNEA INFRATEMPORALA

Delimitare:
- superior: marginea inferioard aarcului zigomaic
- inferior: incizura mandibulei
- lateral: planul corespunzdtor ramurii mandibulei
- medial: lama lateralE a procesului pterigoid
- anterior: tuberozitatea maxilari
- postero-inferior: comunici liber cu regiunile inconjuritoare
Comuniciri:
o superior:
- regiunea temporalS
- fosa cerebrali mijlocie prin gdurile ovatrE gi
spinoasS, precum gi orificiile Arnold gi vesale
o anterior:
- orbita - prin fisura orbitali inferioarS
- regiunea infraorbitala * prin canalul infraorbital
o medial:
- fosa pterigopalatin6 - prin fisura pterigomaxilar6
o inferior:
- regiuneaparotideo-maseterin[
o posterior gi medial:
- spaliullaterofaringian
Continut:
- m. pterigoidian lateral
- m. temporal la inserfie
- a. maxilarl gi rr. ei, cu exceptia celor desprinse la nivelul fosei
pteriogpalatine
- n. mandibular
- n. coarda timpanului
- gg. otic

135
Importan{i practicl:
Elementele regiunii sunt cuprinse intr-o masd de lesut conjunctiv-
adipos care se continu6 cu cel din regiunile invecinate astfel inc6t
procesele inflamatorii sau tumorale se pot propaga cu ugurinlE din acesta
regiune la cele din jur gi invers.

REGIUNEA PAROTIDEO - MASETERINA

Ilelimitare:
- superior: marginea inferioard a arcului zigomatic
- inferior: linia orizontali care prelungeqte posterior rnarginea
inferioari a corpului mandibulei
- posterior: marginea anterioard a m. sternocleidomastoidian
- anterior: marginea anterioard a m. maseter
Planul frontal care trece prin marginea posterioar6 a rarnurii
mandibulei imparte regiunea parotideo - maseterin6 in dou6 pdrti:

M. maseter

/ /ii*W+*
M. sternocteido-
rGr;F
-'BJ lt
mastoidian

Fig. 60 Deiimitarea regiunii parotideo-maseterine

part e a p o s t er io ar d (gl andul ar d) :

o delimitare:
superior gi inferior: aceleaqi ca la regiunea parotideo -
maseterini
anterior: ramura mandibulei pe care se afl6 lateral m.
maseter qi medial m. pterigoidian medial
posterior: m. sternocleidomastoidian
medial: diafragma stiliani
lateral: planuri superficiale: tegument, fascia
parotdian6 - care se prezintd ca un ganf

136
 comuniciri:
- superior: regiuneainfratemporald
- inferior:trigonulsubmandibular
- medial: spatiul laterofaringian
- antreior: partea anterioari a regiunii parotideo
rnaseterine

Flanul
arterial Rarnura
mandibulei

Planul M" maseter

neruos

Euctul
parotidian
Glands
parotida

Fig. 61 Planurile vasculonervoase de [a nivelul glandei parotide

o confinut:
Partea principali a glandei parotide este traversatd de
formaliuni vasculo-nervoase care pot fi sistematizate in trei
planuri:
- superficial (nervos): n. VII (plexul parotidian), n.
auriculotemporal
- mrjlociu (venos): v. jugulard extern6 cu afluenfii ei (w.
occipitat5, auriculard posterioarl)
- profund (arterial): a. carotidi extern6 gi rr. ei terminale (a.
madlari gi a. temporalS superficiali)

137
 Y partea anterioard:
o confinut:
- m" maseter
- partea superficiali a glandei parotide
- ductul parotidian (Stenon)
- vaselele transverse ale fetei
- rr. bucale gi zigomatice ale n. VII
Totalitatea formaliunilor care trave r sewd, regiunea parotideo

maseterindfarmeaz[ ?n jurul glandei cinci pediculi:

- pediculul inferior: v. jugulard internd
- pediculul superior: mlnunchiul vasculonervos temporal
superficial
- pediculul posterior: n. VII
- pediculul anterior: ductul parotidian, vasele transverse aie
fetei, rr. zigomatice qi bucale aie n. VII
- pediculul medial: a. carotid6 extern[
lmportanfl practic5:
- lnvazia regiunilor din jur in cazul tumorilor parotidiene.
- lnvazia spa{iului laterofaringian: sindromul Villaret caracterizat
prin: herniparezS, anestezie velopalatini, faringiand, lagringian6
(nn. IX, X), torticolis (n. XI), hemiparezalimbii (n. XII).
- Prezenta plexului parotidian in grosimea glandei impune
pdstrarea ff. temporale ale plexului, care inerveazd mm.
orbicular al pleoapei (lezarea acestor fibre determind
lagoftalmie cu leziuni grave corneene ulterior).
- Litiaza parotidiand - descoperirea pi incizia ductului parotidian
la nivelul regiunii.

TRIGONUL SUBMANDIBULAR

Delimitare (perefi):
- posterior: p6ntecele posterior al m. digastric
- anterior: pdnlecele anterior alm. digastric
- superior:bazamandibulei
Acest trigon reprezintd proiectia la suprafatd a unei regiuni mai
complexe de form6 prismatic triunghiularS, regiunea submandibulard, cu
urmitorii perefi:
- peretelesuperomedial:
- planul superficial: mm. digastric gi stilohioidian
- planul profund: mm. milohioidian gi hioglos

138
 peretele superolateral: corpul mandibulei, inferior de linia
milohioidiani
peretele inferolateral: tegumentul, m. platysma, lama
superficiald a fasciei cervicale

Glanda sublinguala
-r=---,-.-

Mandibula

A. faciala

Glanda submandibulara

V. faciala

Ductul submandibular

N" Xlt

Fig.62 Trigonul submandibular - continut

Comuniciri:
- superior: regiunea parotideo - maseterind
- inferior: trigonul carotic
- anterior: cu structurile gisite pe plangeul bucal, prin interstitiul
dintre mm. milohioidian qi hioglos
Con{inut:
- glanda salivarE submandibulari
- vasele faciale (v. situatl superficial qi a. situatd profund)
- intre mm. milohioidian gi hioglos, dinspre superior spre inferior
se glsesc: ductul submandibular, n. XII qi v. linguali
- a. linguala situat6 pe fala profundd a m. hioglos

Importanfl practic[:
- Litiaza submandibulard (rar6) - descoperirea gi incizia ductului
submandibular la nivelul regiunii sublinguale.

139
 TRIGONUL CAROTIC

Trigonul carotic este o regiune topograficd foarte importantd,

datorit6 elementelor vasculare gi nervoase ce se gisesc la acest nivel.
Ea reprezintd o regiune reflexogend, la nivelul ei alfhndu-se
glomusul qi sinusul carotic.

Delimitare:
- postelior: m. sternocleidomastoidian
- superior: pdntecele posterior al m. digastric ai m. stilohioidian
- inferior: m. omohioidian

M. sternoEleldo-
mastoidian M. maseter

Trigonul
M. stilohioidian
carotic
M. digastric

M. ridicator
alscapulei
M. milo-
hioidian
M. trapez
ltr" hioglos

tirohioidian

M. omohioidian

M. scalen M. sternohioidian
posterior
M. scalen M" scalen
mijlociu anterior

Fig. 63 Trigonul carotic - delimitare

140
Comuniciri:
Trigonul carotic comunicd cu toate regiunile din jur:
-trigonulsubmandibular
-regiuneainfrahioidiand
-ragiunea laterald a gdtului
-fosa supraclaviculard mare
Stratigrafie pi confinut:
-tegument
-m" platysma
-lama superficial[ a fasciei cervicale
- aa. carotide comun6, internd gi externi
-v. jugulard internd
-nn. X, XI qi XI
- ansa cervicalS
- lantul simpatic cervical
- ganglionii limfatici cervicali profunzi
- lama prevertebralE a fasciei cervicale
- mm. prevertebrali
Importanfl practicl:
' aa. carotide comun6, internd gi extern5 precum gi sinusul carotic,
pot fi descoperite gi abordate la nivelul trigonului.

141
 TEHNICI DE EVALUARE RADIoLoGICA a
cApur,ur gr cArur,ut

Radiologia conven(ionall:
Imaginile radiologice standard ale craniului constau in incidentele:
anteroposterioard sau frontal5, laterali pi submentovertic a\d bazald.

Inc idenla anter opo s t er i o ar d permite vizualizarea sinusului frontal

gi in mai micl misuri a sinusurilor sfenoidal gi etmoidale ale cdror
imagini sunt parfial suprapuse, precum gi a sinusuriior maxilare, care sunt
acoperite de stdnci temporalului, zigomatic gi occipital.
Alte structuri osoase vizibile in incidenfa anteroposterioar6 sunt
aripile mari gi mici ale sfenoidului, marginea superioari a stflncii
temporalului, crista galli, septul nazal.

Inc idenl a I at er al d permite vizualizarea sinusurilor frontal, maxilar

qi sfenoidal. Sinusurile sfenoidale gi gaua turceascd sunt cel mai bine
vizualizate in aceastd incidentS.
Sinusurile frontal, etmoidal gi maxilar sunt suprapuse unele peste
altele.
Alte structuri care pot fi vizualizate includ aripile mari gi mici ale
sfenoidului, procesele clinoide anterioare gi posterioare.

Incidenla submentoverticald sau bazalS este oblinut[ prin trecerea

razei centrale in unghi prinbaza craniului.
Aceastd incidentd asiguri cea mai bunl vizualizare a sinusului
sfenoidal gi a perelilor posteriori ai sinusurilor frontale.
Alte structuri vizualizate in aceastd incidenti sunt arcurile
zigomatice, sinusurile maxilare, gaura occipitald mare, palatul dur qi
pere{ii orbitelor.

142
 Fig.64 Vederea anterioard a craniului

Sinusul
frontal

Fosa
nazala

Fig. 65 Sinusurile paranazale - sectriune frontalS (schem5)

t43
 V

Fig. 66Vederea laterala a craniului

Sinusul sfenoidal
Sinusul
fi'ontal

Sinusul
rna:ilar

Celulele ehnoidale

Fig.67 Sinusurile paranazale - sectiune sagitalI (schem[)

144
 Margir:re in{reorbitcls

ffs zig*matie

fucziscmatic

Stenta tcraporalului

Fig. 68 Craniu - masivul facial

Fig. 69 $aua turceascl - detaliu pe radiografie de profil

Angiografia clasicl:
Degi frecvent inlocuit[ cu metodele de vizrnhzare neinvazivd a
arborelui arterial, angiografia a rdmas standardul de aur al viztalizdrli
arterelor si venelor.
Metodele actuale ce folosesc substraclia digital[ permit astdzi o
panoramare de excep{ie a intregii structuri arteriale cu posibilitatea de a
folosi in timp real procedurile de recanalizare sau embolizare arteriald.

A.C.f . dr"

A"f-8. dr"

A.C.l. &tS.

0.E, st6

A"C.E" dr.

A. vert€br. eq

suprascapulara

A. r*t!"n€ra ErlierIla

A-C-C, stg.

Tr. brshi*cefeii6
A. subel*vie aig.

Arc,esrtir

At'rta d€se€,rrd

A- *ubieavi* dr

Fig. 70 Aspect angiografic al arterelor carotide comune

Angiografia este o insumare de imagini radiografice inregistrate pe

toatd durata trecerii unei substan{e de contrast iodate, pnn sectorul
cercetat, arterial, venos sau cavitar cardiac.
Dezvoltarea extraordinar de rapid[ a tehnicilor angiografice este o
dovad[ a marii lor valori diagnostice, ele prectzdnd aspectele morfologice
normale gi patologice ale arborelui arterial.
Tehnicile angiografice pot fi considerate ca examene de rutinE
numai in laboratoarele echipate cu aparatur[ specifici, gi acolo unde
procedura este asistatd de un medic angiografist qi de un anestezist.

r46
 Computer Tomografia (C.T.) este o metod[ imagisticd, care
utrhzeazd" un fascicul ingust de raze X emis de c[tre un tub special.
Ulterior, informaliile captate de detectori sunt prelucrate gi
transformate in semnal digital gi apoi afiqate pe un monitor sub forma
unor nuan{e diferite de gri. Aceste nuanle de gri corespund unor densit[1i
diferite ale lesuturilor strib[tute, densitatea maxim5 fiind consideratd cea
osoas[, iar densitatea minim6, cea a aerului. intre aceste valori maximd qi
minim[ se considerd cd densitatea medie este cea a ape1 care are valoare
zeto.
Toate organele interne se pot studia prin metoda CT, datoritd
densit[1ilor diferite pe care le au, gi deci datoritd gradelor diferite de
absorblie a radia{iei Rrintgen.
Densitatea diferitelor organe se m[soar[ in unitbli Hunsfield.
(U.H.). Pentru a putea identifica precis limitele unor structuri, este
necesar ca diferenla de densitate dintre acestea s5 fie de minim 4-6 U.H. -
rezolulia de densitate.

#L.

Fig. 71 Eviden{ierea qi masurarea sinusului frontal prin C.T.

Dintre structurile anatomice, cea mai complex[ qi mai greu de

evidenliat gi interpretat este baza craniului.
Progresele radiologiei conven{ionale qi aparilia computer-
tomografiei ofer6 legitura dintre anatomie gi clinic6, anatomia
nemaiputAnd fi privit[ ca o gtiinJd static6. Computertomografia este
investigalia de elec{ie pentru examinarea sinusurilor paranazale gi a
structuri lor adiacente.

t47
Fig.72 Sinusul frontal - reconstruclie CT in plan sagital

Fig.73 Sinusul maxilar

148
 F ig. 7 4 Sinusul sfenoidal

Examinarea CT a regiunii cervicale se poate efectua nativ sau cu

substan{a de contrast.
Yinralizatea nativ6, permite evidenlierea cu exactitate a
formaliunilor vasculare, faringelui, traheei, esofagului qi formaliunilor
glandulare.
Formaliunile greu de identificat printr-o examinare nativd sunt: gg.
limfatici qi formaliunile nervoase cum sunt nn.vagi qi frenici sau lanfurile
simpatice toracale.
Examinarea suplimentard presupune qi reexaminarea cu substan{a
de contrast, care prin capacitatea mare de a absorbi ruza X fa{b de
structurile examinate nativ
Substan{a de contrast se eviden\azd ca o patd albd evidenta, care
demarca clar locul in care ea a penettat, fald de {esuturile din jur, care
frind slab vascularrzate, rdm6n palide in contrast. Pot fi diferenliate astfel
lesuturile qi forma{iunile av6nd grade diferite, astfel lesutul adipos,
slab
vascularizat nu iqi modifica substanlial densitatea qi r[mdne principalul
factor ce ajutd la delimitarea forma{iunilor intre ele.

lflngI metodele de investiga{ie imagistice descrise, mai pot fi

Pe
amintite ecografia qi rezonan{a magnetici, cu avantaje certe in
examinarea regiunilor cranio-cervicale.

r49
Fig. 75 CT contrast efectuat la nivel cervical (C7)

Fig.76 CT contrast efectuat la nivel toracal (T1)

150
BIBLIOGRAFIE:

l. ANDRONESCU ARMAND, Anatomia dezvolt6rii omului, Embriologie

medicald, Ed. Medicald, Bucureqti, L987
2. BURUIAN M., CODOREAN I., MIHAI I., SFRANGEU S., TTAtAt dE

tomografie computerizatd, - cap, coloanl vertebralS - vol. 1, Ed. University

Press, Tg. Mureq,2006

3. CARPENTER B. MALCOLM, Core text of neuroanatomy; Third Edition,

1985, Baltimore, MD21202, U.S.A.

4. FRANK H. NETTER, Atlas of Human Anatomy, 4th Edition,20A6

5. GRAY H., Gray's Anatomy, Ed. PRC, London ,1994
6. KRETSCHMANN HJ, WEINRICH w, Neuroanatomy and cranial computed
Tomogaphy, StuttgartArlew York, Georg Thieme Verlag, 1986
7. LANG J.: Clinical anatomy of the head, Berlin/FleidelbergA.{ew York, Spriger
Verlag, 1983
8. LUPU G., CRISTEA B. M., TERTELIU F., sub redac{ia A. T. ISPAS,
Anatomia omului - Sistemul nervos central - lucriri practice, Ed. Universitari
Carol Davila, Bucureqti, 2005
9. MOORE K. L., Clinically Oriented Anatomy,3rd Edition,1992
10. PAPILIAN V", Anatomia ornului, Ed. Didactici qi Pedagogic6, Bucuregti,
1979

11. PATURET G., Traite d'anatomie humaine, Masson 1951

12. RANGA V., Anatomia omului, Ed. Medicali, Bucuregti,lgg4

13. SINELNIKOV R.D., Atlas of Human Anatomy, Mir Publishers, 1989
14. TAVERAS J.M., Neuroradiology and Radiology of the Head and Neck, vol 3.,

J.P. Lippincott Company, Philadelphia, 1989

15. TERMINOLOGIA ANATOMICA, FCAT, Thieme Stutgart New York, 1998

16. TESTUT L., Trait6 d'anatomie humaine, Ed. Gaston Doin & Ci', Paris, 1931
17. TESTUT L., Traitd d'anatomie topographique, Ed. Gaston Doin & Ci', Paris,
1929

18. UFLACKER RENAN, Atlas of Vascular Anatomy: An angiographic

Approach, 2nd Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2007

151
 I)irector: Dr. Ing. V. L. Purclrea
Secretar $tiinfific: Conf. Dr. Bodan Voiculescu
Redactare: autorii
Tehnoredactare: Bogdan Cristea, Bogdan Diaconescu, Laura Stroici,
Consuela-Midilina Gheorghe
Coperti: Ing. Gheorghe Dodu Petrescu

Format: A4
Bun de tipar: aprilie 2010, Apirut: aprilie 2010
@ Copyright 2010

Toate drepturile apar(in Editurii Universitare ,,Carol Davila"

152
I,S BN; 978,=97 3.7 08.480-4