VIBROTERAPIA ȘI

TERAPIA
ULTRASONORĂ
Realizat de: Ceaglei Inga, S1605
Vibroterapia

■ Este aplicarea în scop terapeutic a

ondulaţiilor mecanice de frecvenţă
joasă ( de la 1 pînă la 20 Hz).
■ Acţiunea curativă a vibraţiilor de frecvenţă joasă se realizează prin
excitarea şi extinderea ţesuturilor. Frecvenţa adecvată şi intensitatea
ondulaţiilor de la 16.104 pînă la 9.IO5 kPa la o durată optimală a
procedurii de vibroterapie asigură ameliorarea stării funcţionale a
sistemului nervos central, tonusului vascular în ţesuturile periferice,
stării sistemului simpatoadrenalinic, circulaţiei sangvine, proceselor
metabolice, precum şi apariţia efectului analgezic.
Vibroterapia
Indicații

■ Boli și leziuni ale aparatului locomotor (hematoame, rupturi de

ligamente, mușchi, fracturi ale membrelor după imobilizare,
contracturi)
■ Boli și leziuni ale sistemului nervos periferic (nevralgie,
nevrită, plexită, radiculită, spondiloză)
■ Disfuncție somatoformă a sistemului nervos autonom
(sinonime: distonie neurocirculatorie, distonie vegetativ-
vasculară)
Vibroterapia
Contraindicații
■ Forma acută a bolilor
■ Boala Reynaud
■ Endarterita
■ Ateroscleroza obliterantă a arterelor extremităților inferioare
■ Tromboflebită
■ Dereglarea integrității pielii
■ Ulcere trofice și escare în zona afectată
Terapia ultrasonoră
■ Ultrasunetul prezintă ondulări mecanice de frecvenţă înaltă
care se propagă numai în linie dreaptă sub forma unui fascicul
de raze, în mediu lichid ondulările se propagă în formă de
compresie şi decompresie intermitente ale substanţei, adică în
formă de unde longitudinale cînd particulele care oscilează fac
deplasări mici în direcţia propagării undelor ultrasonore.
Terapia ultrasonoră
Modul de acțiune
■ Mecanismul fiziologic al acţiunii ultrasunetului nu este
complet descifrat. La baza acestui mecanism se găsesc 3
efecte biofizice ale undelor ultrasonore: I) mecanic, 2)
fizico-chimic şi 3) termic.
■ Acţiunea mecanică este determinată de alternarea
presiunii acustice cu apariţia vibraţiei, care se transmite
din aproape în aproape, fiecare moleculă fiind pusă în
mişcare cu frecvenţa undelor ultrasonore. în organism se
manifestă prin micromasajul vibratoriu al ţesuturilor la
nivelul celular şi subcelular, prin creşterea permeabilităţii
membranelor celulare, intracelulare şi tisulare în urma
acţiunii de depolimerizare a macromoleculeor glucidice,
a acidului hialuronic etc.
Terapia ultrasonoră
Modul de acțiune
■ Acţiunea fizico-chimică este determinată de faptul că energia mecanică provoacă
în ţesuturile organismului fenomenul de rezonanţă mecanică sub influenţa căruia
se accelerează mişcarea moleculelor cu scindarea lor în ioni, modificarea stării
izoelectrice, formarea cîmpurilor electrice şi schimbarea proprietăţilor
bioelectrice ale ţesuturilor. Aceasta se manifestă prin modificarea fosforilării
oxidative în mitocondriile ficatului şi rininchilor, creşterea intensităţii respiraţiei
tisulare, modificarea proceselor glicolizei şi activităţii căii pentofosfate (şuntul
pentofosfat) a metabolismului glucidelor, ameliorarea metabolismului
proteinelor şi nucleotidelor, accelerarea proceselor difuziei prin membranele
biologice, creşterea activităţii metabolice a celulelor, sporirea circulaţiei
sangvine şi limfatice.
Terapia ultrasonoră
Modul de acțiune
■ Acţiunea calorică este minimă la intensităţile
mici ale ultasunetului şi apare sub influenţa
transformării energiei mecanice în energie
calorică. Căldura se acumulează predominant
la hotarele diferitelor medii în urma diferenţei
de impedanţă acustică, precum şi în ţesuturile
care absorb intens energia ultrasonoră (nervi,
oase) şi în locurile cu insuficienţă de circulaţie
sangvină din cauza atenuării transportului
căldurii prin sînge. Din aceste cauze în
porţiunile indicate apare supraîncălzirea.
Terapia ultrasonoră
Reacția organismului(5 faze)
I. În ţesuturi se înregistrează următoarele fenomene: dezintegrarea mecanică,
pseudocavitaţia, modificarea structurii apei, apariţia stării de agitaţie electronică şi a
radicalilor liberi, efectul tixotropic, iar uneori şi creşterea temperaturii.(Durata-pe tot
intervalul procedurii)
II. Se micşorează nivelul insulinei în sînge, se micşorează cantitatea de cAMP în
hipotalamus, hipercalcimia la intensitate mai mare de 0,8 W/cm2, fragilitatea exagerată
a eritrocitelor, creşterea numărului relativ al neutrofilelor segmentare şi micşorarea
numărului de limfocite, eozinofile. (Durata-cca 4 ore după procedură)
III. Faza a treia se caracterizează prin devierea maximală în istcmul bioregulatorilor
umorali. Aceste modificări reflectă activarea sistemelor trans- şi parahipofizare ale
reglării funcţilor organismului.(Durata-12 ore după)
Terapia ultrasonoră
Reacția organismului(5 faze)
IV. Faza a patra constă în stimularea renovării celulare şi a metabolismului. Maximumul
de expresie a acestei faze se înregistrează peste 24 ore după aplicarea ultrasunetului şi
corespunde cu acumularea de cAMP în ţesuturi, în special în ficat.
V. Faza a cincea include reacţiile tardive de relaxare şi are durata aproximativă de 2
săptămîni. Iniţial această fază se manifestă prin apariţia proceselor şi a substanţelor
active, care intervin la stabilirea parametrilor mediului intern al organismului în
limitele fiziologice. Procesele fiziologice în această fază sînt caracterizate prin
ajustarea ondulaţiilor fazice ale mediului intern al organismului în direcţia
normalizării.
Terapia ultrasonoră

■ Terapia ultrasonoră contribuie la menţinerea efectului antiinflamator, spasmolitic,

fibrinolitic, reabsorbtiv, analgetic, trofic, precum şi are o acţiune hiposensibilatoare şi de
stimulare a proceselor de regenerare, creşte conţinutul serotoninei endogenice, care se
poate include în reacţiile de protecţie în cazul leziunilor inflamatoare, alergice şi
actinice ale ţesutului.
Terapia ultrasonoră
Indicații
■ maladii ale viscerelor (bronşită cronică, bronşită astmatică, pneumonie cronică, astmă bronşică, formele
iniţiale ale pneumoconiozei),
■ boala ulceroasă a stomacului şi duodenului fără complicaţii,
■ colită cronică,
■ colecistită cronică,
■ dischinezia căilor biliare,
■ pielonefrită cronică,
■ pancreatită,
■ afecţiuni obliterante ale vaselor extremităţilor;
■ afecţiuni ale sistemului locomotor (dereglări inflamatoare şi degenerative ale articulaţiilor şi coloanei
vertebrale — os- ieoartroză intervertebrală, spondiloză, artrită reumatoidă, spondiloartrită anchilozantă,
poliartrită psoriazică, bursită, epicondilită, contractura Dupuytren, endortroză etc.);
■ afecţiunile sistemului nervos periferic (radiculită, nevrită, nev¬ralgie, mialgie, trauma nervilor periferici).
Terapia ultrasonoră
Contraindicații
■ maladii infecţioase acute,
■ febră,
■ nevroza exprimată,
■ ateroscleroză,
■ boala ischemică a cordului (cu stenocardie, dereglări ale ritmului, anevrisma aortei),
■ boala hipertonică în stadiul IIB-III,
■ tromboflebita,
■ insuficienţa circulaţiei de gradul IIB-III,
■ siringomielita,
■ bolile sîngelui;
■ predispunere la hemoragii,
■ graviditate,
■ caşexie.
Terapia ultrasonoră
În stomatologie
■ Detartrajul este manopera prin care se
îndepărtează depozitele bacteriene
(placa bacteriană) sau tartrul (depozitele
dure) de la nivelul dinților sau gingiilor.
■ Pentru realizarea detartrajului se pot
folosi instrumente manuale sau
mecanice – mai exact aparate de
detartraj cu ultrasunete.
Terapia ultrasonoră
În stomatologie
■ Detartrajul cu ultrasunete are o acțiune netraumatizantă pe dinți și gingii, e bine
suportat și nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic și care nu au dinți
sensibili (hipersensibilitate dentinară), iar apa pulverizată de aparatul de detartraj
eliberează o presiune locală, realizând curățirea zonei, dar și îndepărtarea tartrului
dislocat.
Terapia ultrasonoră
În stomatologie
■ Aparatele de detartraj cu ultrasunete generează vibrații puternice, cu
frecvență cuprinse între 25 000-40 000 Hz. Aceste vibrații au rolul de a
disloca depozitele de tartru și a le elimina, sub răcire continuă cu apă.
■ Utilizarea ultrasunetelor pentru îndepărtarea tartrului și a plăcii
bacteriene este eficientă prin efectul de „cavitație” pe care îl produc
împreună cu energia mecanică pe care o eliberează. Astfel, efectul de
cavitație întrerupe peretele celular al bacteriilor, dar afectează și
microclimatul bacterian subgingival. În același timp, microvibrațiile
generale au rolul de a îndepărta placa bacteriană.
Terapia ultrasonoră
În stomatologie

■ Nu în ultimul rând , există

periuțe de dinți electrice
sonice sau ultrasonice, pentru
uz personal, care pot fi
eficiente pentru a păstra
efectul detartrajului ultrasonic
pe o perioadă mai lungă de
timp.
Terapia ultrasonoră
În stomatologie

■ Baia cu ultrasunete
■ Este un instrument foarte util în
domeniul medical ce
favorizează un proces blând,
dar,eficient de curățare,
acționează atât în exteriorul
componentelor, cât și în
interior.
Mulțumesc pentru atenție!