Raluca Minea Dan-

SISTEMUL LOCOMOTOR

OASELE
-

Editura Junimea
2012
AUTORI
Prof. Dr. Dan-
Catedra de Anatomie Catedra de Anatomie
F Fac

E-mail: dstantohe@yahoo.com E-mail: horatiuvarlam@yahoo.com

Asist. Drd. Raluca Minea

Catedra de Anatomie
Facultatea de Arte Plastice,

Str
E-mail: cristinafurnica@yahoo.com
E-mail: ralucaid@yahoo.com

Prof. Dr. Petru Bordei Prof. Dr. Tiberiu Vlad

Embriologie Facultatea de Arte Plastice,

tiberiuvlad@hotmail.com

Prof. Univ. Dr. Dan-

Asist. Univ. Drd. Raluca Minea cristinafurnica@yahoo.com

Sistemul nervos periferic: oasele / , arlam,

Raluca Minea, ; sub red., trad. n Antohe

ISBN 978-973-37-1615-0

I. Antohe, Dan-

III. Minea Raluca

611.71
 CUPRINS

Introducere 7
9
Partea I-

1.2. Planurile anatomice 17

1.3.T
2. Dezvoltarea scheletului 21
2.1. Dezvoltarea craniului 21
2.2. Dezvoltarea coloanei vertebrale 25
2.3. Dezvoltarea scheletului apendicular 28
3. Date generale privind oasele 35

3.3. Detalii anatomice particulare ale formelor oaselor 40

3.4. Microstructura osului viu 45

Partea a II-a. Scheletul organului axial 45

5. Vertebrele 58
5.1. Vertebra 58
5.2. Vertebrele cervicale 62
5.3. Vertebrele toracice 73
5.4. Vertebrele lombare 76

Partea a III-a. Toracele osos 72

6. Sternul 83
7. Coastele 88
8. Cu 4

Partea a IV-a. Craniul 97

9. Osul frontal 99
10. Osul etmoid 108
11. Osul sfenoid 118
12. Osul temporal 134
13. Osul occipital 156
14. Osul parietal 163
15. Maxila 166
16. Osul zigomatic 176
17. Osul lacrimal 179
18. Osul nazal 181
19. Osul palatin 183

21. Vomerul 191

22. Mandibula 193
23. Osul hioid 200
24. Ca
24.1. Generali
24.2. 202
24.3. Orbita 207
24.4.
25. Craniul în ansamblu 205
25.1. Generali
25.2. 19
25.3.
26. Structurile
27. Morfometria craniului adult 227

Partea a V- 33
28. Clavicula 235
29. Scapula 239

Partea a VI-a. Scheletul apendicular rostral 247

30. Humerusul 249
31. Radiusul 258
32. Ulna 265
33. Oasele carpiene 272

33.2. Osul scafoid 273

33.3. Osul lunat 274
33.4. Osul triquetrum 275
33.5. Osul pisiform 277
33.6. Osul trapez 278
33.7. Osul trapezoid 279
21

2. DEZVOLTAREA SCHELETULUI

2.1.Dezvoltarea craniului
lui embrionar constituie unul dintre

al intestinului anterior situat ventral.

-
cu formarea mezodermului axial caudal, cordal, care corespunde
respectiv, mezodermului axial rostral, precordal ( ), care corespunde
neurale cefalice mezodermului cefalic
mezenchimul provenit din placodele neurosenzoriale ectodermice, crestele neurale
cefalice, primele trei arcuri .
Modelul mezenchimal al craniului embrionar are

preponderent desmal preponderent

condral, la nivelul bazei craniului.
neurocraniul
viscerocraniul

2.1.1.Dezvoltarea neurocraniului
Neurocraniul (basis cranii (calvaria
ui primordiu cartilaginos
condrocraniul, iar cele la care osificarea începe într-un model membranos
desmocraniul.
Condrocraniul
din (Fig. 2-1):
cartilaje para-axiale:
cartilajele occipitale (cartilagines occipitales) formate prin fuzionarea
sclerotoamelor primelor patru perechi de somite occipitale cu segmentul

cartilajele paracordale (cartilagines parachordales

extremitatea

cartilajele hipofizare (cartilagines hypophyseales

corpul osului sfenoid;
cartilajele trabeculare (cartilagines trabeculares) (trabeculae cranii), din care

cen
Oasele 22

, diverticul al mucoasei plafonului

ofiza.
cartilaje laterale:
cartilajele capsulare nazale
foselor nazale;
aripile orbitale (alae orbitales),
sfenoid;
aripile temporale (alae temporales) din care
sfenoid;
cartilajele capsulare labirintice
oaselor temporale.
Mesenchyma cephalicum
Cartilago
trabecularis
Ala orbitalis
Canalis
hypophysialis
Cartilago
hypophysialis
Ala temporalis
Cartilago
parachordalis
Cartilago
occipitalis
Notochord
Somitae
occipitales

Figura 2-1.
Cartilajele condrocraniului.
craniocaudal, iar lateromedial cu lama

condrocraniul primitiv
- rionare pornind de la centri de osificare
zone cu valoare de numite sincondroze bazale în care proliferarea

(synchondrosis intersphenoidalis

(synchondrosis sphenopetrosa
simfiza mandibulei (symphysis mandibulae) la 1an;
sincondroza petro- (synchondrosis petro-occipitalis) între 1-2 ani;
sincondrozele intra-occipitale (synchondrosis intra-occipitalis anterior, posterior)

*
Martin Heinrich Rathke (1793-
23

între 5-6 ani;

sincondroza sfeno- (synchondrosis spheno-occipitalis) la 20 ani.
Desmocraniul
- re prin cinci
centri:
doi anteriori
frontal;
doi superolaterali
parietale;
unul posterior care va forma scuama osului occipital.

Squama
Desmocranium
frontalis
Squama
parietalis
Capsula Ala major ossis
nasalis sphenoidalis
Maxilla Capsula
otica
Cartilago
Mandibula occipitalis
Cartilago
thyroidea Anulus Squama
tympanicus temporalis

Figura 2-2.
-a.

caracteristic, radiar (Fig. 2- ii

membranoase numite fontanele (Fig. 2-4, 2-5).
Fontanelele desmocraniului
calvariei (Fig. 2-

timpul expulziei;

(fonticulus anterior)
n cursul celui de al 2-lea an de

(fonticulus posterior)
sagitale cu suturile parieto-

fon (fonticulus anterolateralis, sphenoidalis)

-,
Oasele 24

parieto-
se

A Sutura coronalis Spiculi ossei B

Fonticulus
anterior
Sutura
mendosa

Sutura
metopica

Figura 2-3.

occipital (B) (preparate anatomice).

(fonticulus posterolateralis, Mastoideus)
mastoi - -

Fonticulus anterior Sutura Sutura Sutura Sutura

frontalis coronalis sagittalis lambdoidea

Os frontale
Os parietale

Os
Os temporale occipitale Os frontale Os parietale
Maxilla

Mandibula

Fonticulus Fonticulus Fonticulus Fonticulus

sphenoidalis mastoideus anterior posterior

Figura 2-4.
Fontanelele desmocraniului.
Suturile desmocraniului c

(sutura sagittalis) la 20-30 ani;

(sutura coronalis) la 30-40 ani;
(sutura lambdoidea) la 40-50 ani.
25

2.1.2.Dezvoltarea viscerocraniului
Dezvoltarea viscerocraniului

condral.
Oasele desmale -2):

maxila, osul palatin osul zigomatic

arc faringian;
mandibula -
cartilajului lui Meckel
-
Oasele condrale
procesul condilian

osul hioid lajelor Reichert (arcul II faringian)

2.2.Dezvoltarea coloanei vertebrale

faze, ,

2.2.1.
-
Os occipitale

al tubului neural.

-5):
dermatom
organizate superficiale (derm, hipoderm, fascia superficialis);
miotom
conjunctive organizate anexe;
sclerotom
conjunctive organizate ale organului axial.
mezenchimului sclerotomial -

notocordului, pe

*
Johann-Friedrich Meckel (1781-1833).
*
Karl Bogislaus Reichert (1811-1883). Anatomist german.
Oasele 26

intersomitice. Acestea r sclerotoamele definitive

care va forma ganglionii spinali (Fig. 2-6).

A B

Ectoblast Ectoblast

Ganglion
spinal
Tub neural
Tub neural

Notocord
Dermatom
Aorta Aorta
Miotom
Sclerotom
Sclerotom
Miotom

C Ectoblast
Ganglion
spinal

Disc
intervertebral
Proces neural

Proces costal

Centru Rest Nerv

vertebral notocordal spinal

Figura 2-5.
Morfogeneza coloanei vertebrale

Formarea corpului (centrului) vertebral

mase celulare clare
cu zone celulare înguste, dense, întunecate pe preparatul microscopic. Concomitent, calibrul

expandat la nivelul zonelor dense. M

27

centrul corpului
vertebral
discul intervertebral.
Formarea arcului neural

zone (Fig. 2-6):

dorsal
procesul neural, primordiul arcului neural;
ventrolateral, formând procesul costal, primordiul coastei somitice, din care se

Proces neural
Canal vertebral
M

Proces costal

Sclerotom definitiv

Sclerotom definitiv

Primordiul discului
intervertebral

Notocord

Figura 2-6.
Morfogeneza coloanei vertebrale

2-7).
2.2.2.
-

2.2.3.Faza osteogenetic
Oasele 28

secundari se produce în primii 3-

-25 ani.
2.2.4.
Dezvoltarea regiunii occipitocervica -
-occipital,
iar primele patru perechi de sclerotoame definitive, în exo-occipital (Fig. 2-8).

1 1
Exooccipital
2 2
3 3
Basioccipital
4 4
5 X 5
6 Y 6
7 Z 7
8 C3 8
9 C4 9
10 C5 10
Centrii
vertebrali
Sclerotoame definitive

Figura 2-8.

-
segmente notate, în sens

respectiv, arcul neural al axisului.

2.3.Dezvoltarea scheletului apendicular

-
f

rmediar au loc procese

-un
-un ax mezenchimal care provine din:
29

mezenchimul somitic;
mezenchimul somatopleural parietal.
-9):

margine cranial -

Margo
preaxialis

Crista
apicalis

Somitae Eminentia Margo

lumbales caudalis postaxialis

Figura 2-9.
Aspectul mugurelui membrului inferior la un embrion de 42-44 zile, aproximativ 11

-
patru segmente, separate prin pliuri de flexie:
zonal, din care se vor forma cent
stilopodial
zigopodial
autopodial
basipodium (carp, tars), metapodium acropodium
-12).

etape:

modele osoase primitive;

de tip embrionar, care persi

cohleovestibulare;
Oasele 30

cartilaginoase ale oaselor

membrelor;
epifizari
im -10, 2-11);

Acropodium Basipodium

Zonapodium
Stylopodium
Zygopodium
Metapodium

Autopodium Eminentia
caudalis
Autopodium

Figura 2-12.
Segmentele membrelor la un embrion uman de 51-53 zile (preparate
anatomice).
compact
dispuse paralel cu periferia diafizei sau concentric, în osteoane;
spongios
35

3. DATE GENERALE PRIVIND OASELE

3.1.
Subsistemul scheletic
poate fi întreprins:
direct, prin examinarea supr

indirect, in vivo, prin tehnici radiologice clasice sau prin tehnici imagistice
riate privind

Studiul direct al sistemului scheletic constituie obiectul ramurii anatomiei sistemice

osteologie (Gr. osteon, os + logos, cuvânt), iar termenul de schelet (Gr. skeletos,

scheletul axial (skeleton axiale

corpului, reprezentat de craniu ;
scheletul truncal (skeleton truncale

oasele cutiei toracice ;

scheletul apendicular (skeleton appendiculare) format din oasele situate în axul
membrelor superioare inferioare.

08 oase, perechi sau impare (situ

-1).
3.2.F
Din acest punct de vedere, se descriu:
oase plane (ossa plana) care pot fi:
nondiploice
diploice
oase lungi (ossa longa)
oase scurte (ossa brevia)
oase neregulate (ossa irregularia) care pot fi:
compacte
pneumatice.
3.2.1.Oasele plane (ossa plana)
Oasele 36

nondiploice (Fig. 3-

al maxilei);
trunchiului (sternul, coastele, scapula, osul cox

diploice (Fig. 3-1), dispuse numai la nivelul calvariei

-
lamina densa

externe;

Compacta externa
Os spongiosum
Compacta interna
A Canales venosi
Lamina densa
Diploe
Lamina vitreea
B

Figura 3-1.
Oase plane A- nondiploice B-diploice.
stratul intermediar
diploe
e venoase, bogat

-
lamina vitreea

impresiuni girale (impressiones

gyrorum), creste cerebrale (juga cerebralia (sulci
vasorum).
În cadrul oaselor plane ale calvariei oasele suturale
anatomice variabile reprezentate de fragmente osoase neregulate, izolate, numite generic
ossicula Wormiana , care se pot dezvolta:
în suturi ossa suturalia (Fig. 3-2);
în fontanele ossa fonticulorum (Fig. 3-2);
*
Ole Worm (1588-1654). Anatomist danez.
37

în interiorul oaselor calvariei ossa intercalaria (Fig. 3-2).

Oasele suturale pot fi:

totale
superficiale când sunt prezente numai pe aspectul exocranian al unei suturi;
profunde
Oasele suturale cele mai des întâlnite sunt:
os postfrontale
os interparietale, si
os paramendosum,

A B C

Os astericum

D E F

Figura 3-2.
Oase suturale Ossa apicis (A), Ossa asteriaca izolate (B), Ossa asteriaca conglomerate (C),
Os astericum
(E), oase suturale minime (F).
os supramastoideum,
os bregmaticum, situat la nivelul fontanelei anterioare (1,16 %);
os apicis, situat la nivelul fontanelei posterioare (4 %) (Fig. 3-2);
os asteriacum, situat la nivelul fontanelei asterice (6,51 %) (Fig. 3-2);
os epiptericum, situat la nivelul fontanelei pterice (4-12 %);
os lambdaticum, situat la nivelul suturii lambdoide (10-13 %);
os incae,
Oasele 38

3.2.2. Oasele lungi (ossa longa

(femur, radius, ulna, oasele metatarsien -3):
segmentul central numit corp (corpus)
compact (substantia corticalis) dispus în jurul canalului central (cavitas medullaris)
(Fig. 3-4):
segmente periferice numite (Fig. 3-4):
substantia corticalis -
lamelar compact;
substantia spongiosa)

mecanice.

Femur Radius

Figura 3-3.
Oase lungi.

Subtantia
compacta
Cavitas
medullaris

Subtantia spongiosa

Figura 3-4.
Structura unui os lung.
3.2.3. Oasele scurte (ossa brevia)

zon (substantia corticalis -un strat

(substantia spongiosa
-5).

bazipodale
39

-8);
sesamoide, situate în partea profund

constante (patela, oasele sesamoide ale halucelui) (Fig. 3-7

inconstante, care apar ca variante anatomice situate în:

- fabella
-7);
- carpului, flexorul scurt al policelui.

Substantia
corticalis
Substantia
spongiosa

Clivus Talus

Figura 3-5.
-un os spongios.

Ossa carpalia Ossa tarsalia

Figura 3-6.
Oase scurte.
3.2.4. Oase neregulate (ossa irregularia)

(Fig. 3-8). Pot fi:

compacte -5):
(substantia corticalis
compact;
(substantia spongiosa
Oasele 40

pneumatice (ossa pneumatica) (frontal, etmoid, sfenoid, temporal, maxila) care

(Fig. 3-9

moi extracraniene;
strat intermediar s lamelar spongios;

pneumatice.

Fabella

Patella

Figura 3-7.
Oase sesamoide.

Vertebra Os palatinum

Figura 3-8.
Oase neregulate.

3.3.Detalii anatomice particulare ale formelor oaselor

Forma genera
organizare al scheletului uman. Conform teoriei histogenezei cauzale, în cursul ontogenezei

aspect

elor situate în
41

majore ;
minime face parte din
.
:
procesul (processus) (Fig.3-10)

hamat (hamulus cornu) în

-10);

Maxilla Sinus frontale Labyrinthum

etmoidale

Figura 3-9.
Oase pneumatice.

Processus Acromion
coracoideus

Processus Hamulus ossis

styloideus hamati

Figura 3-10.
Detalii particulare ale formelor osoase: tipuri de procese unghiul lateral al scapulei,
extre .
Din punct de vedere morfologic, detaliile particulare a în:
tuberculul, tuberozitatea, , (tuber, tuberculum,
tuberositas, eminentia, protuberantia
Oasele 42

-11);
crestele (cristae, sing. crista),

-
- groase, r
prezenta margini laterale proeminente numite buze (labia, sing. labium)

linii (lineae, sing. linea

-11);

Protuberantia Linea arcuata

Tuber frontale
occipitalis externa

Figura 3-11.

a osului coxal.

netede

superficiale);
rugoase
loco

fose, fovee sau impresiuni (fossae, sing. fossa, foveae, sing. fovea,
impressiones, sing. impressio),
convexe organice sau articulare (ex. fosele cerebeloase, impressiones gyrorum,
foveea dentis) (Fig. 3-12);
(sulci, sing. sulcus
calvariei) sau incizuri (incisurae, sing. incisura
scapulei) sau largi (incizura mandibulei), cu traiect variat în raport cu tendoane
43

e (Fig. 3-12);
orificii (foramina, sing. foramen, hiatus, sing. hiatus) canale osoase
(canales, sing. canalis
- nutritive (foramina nutricia
(Fig. 3-13);
- de pasaj, prin care trec dintr-
neurovasculare, fie elemente izolate nervoase, arteriale sau venoase (ex.
foramenul jugular, meatul acustic intern, canalul nervului facial) (Fig. 3-
13).Utilizarea termenului de foramen în locul celor de orificiu sau gau
Terminologia anatomica.

Fossa cerebellaris Impressiones gyrorum Sulci arteriosi

A B C

Fovea dentis Incisura mandibulae Sulcus tali

D E F

Figura 3-12.

care pot fi:

netede
sinovial (capul
femural) (Fig. 3-14), -14) sau
-14

rugoase
Oasele 44

Din punct de vedere , detaliile particul

în:

Din punct de vedere morfogenetic, detaliile particulare ale formelor osoase se

apofizare (Gr. apo, derivat din + physis), care sunt caracteristice oaselor lungi, se

(Fig. 3-14).

Meatus acusticus Foramen nutricium

externus

Figura 3-13.
Foramine
.
nonapofizare

structurilor conjunctive organizate inserate la acest nivel.

Caput Trochanter Tuberculum Tuberculum Olecranon

femoris major majus minus
Caput
humeri

Processus
coronoideus

Trochanter
minor
A B C

Figura 3-14.
97 Craniul

Partea a IV-a

CRANIUL (CRANIUM)

Vincent van Gogh (1853-1890), Crâne et Cigarette,

Van Gogh Museum, Amsterdam.

9-14. Neurocraniul
15-24. Viscerocraniul
25. Craniul în ansamblu

27. Morfometrie
99 Craniul

9. OSUL FRONTAL (OS FRONTALE)

9.

Osul frontal se articul

oasele parietale, posterosuperior;
osul sfenoid, postero-inferior;
osul etmoid, inferomedial;
oasele nazale, lacrimale, zigomatice maxilele, inferior.

9.2.

superior
anterior
9.3. Osul frontal partea

jugum
9.3.1. Scuama osului frontal (squama frontalis

(facies externa

aniocaudal, în -1):
(sutura frontalis persistens, sutura metopica). Este un termen

centrilor de osificare ai scuamei.

glabella (glabella

metopice, la 1 cm deasu
unghiului frontonazal.
Fiecare
(tuber frontale, eminentia frontalis
exitatea lobului frontal al
emisferei cerebrale;
(linea temporalis

:
Oasele 100

(facies temporalis) situa -

-

Squama frontalis

Tuber frontale

Linea
temporalis
Facies
temporalis
Glabella Foramen
supra-orbitale
Margo Arcus Processus
supraorbitalis superciliaris zygomaticus
Spina Processus
nasalis nasalis

Figura 9-1. Osul frontal

arcul superciliar (arcus superciliaris

gradul de
pneumatizare al sinusului frontal.
(facies interna -2):
foramen caecum (foramen caecum
foramenul endocranian al unui canal osos format dintr-un versant anterior, frontal
etmoidal

creasta osului frontal (crista frontalis) care începe deasupra foramenului caecum,
-

(sulcus sinus sagittalis superioris) este dispus

mediosag

mine minime ale venelor comunicante diploice.

101 Craniul

foveole granulare (foveolae granulares

arahnoidiene (corpusculii lui Pacchioni
longitudinal superior;
impresiuni girale (impressiones gyrorum
separate de creste cerebrale (juga cerebralia
sulcogirale ale polului frontal al emisferei cerebrale;

Sulcus sinus
sagittalis superioris

Squama
frontalis Foveolae
granulares
Impressiones
gyrorum
Crista
frontalis
Pars Foramen
orbitalis caecum

Incisura Spina
nasalis nasalis

Figura 9-2. Osul frontal .

meningeale mijlocii.

-1):
(margo nasalis), situa
deschiderea postero-

le lacrimale;
margini supra-orbitale (margo supra-orbitalis), antimere, situate lateral. Fiecare

inferior,

incizura supra- (incisura supra-orbitalis

neurovascular supra-
foramenul supra-orbital (foramen supra-
orbitale).
*
Antonio Pacchioni (1665-1726). Medic italian.
Oasele 102

(incisura frontalis -

foramenul frontal (foramen frontale).

procesul zigomatic (processus zygomaticus

zona fosei lacrimale;

Lamina
verticalis
Lamina
horisontalis
Lamina
perpendicularis
Processus
frontalis maxillae

Figura 9-3. tal.

-
superolateral al aditusului orbital;
, scur

f
segment parietal,

profil oblic
postero- -8
mm.
segmente sfenoidale,

9.3.2. P

zona nazo- (pars nasalis

-o parte
103 Craniul

jugum

- -
Lama ,

Lama
se art
-3).

Spina ethmoidalis
Apertura Fossa
sinus frontalis trochlearis Fossa glandulae
lacrimalis
Foramen
ethmoidalis
anterior
Cellulae fronto-
ethmoidales
Foramen Processus
ethmoidalis zygomaticus
posterior Incisura
ethmoidales

Figura 9-3. Osul frontal

tip alveolar cu deschiderea inferior, semicelule

fronto-
apertura sinusului frontal
(apertura sinus frontalis)
mijlociu al fosei
nazale.
(
anterioare în segmentul paramedian;
(
orbitei;
( ) delimite
Oasele 104

Termenul de (incisura ethmoidalis)

( ), în raport cu peretele posterior al infundibulului

sinusului frontal;
(
sfenoid medial canalului optic.
-

foramen medial, endocranian, situat pe peretele lateral al fosei ol

pe peretele medial al orbitei, de-a lungul suturii fronto-etmoidale. Topografia acestora ar

A B

1
3 2

C D
__________________________________________________________________
Figura 9-4. - preparat
- -
-
- foramen caecum; 2 -
procesul crista galli pneumatizat; 3 - celule frontoetmoidale.

(pars orbitalis

, (orbital facies orbitalis

105 Craniul

fosa glandei lacrimale (fossa glandulae lacrimalis

-
a procesului zigomatic, în care se g
(fovea trochlearis
marginii supra- -
uperior al

(spina trochlearis), cu rol de

meningeale anterioare;
marginile ante

lobului frontal;
(margo sphenoidalis
marginea ant -o

(facies sphenoidalis

canalul sfeno-etmoidal (Fig. 10-

9.4. Sinusurile frontale (sinus frontalis

jlocii ale foselor

peretele anterior (chirurgical), gros, în raport cu planurile regiunii frontale;

peretele posterior dehiscent, care

peretele medial

baza egmente:
lateral
medial;
medial (fronto-

frontonazal car
nazale;
Oasele 106

triunghiular.
9.5. osului frontal
Tipul de osificare a osului frontal este cel desmal. Centrii de osificare primari apar
-

A B
__________________________________________________________________________
Figura 9-5. Variante ale osului frontal. A
metopice; B foramine supraorbitale supranumerare.

A B

Figura 9-6. Variante ale osului frontal - - preparat

anatomic; B - Paul Cézanne (1839 1906), Piramida de cranii (detaliu).

-
- -
metopism. Centrii de osificare secundari apar în procesele zigomatice,
107 Craniul

9.6.Variante anatomice
-5 A);
-5 A);
- -5 B).
Oasele 108

10. OSUL ETMOID (OS ETHMOIDALE)

profunzimea masi

osul frontal, superior;

osul sfenoid, posterior;
oasele palatine
oasele nazale, anterior;
maxilele oasele lacrimale, lateral;
osul vomer, inferior.
10.2.

superior
anterior structurile de tip alar ale acestuia.
labirinturile
etmoidale, unite printr-
(Fig. 10-1).

Crista gali
Lamina
cribrosa
Labirinthum
etmoidale
Lamina
perpedicularis
Concha
nasalis superior

Concha
nasalis media

Figura 10-1. Osul etmoid model general de organizare.

10.3. (lamina cribrosa)

n (Fig. 10-2):
crista galli (crista galli
109 Craniul

gro

Crista galli
Foramen
ethmoidale
Fissura
ethmoidalis
Lamina
cribrosa
Cellulae
ethmoidofrontales
Spina
sphenoidalis

Spina
ethmoidalis

A B

Figura 10-2. Osul etmoid A- -

preparat de transiluminare a laminei cribriformis
margin
aripile cristei galli (ala cristae galli).

Pars orbitalis Crista

ossis frontalis frontalis

Foramen
caecum
Crista galli
Lamina
cribrosa
Spina
sphenoidalis
Spina
ethmoidalis
Jugum
sphenoidale

Figura 10-3.

(Fig. 10-4).
posterior, parasagital, care
Oasele 110

convexitatea posterior, (spina sphenoidalis), care se

-3);
vârful
zonele laterale
înguste în partea

Sutura Sulcus sinus

frontoethmoidalis longitudinalis superioris
Sinus
Crista
frontalis
Spina frontalis
sphenoidalis Crista interna
galli Foramen
caecum

Lamina Lamina Ala Spina

cribrosa perpendicularis cristae nasalis Area
galli ethmoidalis

Ala Ala Foramen

cristae cristae caecum
galli Crista galli
galli
Spina Crista
sphenoidalis galli

Lamina Ala cristae Lamina Sulci Area

cribrosa galli perpendiculari olfactorii ethmoidalis
s
_____________________________________________________________________
Figura.10-4. La

-o , de con
-5) de foramine olfactive inferioare situate pe

i
111 Craniul

traiectu
-5).

foramenul etmoidal

nazociliar.

Sinus Bulbus Extremitate

frontalis olfactorius

Zona de pasaj
Extremitate

Sinus
sphenoidalis
Spina Septum Fila Lamina
nasalis nasi olfactoria cribrosa

Figura 10-5.
De-a lungul ma
nervului etmoidal anterior -anterior, de la foramenul endocranian al
zurii

de la foramenul endocranian al canalului etmoidal posterior spre foramenul canalului sfeno-

etmoidal.

care

-etmoidal.
10.4. (lamina perpendicularis)

nazal (Fig. 10-6

nazale (Fig. 10-6 -inferior,

scendente,
Oasele 112

este
cribriforme.
-

nazale.
marginea antero- -
cartilajul septului nazal.
marginea postero- sul vomer.
-
anterioare a corpului osului sfenoid.

Ala
Spina Sinus cristae Crista Cellulae
nasalis frontalis galli galli ethmoidales

Sinus
sphenoidalis

Lamina
perpendicularis Ala
vomeris
Vomer
Crista nasalis
maxillae
Crista nasalis
ossis palatini

Figura 10-6. Osul etmoid- lamina perpendicularis.

10.5.Labirintul etmoidal (labyrintus ethmoidalis)

Est în
-

10.5.1.F (lamina orbitalis re,

-7). Ea

sfenoid.
10.5.2. F
113 Craniul

formarea canalului frontonazal, care se deschide în infundibulul etmoidal (infundibulum

ethmoidale) al meatului mijlociu al fosei nazale.
Cellulae Canalis Canalis Canalis
ethmoido- ethmoidalis ethmoidalis ethmoidalis
frontalis anterior accesorius posterior

Cellulae
ethmoido-
Lamina
lacrimales orbitalis

Os
lacrimale

Ductus
lacrimo-
nasalis

Hamulus ossis Hamulus accsorius Cellulae

lacrimalis laminae orbitalis ethmoidomaxillares
________________________________________________________________
Figura 10-7. Lamina orbitalis
10.5.3. F

Figura 10-8. Labirinturile etmoidale imagine CT.

10.5.4. F

Fig. 10-8.
10.5.5. F ( )
Oasele 114

determinate de nervii olfactivi (Fig. 10-

sului sfenoid,
recesul sfeno-etmoidal în care se deschide sinusul sfenoidal.

Rostrum Crista Crista

sphenoidale galli frontalis
Sinus
frontalis
Cellulae spheno - Foramen
ethmoidales caecum

Cellula
Onodi

Sinus Sulci nn.

sphenoidalis olfactorii
Concha Concha
nasalis suprema nasalis superior
Foramen
sphenopalatinu Concha
m tripartitum nasalis media
Processus *
uncinatus
Concha
nasalis inferior
*
Hiatus Processus Processus
semilunaris ethmoidalis lacrimalis
___________________________________________________________________
Figura 10-9.

mediolateral în jurul axului anteroposterior: (concha

nasalis superior) (concha nasalis media) (Fig. 10-9).
turbine sau cornete nazale
(capul) pect spongios;
(coada)

( )

-inferior.
115 Craniul

10.5.6. (Fig.10-9)
Ma
postero-inferior, corespunde aproximativ mijlocului lamei
cribriforme, iar cea -
noid.
meatul nazal superior (meatus nasi superior), în

septul nazal închizând inferior pasajul olfactiv.

Infundibulum Bulla Sulcus

ethmoidale ethmoidalis retrobullaris

Apertura canalis Radix conchae

frontonasalis superioris
Meatus nasi
Os lacrimale superior
*
Atrium
meatus medii Radix conchae
Processus * mediae
lacrimalis * Meatus nasi
medius
Caput conchae
inferioris
Cauda conchae
Meatus nasi inferioris
inferior

Processus Processus
uncinatus ethmoidalis
__________________________________________________________________________
Figura 10-10. - foraminele lui Giraldes.

10.5.7. (Fig.10-9)
Marginea

-inferior.
perolateral. Capul
coada
sa
f meatul nazal mijlociu (meatus nasi medius) (Fig. 10-
10)

-inferior, infundibulul etmoidal (infundibulum

Oasele 116

ethmoidale), iar posterior (bulla ethmoidalis

10-10).

(concha nasalis suprema) (cornetul lui Santorini ) care

10.5.8. F trei zone:

mijlocie oblic postero-

inferior, procesul uncinat (processus uncinatus
baza
vârful
trimite posterosuperior prelungirea posteri
aceasta la delimitarea foraminelor sinusale maxilare accesorii;

Capsula Lamillae Lamillae Capsula Lamillae Septum Cellulae

labyrinthi ethmoidales ethmoidales labyrinthi ethmoidales nasi ethmoidales

A B C D
__________________________________________________________________
Figura 10-11. Principiul de func

expir. C- inspir; D expir;

sinusale
anterioare;

care se deschide canalul fronto-etmoidal.

*
Giandomenico (Giovanni Domenico) Santorini (1681-1737). Anatomist italian.
117 Craniul

10.5.9. Celulele etmoidale

-
, conform
ostium)
(Fig.10-11)
Grupele celulare sunt separate prin lamele osoase mai groase, numite lamile
etmoidale al de la

celule etmoidale anterioare (cellulae ethmoidales anteriores), tributare meatului

mijlociu, care se deschid prin 1-2 foramine situate în hiatusul semilunar;
celule etmoidale posterioare (cellulae ethmoidales posteriores) care se deschid
printr-
celula sfeno- (Fig. 10-9.) tatea

10.6. osului etmoid

Tipul de osificare a osului etmoid este exclusiv condral. Modelul cartilaginos al
-5, iar centrii de osificare primari apar în
-

-20 ani. Lama

ani.
10.7.Variante anatomice
(Fig. 10-9)
2. Concha bullosa
3. Celule etmoidale supranumerare extinse în oasele peretelui lateral al fosei nazale.

periantrale.

*
Adolf Onodi (1857-1919). Rinolaringolog maghiar.
Oasele 118

11. OSUL SFENOID (OS SPHENOIDALE)

Este un os neregulat, median, situat în cent

la formarea orbitelor,

oasele frontal etmoid, anterior;

oasele zigomatice, anterolateral;
oasele temporale parietale, lateral;
osul occipital, posterior;
oasele palatine vomerul, inferior.

Spina Canalis Fissura orbitalis

Ala major Ala minor ethmoidalis opticus superior

Facies Processus
cerebralis Fossa clinoideus
hypophysialis anterior

Foramen
rotundum
Foramen
ovale
Foramen
Synostosis
spinosum
sphenooccipitalis
Juga Tuberculum Sulcus Spina ossis
cerebralia pterygoideum caroticus sphenoidalis

Figura 11-1. Osul sfenoid

11.2.

superior
anterior

corp
aripile mici, aripile mari
procesele pterigoide
Dufour).
11.3.Corpul osului sfenoid (corpus sphenoidale
119 Craniul

11.3.1. F posterior (Fig.

11-1):

etmoid;
jugumul sfenoidal (jugum sphenoidale
lateral de bazele aripilor mici, anterior de procesul etmoidal al jugumului sfenoidal

limbul sfenoidal (limbus sphenoidalis

iar lateral
(sulci olfactorii
raporturi cu tracturile olfactive.

Spina Spina
Ala minor sphenoidalis ethmoidalis

Sulcus
Jugum sphenoidale olfactorius
Limbus
sphenoidalis Canalis
opticus
Fissura
orbitalis
Sella turcica superior

Processus Tuberculum Foramen

clinoideus sellae Sulcus rotundum
anterior prechiasmaticus

Figura 11-2.
anatomic).
c (sulcus prechiasmaticus), dispus transversal, între limbul

11-2);
tuberculul selar (tuberculum sellae
(sella turcica
în profunzime (fossa hypophysialis

versant anterior al
sinusului coronar anterior (intercavernos), reprezentând

procesele clinoide mijlocii (processus clinoideus medius) situate la

;

versant posterior, format din dorsum-ul selar (dorsum sellae

o-
Oasele 120

,
procesele clinoide posterioare
(processus clinoideus posterior
Marginile laterale
superior incizura nervului oculomotor incizurile nervului
abducens sinusului petros inferior.

Processus Fisura
clinoideus Canalis orbitalis
posterior opticus superior
Ala minor
Ala major
Juga
cerebralia
Sulcus
caroticus
Canalis
pterygoideus
Fossa
Rostrum scaphoidea
sphenoidale Fossa
Lamina pterygoidea
medialis Lamina
Incisura
lateralis
pterygoidea

Figura 11-3. Osul sfenoid

11.3.2. F trei zone:
pre- or
lamei orbitale a osului etmoid;
-

;
peretele medial al canalului optic;
;
conturul medial al fisurii orbitale superioare;
;
conturul medial al foramenului rotund;
;
conturul superomedial al foramenului oval;
.
-
(sulcus caroticus), care

, posterior, vertical, delimitat lateral d

121 Craniul

segmentul intermediar -
segmentul terminal

ale corpului osului sfenoid;

Canalis Canalis Ala minima Sulcus
pterygoideus vomerovaginalis Luschka caroticus
Lingula
sphenoidalis
Tuberculum
pterygoideum

Fossa
scaphoidea
Fossa
pterygoidea
Canalis Ala Canalis Processus
palatovaginalis vomeris vomerorostralis vaginalis

Figura 11-4. Osul sfenoid .

sinusului cavernos.

Facies
Cellulae Canalis Facies frontalis
sphenoethmoidales opticus cerebralis
Ala minor Crista Facies
sphenoidalis temporalis
Crista
zygomatica
Fisura
orbitalis
superior
Apertura sinus
sphenoidalis
Canalis
pterygoideus

Rostrum Concha Processus

sphenoidale sphenoidalis pterigoydeus

______________________________________________________________________
Fig. 11-5. Corpul osului sfenoid -
11.3.3. F
-un segment median
d sincondroza sfeno-
segmente laterale :
Oasele 122

lingulele sfenoidale;
(Fig 11-4).
tuberculul pterigoid;

ala minima, Luschka,

-4).
11.3.4. F -5):
creasta osului sfenoid (crista sphenoidalis), care se

corpului osului
rostrumul sfenoidal.

Crista
sphenoidalis Apertura sinus
anterior sphenoidalis

Rostrum
sphenoidale
Concha
sphenoidalis
Crista
sphenoidalis
anterior
Sulcus
vomerorostralis
Lamina vaginalis
processus pterigoydei

Figura 11-6. Osul sfenoid

apertura sinusului sfenoidal
(apertura sinus sphenoidalis antul posterior al recesului sfeno-
-
conca osului sfenoid (concha
sphenoidalis) (Fig. 11-5)
,

-inferior
iunile aperturii sinusale.

- (Fig.11-6).
11.3.5. F trei zone:
123 Craniul

canalul sfenovomerian median (canalis vomerorostralis) (Fig.11-6)

rostrumului osului sfenoid (rostrum sphenoidale);

-

anteroposterior, de:

canalul vomerovaginal
(canalis vomerovaginalis
nasopalatine (Fig. 11-6);

perpend canalul palatovaginal (canalis

palatovaginalis -arterial palatovaginal.
trei segmente:
posterior ui

intermediar
sfenopalatin;
anterior
11.4. Aripile mici (alae minores)

(Fig. 11-

tal al emisferelor cerebrale;

fisura
(fissura orbitalis superior);
margin
orbitale a osului frontal (Fig. 11-3);

baza
printr-o
postero-
term canalul optic
(canalis opticus
Oasele 124

procesul clinoid anterior (processus clinoideus anterior)

(Fig. 11-

in

11.5. Aripile mari (alae majores) (Fig. 11-1, 11-3, 11-5, 11-7)
Aripile mari sunt procese anti
-
, , între care
se delimiteaz -1, 11-3, 11-5, 11-7
segment orizontal vertical
calvariei.
Septum sinuum
Facies Facies sphenoidalium
frontalis cerebralis Concha Apertura sinus
sphenoidalis sphenoidalis
Ala minor
Ala major
Fisura orbitalis
superior
Foramen
rotundum
Canalis
pterygoideus
Processus
vaginalis
Processus
Rostrum pterigoydeus
sphenoidale
Lamina Lamina
medialis lateralis
Hamulus
pterygoideus

________________________________________________________________________
Fig 11-7. Osul sfenoid - aripile mari

11.5.1. (facies cerebralis -un segment

posteromedial,

impresiuni

, situat aproximativ la
125 Craniul

foramenul rotund (foramen rotundum), un canal scurt, de 4-5 mm, oblic

nervul maxilar.
foramenul oval (foramen ovale) situat posterolateral, pe p
mari, este un canal lung de 7-8 mm, oblic posterolateral, prin care trec nervul

foramenul venos (foramen venosum) (al lui Vesalius

fo
pterigoid (Fig. 11-1, 11-3, 11-5, 11-7);
foramenul spinos (foramen spinosum

mandibular;
foramenul petros (foramen petrosum) (al lui Arnold
foramenul spinos, prin care trece nervul petros mic.

Facies Facies
cerebralis cerebralis

Facies
temporalis
Crista
zygomatica

Facies Facies
orbitalis orbitalis
_________________________________________________
Figura 11-8. Aripa mare a osului sfenoid aspect CT.

11.5.2. (Fig. 11-8, 11-9)

patru creste:
(crista zygomatica
orbital al osului zigomatic -o

tuberculul crestei
zigomatice (tuberculum cristae
zygomaticae ale inferioare.
(crista orbitalis), care se întinde de la tuberculul crestei zigomatice la

*
Andreas Vesalius (1514-1564). Anatomist flamand. Considerat fondatorul anatomiei moderne.
*
Friederich Arnold (1803-1890). Anatomist german.
Oasele 126

in (crista infratemporalis

-
anterior prin tuberculul sfenoidal (tuberculum sphenoidale);
(crista maxillaris), care începe la nivelul tuberculului sfenoidal, se

Aceste creste împ :

(facies orbitalis

Os pterycum

Sutura
Sutura fronto- sphenoparietalis
sphenoidalis
Sutura
Facies sphenotemporalis
Crista temporalis
zygomatica

Tuberculum Facies
sphenoidale infratemporalis
Fissura
pterygomaxillaris
Tuberositas Lamina lateralis
maxillae processi pterygoidei

Crista
infratemporalis
______________________________________________________________
Figura 11-9. Aripa mare a osului sfenoid

, superior;
, inferior;
la nivelul semiconturului inferior al
fisurii orbitale superioare, medial;
, lateral.
(facies temporalis
formarea peretelui medial al fosei temporale. Pe ea au originea fibrele anterioare ale
127 Craniul

, superior;
, inferior;
, anterior;
, posterior.
(facies infratemporalis

, anterolateral;
, anteromedial;
ri, lateral;
, posterior.
(facies maxillaris

, superior;
, inferior;
tuberculul marginii zigomatice tuberculul sfenoidal, lateral;
semiconturul medial al foramenului rotund, medial.
11.5.3.

lingula osului sfenoid (lingula sphenoidalis

ase a osului

(apertura interna canalis carotici); (Fig. 11-1, 11-3, 11-5, 11-7)

spina (spina ossis sphenoidalis

11.5.4. (margo squamosus)

-un segment posterior

anterior,

11.5.5.

11.5.6. Marginea anterosuperioa

:
Oasele 128

medial
lateral
lateral sub forma , triungh

11.6. Procesele pterigoide (processus pterygoidei)

-1, 11-3, 11-

(lamina lateralis din

(lamina medialis), .

Apertura posterior
canalis pterygoidei

Sinus
sphenoidalis
Tuberculum
pterygoideum
Processus
vaginalis
Fossa
scaphoidea
Processus
pterygospinosus
Sulcus hamuli
pterygoidei
Fossa
pterygoidea
Lamina
lateralis
Lamina
medialis

Incisura
pterygoidea Hamulus
pterygoideus

______________________________________________________________
Figura 11-10.
11.6.1. Baza
(Fig.11-11):

re a corpului sfenoidal;

canalul pterigoid (canalis pterygoideus

-

inferomedial de un tubercul proeminent situat în continuarea marginii

129 Craniul

traiect, postero-
sfenoidal;

pterigopalatine.
Superomedial, de pe baza procesului pterigoid se desprinde procesul vaginal
(processus vaginalis
(sulcus palatovaginalis), care

neurovascular faringian.
(sulcus vomerovaginalis

formând canalul vomerovaginal (canalis vomerovaginalis) prin care trece ramura

Canalis Canalis
rotundus pterygoideus

Sinus
sphenoidalis

Canalis palatovaginalis
Lamina vaginalis
Facies anterior
processi pterygoidei
Lamina medialis
Sulcus palatinus
Lamina lateralis

Processus
pterygospinosus

Hamulus
pterygoideus

Processus pyramidalis
ossis palatini
______________________________________________________________
Figura 11-11.
11.6.2.
trei zone (Fig. 11-11):
Oasele 130

:
superior

inferior care prez

-
- (incisura pterygoidea) în care se înscrie procesul
piramidal al osului palatin;
-

11.6.3.
(fossa pterygoidea

(Fig.11-10).
11.6.4.

procesul pterigospinos al lui Civinini

(processus pterygospinosus estuia,
procesul suprapterigospinos
pterigoidiene.
11.6.5.

(fossa
scaphoidea

(sulcus tubae
auditivae ase. Extremitatea
hamulusul pterigoidian
(hamulus pterygoideus
(sulcus hamuli pterygoidei) cu
rol de hipomohlion (Fig.11-10).
11.6.6.
(incisura pterygoidea
esul piramidal al osului palatin.
11.6.7. (fissura orbitalis superior)

*
Filippo Civinini (1805-1844). Anatomist italian.
131 Craniul

segment medial segment lateral,

ocular.
baza
-
aripii mari;
vârful

11.7. Sinusurile sfenoidale (sinus sphenoidales)

sfenoid, separate de

peretele superior
peretele inferior care corespunde peretelui supe

peretele anterior
-
etmoidal. Pe el
peretele posterior
-
peretele lateral

cerebrale;
peretele medial, reprezentat de septul intersinusal.

determinând recesuri sau bule (Fig.11-12). Cele mai frecvente extensii pneumatizate

vomerul
(recesul etmoidal);
canalul optic (recesul superior);
(recesul superolateral);
procesul orbital al osului palatin (recesul palatinal);
Oasele 132

aripa mare a osului sfenoid (recesul inferolateral);

baza procesului pterigoid (recesul pterigoid);

posterosuperior).
Gradul de dezvoltare al sinusului
concal
preselar, selar sau postselar

Sinus Crista Lamina Sinus Labyrinthus Sinus

frontalis galli cribrosa sphenoidalis ethmoidalis sphenoidalis

A B

Figura 11-12. Sinus sfenoidal, aspect CT. A - -

orbitomeatal.
11.8.

- i embrionare pe linia

-a

A B C

Figura 11-13.
clinocarotidian (C) (preparate anatomice).
133 Craniul

11.9. Variante anatomice

foramenul petros al lui Arnold situat medial foramenului oval prin care trece nervul
petros mic (16 %);
foramenul venos al lui Vesalius situat medial foramenului spinos prin care trece o
-13);
spina lui Hyrtl
su rpterigoidiene (11 %) (Fig. 11-13);

-13).

*
Joseph Hyrtl (1811-1894). Anatomist austriac.
Oasele 134

12. OSUL TEMPORAL (OS TEMPORALE)

u:
osul parietal, superior;
osul occipital
osul sfenoid
osul zigomatic
mandibula, inferior.
12.2.

superior
medial
anterior
, ,
-
petroase.
12.3. (pars petrosa)

dintr-un labirint primar, condensat, cohleovestibular, un labirint secundar, expandat,

nervului facial. În ansamblu, parte

12.3.1. (facies anterior partis petrosae

12-1):
(impressio trigeminalis
transversal, s

trigemen;
tegmenul carotidian
amprentei
carotidian;
tegmenul tubar
135 Craniul

, o depresiune
-o
tegmen geniculat;
hiatusul canalului nervului petros mare (hiatus canalis nervi petrosi majoris),

arterei meningeale mijlocii;

(sulcus nervi petrosi majoris), care începe la nivelul

Squama
temporalis

Tegmen
Fissura tympani
petrosquamosa
Impressio Eminentia
arcuata
trigeminalis
Incisura
sphenoidalis

Hiatus et sulcus
nervi petrosi minoris
Hiatus et sulcus Sulcus sinus
nervi petrosi majoris petrosi superioris

Figura 12-1. Osul temporal

hiatusul canalului nervului petros mic (hiatus canalis nervi petrosi minoris),

prin care trece nervul petros mic;

(sulcus nervi petrosi minoris) care începe la nivelul

(eminentia arcuata
nde
canalului semicircular anterior;
tegmenul timpanic (tegmen tympani

tegmenul adito-antral
zonele
Oasele 136

tegmentale tegmenului timpanic

postero-

12.3.2. (facies posterior partis petrosae

(Fig. 12-2, 12-3):

Pars
squamosa
Margo parietalis

Margo Facies cerebralis

sphenoidalis
Tegmen tympani
Eminentia arcuata
Impressio Sulcus sinus
trigeminalis petrosi superioris
Sulcus Margo
sphenoidalis occipitalis
Sulcus
sigmoideus
Sulcus sinus Fossula
petrosi inferioris petrosa
Porus acusticus Fossa
internus unguealis

Figura 12-2. Osul temporal drept

(sulcus sinus petrosi inferioris), care este

porul acustic intern (porus acusticus internus

semicontur lateral medial ters
-arterial format din nervii

meatul acustic intern (meatus acusticus internus), un canal scurt, dirijat transversal,
137 Craniul

peretele inferior, în raport cu bulbul venei jugulare interne de care este separat
prin grupul celulelor sublabirintine;
peretele superior
temporal, medial fosei geniculate de care este separat prin grupul celulelor
labirintice superioare;
peretele posterior
iefului canalului semicircular
posterior;
peretele anterior, în raport cu baza canalului cohlear;

Porus
Sulcus sinus Fossa acusticus
petrosi inferioris subarcuata internus
Apex
partis petrosae

Sulcus sinus Sulcus sinus

sigmoidei petrosi inferioris
Fossula petrosa
Fossa
jugularis Apertura
canaliculi
cochleae

Apertura canaliculi Canaliculus

vestibuli (fossa unguealis) tympanicus

Figura 12-3. Osul temporal stâng

fundul meatului acustic intern (fundus meatus acustici interni

cii care închide canalul în profunzime care

(crista transversa (crista verticalis) sau Bill , în

patru cadrane:
- anterosuperior, aria nervului facial (area nervi facialis

erei labirintine;
- antero-inferior, (area cochlearis), care corespunde bazei
tract spiral

neuronilor din ga
labirintine;
- posterosuperior, (area vestibularis superior),
Oasele 138

amine prin care trec prelungirile

labirintine;
- postero-inferior, (area vestibularis inferior),

numeroase foramine prin care trec prelungirile periferice ale neuronilor

foramenul singular (foramen singulare

nervul canalului semicircular posterior. apertura canaliculului vestibulului
(apertura canaliculi vestibuli
canaliculul vestibulului (canaliculus vestibuli

li

Processus Foramen
mastoideus stylomastoideum
Sulcus m. Processus
digastrici zygomaticus
Tuberculum
articulare
Fossa
mandibularis

Tegmen tympani
Processus procidens
vaginalis
Processus caroticus
ossis tympanalis
Fossa
jugularis
Fossula
petrosa
Apertura externa Origo m. levatoris
canalis carotici veli palatini

Figura 12-4. Osul temporal drept

(fossa subarcuata

tromastoidian prin care trece vena

(sulcus sinus sigmoidei), oblic antero-inferior, profund,

139 Craniul

ul venei emisare mastoidiene.

aperturile externe ale canaliculelor caroticotimpanice (canaliculi
caroticotympanici) (1-2), situate pe peretele posterolateral (timpanic) al canalului

(crista jugularis

canaliculului timpanic (canaliculus

tympanicus
12.3.3. F (facies inferior partis petrosae
postero- -4, 12-5):

palatin;
(apertura externa canalis carotici),

procesul stiloid (processus styloideus

-

Fissura Fossa
Glaseri mandibularis

Tuberculum
articulare
Tegmen tympani Os tympanale
procidens
Tuba Processus
auditiva styloideus
Apertura externa Foramen
canalis carotici stylomastoideum
Crista jugularis et
canaliculus tympanicus

Sulcus Fossula Fossa Processus Processus

sphenoidalis petrosa jugularis jugularis mastoideus

Figura 12-5.
Osul temporal stâng vedere postero- .

(fossula petrosa
inferior al nervului glosofaringian. În profunzimea acesteia se deschide canaliculul cohleei
(apertura canaliculi tympanici).
(fossa jugularis
e
Oasele 140

canaliculului mastoidian (canaliculus mastoideus) prin care

(fossa styloidea
osului timpanal, medial de marginea inferi

stiloid;
, posterolateral;
ligamentul stilomandibular, lateral;
, medial;
s, anterior;
ligamentul stilohioidian, pe vârf.
foramenul stilomastoidian (foramen stylomastoideum), situat posterior procesului

Prominentia
Processus canalis Aditus
cochleariformis facialis ad antrum
Iter chordae
anterius Tegmen
tympani
Semicanalis m. Prominentia canalis
tensor tympani semicircularis lateralis
Tuba auditiva
Fossula fenestrae
ossea
vestibuli
Ponticulus
Promontorium promontorii
Canaliculus
tympanicus Fossula fenestrae
cochleae

Figura 12-6. .

;
;
vârful procesului mastoid -toidian.
12.3.4. F (facies tympanica
-

zona mijlocie
capsulei labirintice;
zone periferice
respectiv, aditusului
141 Craniul

În sens postero-
segmente (Fig. 12-6, 12-7, 12-8):
posterior, adital, cu:
,
a aditusului ad antrum;
relieful canalului semicircular lateral (prominentia canalis semicircularis
lateralis);
(prominentia
canalis facialis);
posterior, retropromontorial, cu:
(eminentia pyramidalis

stapedius;
, prin
vul omonim;
sinusul timpanic (sinus tympani
promontoriului, sub ponticulus promontorii;
subiculum promontorii

sinus posterior

intermediar, promontorial -6):

fosa ferestrei ovale (fossula fenestrae vestibuli), o depr
(fenestra vestibuli), care

promontoriul (promontorium

divers anastomozate, determinate de plexul neuro-arterial timpanic.

fosa ferestrei rotunde (fossula fenestrae cochleae
, excentric anterosuperior (fenestra cochleae) care

-
postis anterior posterior.
tegmen fossulae, iar
fustis fossulae

, situat sub promontoriu, prin

anterior, protimpanic, cu:

(semicanalis m. tensor
tympani) care se prelunge
Oasele 142

fosa ferestrei ovale printr- proces

cohleariform (processus cochleariformis

semicanalul tubei auditive (semicanalis tubae auditivae

peretele medial, protimpanic, al tubei auditive osoase;
, care se întinde de-a lungul marginii inferioare a acestei

solum tympani. Anterior

formarea versantului petros al istmului tubei auditive osoase.

tubei auditive.

Sulcus Canalis Tegmen Squama ossis

caroticus caroticus tympani temporalis

Sutura
petrosquamosa
Canalis m.
tensoris tympani
Incisura Tuba
sphenoidalis auditiva
Sutura
petrotympanica
Meatus
acusticus
internus

Fossa
jugularis

Figura 12-7. Vârful

12.3.5. :
medial

lateral
12.3.6. -12):
incizura nervului abducens
-un

Meckeli;
(sulcus sinus petrosi superioris), situat în axul
143 Craniul

ebelli.

12.3.7. trei segmente:

anterior
petro-
inferior;
intermediar, (incisura jugularis

împarte foramenul jugular într-

Cell. periantrales

Cell. Cell. antrales

tegmentales

Cell. centrales

Cell. perifaciales

Cell. apicis

Cell. apicis Cell. apicis

laterales mediales

Figura 12-8. Grupele celulare mastoidiene.

posterior,
-
12.3.8. -

posterior
;
anterior

12.3.9. Vârful

carotidian al corpului sfenoid

ingura
Oasele 144

ntului posteromedial al
foramenului lacerum (Fig. 12-7).
12.3.10. Baza
procesul
mastoid

Cavitas
Malleus tympani M.A.E
Os tympanale
M.A.E Cochlea
Körner
septum

Canalis
Antrum semicirularis Cell Cell
mastoideum posterior mediales laterales

Figura 12-9. Aspectul CT al grupelor celulare mastoidiene.

timpanomastoi

(spina suprameatica

aditusului ad antrum.
care corespunde în profunzime antrului mastoidian;
occipital.

f
sinusului sigmoid.

posterior al porului acustic extern;

145 Craniul

-
(incisura parietalis).

tubotimpanomastoidian, format din:

antrumul mastoidian (Fig. 12-9)
perete superior
mijlocie;
perete inferior, îngust, care corespunde vârfului procesului mastoid;
perete anterior a aditusului ad antrum;
perete posterior, care corespunde fosei cerebeloase;
perete medial
posterior unghiul sigmoido-
perete lateral laterale a procesului
mastoid.

Tuberculum Tuberculum
Crista zygomaticum zygomaticum
supramastoidea posterior anterior
Incisura Processus
parietalis zygomaticus

Area perforata
retromeatica Tuberculum
articulare
Foramen
mastoideum
Tuberculum
zygomaticum mediale
Fossa
mandibularis
Sulcus Processus Processus
digastricus mastoideus vaginalis

Figura 12-10. Osul temporal drept

aditusul ad antrum -

superior
inferior, care corespunde peretelui superior al meatului auditiv extern;
medial
semicircular lateral;
Oasele 146

lateral, care corespunde zonei suprameatice.

celulele mastoidiene
-
antrumul mastoidian. Principalele grupe de celule mastoidiene sunt reprezentate în
Fig. 12-9.
Pneumatizarea se poate extinde în (perilabirintic, peritubar, spre
scuama osului temporal sinusurilor sigmoid
sau transvers sau în procesul zigomatic -

12.4. (pars squamosa)

Partea scuamoa

-
(Fig.12-10):

, (Fig.12-11)
-

temporale mijlocii (sulcus arteriae temporalis mediae), cu traiect vertical,

determinat

M. temporalis

M. trapezius

M. masseter

M. splenius
capitis M. stylopharyngeus
Lig. stylomandibulare
M. digastricus M. sternocleido- M. styloglossus
(venter posterior) mastoideus M. stylohyoideus

Figura 12-11. Osul temporal drept

,
ic. În sens

planum subtemporale
147 Craniul

tuberculul articular (tuberculum articulare) (Fig. 12-10

- tuberculul zigomatic medial;

- tuberculul zigomatic anterior.

.
(fossa mandibularis

tuberculul
zigomatic posterior . Aceasta începe la

tuberculul zigomatic medial

scizura lui Glaser (fissura Glaseri), cu prelungirea

mând
.

- anterior,
- posterior,
- lateral
- medial

me pars flaccida a membranei timpanice.

, procesul zigomatic
(processus zygomaticus

:
-
-10);
-
zone:

mandibulare;
Oasele 148

articular.

- tuberculul zigomatic anterior

tuberculului articular;
-

- tuberculul zigomatic posterior

ern.
Spina Spina
tympanica tympanica Fissura Condylus
major minor Glaseri articularis

Fossa
mandibularis
Fissura
M.A.E. petrosquamosa
Tegmen
tympani
procidens

Processus
tubalis

Processus Fissura
mastoideus petrotympanica
Processus vaginalis

Figura 12-12.
, procesul zigomatic propriu-zis
-
cu osul zigomatic formân
-
zigomatice;
-
foramenul temporozigomatic
comun
149 Craniul

formând .
-
-

,
determinate de ramurile arterei
meni impresiuni girale creste cerebrale care corespund

a osului sfenoid.

Os tympanale

Sulcus
tympanicus

Processus
vaginalis

Figura 12-13. Sulcus tympanicus

se articule
endocranian
exocranian

scizurii Glaser.
12.5. (pars tympanica)
osul timpanal

toate componentele osului temporal

(Fig.12-12):
Oasele 150

trei zone:

(sulcus tympanicus), în

(spina tympanica major spin

(spina tympanica minor
respectiv posterior (Fig.12-13).

-
solum tympani esului hipotimpanic.

- e
- segmente:
mastoidian;
stilomastoidian

jugular
carotidian
carotidian.

raporturi cu
loja glandei parotide.

posterior

anterolateral
anteromedial
151 Craniul

trei
segmente:
lateral

canaliculului mastoidian (canaliculus mastoideus), un foramen prin care trece

intermediar, care corespunde extrem

spinei timpanice mici;
medial -

hipotimpanic.
Marginea inf

-
l
procesul mastoidian
-
care corespunde marginii laterale a foramenului
stilomastoidian;
procesul vaginal (vagina processus styloidei

este format dintr- presiune,

procesul jugular
procesul carotidian
Extremit
anterior de , iar posterior de procesul mastoid al osului timpanal. Pe ea se

este
procesul sfenoidal
sfenoidale;
procesul tubar

procesul carotidian
l al aperturii inferioare al canalului
carotidian.
12.6. Canalele osului temporal pot fi grupate în:
Oasele 152

12.6.1. Canalele asociate labirintului primar

posterioare.
canaliculul cohleei (canaliculus cochleae) -
fosetei petroase (fossula petrosa);
canaliculul vestibulului (canaliculus vestibuli) care se deschide prin apertura
canaliculului vestibulului (apertura canaliculi vestibuli) în

12.6.2. Canalele asociate labirintului secundar sunt reprezentate de structuri port

urechii medii.
care începe printr-

poste

arterei stilomastoidiene;
(semicanalis m. tensor tympani) care

12.6.3. C pot fi:

canalul nervului facial (canalis nervi facialis), apeductul lui Fallopio care începe

ganglionul geniculat, originea nervului intermediar;

(cot), care

canale asociate ramurilor nervului facial

canalul posterior al nervului corzii timpanului (iter chordae posterius) care
la 2-3 mm
153 Craniul

stilomastoidiene.
canalul anterior al nervului corzii timpanului (iter chordae anterius) al lui
Huguier

post-timpanic al nervului corzii timpanului.

hiatusul canalului nervului petros mare (hiatus canalis nervi petrosi
majoris

canale asociate nervului vestibulocohlear

meatul acustic intern

Sulcus n. Canalis Canalis Canalis sinusi Meatus

petrosi majoris Dorello Dorello petrosi inferioris acusticus internus

Hiatus Canalis Impresio Foramen

Canalis Foramen
canalis caroticus trigeminalis lacerum
condylaris jugulare
facialis externum

Figura 12-14. Osul temporal vedere

variante ale canalului Dorello; În

canale asociate nervului glosofaringian

canaliculul timpanic
-inferioare

hiatusul tegmenului timpanic

pe

* Pierre
Charles Huguier (1804-1873). Chirurg francez.
Oasele 154

canaliculele caroticotimpanice situate pe peretele posterolateral al canalului

carotidian, prin care trec nervul caroticotimpanic, ramuri postganglionare
simpatice care particip
anterioare.
canale asociate nervului vag
canaliculul mastoidian (canaliculus mastoideus

lateral al fo

canale vasculare majore

- canalul carotidian (canalis caroticus) care începe la nivelul aperturii
inferioare situ

arterei carotide interne, plexul

(Fig.12-14).

A B C

Figura 12-15. Proces paramastoidian (A), foramine mastoidiene

multiple (B), foramenul suprameatic (C).
canale vasculare minime
- canalul petromastoidian (antrocerebelos) prin care antrumul mastoidian

labirintine.
- canalul sigmoido-antral prin care antrumu

- canalul mastoidian (foramen mastoideum

a procesului mastoidian.
12.7. osului temporal
155 Craniul

-
condral -

superior inferior
(stil -

-
-

-
scuamozigomatic sit

12.8. Variante anatomice

- ;
-14);

procesul paramastoidian (0,5 %) (Fig. 12-15);

foramine mastoidiene multiple (21%);

foramenul suprameatic (corespunde aditusului ad antrum 9%), (Fig. 12-15).

*
Emil Huschke (1797-1858). Anatomist german.
Oasele 156

13. OSUL OCCIPITAL (OS OCCIPITALE)

osul sfenoid, anterior;

oasele parietale, superior;
oasele temporale, anterolateral;
atlasul, inferior.
13.2.

inferior ndili articular;

anterior
în partea
foramen magnum scuama,
postero-superior,

13.3. Scuama osului occipital (squama occipitalis

este -
-1):
(protuberantia occipitalis externa
marginea
-
2);
(crista occipitalis externa
antero-

ligamentului nucal (Fig. 13-1);

(linea nuchalis suprema

- planul occipital (planum

occipitale - planul nucal
(planum nuchale
linia (linea nuchalis superior

:
, pe care are origin
157 Craniul

superior ai capului;
(linea nuchalis inferior

Protuberantia Linea nuchalis

occipitalia externa superior

Linea nuchalis
inferior
Crista occipitalis
externa

Fossa
Foramen condylaris
magnum Condylus
occipitalis
Processus
jugularis
Processus
intrajugularis
Incisura
jugularis

Tuberculum Crista
pharyngeum pharyngobasilaris

Figura 13-1. Osul occipital

,

are, ai capului (Fig. 13-2).

(Fig. 13-3):
(protuberantia occipitalis interna), o

ateral;
(sulcus sinus sagittalis superioris) care se întinde

s
logitudinal superior;
(crista occipitalis interna

erebelli.
Oasele 158

foramenului magnum
-inferior fosele cerebeloase
onturul posterior al foramenului magnum.

M. occipitofrontalis
(venter occipitalis)
M. trapezius M. sternocleido-
mastoideus

M. semispinalis
M. splenius capitis
Lig. nuchae
M. rectus capitis
posterior major
M. obliquus
capitis superior
Membrana atlanto- M. rectus capitis
occipitalis posterior posterior minor

M. rectus
capitis lateralis
Membrana atlanto-
occipitalis anterior
M. rectus
capitis anterior

Fascia pharyngo- M. constrictor

basilaris pharyngis superior

Figura 13-2. Osul occipital

(sulcus sinus transversi
occipitale interne, se dirij

(eminentia cruciformis) care delimiteaz fosele cerebrale (fossa

cerebralis
fosele cerebeloase (fossa cerebellaris
emisferelor cerebeloase (Fig. 13-3).
(margo lambdoideus

13-3);
(margo mastoideus) se artic
osului temporal (Fig. 13-3);
unghiul superior
159 Craniul

unghiurile laterale Fiecare

Sulcus sinus
sagittalis superioris

Fossa
occipitalis
Protuberantia
occipitalia interna
Sulcus sinus
transversi

Fossa Crista occipitalis

cerebellaris interna
Sulcus sinus
marginalis

Foramen
magnum Tuberculum
jugulare

Processus Canalis
intrajugularis condylaris

Synchodrosis
sphenooccipitalis

Figura 13-3. Osul occipital

13.4. (partes laterales) sunt mase osoase antimere, neregulate,

-1):
condilul occipital (condylus occipitalis

tubercul rugos pe

anteroposterior:

canalului nervului hipoglos (canalis nervi hypoglossi). Acesta poate fi septat

într-
Oasele 160

procesul jugular (processus jugularis

- anterior l foramenul jugular;

- posterior
-

fosa (fossa condylaris canal

condilian (canalis condylaris

-3):
-

a bulbului rahidian;
s;
tuberculul jugular (tuberculum jugulare
relieful canalului nervului hipoglos;

venos petros inferior;

(sulcus sinus sigmoidei) care corespunde versantului

osului temporal;

procesul intrajugular (processus

intrajugularis
-un

jugulare interne.
13.5. (pars basilaris

clivus (clivus
161 Craniul

-
pentru sinusul petros inferior;
,
foramenului magnum, tuberculul faringian (tuberculum pharyngeum), pe care se

superiori ai faringelui (Fig. 13- foseta

tuberculul faringian pornesc:

creasta musc

se art
sfeno-

tuberculul apical (tuberculum apicis ligamentului

-inferior al foramenului
ve organizate ale
-

longitudinal posterior;
osului temporal.

A B C
Figura 13-4.
13.6. Foramen magnum (foramen magnum)

-1):
semicontur antero-inferior -
format de ma
Oasele 162

semicontur posterosuperior
fosei ver

tuberculul jugular.
a

13.7. osului occipital

Tipul de osificare a osulu
-

centrum basi-occipitale
centrum exo-occipitale situat la nivelul condilului occipital;
centrum supra-occipitale situat posterior foramenului magnum.
-occipitale.
-
interpar
13.8. Variante anatomice
-4);
suturii mendosa
ale scu

unic (os incae -4).

163 Craniul

4. OSUL PARIETAL (OS PARIETALE)

osul temporal, inferior;

osul frontal, anterior;
osul occipital, posterior;
, medial.
14.2.

medial
antero-inferior
inferior marginea cea ma

Angulus Margo Angulus

occipitalis sagitalis frontalis

Linea
temporalis
superior
Tuber parietale
Margo
frontalis

Linea
temporalis
inferior

Margo
occipitalis Angulus Margo Angulus
mastoideus squamosus sphenoidalis

Figura 14-1. Osul parietal drept

(facies externa
forma (tuber parietale, eminentia parietalis trei
zone (Fig. 14-1):

regiunii fronto- iene. În apropierea

marginii superioare, la 2- foramenul
parietal (foramen parietale
Oasele 164

, pe care se

unghiului postero-inferior:
(linea temporalis superior
temporal;
(linea temporalis inferior

Angulus Sulcus sinus Foveolae

frontalis sagittalis superioris granulares

Angulus
occipitalis

Margo
Sulci arteriae occipitalis
meningeae mediae

Sulcus sinus
sigmoidei

Angulus Margo Angulus

sphenoidalis squamosus mastoideus

Figura 14-2. Osul parietal drept

(facies interna
impresiuni girale creste cerebrale determinate de

(sulci arteriosi) determinate de:

ramificându-

:
(sulcus sinus sagittalis superioris), situat
superomedial, de-a lungul marginii sag
165 Craniul

-
situat antero-inferior;
, situat postero-
mastoidian.
(margo sagittalis
gro
(margo squamosus

for
mijlocie

(margo frontalis
-
-8 mm

(margo occipitalis

unghiul frontal (angulus frontalis

unghiul sfenoidal (angulus sphenoidalis) situat antero-inferior, între marginile

osului sfenoid;
unghiul mastoidian (angulus mastoideus) situat postero-inferior, între marginile

unghiul occipital (angulus occipitalis) situat posterosuperior, între marginile

14.3.
Osului parietal desmal. Centrii
-
-

14.4. Variante anatomice

osul intraparietal (os intercalare) (0,11 %);
foramen parietal absent sau multiplu.
Oasele 166

15. MAXILA (MAXILLA)

Maxila este un os pereche, neregulat, pneumatizat, situat în parte

oasele frontal, lacrimal etmoid, superior;

osul palatin, posterior;
osul zigomatic, lateral;
osul nazal, , vomerul ,

inferior margin
anterior
medial
-un corp organizat în jurul sinusului

15.3. Corpul maxilei (corpus maxillae

(Fig. 15-1):

numite juga alveolaria

f
depresor al septului nazal (Fig. 15-2);
-
foramenul infra-orbital (foramen infra-orbitale
neurovascular omonim;
(fossa canina

medial
lateral rior;
superior
suborbital;
inferior

c canalele alveolare anterioare

167 Craniul

ri ai buzei superioare

;
tuberozitatea maxilei (tuber maxillae),

proces

foraminele alveolare (foramina alveolaria

neurovasculare alveolare posterioare destinate molarilor superiori;
(Ju

fascicolul maxilar

Processus Processus
uncinatus frontalis
Crista
Facies lacrimalis
Incisura
orbitalis
lacrimalis
Foramen
infraorbitale
Processus Incisura
zygomaticus nasalis
Foramina Spina nasalis
alveolaria anterior
Tuber Fossa
maxillae incisiva

Processus Fossa Juga

alveolaris canina alveolaria

Figura 15-1.
-un etaj superior, nazal

oral care sunt separate prin procesul palatin.

15.3.2.1. Etajul nazal ( facies nasalis) sens anteroposterior, trei zone
(Fig. 15-3):

mijlociu;
(crista conchalis) care s

lateral al meatului inferior.

Oasele 168

(sulcus lacrimalis
na
.
mijlocie,
(area ethmoidalis

hiatusul maxilar (hiatus maxillaris

a

de (Fig. 15-4):
Processus Sulcus Facies
frontalis lacrimalis orbitalis

Crista
ethmoidalis
Atrium Area
meatus medii ethmoidalis
Hiatus
Crista maxillaris
conchalis
Fissura
Spina nasalis palatina
anterior Processus
palatinus
Canalis
incisivus Processus
alveolaris

Figura 15-2.
labirintul etmoidal, superior;
procesele maxilar etmoidal , inferior;
osul lacrimal, anterior;
procesul vertical al osului palatin, posterior (Fig. 15-3).

-inferior, de
fis (fissura palatina) care începe la nivelul unghiului inferior al

palatin al maxilei, articulându-

cu procesul maxilar al acestuia.

orbital al osului palatin;

169 Craniul

poste
palatin;
(sulcus palatinus major)
neurovascular omonim;

osului palatin.
15.3.2.2. Etajul oral

(incisura
lacrimalis), conca

se continu

Os Sulcus Labirinthus
lacrimale uncobullaris ethmoidalis

Bulla
ethmoidalis
Sulcus
retrobullaris
Processus
unciformis
H.M.
Processus
maxillaris
ossis palatini

Processus Processus Concha nasalis

lacrimalis ethmoidalis inferior

Figura 15-3.
(incisura nasalis
lateral (apertura piriformis
structurile fibrocartilaginoase ale nasului;
,
inii anterioare a maxilei

(spina nasalis anterior)

(sutura
intermaxillaris).
Oasele 170

-un versant lateral care

trei zone:

inter

piramidal al osului palatin.

15.3.3. Procesul zigomatic (processus zygomaticus)

-1):

- originile

-orbital (sulcus infra-orbitalis).

-
canalul infra-
orbital (canalis infra-orbitalis) care se deschide prin foramenul infra-orbital. Prin
-

peretele lateral al sinusulu

oblic inferior al globului ocular;

contribuie la formarea marginii inferioare a aditusului
infra-

incizura (incisura suborbitalis) care

arcului zigomatic, pâ
vârful

formând sutura zigomaticomaxila

15.3.4.Procesul frontal (processus frontalis)

-
1):
sens postero-anterior:
fosei sacului lacrimal (fossa sacci
171 Craniul

lacrimalis);
(crista lacrimalis anterior

palpebral medial.

15-3):

celulelor etmoidale anterioare;

agger nasi, pro

(crista ethmoidalis
mijlocii;

marginea anteri

osului nazal cu ostiumul superior al canalului nazolacrimal.

15.3.5. Procesul alveolar (processus alveolaris)

sens
-5):

- torusul
maxilar -anterioa

formând segmentul distal al suturii intermaxilare;

Oasele 172

alveolele dentare (alveoli dentales

vârful

peretele vestibular, mai gros, perforat de foramine neurovasculare minime, în

plexul apical
peretele palatinal
neurovasculare minime;
interalveolare (septa
interalveolaria
-
suturii intermaxilare.
septurile interradiculare (septa interradicularia

15.3.6. Procesul palatin (processus palatinus)

alatin al maxilei

-5)

Processus alveolaris
maxillae Foramen incisivum

Processus palatinus
maxillae Sutura palatina mediana

Lamina horisontalis Sutura palatina transversa

ossos palatini
Canalis palatinus major
Spina nasalis posterior
Canalis palatinus minor

Figura 15-4. Maxila

(sulci palatini -

neurovascular palatin mare;

foramenului incisiv
(foramen incisivum);
173 Craniul

torusul palatin (torus palatinus

parte din per

superior al canalului incisiv.

i.

formând (sutura palatina mediana

, creasta
(crista nasalis
-
-inferior care, prin articularea cu procesul maxilar
canalul incisiv (canalis incisivus

nivelul foramenului incisiv

mari.

Processus Paries
uncinatus superior

Hiatus
semilunaris Paries
anterior
Paries
posterior
Paries
inferior

_______________________________________________________________
Figura 15-5
Î (sutura
incisiva osul
incisiv (os incisivum) sau premaxila (premaxilla).

sutura palat
(sutura palatina transversa).
15.3.7. Sinusul maxilar
-

*
Nathaniel Highmore (1613-1685). Anatomist englez.
Oasele 174

uman (Fig. 15-5).

baza hiatus semilunaris) al

e (Fig. 15-4):

lamei perpendiculare a osului palatin;

, la nivelul unghiului anterosuperior al

hiatusului maxilar;
procesul uncinat care se -

superior.

Labirynthum
Orbita
etmoidale
Sulcus Concha nasalis
oinfraorbitalis media
Vomer
Proeminentia Concha nasalis
canalis dentalis inferior
anterior Crista
Area nasalis
periapicalis Processus
Processus palatinus
alveolaris

________________________________________________________________
Figura 15-6.
Aceste repere osoase împart hiatusul maxilar în foraminele sinusale secundare,
-uncinat, supra- -uncinat,
nd foramenul principal al sinusului maxilar.
foramine accesorii
fontanele sinusale.
vârful care corespunde procesului zigomatic al maxilei;
peretele anterior
(Fig. 15-6);
peretele superior

relieful postero-anterior, procident în s

suborbital;
175 Craniul

sinusul sfenoidal.
peretele posterior

(Juvara).

-a lungul marginilor

molarilor.
Dimensiunile sinusulu

hipopneumatizare sinus mic;

normopneumatizare
hiperpneumatizare
procesul frontal al maxilei;

procesul alveolar, când raporturile dentosinusale se extind anterior;

procesul palatin al maxilei;
procesul orbital al osului palatin.

Tipul de osificare a maxilei este cel desmal. Centrii de osificare primari apar în
-
faringian, de- -
fetale
-
-a.
Oasele 176

16. OSUL ZIGOMATIC (OS ZYGOMATICUM)

viscerocraniu.

osul frontal, superior;

maxila, antero-inferior;
scuama osului temporal, posterolateral;
aripa mare a osului sfenoid, posteromedial.
16.2.
Osul
inferior
posterior
lateral

Processus Tuberculum
frontalis marginale

Margo Foramen
orbitalis zygomaticofaciale

Margo
maxillaris

Facies Processus
lateralis temporalis

Figura 16-1. Osul zigomatic stâng

16.3. Osul zigomatic
(facies lateralis
foramenul zigomaticofacial
(foramen zygomaticofaciale vascular
-a lungul

-1);
177 Craniul

anteroposterior:
zona antero- (maxi
vârful procesului zigomatic al maxilei;

sens craniocaudal, tuberculul orbital (tuberculum orbitale

foramenul zigomatico-orbital
(foramen zygomatico-orbitale
procesul orbital (processus orbitalis -un plan

Processus
frontalis
Processus
Processus temporalis
orbitalis
Foramen
zygomaticotemporale
Foramen
zygomaticoorbitale

Processus
temporalis
Facies Facies Facies Facies
A temporalis orbitalis orbitalis temporalis B

Figura 16-2.Osul zigomatic stâng.

baza
, cu trei segmente:
- inferior

- intermediar
aripii mari a osului sfenoid;
- superior, care se articul

zona postero-

foramenul zigomaticotemporal (foramen

Oasele 178

zygomaticotemporale -
2).

partici
-

s
tuberculul marginal (tuberculum
marginale

A * * B

Figura 16-3. Variante ale osului zigomatic. A. foramine zigomaticofaciale multiple,

marginea i

Unghiul superior este reprezentat de procesul frontal (processus frontalis

ul zigomatic al osului frontal.

Unghiul posterior
procesului zigomatic al osului temporal.
16.4. osului zigomatic
Tipul de osificare este cel desmal -10

uman.
16.5. Variante anatomice
-3);
-3);
-3);
matic sutural (accesor).
179 Craniul

17. OSUL LACRIMAL (OS LACRIMALE)

os unguis l al

osul frontal, superior;

osul etmoid, posterior;
maxila, anterior;
, inferior.
17.2.

lateral
superior
anterior
17.3. Osul lacrimal are form
trei zone (Fig. 17-1 A):
(sulcus
lacrimalis :
orbital,

nazal,
canalului nazolacrimal (canalis
nasolacrimalis
creasta (crista
lacrimalis posterior
ular al ochiului. Inferior, creasta
-
cârlig, hamulus lacrimal (hamulus lacrimalis

canalului nazolacrimal.
:

maxilei

trei zone (Fig. 17-1 B):

Oasele 180

ante

lacrimale;

etmoidal formând celulele etmoidolacrimale, iar

Facies Facies
orbitalis meatalis

Crista
lacrimalis
posterior
Sulcus
faciei
medialis
Sulcus
lacrimalis
Hamulus
A lacrimalis B

Figura 17-1. Osul lacrimal drept

anterior
inferioare;
posterior

17.4. osului lacrimal

Tipul de osificare a osului lacrimal este cel desmal. Centrul de osificare apare în luna
a 3-
181 Craniul

18. OSUL NAZAL (OS NASALE)

Este un os pereche care contribuie la formarea peretelui superior al

scheletului piramidei nazale.

osul frontal, superior;

procesul frontal al maxilei, lateral;
osul nazal controlateral, median;
osul etmoid, postero-inferior;
cartilajul aripii nasului, inferior.
18.2. Orien

inferior
anterior
lateral

A Foramen Sulcus B
nasale ethmoidalis

Figura 18-1. Osul nazal drept .

18.3. Osul nazal are forma unei lame patrulatere cu axul mare orientat antero-inferior

unul sau mai multe foramine nazale (foramina nasalia

(Fig. 18-1);
:
, îngu
osului frontal;
Oasele 182

sulcus ethmoidalis)
par
-1).

:
în

spinei nazale a osului frontal;

în

anterosuperioare a lamei perpendiculare a osului etmoid.

18.4. osului nazal
Tipul de osificare a osului nazal este cel desmal. Centrul de osificare, unic pentru
fiecare os nazal, apare -
183 Craniul

19. OSUL PALATIN (OS PALATINUM)

fosei pterigopalatine.

osul etmoid, maxila , anterior;

osul sfenoid
osul vomer osul palatin controlateral
19.2.

superior
posterior
lateral
19.3. Osul palatin L
0
deschis superomedial. (Fig. 19-1).

Processus
sphenoidalis

Lamina
perpendicularis

Crista Lamina Processus

nasalis horisontalis pyramidalis

Figura 19-1. Osul palatin drept

19.3.1. (lamina horizontalis
-2):
(facies nasalis

(facies palatina

(crista palatina naintea marginii

Oasele 184

foramenul palatin mare situat în unghiul posterolateral al lamei orizontale, prin

care
-
palatin mare

maxilei formând sutura palat (sutura palatina transversa).

ile palatului moale.

Processus Processus
orbitalis sphenoidalis

Incisura
sphenopalatina
Facies
nasalis
Crista
conchalis

Crista
nasalis

Figura 19-2. Osul palatin drept

(sutura palatina mediana

(crista nasalis
crea ,
alare separate de

marginea post
(spina nasalis posterior
-
marginea lateral trei zone:

medial al foramenului canalului palatin mare;

185 Craniul

19.3.2. (lamina perpendicularis

(facies nasalis)
creasta etmoidal (crista ethmoidalis -un
-inferior,

creasta (crista conchalis

-2).

Processus Processus
sphenoidalis orbitalis
Crista
ethmoidalis
Incisura
sphenopalatina
Sulcus
palatinus major
Facies
maxillaris

Processus Lamina
pyramidalis horisontalis

Figura 19-3. Osul palatin drept

(facies maxillaris
(Fig. 19-
3):
i proces maxilar

sinusului maxilar;

maxilar;

vârful infe sulcus palatinus

major
Oasele 186

procesul piramidal (processus pyramidalis)

trei zone:

formarea zonei celei mai pro

Foramen
palatinus major
Foramina
palatina minores

Processus Crista Semispina

pyramidalis palatina nasalis posterior

Figura 19-4. Osul palatin drept .

:

foraminele palatine mici (foramina

palatina minora) care reprezin

neurovascular palatin mic.

aproximativ la nivelu procesul

maxilar

procesului pterigoid.
187 Craniul

procesul orbital (processus orbitalis) este situat profun

-un pedicul îngust

în unghiul anterosuperior al lamei perpendiculare, imediat deasupra segmentului
:
antero- (
triunghiul palatin al maxilei formând sutura ;

pneumatizate palatinosfenoidale palatino-etmoidale. La acest

procesul orbital al osului palatin.

(

(
tul posterior al marginii mediale a
fisurii orbitale inferioare.
(incisura sphenopalatina

foramenul sfenopalatin
(foramen sphenopalatinum

:
superior prin ca

inferior
posterioare ale nervului maxilar.
procesul sfenoidal (processus sphenoidalis), situat posterior incizurii

corpului osului sfenoid, cu procesul vaginal al lamei mediale a procesului

su
cu :

al fosei pterigopalatine;
sului
pterigoid.
Oasele 188

procesul piramidal.
19.4. osului palatin
Tipul de osificare a osului palatin este cel desmal. Centrii de osificare primari apar în
-
189 Craniul

(CONCHA NASALIS INFERIOR)

septul nazal culoarul respirator al foselor nazale.

osul lacrimal, anterior;

osul etmoid, superior;
osul palatin, posterior;
maxila, inferolateral.

Processus Processus
ethmoidalis ethmoidalis
Processus Processus
lacrimalis lacrimalis
Cauda conchae Caput
Caput conchae
conchae

Sulcus a. Pars Pars Pars Pars Processus

conchalis inferior spongiosa plana plana spongiosa maxillaris B
A

Figura 20-1. - -

20.2.

superior mar
anterior
medial
20.3.

ero-

într-
Are raport cu septul nazal de care est -1).
,
Oasele 190

marginea superio num , este în întregime

a maxilei;
zona mijlocie rior:
procesul lacrimal (processus lacrimalis

vertica

procesul maxilar (processus maxillaris

unghi diedru deschis inferior. El

-
partea mijlocie;
-
meatului inferior în zona mijlocie;
- margine a -
hiatusului maxilar;
-
palatin;
-
inferioare.
procesul etmoidal (processus ethmoidalis

uncinat al osului etmoi ostii sinusale minime.

a osului palatin.

cavitatea
capul
(caput conchae

inferioare (cauda conchae

20.4.
condral
din luna a 5- -un centru
191 Craniul

21. OSUL VOMER (VOMER)

-
a septului nazal.

osul sfenoid, superior;

maxilele oasele palatine, inferior;
osul etmoid cartilajul septului nazal, anterior.
21.2.

superior
posterior
21.3. Osul vomer lame de

21-1 B).

dirijate antero-inferior;
;
crestele septale
dimensiuni.
, groa
(sulcus vomeris
canalul
vomerosfenoidal median prin care trec venule aferente plexului faringian;
aripile osului vomer (alae vomeris

astfel
-1):

corpului osului sfenoid;

nazale în segmentul juxta- creasta aripii vomeriene (crista

alae vomeris)
Oasele 192

cadrului coanal;

-un
segment posterior, pterigoidian
mediale a procesului p palatin

canalul vomerovaginal (canalis vomerovaginalis) prin

ne.

Sulcus ossis vomeris

Ala
Margo Margo vomeris
anterior superior

Crista
choanalis
vomeris

Sulci a. et nn.
Margo inferior nasopalatines

Figura 21-1. Osul vomer vedere .

procesele alare ale crestei nazale formând în sens postero-anterior schindilezele

septului nazal;

(crista choanalis vomeris

-1).
21.4.
Tipul de osificare a osului vomer este cel condral. Centrii de osificare apar în
-
caudocranial. Procesul se de
193 Craniul

22. MANDIBULA (MANDIBULA)

22.2. Orientare sp

superior
anterior
22.3. Mandibula
corpul ramurile mandibulei.
22.3.1. Corpul mandibulei (corpus mandibulae)

-un plan transversal oblic antero-

e oblic inferolateral, astfel încât apertura

Processus Incisura Processus

condylaris mandibulae coronoideus

Juga
alveolaria

Ramus
mandibulae Symphysis
menti
Tuberculum
Tuberositas mentale
maseterica

Angulus Linea Foramen Protuberantia

mandibulae obliqua mentale mentalis

Figura 22-1. Mandibula vedere .

:
, pe -1):
(symphysis menti

(protuberantia mentalis
trigonum mentale) cu vârful în sus, unghiurile sale inferioare
Oasele 194

fiind reprezentate, de fiecare parte de câte un tubercul mental (tuberculum

mentale).
fosa in

foramenul mental (foramen mentale), situat în dreptul septului interalveolar

dintre prem

inferior;
(linea obliqua
începe la nivelul

are.

-2).

M. pterygoideus
lateralis M. temporalis
M. depressor
M. buccinator anguli oris

M. masseter M. platysma M. depressor M. mentalis

labii inferioris

Figura 22-2. Mandibula

-3):
(spina mentalis superior

spina men (spina mentalis inferior

(linea mylohyoidea
dreptul ultimului molar inferior. Începe la nivelul spinei ment

l
pterigomandibular.
195 Craniul

liniei milohioidiene vizibil în dreptul ultimilor molari inferiori;

(fovea sublingualis
m

torus mandibular (torus mandibularis)

liniei milohioidiene, care corespunde premolarilor inferiori;
(fovea submandibularis

peretele lateral al lojei glandei submandibulare;

Processus
condylaris
Ramus M. pterygoideus
mandibulae lateralis
Tuberositas
pterygoidea M. pterygoideus
Foramen medialis
mandibulae
Sulcus
mylohyoideus
M. mylo-
Fovea hyoideus
submandibularis
Spina mentalis Linea M. genio-
superior mylohyoidea glossus
Fovea
sublingualis

Fossa
digastrica
Spina mentalis M. genio- M. digastricus
inferior hyoideus (venter anterior)

Figura 22-3. Mandibula vedere poster .

(sulcus mylohyoideus

neurovascular milohioidian.
(pars alveolaris
arcul alveolar (arcus alveolaris) (Fig. 22- alveolele dentare
(alveoli dentales
sindesmoze numite gonfoze

neurov
între ele de septurile interalveolare (septa interalveolaria
septuri interradiculare (septa interradicularia între
Oasele 196

juga alveolaria, care corespund

, (basis mandibulae

(fossa digastrica

Protuberantia
mentalis
Alveolae
dentales
Septa Arcus
interalveolaria alveolaris

Crista
buccinatoria
Trigonum Crista Processus
retromolare temporalis coronoideus
Angulus
mandibulae Incisura
Collum mandibulae
mandibulae
Fossa Caput
pterygoidea mandibulae Processus
condylaris

Figura 22-4. Mandibula

22.3.2. Ramura mandibulei (ramus mandibulae)

creasta colului mandibulei

(Fig. 22-4);

(tuberositas masseterica
bular,

-3):
foramenul mandibulei (foramen mandibulae), situat aproximativ în centrul
197 Craniul

lingula mandibulei (lingula mandibulae) (spina lui Spix

ale ligamentul sfenomandibular;

antilingula i mandibular, pe

prin care trec nervul auriculotemporal,

artera maxilar
(sulcus mylohyoideus

anterior continuându-
neurovascular milohioidian;
(tuberositas pterygoidea

-4).
:
superior situat în continuarea marginii anterioare a

temporal;
inferior :
creasta buccinatorie (crista buccinatoria

-
(crista temporalis
antero-inferioare ale tendon
-

:
superior,

inferior

unghiul mandibulei (angulus

mandibulae
-5):

*
Johann Baptist von Spix (1781-1826). Anatomist german.
Oasele 198

procesul coronoid (processus coronoideus

de:
-
verticale a mandibulei;
- marginea a
ramurii mandibulei;
- vârful

marginea poste
versantul anterior al incizurii mandibulare.
incizura mandibulei (incisura mandibulae
neurovascular maseterin;
procesul condilian (processus condylaris
capul mandibulei (caput mandibulae

- versantul anterior, convex, orientat anterosuperior, acoperit de cartilaj

-
cel mai proeminent al capului
mandibulei;
- versantul posterior, convex, orientat posterosuperior, acoperit de cartilaj

meniscomandibular;
-

temporomandibulare.
colul mandibulei (collum mandibulae

- ata de
(fovea pterygoidea)
pterigoidian lateral;
-

a delimitarea fosei retromandibulare;

199 Craniul

- mar

rvul auriculotemporal, artera

Foramen Canalis Canalis

mentale mandibulae incisivus

Figura 22-5. Canalul mandibulei.

22.3.3. Canalul mandibulei (canalis mandibulae) (Fig. 22-5) începe la nivelul

- canalul incisiv (canalis incisivus),

canalul mental (canalis mentalis) care se

emit, în unghi drept, de-

-
22.4. i mandibulei

-
-a lungul

ui model membranos
Oasele 200

23. OSUL HIOID (OS HYOIDEUM)

23.1. Genera
-

printr-un sistem complex musculoligamentar. În repaus, corespunde vertebrei a IV-a

23.2.

superior
anterior
23.3. Osul hioid
corp, coarnele mari coarnele mici.

Cornu Cornu
minus majus
Crista
mediana Cornu
* majus

Corpus ossis
A hyoidei B C D

Figura 23-1. Osul hioid

cornul mic (CT); D. cornul mare (CT).

23.3.1. Corpul osului hioid (corpus ossis hyoidei) este turtit anteroposterior, concav

-1):
,
deasupra incizurii cartilajului tiroid;

, estei transversale, pe care se

.
-

într-o
i
201 Craniul

23.3.2. Cornul mare

faringelui;

oidian;

tubercul faringian
l
faringelui.
23.3.3. Cornul mic (cornu minus

hii lingual superior, lingual

vârf

23.4. Particulari osului hioid

(glossofaringian). Din mezenchimul celui de al 2-

parte din cartilajele laringel

Oasele 202

ROCRANIULUI

pentru elementele neurovasculare. Cele mai importante sunt: , orbitele

fosele pterigopalatine.
24.2. (cavitas nasalis ossea)

peretele superior (Fig.24-1):

segment anterior (pre-

a spinei nazale a osului frontal, superior.

segment intermediar

Sinus frontalis Crista galli

Spina
nasalis Sinus
sphenoidalis
A B C
Rostrum
Lamina sphenoidale
perpendicularis D Ala ossis
vomeris
Vomer
Crista
nasalis
Spina nasalis Spina nasalis
anterior inferior posterior inferior

Figura 24-1. -olfactiv (AB),

-olfactiv (CD) ale peretelui superior.
segment posterior (retro- :
anterior

sfenoidal (Fig.24-1);
203 Craniul

posterior, repreze

a procesului pterigoid.

Processus
Hamulus pterigoydeus
Spina nasalis
posterior
Foramen
palatinum minor
Lamina Foramen
horisontalis palatinum major
ossis palatini Sutura palatina
Sutura palatina transversa
mediana Sinus
Corpus maxillaris
maxillae Processus
Crista nasalis palatinus
maxillae

Canalis
incisivus
Canalis
radicularis
Spina nasalis
anterior

Figura 24-2.

Choana Vomer Septum nasi

Fossa
pterygoidea Labyrinthus
Fossa ethmoidalis
pterygomaxillaris Lamina
Fonticulus
orbitalis
sinus maxillaris Fossa
Processus
temporalis
uncinatus
Concha Canalis
nasalis media opticus
Fossa cerebralis
media

Ductus Alae Canalis

A lacrimalis vomeris caroticus B

Figura 24-3. Peretele lateral al fosei nazale aspect CT în

planul orbitomeatal.
peretele inferior, neted mai extins, concav în sens transversal, este format din:
procesul palatin al maxilei, anterior;
Oasele 204

lama orizo , posterior.

peretele medial septul nazal osos
(septum nasi osseum -1):
,
anterosuperior;
osul vomer, postero-inferior;
crestele nazale ale proceselor palatin al maxilei orizontal al osului palatin,
inferior.

Rostrum Crista Crista

sphenoidale galli frontalis
Sinus
frontalis
Cellulae spheno - Foramen
ethmoidales caecum

Cellula
Onodi

Sinus Sulci nn.

sphenoidalis olfactorii
Concha Concha
nasalis suprema nasalis superior
Foramen
sphenopalatinu Concha
m tripartitum nasalis media
Processus *
uncinatus
Concha
nasalis inferior
*
Hiatus Processus Processus
semilunaris ethmoidalis lacrimalis

Figura 24-4. Peretele lateral al fosei nazale etmoidal.

peretele lateral sens anteroposterior, din trei zone (Fig. 24-2):

pre

perpendicular

În sens craniocaudal
etaj inferior (maxilar) (Fig. 24-3, 24-4

etmoidal;
205 Craniul

etaj superior (etmoidal) (Fig. 24-3, 24-4

procesului zigomatic al maxilei.

Lamina Sulcus
perpendicularis uncobullaris
Labyrinthus Recessus spheno-
Sinus ethmoidalis ethmoidalis
frontalis

Sinus
sphenoidalis
Rostrum
sphenoidale
Bulla Concha media
ethoidalis Sulcus
retrobullaris
Foramen
sphenopalatinum
Hiatus
semilunaris

Sulcus n. Concha Processus Processus

ethmoidalis inferior uncinatus ethmoidalis

____________________________________________________________________
Figura 24-5. Elementele meatului mijlociu.

Os nasale

Processus
frontalis
Lamina
perpendicularis
Caput
conchae mediae
Incisura
nasalis
Vomer
Caput
conchae inferioris

Spina nasalis
anterior inferior
______________________________________________
Figura 24-6.
În sens lateromedial din trei planuri osoase
juxtapuse:
Oasele 206

lateral
intermediar
osului palatin;
medial Crista
galli

id
sinusurile paranazale, astfel:
în meatul superior
în meatul mijlociu
(Fig. 24-5);
în meatul inferior, ductul nazolacrimal.

Canalis Canalis
vomerovaginalis vomerorostralis
Canalis
pterygoideus
Fossa
scaphoidea Ala vomeris

Crista choanalis
Choana vomeris
sinistra
Fossa
Cauda conchae pterygoidea
nasalis inferior
Processus pyramidalis
Hamulus ossis palatini
pterygoideus

Foramen Crista Spina nasalis Foramen palatinum

palatinum minor palatina posterior major

Figura 24-7. Aperturile posterioare ale foselor nazale.

maxilei. Pe craniul -

sale, (apertura piriformis) (Fig.24-6).

(apertura nasalis posterior) sau coana (choana), are

nazale inferioare. Cadrul coanal este limitat astfel (Fig. 24-7):

superior
207 Craniul

inferior

lateral
medial

Cavit
-I).

Tabelul 24-I.
Regiunea Foramenul/Deschiderea
foraminele lamei nn. olfactivi
cribriforme
foramen caecum
venos sagital superior
Orbita canalele etmoidale

osos canalul lacrimal

membranos
canalul incisiv n. nazopalatin,
Fosa foramenul sfenopalatin nn. nazali posteriori
superiori
Sinusul sfenoidal foramenul sinusului
Sinusul frontal canalul frontonazal
Sinusul maxilar foramenul sinusului
Labirintul foraminele celulelor
zone de pasaj ventilator
etmoidal etmoidale
Nazofringele

Exteriorul

24.3. Orbita (cavitas orbitalis)

Orbita e
neurosenzorial, comparabil cu un neurocraniu în Augenschädel al

craniene anterioare, lateral fosei nazale, anteromedial

0
posteromedial, inter -450 posterior

perete superior (paries superior), cranian, format în sens anteroposterior de (Fig. 24-7,
24-8, 24-8):
Oasele 208

ontal;

a osului sfenoid.

Foramen Foramen
Fossa ethmoidale ethmoidale
trochlearis anterius posterius

Processus
Canalis
frontalis
opticus
maxillae
Lamina orbitalis
Os lacrimale
Crista ossis ethmoidalis
lacrimalis
Sulcus
nasolacrimalis

Figura 24-8. medial orbitei.

tal al emisferei cerebrale.

peretele medial (paries medialis), nazal, este format, în sens anteroposterior, de (Fig.
24-8, 24-9):

Fossa Fisura
lacrimalis orbitalis
superior
Crista Fisura
orbitalis orbitalis
inferior
Foramen
Sulcus
zygomato-
orbitalis
orbitalis

Foramen
suborbitalis

Figura 24-9
cu creasta lac
fosa sacului lacrimal
osul lacrimal sutura lacrimo- ;
a labirintului etmoidal;
209 Craniul

sutura sfeno- ;
zona pre- a corpului osului sfenoid.

Lamina orbitalis
Facies orbitalis
ossis ethmoidalis
ossis zygomatici
M. rectus lateralis Facies orbitalis alae
majoris ossis sphenoidalis
M.Nervus
rectus medialis
opticus Facies temporalis alae
Labyrinthus majoris ossis sphenoidalis
ethmoidalis Fossa cerebralis
Fossa
media
hypophysialis
Dorsum sellae

Figura 24-10.

peretele inferior (paries inferior), sinusal, orientat inferolateral, este format, în sens
mediolateral, de (Fig. 24-7, 24-8):
-orbital;
;
sului zigomatic;
a procesului orbital al osului palatin.
Tabelul 24-II.
Regiunea Foramenul/Deschiderea

canalul optic
n. optic
nn. oculomotor, oftalmic,
Fosa
abducens, trohlear, vv.

Fosa canalul etmoidal anterior

etmoidal anterior
canalul etmoidal
posterior etmoidal posterior
canalul nazolacrimal ductul lacrimal membranos
Fosa
infra-orbital
Fosa foramenul n. zigomaticotemporal
zigomaticotemporal
Prin intermediul peretelui inferior, orbita are raport cu sinusul maxilar.
Oasele 210

peretele lateral (paries lateralis), temporal, orientat anterolateral, este format, în sens
anteroposterior, de (Fig. 24-7, 24-8):

;
a aripii mari a osului sfenoid.

mijlocie.

antero al fisurii
orbitale superioare.

suturii fronto- foramenul etmoidal anterior prin care trec nervul

foramenul etmoidal posterior prin

(fissura orbitalis inferior

baza procesului
orbital al osului zigomatic;
vârful care corespunde segmentului superior al fosei pterigopalatine;

cesului zigomatic
-orbitale.
baza mare a orbitei sau aditusul orbital (aditus orbitalis
contur proeminent numit marginea orbitei (margo orbitalis). Acesta este dispus într-un
-7, 24-10):
(margo supra-orbitalis) care se întinde de la procesul
incizuril -
;
marginea infra- (margo infraorbitalis

maxilei;
(margo medialis

(margo lateralis

ar zone (24-7, 24-10):

211 Craniul

-inferioare a aripii mici a

osului sfenoid;

(fissura orbitalis superior

aripii mari a osului sfenoid;

osului sfenoid, într -

vârf

Crista infratemporalis et Facies infratemporalis

tuberculum sphenoidale alae majoris
Foramen Spina
ovale sphenoidalis

Foramen
Tuberculum cristae spinosum
zygomaticae Foramen
Fisura orbitalis inferior Vesalii
Fisura pterygopalatina Processus orbitalis
Foramen ossis palatini
spfenopalatinum Fossa
Tuber maxillae pterygoidea

Canalis palatinus minor

et processus pyramidalis

Figura 24-11. fisura ) ai fosei pterigopalatine.

-10 -II).
24.4. (fossa pterygopalatina)

situat inferior fosei craniene mijlocii, late -11), medial fosei

Oasele 212

ganglionul
baza
în zona canalului rotund;

(fissura pterygomaxillaris) prin

este fo
-11);

-11 -III).
Tabelul 24-III.

Regiunea Foramenul/Deschiderea
n. maxilar
foramenul rotund
mijlocie
canalul pterigoidian

vasele sfenopalatine
foramenul sfenopalatin
nn. nazali posteriori superiori

Orbita
suborbital

mici
213 Craniul

25. CRANIUL ÎN ANSAMBLU

Craniul (Gr. kranion

neurocraniul (neurocranium),
viscerocraniul (viscerocranium).
Neurocraniul (craniul cerebral) este format din opt oase:
frontal, etmoid, sfenoid occipital, oase impare, situate median,
parietale temporale, oase perechi, situate lateral.
(cavitas cranii) sau

calvarie (calvaria baza craniului (basis

cranii), separate prin planul orizontal, oblic postero-

(malleus), nicovala (incus (stapes), sunt considerate elemente componente ale

auditiv.
Viscerocraniul (craniul facial) este format din paisprezece oase:
vomerul mandibula, oase impare, mediane,
maxila, osul zigomatic, osul lacrimal, , osul nazal osul
palatin, oase perechi.

25.2.
Descrierea aspectului exterior al craniului ca

norma verticalis

aproape de polul posterior. Su

oasele parietale;

sutur (sutura coronalis

(sutura sagittalis
oase parietale;
Oasele 214

(sutura lambdoidea osul occipital cu oasele

parietale.
bregma (bregma), iar cel
lambda (lambda
izibile pe craniul nou-
vertex (vertex).

foramenul parietal.
.
norma frontalis
, este relativ

-1).

Os frontale
Os parietale
Linea
temporalis
Incisura Os temporale
supraorbitalis Os nasale
Os sphenoidale Fissura orbitalis
Processus frontalis inferior
Concha nasalis Os zygomaticum
inferior Foramen
Spina nasalis infra-orbitale
anterior Maxilla
Sutura Processus
inframaxillaris alveolaris
Processus
mastoideus

Figura 25-1.Norma frontalis.

sele zigomatice. În

frunte (frons
aspect iar
inferior acestora, arcurile superciliare
glabella care
suturii frontonazale
cu
215 Craniul

Inferior orbitale

uneori,
-orbitale. Lateral, marginea
procesul zigomatic al osului frontal. este
procesul frontal al osului zigomatic
superior cu procesul zigomatic al osului frontal, formând .

procesul frontal al maxilei.

oasele nazale,
procesele frontale ale maxilei,
care se artic .
apertura
oaselor nazale
inferior, de incizurile nazale spina

lamei perpendiculare
superioare a os

-
foraminele infraorbitale, iar lateral, procesele zigomatice ale maxilei se
suturile zigomaticomaxilare. Superolateral oasele
foraminele zigomaticofaciale
post

, iar lateral, fosa .

În segmentul mandibular,

tuberculii mentonieri linia , ce se

de- foramenul mentonier. Inferior, marginea

ramura mandibulei la
nivelul unghiului mandibulei (gonion).
norma occipitalis
convex orizontal inferior. În sens
suturii sagitale.
suturile parietooccipitale, formând sutura
scuama osului occipital
cu suturile parietomastoidiene
inferior cu suturile occipitomastoidiene formând suturile asterice
de la care se extind
Oasele 216

lateral, spre procesele mastoide, liniile nucale superioare liniile

nucale supreme
creasta
procesele mastoide
foraminele mastoidiene.
norma lateralis
i din celelalte

a arcului zigomatic.
,

, dispuse
verti
.
Î arcul zigomatic format din
articularea procesului zigomatic al osului temporal cu procesul temporal al osului
, mai larg anterior, prin

Figura 25-2. Norma basalis

posterior (C).
a

mandib meatul acustic extern

(fossa
infratemporalis
217 Craniul

norma basalis

trali, lateral de arcurile

-2).

trei
zone:

procesele alveolare ale

maxilelor arcul alveolar
superior -3).

Foramen
incisivum

Processus alveolaris
maxillae
Sutura palatina
mediana
Processus palatinus
maxillae
Sutura palatina
transversa
Canalis
palatinus major
Canalis
palatinus minor
Spina nasalis Lamina horisontalis
posterior ossis palatini

Figura 25-3. Norma basalis etajul anterior (preparat anatomic).

procesele palatine ale maxillor lamele
orizontale ale oaselor palatine suturile
(sutura interpalatina mediana (sutura interpalatina
transversa complexul sutural cruciform
foramenele
incisive

torusul maxilar. În unghiurile posterolaterale ale

foraminele palatine mari
foraminele palatine mici. Marginea
spinei nazale posterioare.
crestele palatine
Oasele 218

procesele piramidale, separând foraminele palatine mari de foraminele palatine accesorii.

coane. Ele
sunt limitate superior de corpul osului sfenoid, infer
orizontale a osului palatin, lateral de marginile posterioare ale lamelor mediale ale proceselor

sfenoidal formând .
procesele pterigoide
procesul piramidal al osului
palatin,
canalului pterigoid
hamulusul pterigoidian

procesul pterigospinos.

Pars basilaris et
tuberculum pharyngeum
Sulcus tubae Processus Processus
auditivae pterygoideus zygomaticus
Facies infratemporalis
alae majoris
Planum subtemporale
Foramen ovale
Tuberculum articulare
Foramen spinosum
Fossa mandibularis Apertura externa
Fissura Glaseri
Condylus occipitalis Foramen canalis carotici
Foramen Processus mastoideus
stylomastoideum magnum
Foramen Sulcus m. digastrici
magnum Sulcus arteriae
occipitalis
Foramen
Crista occipitalis mastoideum
externa Linea nuchalis
inferior
Protuberantia
occipitalis externa

Figura 25-4. Norma basalis .

zona mijlocie
-
tuberculul faringian,
-4).Fiecare
foramenul
oval, iar posterolateral acestuia, foramenul spinos spina osului sfenoid.
219 Craniul

fisura

foramenul lacerum, un orificiu neregulat, de dimensiuni variabile, obturat, pe

superior canalul carotidian transpetros. Foramenul lacerum este limitat lateral de

aripa mare a osu

nalului carotidian.

magnum (Fig. 25-

foramenul magnum condilii occipitali

a canalului nervului hipoglos, anterolateral acestuia foramenul jugular

posterolateral procesul jugular
procesul stiloid procesul vaginal
procesul
mastoid
occipitale foramenul stilomastoidian.
25.3.
nivelul bazei.
,
-
impressiones gyrorum juga cerebralia

largi, venoase
evidente.

foveolele
granulare foramenul parietal
venoase ale vaselor meningeale

(basis cranii interna

-6):
(fossa cranii anterior , este
sterior de marginile
posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare, marginea
Oasele 220

e ale osului frontal, lama

tuberculul selar ale osului sfenoid.

foramenul caecum, lama
crista galli foraminele nervilor olfactivi

canalelor etmoidale anterior posterior, iar posterior

.

Sinus
frontalis
Os frontale
Sutura
coronalis
Sutura
sagittalis
Sulci arteriosi

Os parietale
Foveolae
granulares
Sutura
Os occipitale lambdoidea
Diploe

Figura 25-5.
(fossa cranii media

posterioare ale aripilor mici ale osului

formând suturile , ,
.

isferelor
cerebrale.
cu fosa
procesele clinoide mijlocii dorsumul
221 Craniul

selar procesele clinoide posterioare.

de
foraminele rotund,
oval, spinos venos foramenul lacerum

an.

impresiunea
, mic, acestora care se
eminentia arcuata tegmenul timpanic.

Fossa cranii anterior

Fossa cranii media

Fossa cranii posterior

Figura 25-6.

le oaselor
suturile petrooccipitale, occipitomastoidiene
parietomastoidiene.
foramenul magnum. Anterior

clivusul. Lateral de clivus se

canalul nervului hipoglos. Lateral de foramenul magnum se

Oasele 222

temporal prin foramenul jugular.

car fosele cerebeloase

care

meatul acustic intern

, iar posterolateral, apertura canaliculului vestibulului. Pe marginea
superioa .
223 Craniul

26. STRUCTURILE DE R LUI

26.1.

auditiv;

ale craniului pot fi:

arcul
mediocranian
posterior de- magnum

-ul sfenoidal. (Fig. 26-1).

Arcul mediocranian

Arcul paramedian
superior
Arcul paramedian
inferior
Arcul transversal
posterolateral

Pilier Pilier Pilier

fronto- zigomatic mastoidian
nazal

Figura 26-1.
craniului.
ale bazei craniului, dispuse transversal, reprezentate de:
struc
jugum-
unde se împarte în :
Oasele 224

anterior
zigomatic;
posterior

ietroase ale
oaselor temporale care unesc clivusul cu arcurile posterioare ale calvariei.

Arcul mediocranian

ul posterior)
Arcul mediocranian
(segment bazal)

Arcul mediocranian

Figura 26-2. Structurile

reprezentate de:
arcul mediocranian, deja descris;
arcul paramedian superior care începe la nivelul procesului orbital al osului
-a lungul procesului zigomatic al
6-1);
arcul paramedian inferior
-
procesului mastoid;
arcul transversal posterolateral este reprezentat de arcul zigomatic osos, începe

arcul transversal superior -3);

arcul intermediar care corespunde liniei nucale

arcul inferior
de-
pilierii
-4):
225 Craniul

pilierul frontonazal
ascendent de-
- -orbital;

Arcul mediocranian

Arcul transversal
posterior superior
Arcul transversal
posterior intermediar
Arcul transversal
posterior inferior

Arcul mediocranian

Figura 26-3. Arcurile transversale posterioare.

pilierul zigomatic ea

paramedian superior;

Arcul mediocranian

Pilierul
zigomatic
Pilierul
frontonazal

Figura 26-4.
pilierul maxilopterigoid
-
Oasele 226

organizate prin condensarea trabeculelor

traiectorii (trajectorium), care au

mai importante traiectorii mandibulare sunt (Fig. 26-5):

trajectorium dentale
inferior ram
trajectorium basilare -

trajectorium posticum
crani

Trajectorium
Trajectorium posticum
copolans
Trajectorium Trajectorium
praeceps transversum

Trajectorium Trajectorium Trajectorium

dentale basilare marginale

Figura 26-5.
trajectorium marginale

trajectorium copolans

trajectorium praeceps
într-un fascicul

trajectorium transversum
po
227 Craniul

27. MORFOMETRIA CRANIULUI

care permit
puncte de reper
viscerocraniului cu valoare de landmark.
sunt:
planul alveolocondilian (al lui Broca ilei cu

planul Frankfurt
0

deschis anterior. Acest plan, propus de Virchow (1882), este cel mai frecvent
utilizat de antropologi;
planul lui Reid

Punctele craniometrice ale neurocraniului cu valoare

(Fig. 27-1, 27-2):
mediane:
basion, situat la mijlocul marginii anterioare a foramenului magnum;
opisthion, situat la mijlocul marginii posterioare a foramenului magnum;
inion, reprezentat de punctul cel mai proeminent al pr
externe;
supra-inion

endinion
interne;
lambda, punctul în care se int
obelion

bregma
vertex, punctul cel mai înalt al calvariei stabilit pe craniul sau capul subiectului

e vertexul

superior al meatului acustic extern;

*
Pierre Paul Broca (1824- log francez.
*
Robert W. Reid (1851-
Oasele 228

ophryon
planul orizontal trasat prin punctele

punctul glabelar

punctul sfenoidal este situat endocranian

proeminent al tuberculului selar.

Vertex Bregma

Obelion
Stephanion
DIAMETRUL
VERTICAL MAXIM Ophryon
Lambda Glabella
Nasion
Supra- Pterion Rhinion
Asterion Dacryon
inion

Inion Nasospinale
Porion

DIAMETRUL PLANUL PLANUL

ORIZONTAL MAXIM FRANKFURT BROCA

Figura 27-1.
Diametrul anteroposterior maxim (glabella supra-inion). Diametrul
rankfurt (porion vertex).
laterale:
stephanion
pterion, punctul situat la mijlocul suturii parietosfenoidale;
porion, punctul situat la polul superior al meatului acustic extern;
euryon, situat în punctul cel mai proeminent al tuberculului parietal;
asterion

Punctele craniometrice ale viscerocraniului

astfel (Fig. 27-1, 27-2):
mediane:
nasion

ibriforme.
rhinion
punctul nazospinal
anterioare;
229 Craniul

prosthion (punctul alveolar superior

inter
punctul alveolar inferior
planul sagital;
staphylion, punctul virtual care corespunde bazei spinei nazale inferioare;
symphision, punctul cel mai proeminent al tuberculului mentonier;
gnathion

Glabella
Sellare Nasion

Rhinion

Inion
Basion Nasospinale
Alveolare
PLANUL BROCA
Opisthion

Figura 27-2.
sagital basion
sellare
basion). Unghiul lui Rivet (nasion alveolare basion). Unghiul profilului
facial (nasion alveolare planul Broca).
laterale:
dacryon
punctul lacrimal

supra-orbitale ale inferioare;

ectokonchion
orbitale (punctul orbital inferior

zygion, punctul virtual care

gonion, punctul care corespunde vârfului unghiului mandibulei.
Date de morfometrie a neurocraniului

atât pe craniile pr
imagistice moderne de explorare fiind dotate cu programe automate de morfometrie.
Parametrii morfometrici ai neurocraniului
efectuate pe loturi semnifi
-2):
Oasele 230

diametrul anteroposterior maxim

mm;
diametrul transvers maxim (biparietal
are în medie 145 mm;
diametrul vertical maxim, este reprezentat de linia basion-
130 mm;
punctul central al neurocraniului
glabela c

3
metoda înlocuirii volumului cavitar . În
cinci tipuri de cranii:
3
sub 1150 cm microcefal;
1150-1450 cm3 craniu mic;
1450-1650 cm3 craniu mijlociu;
1650-1950 cm3 craniu mare;
peste 1950 cm3 macrocefal.
unghiul bazilar - -

orientat anteroinferior, iar la mamifere posteroinferior;

unghiul sfenoidal (al lui Virchow
nas
-1450;
indicii cefalici

diametrul mic
x 100
diametrul mare

indicele cefalic orizontal

- lungi (dolichocefale), cu indicele cefalic orizontal sub 75;

- medii (mezaticefale), cu indicele cefalic orizontal între 75-80;
- scurte (brahicefale), cu indicele cefalic orizontal peste 80.
indicele cefalic sagital on-

- turtite (platicefale), cu indicele cefalic sagital sub 70;

- normale (ortocefale), cu indicele cefalic sagital între 70-75;

*
Rudolf Virchow (1821-1902). Patolog german.
*
Hermann Welcker (1822-
231 Craniul

- alungite (hipsicefale), cu indicele cefalic sagital peste 75.

indicele transversovertical -

transversal al craniului obs

- tapinocefale cu indicele transversovertical sub 92;

- metriocefale cu indicele transversovertical între 92-98;
- stenocefale cu indicele transversovertical peste 98;
- turicefale de turn) cu indicele transversovertical peste 100.
Parametrii morfometrici ai viscerocraniului

recente de Homo sapiens

hominide.

diametrul bizigomatic
diametrul biparietal numai la Homo sapiens;

diametrul vertical nazo-alveolar

unghiul profilului facial -prosthion cu planul

condilo-alveolar al lui Broca;
unghiul facial lui Rivet -prosthion cu linia
prosthion-
a craniilor în:
prognate, cu unghiul lui Rivet mai mic de 700;
mezognate, cu unghiul lui Rivet între 700-730;
ortognate, cu unghiul lui Rivet mai mare de 730.

importante a lobilor prefrontali.

unghiul mandibular

unghiul facial inferior

inferior cu symphysion cu orizontala

indicele facial total

*
Paul Rivet (1876-
Oasele 232

dolichofaciale
mezatifaciale, medii;
brahifaciale
indicele nazal

leptorhine
mezorhine, nas mediu;
platyrhine