CURSUL 1

DEZVOLTAREA EMBRIOLOGICĂ A EXTREMITĂŢII CEFALICE

TOPOGRAFIA CAPULUI: REGIUNILE FRONTOPARIETOOCCIPITALĂ ŞI
TEMPORALĂ

SĂPTĂMÂNA A 3-A

Se produce polarizarea discului embrionar.(Discul embrionar este zona de

diferenţiere dintre două foiţe embrionare, ectoblast şi mezoblast, care apare în
timpul celei de a doua săptămâni de viaţă embrionară.)

Zilele 20-21
Apar primele 3 perechi de somite. (Segmente perechi ale mezodermului.
Somitele se vor diferenţia în muşchi striaţi, oase, ţesut conjunctiv şi straturile
profunde ale tegumentului)
La polul cranial se diferenţiază câmpul capului, viitoarea extremitate cefalică.

SĂPTĂMÂNA A 4-A

Zilele 22-23
Apar primele două perechi de arcuri branhiale (Arcurile branhiale sunt formaţiuni
primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor
structuri şi organe ale regiunilor cefalică şi cervicală ).la nivelul extremităţii
cefalice.
Apare proeminenţa frontonazală care limitează cranial cavitatea bucală primitivă.
Curbarea craniocaudală face ca embrionul să aibă aspectul literei C, cu
extremităţile puternic flectate ventral.

’
Figura 1 Formarea tubului neural al embrionului uman (după Tuchmann
Duplessis)
1. Amnios; 2. Somite; 3. Neuropor anterior; 4. Neuropor posterior
Zilele 24-25
Se închide neuroporul anterior.(Deschidere terminală, anterioară a tubului
neural).

Figura 2 (Gasser) Tubul neural, săptămâna a 5-a

Apar placodele (Placodă=platou îngroşat al ectodermului care formează

mugurele unui organ embrionar) otice.
De fiecare parte a primului arc branhial se formează câte o proeminenţă maxilară
şi câte o proeminenţă mandibulară.
Cavitatea bucală primitivă este mărginită superior de proeminenţa frontonazală,
inferior de proeminenţele mandibulare şi lateral de proeminenţele maxilare.
Fundul cavităţii bucale primitive este obturat de membrana orofaringiană care o
separă de intestinul cefalic. (intestin anterior)

SFÂRŞITUL PRIMEI LUNI

Apare perechea a 3-a de arcuri branhiale.
Placodele otice se deprimă formând fosetele otice.
Extremitatea cefalică devine mai voluminoasă şi prezintă flexura mezencefalică
(flexura vertexului) şi sub aceasta flexura cervicală.
Pe proeminenţa frontală apar la şfârşitul săptămânii a 4-a placodele olfactive, ca
două îngroşări laterale ale ectodermului, care se vor adânci, formând mai întâi
fosetele olfacti-ve, apoi şanţurile olfactive.

SĂPTĂMÂNA A 5-A

Zilele 28-30
Apare perechea a 4-a de arcuri branhiale.
Fosetele otice se închid devenind vezicule otice.

Figura 3 Dezvoltarea feţei umane (Bareliuc modificat după Patten)

De o parte şi de cealaltă a proeminenţei frontonazale se formează placodele

nazale, iar dorsal de acestea placodele cristaliniene. Placodele nazale şi
cristaliniene se înfundă formând fosetele nazale (olfactive) respectiv fosetele
cristaliniene.

Figura 4 Placodele otice şi optice. Arcurile branhiale (internet)

Sfârşitul săptămânii a 5-a

Se formează veziculele cristaliniene.
Se diferenţiază mugurii nazali laterali şi mediali care mărginesc şanţurile
olfactive.
Prin contopirea mugurilor nazali se formează masivul median.
Faţa prezintă o cavitate comună buconazală.

Figura 5 Placodele optice. Arcurile branhiale(Gasser)

SĂPTĂMÂNA A 6-A

Zilele 37-40
Apar tuberculii auriculari de la nivelul pavilionului urechii şi conductele auditive
externe.

Sfârşitul săptămânii a 6-a

Se conturează urechea externă.
Veziculele cerebrale sunt proeminente.
Capul este enorm.
Figura 6 (internet) Flexurile mezencefalică şi cervicală (internet)

SĂPTĂMÂNA A 7-A
Se diferenţiază pleoapele.
Ochii sunt încă descoperiţi.

SĂPTĂMÂNA A 8-A
Capul este rotund şi deflectat şi reprezintă jumătate din lungimea embrionului.
Apare ceafa (regiunea nucală).
Pleoapele fuzionează.
Pavilionul urechii externe capătă formă definitivă, fiind situat în poziţie joasă.
La sfârşitul săptămânii a 8-a faţa embrionului are înfăţişare umană.

REGIUNI TOPOGRAFICE

REGIUNEA FRONTOPARIETOOCCIPITALĂ

Este formată dintr-o porţiune frontală, una parietală şi una occipitală.

Limite:
-anterior marginea supraorbitară dreaptă, glabela, marginea supraorbitară
stângă;
-lateral linia temporală dreaptă, respectiv stângă;
-posterior liniile nucale sup., protuberanţa occipitală externă.

Stratigrafie:
Pe o secţiune în plan sagital se deosebesc următoarele straturi:
 1.Pielea Este fină şi suplă în porţiunea anterioară, în rest groasă şi prevăzută
cu păr (care poate lipsi parţial sau în întregime la unele persoane). La bătrâni
apar cutele transversale.
Prezintă glande sudoripare şi sebacee.
2.Ţesutul celular subcutanat Este străbătut de tracturi conjunctive care îl
compartimentează. La nivelul său se întâlnesc vasele şi nervii superficiali care
formează pediculii vasculonervoşi ai scalpului din grupul anterior şi cel posterior.
Pediculii scalpului sunt în număr de 10, 5 în dreapta şi 5 în stânga. Ei se dispun
în 3 grupuri, unul anterior (format dintr-un pedicul frontal medial şi altul lateral),
unul lateral (format dintr-un pedicul preauricular şi altul retroauricular situaţi în
regiunea temporală) şi altul posterior.
3. Planul musculoaponevrotic Este reprezentat de muşchiul occipitofrontal
(M.occipitofrontalis) care este un muşchi biventer, format din două porţiuni
musculare (anterior muşchiul frontal şi posterior muşchiul occipital) unite între ele
prin aponevroza epicraniană (aponeurosis epicranialis). Muşchiul occipital
fixează prin contracţie aponevroza epicraniană permiţând jocul muşchiului frontal
(muşchiul atenţiei) care contractându-se încreţeşte pielea frunţii.(vezi şi Anatomie
vol.6, pag. 67) Aponevroza epicraniană prezintă 4 prelungiri, una anterioară (ce
separă parţial muşchiul frontal în două porţiuni), două laterale (ce coboară în
regiunile temporale dreaptă respectiv stângă) şi una posterioară (ce separă
complet muşchiul occipital în două jumătăţi).

Figura 7 Regiunile frontoparietooccipitală şi temporală stângă

(Clay şi Pounds)
Figura 8 Muşchiul frontal (Szenthagohay)

Figura 9 Stratigrafie regiunea frontală (Niculescu)

 Figura 10 Scalpul (Clay şi Pounds)

Pielea, ţesutul celular subcutanat şi planul musculoaponevrotic formează

scalpul ce glisează pe planul osteoperiostic.
4.Planul subaponevrotic Este format dintr-un ţesut conjunctiv lax.
5.Planul osteoperiostic Este format dintr-un strat periostic şi unul osos (ce
cuprinde o tăblie externă şi una internă separate între ele prin diploe).
6.Planul meningoencefalic Este constituit din meningele cranian şi girusuri.

REGIUNEA TEMPORALĂ

Este o regiune topografică pereche a calotei situată pe faţa laterală a craniului,

superior de arcul zigomatic.

Limite:
- superior linia temporală superioară;
- anteroinferior osul zigomatic;
- inferior arcada zigomatică.
 Figura 11 Regiunile capului (Clay şi Pounds)

Stratigrafie:
Pe o secţiune în plan frontal se deosebesc următoarele straturi:
1.Pielea Prezintă aceleaşi caracteristici cu cea din regiunea
frontoparietooccipitală. Este prevăzută cu păr cu excepţia unei mici zone situate
în porţiunea anteroinferioară a regiunii.
2.Ţesutul celular subcutanat Se întinde între piele şi planul aponevrotic având
aceleaşi caracteristici ca şi în regiunea frontoparietooccipitală. Cuprinde
pediculul preauricular şi pediculul retroauricular (vezi tabelul).
3.Planul muscular superficial Este reprezentat de muşchi superficiali (pieloşi)
ce traversează această regiune. La om aceşti muşchi sunt rudimentari. .(vezi şi
Anatomie vol.6, pag. 67)
 Figura 12 Stratigrafie regiunea temporală (Niculescu)

Tabel 1. Pediculii vasculonervoşi ai capului.

VASE NERVI

GRUPUL ANTERIOR
Pediculul frontal medial
vezi şi cursurile 7 şi 8
Pediculul frontal lateral
vezi şi cursurile 7 şi 8
GRUPUL LATERAL
Artera supratrohleară
Venele supratrohleare
Artera supraorbitală
Vena supraorbitală
Ramura medială a
nervului frontal
Ramura laterală a
nervului
Frontal

Pediculul preauricular Artera temporală Nervul auriculotemporal

vezi şi cursurile 7 şi 8 superficială
Vena temporală
superficială
Pediculul retroauricular Artera auriculară Ramurile auriculară şi
vezi şi cursurile 7 şi 8 posterioară mastoidiană din plexul
cervical superficial
GRUPUL POSTERIOR

Pediculul occipital Vasele occipitale Ramurile posterioare ale

vezi şi cursurile 7 şi 8’ primilor 3 nervi cervicali

4.Planul aponevrotic Are formă de V cu vîrful în jos. Este delimitat de un strat

superficial mai gros şi un strat profund.
 5.Planul muscular profund Este reprezentat de muşchiul temporal.(vezi şi
Anatomie vol.6, pag. 73) ce ocupă aproape în totalitate loja temporală. Muşchiul
prezintă fibre verticale, oblice şi orizontale. În profunzimea acestui plan se
găsesc vasele (reprezentate de artera temporală profundă anterioară, profundă
posterioară şi temporală mijlocie şi venele temporale profunde) şi nervii profunzi
(temporal anterior, mijlociu şi posterior).
6.Planul osteoperiostic Este format din stratul periostic şi planul osos
(reprezentat de fosa temporală).
7.Planul meningoencefalic Este format din meningele cranian şi girusuri.

Figura 13 Muşchiul temporal (Szenthagohay)