Capitolul 5

C O M U N I C A R E A C U L A B O R AT O R U L D E T E H N I C Ă D E N TA R Ă
Carmen Todea, Silvana Cânjău, Bogdan Bâldea

5.1. Considerații generale

În dezvoltarea materialului ceramic s-au produs progrese enorme în ultimii ani. Tehnicienii
dentari pot selecta dintr-o vastă categorie de materiale a căror rezistență la abrazie și valuare a
densității de suprafață sunt foarte apropiate de cele naturale. Adițional aceste materiale au
potențialul de a imita cu mare rigurozitate chiar și cele mai subtile caracteristici de nuanță.
Restaurările protetice exigente pot avea succes doar dacă informația colectată este cât se poate
de detaliată. Cu cât este mai detaliată informația, cu atât tehnicianul are posibilitatea să imite
cu succes echivalentul natural. Deși forma și textura de suprafață a unei restaurări poate să
derive în mod normal din modelul de lucru, determinarea culorii este mult mai problematică.

Selectarea tradițională a culorilor

În ciuda numeroaselor dezvoltări în câmpul materialelor dentare, tehnica de determinare a

culorilor s-a modificat foarte puțin în ultimii 30 de ani. Majoritatea dentiștilor înregistrează
culoare cu ajutorul unei chei de culori din care selectează un dinte de referință care este cel mai
asemănător cu dintele din gura pacientului. În aceste condiții așteaptă un rezultat frumos de la
tehnicianul dentar. Condițiile devin mai favorabile dacă această determinare este realizată de
tehnician, care ar trebui să cunoască cum va reproduce o anumită situație utilizând ceramica.
Această metodă nu poate înregistra situația naturală astfel încât toți parametrii, mai ales cei
subtili să poată fi reproduși cu exactitate. În multe cazuri, tehnicianul va dori să evalueze sau
să compare anumite detalii specifice ale dinților naturali în timpul procesului dinamic de
aplicare a ceramicii. Deși există multe cabiente și laboratoare dentare care au stabilit un nivel
bun de comunicare în ani de colaborare, aceștia sunt puțin probabil să reușească să atingă o
culoare consistentă fără ca selecția culorii să fie bazată pe date corect înregistrate (Figura 5.1).

Condițiile de iluminare sunt aproapre imposibil de standardizat pentru o analiză comparativă a

culorii. Rezultatele sunt influențate de momentul din zi, de gradul de înnorare sau ambientul
general al spațiului în care s-a realizat determianrea culorii etc. Cheile de culori variază în
funcție de producător. Culoarea denumită de un producător B3 nu poate fi identic cu B3 altui
producător. Puțini medici au lucrat ca și tehnicieni dentari, necunoscând astfel informația
exactă de care are nevoie acesta pentru a atinge un nivel specific de calitate. Culoarea este o
percepție subiectivă generată de receptorii din creier. Atât receptorii cât și modul în care aceștia
procesează informația variază de la individ la individ.

67
 Fig. 5.1 a Fig. 5.1 b

Fig. 5.1 c Fig. 5.1 d

Fig. 5.1 a, b, c, d Comunicarea culorii în laborator cu ajutorul fotografiei și a cheii de culoare

Așteptările pacientului trebuie evaluate corect, întru-cât calitatea reproducerii culorii dinților
adiacenți va oferi restaurării fie un aspect artificial fie unul natural.

O posibilă soluție pentru majoritatea problemelor de comunicare a culorii ar fi creearea unei

baze obiective pentru înregistrările de culoare obținute intraoral. O metodă adecvată poate fi
considerată utilizarea sistemelor colorimetrice, care în alte domenii sunt considerate de mult
timp variante de vârf. De fiecare dată când era necesară o analiză a culorii de înaltă calitate,
tehnologia aleasă era spectrofotometria.

Abordarea modernă a analizei culorii este aceea de a defini culorile prin luminozitatea culorii,
saturație (intensitate) și nuanță (tonalitate cromatică). Acești trei parametri reprezintă entități
separate însă totuși interacționează între ele. Deși ochiul uman este capabil să sesizeze chiar și
diferențe fine de culoare între diverse obiecte care sunt așezate una lângă cealaltă și au aceeași
formă, devine extrem de insensibil la diferențele de culoare dacă obiectele au forme diferite,
sunt localizate în medii diferite, sunt la distanță una de cealaltă sau sunt văzute la o anumită
diferență de timp. De aceea s-a apelat la tehnicile digitale care pot simula atât gradul de
diferențiere al ochiului uman și pot identifica cu precizie nivelul de deviații. Acest nivel de
precizie ii permite tehnicianului să livreze o restaurare protetică care să potrivească exact cu
dintele natural. Astfel se pot face verificări ”virtuale” în absența pacientului.

Aceste sisteme computerizate pentru înregistrarea culorii se află în curs de dezvoltare, însă doar
câțiva producători au utilizat spectrofotometria în acest sens, în ciuda succesului enorm al
acestei tehnici în aplicațiile industriale. Un motiv relevant ar putea fi costul ridicat al aparaturii.

68
Aparatul de spectrofotometrie pentru analiza culorii dentare SpectroShade (MHT, Niederhasli,
Eleveția) a fost dezvoltat în strânsă colaborare cu Universitatea din Zurich, Elveția. Sistemul
se bazează pe o sursă de lumină D65, a cărei lumină este împărțită în lungimi de undă spectrale.
Întreaga lărgime de bandă a spectrului vizibil, acoperind lungimi de undă între 400 și 720 nm,
este scanată utilizând o rețea de 20 nm; adică datele legate de culoarea dintelui se întregistrează
într-o singură etapă utilizând 17 expuneri la lungimi de undă diferite ale sursei luminoase.
Adițional se realizează patru măsurători de referință, astfel punctul de pornire pentru analiza
computerizată se bazează pe 21 de măsurători individuale. Acest aparat este echipat cu o
caracteristică inovativă de simulare intraorală, permițând tehnicianului să analizeze restaurarea
finală și să o compare cu modelul natural de referință.

Atunci când se urmăresc celelalte caracteristici ale restaurării protetice, se utilizează wax-up-
urile și ulterior RPP, asociate sau nu cu fotografi intraorale în diverse etape ale tratamentului
sau cu filmări (Figura 5.2 - Figura 5.9).

69
 Fig. 5.2 a. Situația clinică inițială pacient P.S., 32 ani, F.; b. Aspect radiologic inițial; c. Conturul dinților și al
parodonțiului marginal inițial; d. Conturul dorit pentru RPP inițiale; e. Comparație între conturul inițial și cel
de dorit al incisivilor superiori; f. Proporția și procentajul de aur; g. Analiza Liniei Estetice Gingivale (Gingival
Aesthetic Line); h. Zonele în care este nevoie de reconturare gingivală; i. Mobiliatte accentuată la nivelul lui
2.2; j. Aspect clinic din perspectivă palatinală; k. Mobilitate extrem de accentuată la atingere cu spatula
bucală; l. Detașarea fragmentului coronar.
70
Fig. 5.3 a Fig. 5.3 b Fig. 5.3 c

Fig. 5.3 d Fig. 5.3 e

71
 Fig. 5.3 j Fig. 5.3 k Fig. 5.3 l

Fig. 5.3 m Fig.5.3 n Fig. 5.3 o

Fig. 5.3 p Fig. 5.3 q

Fig. 5.3 a. Nivelul rebordului alveolar; b. Radiografie retroalveolară cu decelarea liniei de fractură radiculară
completă; c. Porțiunea coronară detașată de partea radiculară; d. și e. Conformator pentru realizarea RPP
directe; f. Aplicarea materialului de realizare a RPP directe – Speedex (Coltene, Whaledent); g. Aspectul RPP
directe după priza materialului; h. Aspectul imediat al RPP – normă forntală; i. Aspectul imediat al RPP –
normă gingivală; j.-n. Etape succesive de prelucrare a RPP directe; O. RPP directă finală; p. Aspectul clinic
inițial; q. Aspectul clinic cu prima generație de RPP.

72
Fig. 5.4 a. Aspect radiologic după inserarea unui implant pe post de 2.2; b. Aspectul clinic după descoperirea
implantului; c. RPP compozit directă; d. Deficiență de țesuturi dure și moi la nivel vestibular 2.2; e. - f. – g.
Augmentarea vestibulară cu grefă de țesut conjunctiv epitelial prelevată din palat; h. Vindecare la șapte zile
post chirurgical; i. Vindecare la paisprezece zile post chirurgical, j. Aspectul clinic la o lună post intervenție
chirurgicală.

73
Fig. 5.5 a. Reprepararea bonturilor cu prag chamfer; b. Amprenta cu polivinilsiloxan în vederea realizării unei
RPP indirecte precise atât pe bonturi cât și pe implant; c. – d. – e. Aspectul RPP indirecte; e. Aspectul clinic al
RPP primare directe; f. Aspectul clinic al RPP secundare inidrecte; g. Repoziționare apicală a marginii
gingivale; h. Pregătirea câmpului protetic pentru reamprentare în vederea realizării celei de-a treia generații
de provizorii; i. A treia generație de RPP, indirecte și analiza Gingival Aesthetic Line; j. Rezultatul clinic
obținut în urma augmentării cu grefă de țesut conjunctiv epitelial.

74
 Fig. 5.6 a Fig. 5.6 b

Fig. 5.6 c Fig. 5.6 d

Fig. 5.6 e

Fig. 5.6 f

Fig. 5.6 g Fig. 5.6 h

Fig. 5.6 a. Verificarea intraorală a capelor din ZrO2 care oferă un suport adecvat viitoarelor mase ceramice;
b. RPF ceramică pe suport de ZrO2 finale; c. Verificarea capelor din ZrO2 pe bonturile de lucru înaintea
arderii ceramicii – adpatare marginală excelentă; d. Stâlpul protetic ZrO2 și RPI ceramică pe suport de ZrO2;
e. Aspect clinic final la 1 an de la extracția lui 2.2; f. Aspect clinic la 2 ani de la finalizarea RPF și RPI; g. Aspect
radiologic la 3 ani de la inserarea implantului; h. Aspect clinic la 3 ani de la finalizarea RPF și RPI.
75
Fig. 5.7 a. Situația clinică inițială – pacient C.I., 32 ani, M; b. Situația radiologică inițială; c. Situația inițială –
normă ocluzală; d. Aspect clinic după ablația RPF din zona anterioară – normă fronală; e. Aspect clinic după
ablația RPF din zona anterioară – normă ocluzală; f. Ablația DCR turnate metalice și retratamente de canal.

76
Fig. 5.7 g. – h. Ablația DCR-urilor turnate metalice din zona anterioară; i. DCR-uri turnate metalice la nivelul
lui 2.2, 2.3 și 2.5; j. – k. – l. Retratamente de canal și reconstituiri corono-radiculare.

77
Fig. 5.7 m. Aspectul DCR-urilor turnate metalice după ablație; n. Aspectul reconstituirilor corono-radiculare
cu DCR nemetalice prefabricate; o. Bonturi preparate prag chamfer; p. Amprentă polivinilsiloxan; q.
Înregistrarea relațiilor intermaxilare cu arcul facial; r. RPP directă.

78
 Fig. 5.7 s. Infrastructura din dioxid de zirconiu (ZrO2) frezat CAD/CAM pe modelul de lucru; t. Aspect din
timpul procesului de design al infrastructurii; u. Discul de ZrO2; v. Infrastructura din ZrO2; w. Verificarea
intraorală a infrastructurii din ZrO2; x. Imagine sub microscop ce atestă adaptarea precisă a infrastructurii.

79
Fig. 5.8 Verificarea ceramicii – aspecte legate de conturul dinților, b. Analiza formei dinților; c. – d. Analiza
Gingival Aesthetic Line; e. Analiza spațiilor pentru papilele interdentare; f. Redimensionarea ambrazurilor
interdentare.

80
 Fig. 5.8 g.- h. Verificarea profilelor de emergență; i. – j. Verificarea proporțiilor dentare; k. Verificarea
marginilor incizale în raport cu buza inferioară; l. Analiza lungimilor dinților din grupul frontal în raport cu
buza inferioară și cu expunerea dentară; m. Verificarea paralelismului marginilor incizale în raport cu buza
inferioară; n. Analiza profilului facial.

81
Fig. 5.8 o. Aspectul clinic final al RPF; p. Aspectul extraoral al RPF finale; q. RPF finale normă laterală; r. RPF
finală de arcadă; s. RPF finale normă frontală – repaus.

82
 Fig. 5.9 a. Situația clinică inițială – Pacient T.A., 29 ani, F; b. Situația radiologică inițială; c. Îndepărtarea
procesulelor cariose de la nivelul incisivilor frontali; d. Aplicarea DCr prefabricate nemetalice după
retratamerntele de canal; e. Reconstituiri corono-radiculare; f. Prepararea bonturilor cu prag rotunjit; g. RPP
compozit directe; h. Amprentarea bonturilor cu silicon cu reacție de adiție în lingură standard; i. capele ZrO2
pe modelul de lucru; j. capele ZrO2 intraoral; k. Verificarea intraorală a componentei ceramice; l. Analiza
dentară și indicarea modificărilor necesare pentru a fi transmise in laboratorul de tehnică dentară.

83
Fig. 5.9 m. RPF ceramică pe suport de ZrO2; n. – o. Aspect clinic intraoral al RPF finale; p. Aspectul inițial în
anul 2004; q. Aspectul final în anul 2004; s. Aspectul clinic în anul 2009, t. Aspectul clinic al RPF integral
ceramice în anul 2012, se poate observa remanierea țesuturilor moi însă fără inflamație gingivală sau
deficiență estetică.

84