Sunteți pe pagina 1din 52

Disciplina Protetică dentară Mobilizabilă, anul VI

An universitar 2019-2020,semestrul II

PROTETICA DENTARA
MOBILIZABILA
EXAMINAREA CLINICĂ ȘI
PARACLINICĂ ÎN TRATAMENTUL
PROTETIC MOBILIZABIL AL
EDENTAȚEI PARȚIALE
INDICAȚIILE PROTEZEI PARȚIALE
MOBILIZABILE
Se referă la situațiile care exclud
tratamentele protetice ale edentației
parțiale prin punți dentare și la
situațiile specifice tratamentului
mobilizabil al edentației parțiale:
1. Edentații intercalate întinse cu
pierderea a 3-8 dinți;
2. Edentații intercalate pe arcade, cu dinți
afectați parodontal;
3. Refuzul pacientului de a-și șlefui dinții
sau situații clinice care impiedică
prepararea protetică a dinților (diferite
afecțiuni generale);
4. Rezolvarea de urgență a edentației
parțiale;
5. Edentații frontale, cu dinți afectați
parodontal;
6. Lipsa dinților din regiunea de curbură a
arcadelor dentare;
7. Edentații frontale cu pierdere masivă de
substanță osoasă la nivelul crestei;
8. Edentații frontale la pacienți cu
pretenții estetice deosebite, când
protezarea pe implante sau alte soluții
terapeutice nu pot fi abordate.
EXAMENUL CLINIC

Examenul clinic în tratamentul mobilizabil al


edentației parțiale decurge în două etape distincte:

a) Examinarea clinică preliminară


b) Examinarea clinică finală
Examinarea clinică preliminară:

 Datele personale de identificare,


anamneza și istoricul edentației parțiale;

 Examenul clinic exobucal;

 Examinarea clinică
endobucală;
 Recomandarea examinărilor
complementare paraclinice;

 Realizarea amprentării pentru


confecționarea modelelor documentare;

 Se explică pacientului specificul


tratamentului mobilizabil al edentației
parțiale și se obține consimțământul
informat al acestuia.
Examenul final are ca scopuri:

1. Aprecierea rezultatelor 1

examinărilor paraclinice Fig.1. Proces fiziologic

radiologice:

 Imaginea radiografică a procesului


alveolar la nivelul dinților stâlpi;
 Examinarea radiologică a laminei 2

dura (fig. 1, 2); Fig.2. Proces patologic


3

 Imaginea spațiului parodontal al dinților


restanți (fig.3);
 Examinarea radăcinilor restante;
 Aprecierea radiologică a coroanelor Fig.3. Proces patologic
Largirea spațiului
dinților restanți; parodontal
 Aprecierea radiologică a aspectului
trabecular al osului la nivelul crestelor
edentate (fig. 4). 4
Fig.4. Radiotransparenta
corespunzatoare unui chist "botrioid“
cu trabecule osoase largite
2. Confecționarea și analiza
modelelor de studiu și diagnostic.
Aceste modele sunt realizate pentru:
 Aprecierea diagnosticului final
de edentație, conform clasificării
Kennedy sau a sistematizării
topografice;
 Analiza arcadelor restante;
 Analiza crestelor edentate;
 Analiza rapoartelor intermaxilare;
 Analiza la paralelograf – etapa
caracteristică tratamentului mobilizabil
al edentației parțiale prin proteze
scheletate.
Paralelograful (=
paralelizor,
paraleloscop) a fost
preconizat în 1923 de
către firma NEY în
SUA, pentru că în
1930 să se stabilească
cu claritate regulile de
utilizare ale acestui
aparat, așa cum le
cunoaștem azi. Fig.4. Paralelograf
Paralelograful este un aparat cu un grad variat
de complexitate, cu ajutorul căruia:

 se apreciază paralelismul dinților restanți;


 se apreciază axul de inserție și dezinserție
al protezei scheletate;
 se prelucrează modelul funcțional;
 se fixează în poziție corectă elementele
speciale de menținere și stabilizare.
Paralelograful prezintă :
a) Tija de analiză;

Fig.5. Determinea planurilor de ghidaj

b) Tija port-mină de grafit, pentru trasarea


ecuatorului protetic și tripodarea;

Fig.6. Pozitionarea corecta


a minei de grafit
c) Tijele retentivometrice de 0.25, 0.50, 0.75
mm; cu ajutorul lor se apreciază mărimea
unghiului de convergență ecuatorială;

Fig.7.Masurarea retentivitatilor dentare

d) Spatulele de ceară (răzușe) pentru


paralelizări ale zonei subecuatoriale și
deretentivizări;
Fig.8. Indepartareaa retentivitatilor
nedorite de pe modelul de studiu
e) Spatulele convergente de 2 și 6 grade,
pentru îndepărtarea cerii subecuatoriale în
unghiul specificat;

f) Dispozitive speciale de măsurare a


retentivității subecuatoriale.
TIMPII DE ANALIZĂ LA
PARALELOGRAF al modelelor de lucru:
1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de
inserție și dezinserție a protezei; se
realizează cu ajutorul tijei detectoare a
paralelografului și este condiționată de:
o Planul de ghidare
o Zonele retentive dentare
o Zonele de interferență muco-osoasă și dentare
o Estetică Fig.9. Planul de
ghidare
Fig.10. Stabilirea axei de insertie a protezei Fig.11. Determinarea celei mai
Cu ajutorul tijei de reperaj, prin inclinarea favorabile axe de insertie prin
Masutei paralelografului deplasarea masutei paralelografului
2. Trasarea ecuatorului protetic (linia ghid,
înălțimea de contur), cu ajutorul tijei port-
mină de grafit

Fig.12. Trasarea cu tija de grafit a


ecuatorului protetic in functie de pozitia
modelului pe masuta paralelografului,
stabilita cu ajutorul tijei detectoare
3. Stabilirea locului în care se plasează
vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv
al croșetului turnat

Fig.13. Stabilirea locului optim de plasare subecuatoriala a varfului bratului


Bratului activ al crosetului, cu ajutorul tijei de reperaj
4. Fixarea poziției modelului față de
paralelograf prin tripodare
Fig.14. Tripodarea (imobilizarea pozitiei
modelului pe masuta paralelografului).
Se traseaza 3 linii in zone diferite pe
soclul modelului care sa corespunda
pozitiilor respective ale tijei de reperaj. La
nivelul acestora sunt taiate apoi 3 santuri
verticale, care dupa duplicare vor fi
reproduse si pe modelul duplicat,
permitand plasarea modelului duplicat pe
masuta paralelografului pentru
operatiunile ulterioare.
În afară de aceste obiective, analiza la
paralelograf are și o serie de utilizări auxiliare:

• Realizarea de machete pentru construcții


protetice fixe paralele între ele;
• Prelucrări, șlefuiri și frezări paralele ale
unor lucrări protetice prin atașarea unui
micromotor la brațul paralelografului,
devenit astfel aparat de frezat;
• Realizarea de machete ale protezelor
unidentare și a sistemelor speciale;
• Confecționarea capelor și paralelizarea lor
pentru sistemul telescop;
• Poziționarea și paralelizarea diferitelor
sisteme speciale, tip culise sau capse;
• Paralelizarea bonturilor mobile.
TRATAMENTUL PREPROTETIC NESPECIFIC ȘI
SPECIFIC ÎN TERAPIA PRIN PROTEZE
PARȚIALE MOBILIZABILE CU PLACĂ ACRILICĂ
ȘI SCHELETATĂ
TRATAMENTUL
PREPROTETIC
NESPECIFIC
ETAPELE TRATAMENTULUI PREPROTETIC
NESPECIFIC ÎN TERAPIA MOBILIZABILĂ A
EDENTAȚIEI PARȚIALE

1. Informarea și pregătirea psihică a pacientului;


2. Intervenții chirurgicale preprotetice:

Fig.1. Tumoră benignă  Extracții ale dinților și ale rădăcinilor


Granulomul piogen
irecuperabile;
 Intervenții chirurgicale ajutătoare
terapiei endodontice;
 Intervenții pentru chisturi, tumori,
hiperplazii ale mucoasei (fig.1).
3. Tratamentul parodontal:
 Detartraj minuțios;
 Eliminarea altor factori de iritație
Fig.2. Depunere de tartru în
parodontală (obturații debordante, zona frontală inferioară
lipsa ariei de contact, carii de colet);
 Intervenții de chirurgie parodontală;
 Imobilizări provizorii.

Fig.4. Atelă compozită aplicată prin


Fig.3. Pungă parodontală tehnica gravării la nivelul dinților anteriori
4. Echilibrarea ocluzală preprotetică
Are ca scopuri principale:
a) Obținerea unui plan de ocluzie corect:
o Remodelări cuspidiene;
o Amputații coronare parțiale sau totale,
eventual cu gingivo-osteoplastie;
o Înlăturarea unor proteze unidentare sau punți
care alterează planul de ocluzie;

o Extracția unor dinți migrați vertical exagerat și care


nu mai pot fi recuperați;
o Extracția unor dinți înclinați, care nu mai pot fi
recuperați ortodontic sau protetic.
b) Ajustarea ocluzală prin șlefuirea selectivă a unor
contacte premature sau interferențe în arcul de
închidere al mandibulei și în deplasările excentrice, cu
contactare dento-dentară;
o Tratamentul ortodontic;
o Tratamentul odontal;
o Protezări cu caracter provizoriu – mai ales în cazul
edentațiilor frontale.
Tratamentul ortodontic presupune
Redresări de poziție

Munca în echipă: protetician-ortodont


Refacerea punctelor de
contact
TRATAMENTUL
PREPROTETIC
SPECIFIC
1. Intervenții asupra mucoasei câmpului protetic,
pentru asigurarea condițiilor optime de sprijin a
protezei:
 Operațiuni care interesează frenul labial, frenul
lingual, bridele laterale inserate lângă creastă;

Fig.5. Frenectomie
labială superioară

Fig.6. Frenectomie
linguală
 Corectarea hipertrofiilor de mucoasă, a
hiperplaziilor de la nivelul versanților crestei
Fig.9. Gingivită -
și de la nivelul bolții palatine; aspect preoperator
 În atrofii mari ale crestelor: plastii de șanț
vestibular sau lingual;

Fig.7. Hipercreștere gingivală


determinată de biofilmul bacterian Fig.8. Gingivoplastie
2. Intervenții asupra substratului osos al
câmpului protetic:
 Îndepărtarea chirurgicală a
neregularităților osoase de la nivelul
câmpului protetic;
 Modelarea chirurgicală a crestelor și a Fig.10.
tuberozităților exagerat retentive (fig); Gingivoalveoloplastie

 Corectarea chirurgicală a torusului


palatin sau al celui mandibular.
A.
Extracția dentară

B.
C.
Regularizarea
Regularizarea
Suprafeței
suprafeței
osoase cu piesa
osoase cu pila
chirurgicală

Fig.11. Alveoloplastia crestei mandibulare edentate


3. Intervenții asupra dinților stâlpi:

 Șlefuiri pentru realizarea planurilor de


ghidare, prin desființarea zonelor
dentare retentive meziale și distale,
pentru asigurarea axului corect de
inserție al protezei;
 Reducerea convexităților exagerate
vestibulare sau orale ale dinților;

 Reducerea retentivităților datorate


migrărilor orizontale și a înclinărilor
dentare exagerate în sens vestibulo-
oral;
 Remodelarea coronară (coronoplastia) a dinților
laterali abrazați (fig.12);
 Prepararea lăcașurilor pentru pinteni ocluzali,
supracingulari și gheruțe incizale;

Fig.12. Dinții aflați în infraocluzie se acoperă cu


onlay-uri, aducându-i astfel la nivelul dorit
 Acoperirea
coroanelor
dentare cu
proteze fixe
unidentare;

 Solidarizarea
dinților restanți
cu variate
proteze
Fig.13. Proteze fixe unidentare
unidentare;
 Confecționarea de punți
dentare pentru închiderea
breșelor intercalate;

 Realizarea de preparații
speciale pentru culise,
capse, sistem telescop,
bare conjunctoare.
Va multumesc!

S-ar putea să vă placă și