Paralelograful.

Analiza modelului
de studiu în paralelograf.

Autor: Coban Cristina, Grupa S2007

Asistent universitar : Melnic Svetlana

Catedra de propedeutică stomatologică “Pavel Godoroja”

 1.Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate

 Clinic: Amprentarea preliminară a câ mpului protetic

 Laborator: Realizarea modelelor. Dacă conform tabloului clinic e necesar de a
obține o amprentă funcțională , atunci pe model se confecționează lingura
individuală , iar în clinică se obține o amprentă funcțională de pe care în laborator se
va confecționa modelul definitiv. Pe modelul definitiv se va confecționa șablonul cu
bordurile de ocluzie
 Clinic: determinarea ocluziei centrice sau a relațiilor intermaxilare.
 Clinic-Laborator: Analiza modelelor la paralelograf și schiţarea elementelor
protezei scheletate, realizarea modelului dublicat și modelare machetei scheletului
din ceară specială , turnarea, prelucrarea, lustruirea
 Clinic: Proba scheletului metalic;
 Laborator: Poziţionarea modelelor în relaţie centrică și fixarea lor în simulator;
montarea dinţilor artificiali și modelarea machetei din ceară a bazei PPMS;
 Clinic: Proba machetei protezei;
 Laborator: Înlocuirea cerei cu acrilat, prelucrare, ajustare pe model, lustruire;
 Clinic: Aplicarea PPMS pe câ mpul protetic.

2
 2. Paralelograful, pă rţile componente

Paralelograful – părți componente : • Părți Accesorii:

• (1)Soclul stabilizator- placă metalică groasă o Tija detectoare/de analiză
ce asigură stabilitatea aparatului o Tija grafică/ portcreion pentru
• Suportul pentru model, articulat reglabil, marcarea ecuatorului protetic ;
multidirecțional cu o mă suță de lucru dotată cu o Tijele retentivometrice în nr. de 3
sisteme pentru fixarea modelului o Tija activă (ră zușă = spatula).
• (2)Stâlpul vertical solidarizat lateral și
perpendicular de soclul stabilizator (permite
realizarea mișcă rilor în plan vertical)
• (3)Brațul orizontal unit perpendicular la
extremitatea superioară a stâ lpului vertical
(situat paralel plă cii soclului), extremitatea
liberă a brațului e dotată cu un sistem de
menghină pentru a instala piesele anexe paralel
stâ lpului vertical și perpendicular suportului
stabilizator

3
4
5
 3. Definiţie: axul de inserţie şi dezinserţie după
E.Gavrilov şi după şcoala USMF “N.Testemiţanu”
Axul de înserție și dezinserție= direcţia de aplicare și
înlă turare a protezei, care prevede mișcarea protezei de la
primul contact al elementelor de ancorare cu dinţilor stâ lpi
pâ nă la fibromucoasa câ mpului protetic, câ nd pintenii
ocluzali sunt așezaţi în locașurile lor, iar șeile sunt amplasate
cu precizie pe suprafaţa câ mpului protetic. Înlă turarea
protezei este apreciată ca mișcare în direcţie opusă , adică de
la momentul desprinderii șeilor de pe fibromucoasa
câ mpului protetic pâ nă la pierderea contactului elementelor
de ancorare cu dinţii stâ lpi. Axul de inserţie și dezinserţie
este o traiectorie bine determinată, care permite aplicarea și
înlă turarea protezei de pe câ mpul protetic fă ră obstacol.

6
 4. Varietă ţile de axe de inserţie şi dezinserţie a protezei.

 Vertical- proteza e aplicată concomitent pe

toți dinții stâ lpi
 Vertical spre dreapta- proteza e aplicată de
la început pe dinții din dreapta, apoi pe cei
din partea stâ ngă
 Vertical spre stânga (analog)
 Vertical posterior- proteza e aplicată mai
întâ i pe dinții posteriori, apoi ce anteriori
 Vertical anterior

7
5. Metoda liberă de alegere şi de apreciere a înclină rii medii a axelor
dinţilor stîlpi.

 Modelul se fixează pe mă suța

reglabilă și se poziționează în așa fel
ca planul suprafețelor oculzale ale
tuturor dinților-stâ lpi să fie
perpendicular cu tija detectoare a
paralelografului.
 După blocarea mă suței reglabile, se
vor executa operațiunile de studiere a
modelului.

8
 6. Descrieţi metoda de fixare a poziţiei alese a axului de inserţie şi
dezinserţie pentru reproducerea ei în paralelograf

 După ce s-a determinat axul de inserție al

protezei și s-a blocat mă suța reglabilă, cu
ajutorul tijei detectoare, se trasează pe
soclul modelului linii verticale în zonele
anterioară , posterioară și laterală .
 Cu ajutorul bisturiului, de-a lungul fiecă rei
linii se realizează șanțuri triunghiulare, care
vor fi reproduse și pe modelul duplicat.
 Pentru poziționarea modelului în
paralelograf, tija detectoare se suprapune
pe fiecare șanț în parte prin mișcă ri ușoare
ale mă suței reglabile, pâ nă la obținerea
paralelismului între tijă și fiecare șanț fă ră a
schimba poziția modelului.

9
 7. Definiţie: ecuatorul anatomic şi protetic.

Ecuator anatomic- linia ce

unește punctele de maximă
convexitate ale coroanei dentare

Ecuator protetic- linia care

unește cele mai convexe puncte
ale dintelui poziționat în raport
cu axul de inserție și dezinserție.

10
 8. Numiţi varietă ţile de topografie a ecuatorului protetic.

•  Topografia EP depinde de poziția de

Mijlociu
înclinare a modelului, de migră rile și
• Diagonal forma anatomică a dinților stâ lpi
• Înalt  În unele situații traseul EP e
• Jos reprezentat de o curbă deformată ,
atipică , configurare complexă ,
reprezentâ nd dificultă ți la aplicarea
elementelor croșetului.

11
 9. În ce zone împarte dintele ecuatorul protetic.

Zona supraecuatorială neretentivă , de sprijin

(vor fi aplicate brațele rigide ale croșetelor.)

Zona subecuatorială retentivă (vor fi aplicate

brațele elastice ale croșetelor)

12
 10. În ce scop şi prin ce metode se determină zonele retentive

Scop: determinarea zonelor retentive și • Retentivometrele de

mă surarea lor pentru a alege croșetul 0,25mm- pentru croșete
corespunză tor. mai puțin elastice sau
Metodă: tija retentivometrică se apropie de pentru dinți cu
coroana dintelui în așa mod ca tija să implantare parodontală
contacteze cu ecuatorul protetic, iar discul slabă
acesteia ridicat sau coborât în zona retentivă • Cele de 0,50mm și
pâ nă va intra și el în contact cu suprafața 0,75mm- pentru croșete
dintelui. elastice și pe dinții bine
implantați sau cu un grad
de implantare medie.

13
 11. În ce ordine se trasează pe model scheletul protezei.

Proiectul definitiv al protezei

1. conturarea formei șeilor pentru
scheletate este elaborat după
toate spațiile edentate, indiferent
examenul câ mpului protetic,
de sprijinul care se poate realiza
modelului de studiu și analiza
2. conturarea formei elementelor
modelului la paralelograf.
de legă tură dintre șei
Elaborarea corectă a proiectului
3. conturarea elementelor de
solicită o anumită corelație între
menţinere, sprijin și stabilizare și a
starea câ mpului protetic și
conectorilor secundari.
elementele componente ale PPMS.

14