1.

Tipurile de amprente folosite la confecționarea

protezelor scheletate su sisteme speciale ca
elemente de menținere, sprijin, stabilizare.
- amprenta documentară
- amprenta preliminară
- amprenta funcțională sau definitivă
- amprenta finală

Amprenta documnetară: este necesară în acele cazuri în

care edentația parțială a dus la grave complicații locale. Va fi
luată în prima ședință înainte de tratamentul preprotetic. Se
amprentează cu lingure standart, material de amprentă
alginatul, pot fi utilizate și linguri speciale cu hidrocoloizi
reversibili. Serveștela confecționarea modelului documentar.

Amprenta preliminară: se ea după realizarea tratamentelor

preprotetice și serveștela confecționarea modelului de
diagnostic. Se aprentează cu lingură standart și alginat mai
rar hidrocoloizi reversibili.În timpul amprentării se realizează
ușoare mișcări ale periferiei cîmpului protetic,masaj al
obrajilor și buzelor și mișcări ale limbii, pentru evidențierea
zonei linguale ale cîmpului protetic.

Amprenta funcțională sau definitivă servește la

confecționarea modelului funcțional sau de lucru, trebuie să
redea cu cea mai mare fidelitate forma și întinderea precisă
a cîmpului protetic. Se realizează cu autorul lingurii
individuae corect adaptată marginal. Se realizează după
tratamentele proprotetice.

Amprenta finală se ia la sfîrșitul tratamentului protetic,

proteza fiind aplicată pe cîmpul protetic. Se amprentează cu
linguri standarte și alginat, fără a se executa, mișcări ale
periferiei cîmpului protetic. Pe baza lor se vor turna modele
finale
 2.Tipurile de modele de lucru folosite la
confecționarea protezelor scheletate cu
sisteme speciale ca elemente de menținere,
sprijin și stabilizare
- model documentar
- modelul de diagnostic
- modelul de lucru, funcțional
- modelul duplicat
- modelul final

3.Sisteme speciale de menținere, sprijin, stabilizare

Sistemele speciale de menținere, sprijin, stabilizare, sunt
dispozitivemecanice de mare precizie care fac legătura între dinții stîlpi
și proteză. Asigură a menținere fizionomică a protezelor parțiale care nu
mai sunt prevăzute cu croșete.
Clasificarea elementelor de menținere , sprijin și stabilizare se face în
dependență de tipul edentației. dimensiunii vertiale de ocluzie,
poziționării morfofuncționale.
cLASIFICARE:
- Culise
- Capse
- Barecu călăreți
- Telescoape
- Sisteme articulate
- Sisteme magnetice

4.Părțile componente a sistemelor speciale de

menținere, sprijin, stabilizare
Culisele- sunt sisteme speciale , alcătuite din 2 elemente matrice
și patrice, unde un element este fixat pe proteza fixă iar celălat
element component este fixat pe proteza mobilizabilă. Principiul lor
de funcționare este fricționarea, iar pentru o ușoară stabilitate în
cavitatea bucală se folosește elementul auxiliar, diferite anse cu
biluțe , cauciucuri și elemnte de dirijate ( brațe, fixate pe suprafața
orală sau proximală). Pot fi intracoronare sau exracoronare.
Capsele-sînt elemte prefabricate alcătuite din 2 componente , una
fixă și alta mobilizabilă. Se întrebuințează atît deuna singură cît și
în componența altor sisteme speciale. Pot fi orizontale sau
verticale. Pot fi plasate pe resturi radiculare și implanturi
endoosoase. Partea mobilizabilă are în componența sa diferite
tipuri de elemente elastice, pentru fixarea și menținerea celor 2
elemete împreună.

Sistemele bare cu călăreți- sisteme speciale alcătuite din 2

componente , bară și călăreț , unde bara se fixează de elementele
fixe care pot fi : dinții stîlp, implanturi endoosoase, coroane
dentare fixe, iar călărețul, cu un element auxiliar elastic este
plasat în protezul mobilizabil

Telescoape- sînt alcătuite din 2 elemente : patricea - elemente fixe

în cavitatea bucală , paralele între ele; și matricea - pot fi părți a
carcasului metalic inglobat în acrilat su mase ceramice.
Funcționează prin ficțiune , fără elemente auxiliare între ele. Se
plasează pe dinții stîlp și implanturi endoosoase.

Sisteme articulate- sînt compuse la fel din 2 elemente articulate

între ele , se mai spune sistem tip Balama. Se realizează pentru
edentații terminale mandibulare, unde sînt implicați 1-2 dinți.

Sisteme magnetice- constau din elemente magnetice ce se atrag

între ele , unde o parte se fixează în protezul mobilizabil iar
cealaltă parte subperiostal sau pe implante endoosoase.

5.Etapele clinico-tehnice a sistemelor speciale

tip Culise
1.Clinic
-prepararea și amprentarea bonturilor protetice care pot fi unități
odontocoronare și implanturi endoosoase
2.L
-realizarea modelului de lucru pentru confecționarea părții fixe a
protezei mobilizabile combinate
 -realizarea părții fixe cu elementul component a culiselor , parte
componentă a protezului parțial mobilizabil scheletat
3C
-proba și fixarea în cav buc
- amprentarea cîmpului protetic pentru realizarea părții mobilizabile
a protezului parțial mobi combinat cu sisteme speciale tip cuise
4L
- realizarea modelului din ghips
- dublarea modelului de lucru
- realizarea machetei carcasului metalic din ceară
- schimbul cerii în aliaj metalic
- prelucrarea și finisarea carcasului metalic
- proba lui pe modelul de lucru
- realizarea bordurilor de ocluzie
5C
-proba carcasului în cav buc și înregistarea relațiilor intermaxilare
6L
-fixareamodelelor în articulator
- montarea dinților artificiali în ceară
schimbarea cerii în acrilat
prelucrarea și finisarea protezului scheletat combinat
proba pe model
7C
-proba și fixarea în cav buc
6.Etapele clinico-tehnice a sistemelor speciale tip
capse

7.Etapele clinico-tehnice a sistemelor speciale tip

bare cu călăreți
1C
- prepararea și amprentarea cîmpului protetic pentru realizarea
părții fixe (bară fixată decapse dentocoronare)
2L
- turnarea modelului și realizarea capelor din ceară pe care se
fixează bara prefabricată
- schimbul machetei în aliaj metalic
 - prelucrarea
- proba pe model
3C
- proba și fixarea în cav buc
- amprentarea cîmpului protetic pentru realizarea părții mobilizabile
4L
- realizarea modelului de lucru
- dublarea modelului
- realizarea machetei din ceară a carcasului metalic
- schimbul cerii în aliaj metalic
- prelucrarea și finisarea carcasului metalic
- proba lui pe modelul de lucru
- realizarea bordurilor de ocluzie
5C
-proba carcasului în cav buc și înregistarea relațiilor intermaxilare
6L
-fixareamodelelor în articulator
- montarea dinților artificiali în ceară
schimbarea cerii în acrilat
prelucrarea și finisarea protezului scheletat combinat
proba pe model
7C
-proba și fixarea în cav buc

8.Etapele clinico-tehnice a sistemelor speciale tip

telescoape
1C
- prepararea pentru realizarea părții fixe
- amprentarea cîmpului protetic
2L
- realizarea modelului de lucru
- macheta din ceară a patricei telescoape
- schimbul în aliaj metalic
- prelucrarea în paralelometru a patricilor metalice
- redarea paralelismului patricilor
3C
- fixarea în cav buc
- amprentarea cîmpului protetic
4L
- realizarea modelului de lucru
- dublarea modelului
- realizarea machetei din ceară a carcasului metalic
- schimbul cerii în aliaj metalic
- prelucrarea și finisarea carcasului metalic
- proba lui pe modelul de lucru
- realizarea bordurilor de ocluzie
5C
-proba carcasului în cav buc și înregistarea relațiilor intermaxilare
6L
-fixareamodelelor în articulator
- montarea dinților artificiali în ceară
schimbarea cerii în acrilat
prelucrarea și finisarea protezului scheletat combinat
proba pe model
7C
-proba și fixarea în cav buc

9.Etapele clinico-tehnice a sistemelor speciale

articulate
1C
- prepararea și amprentarea cîmpului protetic pentru realizarea părții
fixe a sisemelor articulate
2L
- realizarea modelului de lucru pe care se confecționează partea
fixă a elementelor articulate
3C
- fixarea în cav buc a părții fixe
- amprentraea pentru realizarea părții mobilizabile
3L
- realizarea modelului de lucru
- dublarea modelului
- realizarea machetei din ceară a carcasului metalic
 - schimbul cerii în aliaj metalic
- prelucrarea și finisarea carcasului metalic
- proba lui pe modelul de lucru
- realizarea bordurilor de ocluzie
5C
-proba carcasului în cav buc și înregistarea relațiilor intermaxilare
6L
-fixareamodelelor în articulator
- montarea dinților artificiali în ceară
schimbarea cerii în acrilat
prelucrarea și finisarea protezului scheletat combinat
proba pe model
7C
-proba și fixarea în cav buc

10.Etapele clinico-tehnice a sistemelor speciale

magnetice
1C
- implantarea subperiostal sau pe periost partea componentă a
sistemului magnetic
- amprentarea cîmpului protetic pe care s-a fixat celălalt component
sau un analog
2L
- realizarea modelului de lucru
- dublarea modelului
- realizarea machetei din ceară a carcasului metalic
- schimbul cerii în aliaj metalic
- prelucrarea și finisarea carcasului metalic
- proba lui pe modelul de lucru
- realizarea bordurilor de ocluzie
5C
-proba carcasului în cav buc și înregistarea relațiilor intermaxilare
6L
-fixareamodelelor în articulator
- montarea dinților artificiali în ceară
schimbarea cerii în acrilat
prelucrarea și finisarea protezului scheletat combinat
proba pe model
7C
-proba și fixarea în cav buc

11.Metoda de analiză în paralelometru pentru

realizarea protezelor scheletate cu sisteme
speciale ca elemente de menținere, sprijin,
stabilizare
1.stabilirea axului de inserție și dezinserție a protezei
ea dipinde de alegerea poziției modelului în paralelograf, și se
poate realiza prin una din 3 metode:
- liberă
- prin aprecierea înclinării medii a axelor dințilo-stîlpi
- de alegere
.

2.Trasarea ecuatorului protetic

modelul este blocat pe măsuță și se trasează cu tija portcreion
ecuatorul protetic pe dinții stîlpi principali, dar și pe dinții pe care se
aplică elemente rigide, supraecuatoriale ale protezei. Vor fi trasate și
zonele de țesut muco-osos care interferează cu tija pentru a executa
deretentivizarea.

3.stabilirea zonelor retentive

4. alegerea construcției protezei și trasarea proiectului pe model

12.Conceperea și planificarea carcasului metalic al

viitoarei proteze scheletate cu sisteme speciale în
cazul edentațiilor frontale
Se tratează cu proteze cînd edentația de clasa 4 întinsă. cu sisteme
speciale culise.
Sprijinul muco-osos este realizat de o șa lungă , pe care sunt montați
dinții artificiali după o linie curbă și uneori mult în afara mijlocului crestei,
ceea ce favorizează bascularea prin îfundare a protezei.
Menținerea directă culise , capse.
13.Conceperea și planificarea carcasului metalic al
viitoarei proteze scheletate cu sisteme speciale în
cazul edentațiilor laterale intercalate
Cu proteză se tratează edentația de cl 3 complicată cu breșă
suplimentară latero-laterală.Este favorabil utilizării sistemelor speciale
gen culise, coroane telescop,, capse.
Cînd dinții stîlp au o valoare parodontală diminuată este indicat ca
aceștiasă fie solidarizați prin bare. Șeile protezei se vor sprijini pe
aceste bare, care servesc și la menținerea și stabilizarea protezei.

Sistemele speciale asigură o bună menținere directă a protezei și

stabiliatte.

În cazul breșelor suplimentare ele vor fi închise cu punți, sau o proteză

cu mai multe șei
14.Conceperea și planificarea carcasului metalic al
viitoarei proteze scheletate cu sisteme speciale în
cazul edentațiilor unilaterale terminale
- extinderea bazei protezei și în zona hemiarcadei integre
- elementul de menținere indirectă este unilateral și se plasează
pepartra opusă edentației.
Sprijinul protezei va fi mixt rigid.
În edentația complicată cu breșă frontală
-confecționarea unei punți frontale și a unei proteze uniterminale
realizarea unei proteze cu 2 sau mai multe șei

În edentația complicată cu breșă laterală , se realizează o proteză

cu 2 șei.
- o șa laterală sprijinită pe o bară care solidarizează dinții
stîlpi ce sunt acoperiți de microproteze. Aceată soluție se va
adopta cînd dinții stîlpi au o valoare parodontală diminuată.
În edentația complicată cu breșe frontale și laterale ,se pot realiza una
sau mai multe punți , solidarizarea dinților limitanți prin bare, peste care
se aplică șeile protezei . Șeile care se aplică peste bare sunt prevăzute
pe fața mucozală cu un călăreț sau clamă metalică, care realizează
sprijinul parodontal, menținere directă și indirectă prin fricțiune dintre
bară și călăreț

Există sisteme articulate tip balama pentru confecționarea unor proteze

unilaterale cu sprijin mixt articulat.
15.Conceperea și planificarea carcasului metalic al
viitoarei proteze scheletate cu sisteme speciale în
cazul edentațiilor bilaterale terminale
Sprijinul protezei se va faxe mixt pe sisteme speciale sau pinteni
ocluzali. Șeile se sprijină mezial pe dinții stîlpi, iar distal pe crestele
alveolare.
Sprijinul mixt foarte rigid este realizat de către sistemele speciale gen
culise sau coroane telescop, care sunt folosite în locul croșetelor din
motive fizionomice , mai ales la maxilar. Este obligatorie în aceste cazuri
solidarizarea tuturor dinților restanți. În aceste cazuri, conectorul
principal va fi mai lat pentru a mări suprafața de sprijin mucozal.
Cînd edentația de clasa I se complică cu breșe laterale, pot fi aplicate
sisteme speciale gen culise.
- realizarea de microproteze pe canin și premolar , unite printr-
obară. Această soluție oferă avantajul solidarizării dinților și a unei
ancorări fizionomice datorităm sistemului de bară cu călăreț.
- secționarea premolarului , mai ales cînd acesta are un grad mare
de distrucție coronară și realizarea unui dispozitiv radicular care va
fi acoperit de șaua protezei. Această soluție oferă un sprijin
parodontal o bună stabilizare a protezei și menținere fizionomică
dacă dispozitivul este prevăzut cu un sistem de capse sau un
sistem magnetic.

Cînd edentația se complică cu breșe frontale se realizează punți care să

cuprindă toți dinții restanți cu sisteme specialeculise

Cînd edentația se complică cu breșe frontale și laterale se

confecționează o punte care să cuprindă toți dinții restanți și apoi
realizarea unei proteze termino-terminale ancorate cu sisteme speciale
Sprijinul este muco-osos sau simplu mucozal.Baza protezei să se
oprească la nivelul ecuatorului dinților restanți laterali , iar frontal să nu
se sprijine pe cingulun pentru a nu vestibulariza dinții frontali.
Sprijinul mucozal se realizează prin șei și placa protezei. Șeile trebuie
să fie extinse.La maxilar placa trebuie să ajungă pînă în apropierea liniei
Ah. La mandibulă , se realizează o placă îngustă .

16.Pregătirea modelului pentru dublare

Pe modelul funcțional se execută 3 operațiuni înainte ca ecesta să
fie dublat: folierea, gravarea , deretentivizarea.

Folierea este o operațiune prin care se obține un spațiu între

suprafețele mucozale ale scheletului metalic al protezei și
fibromucoasa cîmpului protetic , și izolarea zonelor sensibile
nefavorabile pentru recepția presiunilor masticatorii: torusul
palatin, proeminențe osoase acoperite de fibromucoasă subțire,
rugile palatinale exprimate . Folierea se efectuează cu folii de
ceară calibrată cu grosime 0,5-1mm , care se ramolește la sursa
de căldură și se aplică pe suprafața modelului adaptîndu-se intim
la el.Surprusurile de ceară sunt înlăturate prin tăiere conform
limetelor desenului , iar marginiesunt fixate la suprafața modelului
prin lipire cu ceară.
Gravarea modelului este indicată numai la maxilar, pe traiectul
marginilor anterioare și posterioare ale desenului conectorilor principali

Deretentivizarea este procesul prin care se elimină anumite zone

retentive ale modelului funcțional. Se efectuează prin picurare de ceară
în zonele retentive în așa mod ca startul de ceară depus să se situeze
între festonul gingival al dinților restanți și ecuatorul protetic sau între
suprafața mucozală și polul inferior al culisei sau barei. Supraecuatorial ,
pe suprafețele culisei sau barei nu se va picura ceară. În contunuare cu
tija răzușă a paralelografului se vor înlătura surplusurile de ceară prin
răzuire sau frezare.

17.Dublarea modelului de lucru

Modelul duplicat se execută după amprenta obținută de pe modelul de
lucru pregătit în conformatoare speciale de duplicare.
 Modelul de lucru deretentivizat se fixează în centrul capacului
conformatorului cu plastilină sau silicon chit, sau prin picurare cu ceară
lipicioasă. Capacul cu modelul fixat se introduce într-un vas cu apă la
temperatura camerei , pentru izolarea modelului. După 10-15 minute la
capac se atașează corpul conformatorului și prin unul din orificiile de pe
partea superioară a lui se toarnă materialul amprentar duplicator
preventiv pregătit, pînă la umplerea comformatorului.
După umplere se lasă 30-45 min pentru răcire la temperatura camerei,
apoi se introduce într-un vas cu apă rece 15-20 min. Ulterior se înlătură
capacul conformatorului și se îndepărtează modelul din amprentă fiind
prins cu o pensă , prin manevre de tracțiune.
În amprentă se fixează tija metalică cu piesa anexă utilizată pentru
pîlnie. Vîrful pîlniei în formă de cilindru se aduce în contact cu materialul
amprentar din centrul amprentei , ce corespunde planșeului bucal pentru
modelul inferior sau bolții palatine pentru modelul superior.
În vacum-malaxor se prepară pasta pentru turnarea modelului. Pasta
pregătită se toarnă progresiv în interiorul amprentei.
După priza definitivă 30-45min , se îndepărtează pîlnia din soclul
modelului și se scoate amprenta împreună cu modelul din conformator .
Modelul se îndepărtează prin tîiere a materialului amprentar .
Modelul se prelucrează termic printr-o uscare timp de 40-45 min în
cuptorul de preîncălzire ridicînd temperatura lent de la 20-40 pînă la
160-200/
Apoi se scufundă în ceară topită 30-45s.
Modelul duplicat se fixează în paralelometru și se reproduce axul de
inserție și dezinserție al protezei, după reperele notate pe model, apoi se
trasează ecuatorul protetic . Se reproduce cu creionul desenul
proiectului scheletului protezei.

36.Enumerați ordinea aplicării elementelor viitoarei

machete din ceară pe modelul de lucru
conectorii principali
șeile
elementele de menținere, sprijin, stabilizare
conectorii secundari
La utilizarea elementelor combinate se face totul invers : elementele de
menținere sprijin și stabilizare , șei , conectori principali, conectori
secundari

37.Metodica și tehnica de realizare a turnării aliajului

solicitat a carcasului metalic
După modelarea machetei scheletului pe modelul termorezistent se
realizează machetele canalelor de turnare . Sunt 3metode de amplasare
a canalelor de turnare. Prima pentru turnare directă , toate canalelor de
turnare se duc în sus spre pîlnie și turnarea inversă cînd canalelel de
turnare se fac în interiorul soclului , printr-ogaură, și realizarea canalului
de evacuare.
Se realizează ambalarea , care asigură o rezistențăsuficientă tiparului la
forța cu care este împins metalul topit în tipar, permite eliminarea
gazelor rezultate din încălzirea tiparului, compensarea contracției
metalului după turnare.
Turnarea propriu zisă cuprinde 3 rimpi:
-preîncălzirea tiparului
-încălzirea tiparului
-turnarea propriu-zisă

38.Aparatele și instrumentele folosite pentru

realizarea schimbului cerii în aliaj metalic
Pentru realizarea canalelor de turnare:
conformator sau mufă
spatulă electrică
spirtieră
bisturii

pentru ambalare
mufa
colbă
spatulă
măsuță vibratorie
cuptor
Preîncălzirea
tipar
cuptor
creion pentru gravare
aparat de turnat

Turnarea:
sursă de căldură: flacăra oxiacetilenică, oxigen cu gaz natural și curentul
electric de înaltă frecvență
Cu flacăra oxiacetilenică: aparat centrifugal
clește

aparat pentru topirea aliajului cu flacăra de gaz natural și oxigen

aparat de topit aliajul cu ajutorul curenților de înaltă frecvență și turnare
sub vid

Dezambalarea:
aparat cu presiune de aer
aparat de sablat
aparatul cu ultrasunete
aparat cu jet de vapori de apă

39.Tipurile de aliaje metalice folosite pentru

realizarea carcasului metalic al Protezei Scheletate
Un aliaj necesar realizării scheletului metalic trebuie să îndeolinească
următoarele caracteristici:
- rigiditate mare la grosimi mici
- rezistență mecanică mare
- rezistență la coroziune în mediul bucal
- rezistență la oxidare
- stabilitate chimică
- să fie inert
- să fie bine tolerat de țesuturile cavității bucale
- fără gust
- modul de elasticitate mare
 - luciu perfect și de durată
- să poată realiza turnării de precizie
- în stare topită să curgă ușor

Scheletul metalic se toarnă din aliajele de aur platinat , dar mai

ales aliajele din cobalt-crom. Cele din cobalt-crom sunt de 2 tipuri,
cu temperatura de topire mai mare 1300 și cu temperatura de
topire mai mică de 1300

Aliajul de cobalt crom, conține 65 cobalt, 30 crom, are preț redus.

Dezavantajele aliajului sunt date de duritate ridicată, care necesită
instrumente speciale pentru tăiat și prelucrat.Datorită durități poate
abrazia microprotezele și chiar smalțul dentar. Necesită aparate
speciale de turnat, datorită temperaturii ridicate de topire.

Aliajul din aut platinat folosit pentru turnarea scheletului are un

punct de topire mai coborît și o mai mică contracție după turnare,
însă aliajele din crom-cobalt au modul de elasticitate mai mare.

Pentru confecționarea sistemelor speciale:

- aliaje de aur platinat Au18 Pt 5
- aliaje cu conținut mare de platină
- aliaj de platină-iridiu
- aliaj aur-platină-argint
- aliaj aur-platină-paladiu
- oțeluri inoxidabile
- aliaje de cobalt-crom de mare duritate
- aliaje siminobile de mare duritate
Există combinații, o parte a sistemului special este realizată dintr-
un aliaj ( matricea din aur platinat) , iar cealaltă parte din aliaj
( patrice din crom-cobalt, sau oțeluri inoxidabile) , aceasta în
funcție de aliajul din care sunt realizate microprotezele la care sunt
fixate diferitele componente ale sistemului special.
 40.Tehnologia prelucrării și finisării carcasului
metalic al protezei scheletate
secționarea canalelor de turnare, îndepărtarea plusurilor metalice ,
netezirea și lustruire scheletului.
Sunt necesare o serie de instrumente ca: discuri abrazive,
pietremontate și montabile de diferite forme și mărimi, freze
extradure , gume , filțuri , perii, praf , paste de lustruit.
Ca aparate sunt necesare: motoare speciale pentru tîiat tijele de
turnare , motorul de tehnică dentară cu piesa respectivă, motor
cu 2 turații pentru lustruit.

1. Secționarea tijelor de turnare principale și auxiliare .În acest

scop se folosesc motorul special de mare turație și discuri
abrazive
2. Îndepărtarea resturilor tijelor de turnare. Se folosesc pietre
de mărime adecvată cu care se șlefuiesc resturile rămase
după secționarea tijelor de turnare. Se folosesc pietre
montate sau pietre Heatless. Cu aceași piatră montată se
vor îndepărta perlele și crestele ascuțite ale scheletului , dar
numai în zona accesibilă cu aceste pietre. Se rotunjeesc
muchiile ascuțite. Celelalte creste ascuțite se îndepărtează
cu discuri mici, pietre de mărime adecvată sau freze
extradure.
3. Netezirea conectorilor principali se va face cupietre
cilindricesau flacără .Se îndepărtează perlele metalice,
crestele sau zgîreturile.
4. Cu pietre flacără se netezește restul suprafețelor externe ele
scheletului, muchiile
5. Prelustruirea se face cu gume abrazive de diferite forme
6. Cu filțuri mici și pastă specială se finisează tot scheletul de
urmele lăsate de gume , după care sespală scheletul cu
apă , perie , săpun
7. Lustruirea se face pe partea externăcuperii, pufuri, pastă
specială de lustruit
8. Se curăță cu apă , perie, săpun
9. Se poate lustrui și la baia galvanică
 41.Erorile și defectele posibile apărute în urma
schimbului cerii în aliaj metalic la realizarea protezei
scheletate
1. Porozități în piesa turnată/ canalele de turnare sunt realizate
incorect
2. Metalul se împrăștie la turnare = canalul central sau pîlnia de
turnare au diametrul prea mic. Canalele de turnare sunt fisurate
sau dezlipite de macheta scheletului sau a canalului central
3. Scheletul metalic nu se adaptează precis pe model= la prepararea
masei de ambalat raportul apă/ pulbere a fost greșit; masa de
ambalat este necorespunzătoare aliajului turnat, deretentivizarea
incorectă
4. Scheletul prezintă numeroase plusuri = existența aerului între
machetă și masa de ambalat; nu s-a folosit substanța de reducere
a tensiunii superficiale a machetei de ceară
5. Porțiuni de schelet lipsă=metal rece de turnare; canale de turnare
incorecte; masă de ambalat preparată sub vid; gaze rămase în
tipar
6. Scheletul nu a ieșit la turnare=macheta despărțită de pîlnia de
turnare în timpul ambalării

42.Principiile de montare a dinților artificiali la

realizarea protezei scheletate
După determinarea și înregistrarea relațiilor intermaxilare este bine ca
medicul să solidarizeze în poziția înregistrată , cu ajutorul bețelor de
chibrit care se lipesc cu ceară de lipit la soclul modelelor. Aceasta este o
măsură de siguranță pentru păstrarea în poziție corectă a modelelor în
timpul montării în ocluzator sau articulator.
În fișa tehnică se va specifica pentru edentațiile frontale: tipul de dinți
artificiali ( acrilat, porțelan, fațete), formași culoarea dinților, gradul de
supraocluzie frontală,gradul de inocluzie sagitală , artificii de montare
( diasteme, treme , rotații, culori diferite)
Pentru edentațiile din zona laterală se menționează culoarea dinților ,
tipul de dinți ( acrilat, porțelan , fețe ocluzale metalice) și felul ocluziei în
regiunea laterală ( normală sau inversă) în funcție de gradul de atrofie a
crestei.
 Cele 2 modele poziționate prin intermediul înregistrării RIM ( ceară de
ocluzie sau șabloane) vor fi fixate prin gipsare în ocluzator. După se
înlătură șablonul de ocluzie din placa de bază sau acrilat , se aplică
scheletul pe model , trecîndu-se la realizarea machetei protezei
( montarea dinților).

În regiunea frontală dinții artificiali se vor alege de comun acord cu

pacientul , în fucție de forma, mărimea , culoarea dinților restanți. Pe
model în regiunea crestei frontale se aplică o folie subțire de staniol,
după care se aplică scheletul metalic.
Dinții artificiali trebuie adaptați proximal , dar niciodată nu vor fi
scurtați în sens gingivo-incizal, pentru a nu crea diferențe față de
lungimea dinților restanți naturali.Adaptarea se face numai în sens M-D,
mai ales la nivelul conectorilor secundari proximali. Se adaptează
dintele în poziție corectă cu ceară.
Curbura frontală la mandibulă va fi dictată de curbura natagoniștilor.
Curbura frontală la maxilar va fi dictată de relieful buzei superioare,ceea
ce impune de multe ori montarea dinților în afara crestei.
După fixarea tuturor dinților se modelează șaua atît vestibular cît și
oral.Se vor schița festonul gingival , papilele interdentare , depresiunile
interradiculare

În regiunea laterală alegerea dinților și montarea lor au în vedere

mai ales criterii mecanice și mai puțin fizionomice. Se aleg dinții de
culoare și înălțime gingivo-ocluzală asemănătoare cu a dinților
restanți.Dacă nu există dinți restanți laterali , dinții artificiali se aleg astfel
îcît să armonizeze cu mărimea frontalilor existenți.
În sens vestibulo-oral , dinții artificiali trebuie să fie mai înguști decît
dinții naturali. Lățimea este în funcție de aspectul crestei , care cu cît
este mai îngustă și dinții artificiali vor avea acest diametru mai mic.
În sens M-D , numărul dinților artificiali este legat de lungimea arcadei
antagoniste. Dinții laterali vor fi montați strict pe mijlocul crestelor și în
linie dreaptă ,pentru a evita basculările laterale ale protezei.
Realațiile cu antagoniștii treuie să fie pe cît posibil de tip cuspid fosă.
La maxilar lipsa dinților laterali duce la o atrofie centripetă a
crestelor( arcul maxilar se micșorează). Acest aspect impune realizarea
unei ocluzii inverse laterale. Montarea se face în intercuspidarea dată de
dinții naturali restanți.
Tehnica montării dinților artificiali laterali.
Scheletul fiind aplicat pe model se picură ceară roz peste șeile metalice
pînă în fundurile de sac, realizînduse macheta șeilor protezei.
Montarea se începe cu cel mai mezial dinte artificial.
Lungimea ocluzo-gingivală trebuie să fie aceeași ca a dinților naturali,
mai ales la premolarii superiori care sunt vizibili. Cu dintele natural vecin
trebuie să facî punct de contact perfect.După adaptare dintele se lipește
cu ceară la schelet, urmînduse să se efectueze adaptarea ocluzală.
Cuspidul V trebuie să se nagreneze corect cu antagoniștii.
Adaptarea în ocluzie se face prin șlefuire zonelor marcate de hîrtia de
articulație.
După adaptarea în ocluzie se folosește hîrtie de articulație activă pe o
singură parte.
Dacă montarea s-a făcut în articulator, se verifică și se corectează
contactele dento-dentare și în mișcările de lateralitate și propulsie.

43.Tipurile de ambalare în chiuvetă folosite la

realizarea părții acrilice a protezei scheletate
ambalarea directă, indirectă, mixtă
Ambalarea directă: după ambalarea și înlăturarea cerii modelul și
elementele componente ale machetei rămîn într-o singură jumătate a
chiuvetei- în jumătatea inferioară.
În jumătatea inferioară se pune ghips și se așează modelul, laturile
bazale ale soclului vor fi înglobate , să fie acoperite suprafața V și
Ocluzală , marginie incizale ale dinților , formînd astfel un val cu
grosimea pereților de 4-10mm.

Ambalarea indirectă- în jumătatea inferioară rămîne modelul , iar în cea

superioară elementele machetei. Dinții modelului se secționează ca ei să
devină neretentivi, și realizat un spațiu de 2-3 mm între segmentele
dentare ale croșetelor. Modelul cu macheta se introduce pînă cînd
limetele machetei se vor situa laun nivel cu marginea inelului.

Ambalarea mixtă este o combinare între cele 2 tehnici.

44.Metodele și tehnologiile folosite la schimbul cerii
în acrilat pentru realizarea părții acrilice a protezei
scheletate
-ambalarea în chiuvetă
- ambalarea cu cheie
După finisarea machetei , pe fața V și O a dinților artificiali se face o
cheie din gips sau elastomer vîscos. După priză de îndepărtează cheia,
care lasă liberă zona orală a șeilor și a dinților artificiali. Se spală cu apă
fiartă ciara machetei și se izolează modelul cu o soluție specială. Vor fi
apoi fixați corect dinții artificiali în cheie cu ceară de lipit.
Seprepară acrilat roz care se va turna sub dinții artificiali și sub șeile
metalice.Cînd acrilatul capătă o consistență mai vîscoasă , se
modelează fața orală.
Se introduce modelul într-un aparat de polimerizare timp de 10 minute,
la presiunea de 3 bari.
După polimerizare se scoate cheia , se scoate proteza de pe model , se
prelucrează , și se lustruiește.
45.Tehnologia prelucrării și finisării părții aacrilice a
protezei scheletate
prelucrarea mecanică cu freze pentru acrilat , și se lustruiește cu perii,
pufuri.
Curățarea în aparat ultrasonic
46.Erorile și defectele posibile apărute în urma
schimbului cerii în acrilat la realizarea protezei
scheletate

1. Șeile acrilice prezintă porozități= temperatura de

polimerizare a fost prea mare
2. rășina acrilică aderă de ghips= nu sa fîcut corect
izolarea tiparului
3. mobilizarea dinților artificiali în tipar cînd se deschid
cele 2 jumătăți de chiuvetă= ceara a fost prea rigidă la
dechiderea chiuvetei , deoarece chiuveta nu a stat 5
minute în apă fiartă