PROTEZE PARTIAL

MOBILIZABILE ACRILICE
Planul de lucru:

1. Definitie
2. Elementele componente
3. Elementele de ancorare , mentinere si stabilizare
4. Limitele bazei protezei
5. Baza protezei
6. Etapele clinico-tehnice de confectionare a PPMA
7. Particularitatile realizarii modelului
8. Alegerea dintilor stilpi pentru aplicarea elementelor de ancorare ,
mentinere si stabilizare
9. Realizarea protezelor PPM cu baza din acrilat
10. Realizarea PPM cu baza metalica
11. Realizarea PPM cu baza mixta
Definitie

 Protezele partial mobilizabile acrilice cu placa

sunt reprezentate de mai multe elemente
solidarizate intim intre ele , formind un corp
solid ,rigid nedeformabil ce reda estecitatea si
restabilesc functia masticatorie a pacientului
,fiind compuse din dinti artificiali ,elemente de
ancorare , mentinere si stabilizare , saua
protezei si conectorul reprezentat de placa ce
uneste seile protezei situate in spatile edentate
ale ambelor hemiarcade .
Elementele componente

 Dintii artificiali :
 Sunt aplicate in spatiile edentate , formind
segmente artificiale de arcade dentare cu scopul
restabilirii integritatii sifunctiilor dereglate ale
sistemului stomatognat . Din aceste motive dinii
artificiali sunt considerati ca elemente functionale
principale ale protezei. Ei sunt fabricati industrial in
rasini acrilice sau portelan si trebuie sa corespunda
principalei cerinte- asemanatori cu dintii naturali atit
dupa forma cit si dupa eficacitatea masticatorie .
Elementele de ancorare, mentinere si
stabilizare

 Prezenta elementelor de ancorare , mentinere si stabilizae favorizeaza la mentinerea si

stabilizarea protezelor partial mobilizabile acrilice cu placa pe cimpul protetic. Ca
elemente auxiliare de ancorare, mentinere si stabilizare sunt reprezentatede : apofizele
alveolare , bolta palatina , tuberozitatile maxilare , exostoze , dintii restanti precum si
de tonicitatea si capacitatea de contractie musculara periprotetica .
 Elementele principale conditional pot fi divizate in crosete din sirma , crosete din acrilat
, sisteme speciale de ancorare, mentinere si stabilizare.
 In prezent sunt utilizate urmatoarele tipuri de crosete :
1Crosetul cervico-ocluzal deschis dental
2crosetul cervico-alveolar deschis dental
3 crosetul cervico-ocluzal intors
4 crosetul inelar Jackson
5 crosetul muco-alveolar
6 crosetul dento-gingival Kemeny
7 crosetul telescopic
8 sistemul Dolder
Limitele bazei protezei

 L a maxila – este alcatuita din seile protezei si placa palatinala . Placa acopera
bolta palatina , seile – apofizele alveolare edentate in intregime . Marginile
vestibulare ale seilor ajung pina la fundul sacului vestibular , in zona mucoasei
neutre , aflindu-se intr-un contact intim . In zona posterioara seile acopera
tuberozitatile maxilei , trecind in placa cu limitele in zona liniei A . Marginilee
palatinale ale placii prezinta contact cu coletul dintilor restanti frontali , iar in
zona laterala se termina pe suprafetele orale ale dintilor restanti pina in zona
supraecuatoriala .
 La mandibula- seile protezei vor acoperi suprafata mucozala a cimpului
protetic edentat , iar marginile vestibulare in aceste zone ajung pina la fundul
sacului vestibular , la nivelul mucoasei neutre posterior , in functie de
valoarea protetica a tubbercului periform , seile acopera treimea anterioara a
acestuia , coborindu-se pina la linia oblica interna intinzindu-se orizontal pe
fundul de sac lingual . Seile sunt unite cu placa linguala , care in zona dintsilor
restanti se intinde pe suprafetele lor orale pina in zona supraecuatoriala .
Baza protezei

 Baza protezei mobilizabile dupa

materialul din care este
confectionat poate fi acrilica ,
metalica , mixta , suprafata
mucozala captusita cu rasini
elastice .
Etapele clinico-tehnice de confectionare a
PPMA

 Pentru confectionarea protezelor partial mobilizabile ca orice lucrare protetica

solicita respectarea consecutivitatii anumitor etape clinico-tehnice:
- clinica : examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic
- laborator : confectionarea modelului si a lingurii individuale ( daca se obtine
amprenta anatomica ) ; in caz ca s-a obtinut amprenta functionala pe modelul
realizat se vor confectiona sablonul cu bordurile de ocluzie
- clinica : determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare
- laborator : montarea modelului in simulator ; confectionarea elementelor de
ancorare mentinere si stabilizare ; realizarea machetei protezei ( montarea
dintilor artificiali ) ; modelarea macheteei protezei mobilizabile .
- clinica: proba machetei protezei in cavitatea bucala .
- laborator : modelarea definitiva macchetei protezei , ambalarea in chiuveta ,
realizarea tiparului , introducerea acrilatului in tipar , polimerizarea ,
dezambalarea si prelucrarea protezei
- clinica : aplicarea si adaptarea protezei la cimpul protetic .
Particularitatile realizarii
modelului
 Modul de lucru utilizat pentru confectionarea protezei mobilizabile
trebuie sa redea cu mare fidelitate forma si intinderea cimpului
protetic in dependenta de starea tesuturilor moi in timpul functiei .
De aceea , ca regula , pentru confectionarea modelului este
necesara obtinerea amprentei functionale dupa tehnicile
corespunzatoare . Este ironata parerea ca PPM pot fi confectionate
si dupa amprente anatomice fara a ase tine cont de functia
tesuturilor moi .
Modelul se confectioneaza din gips dur pe care in raport de tablou
clinic se inregistreaza cu un creion chimic limitele bazei protezei .
Schitarea limitelor se efectueaza conform indicatiilor medicului .
Dupa aceste limite in caz de necesitate sunt realizate sabloanele cu
bordurile de ocluzie , iar dupa determinarea ocluziei centrice
modelele se fixeaza in simulator .
Alegerea dintilor stilpi pentru
aplicarea elementelor de ancorare ,
mentinere si stabilizare
 Rolul principal in ancorarea , mentinerea si stabilizarea a
PPMA il indeplinesc elementele mecanice de fixare . In caz de
utilizare a sistemelor speciale de fixare , elementelor
componente , fie coroane , fie gutiere- se vor aplica
imprimarile respective a modelului si se vor solidariza la baza
din ceara a machetei PPMA . Utilizarea crosetelor din sirma
depinde de num. dintilor restanti si asezarea lor topografica .
Dupa num. dintilor stilpi pe care s-au aplicat crosetele ,
ancorarea PPMA se poate realiza punctiform , liniar si in
suprafata . Pe dintii stilpi alesi se confectioneaza , dupa
tehnicile cunoscute , crosetele solicitate ddin sirma , apoi se
confectioneaza sablonul din ceara roza . Baza din ceara trebuie
sa acopere in intregime cimpul protetik al modelului .
Realizarea protezelor PPM cu baza din
acrilat

 Dupa proba in cav. buc. macheta protezei se aplica pe model , iar

marginile se ssolidarizeaza cu ceara topita . Se inlatura apoi
dispoitivul din sirma ce a fost folosit la intarirea machetei , iar in
locul lui se aplica ceara topita . Ulterior se efectueaza modelarea
definitiva ce prevede ca macheta protezei sa aiba forma si
dimensiunea viitoarei proteze . Suprafata macheteei este usor
netezita la flacara unei surse de caldura topind ceara la suprafata ,
ceea ce inlatura toate retentivitatile , porozitatile astfel incit ceara
obtine un aspect lucios , neted . Ulterior macheta se va degresa cu
buleta de vata imbibata cu alcoolsau eter , si impreuna cu modelul
se va ambala in chiuveta conform tehnicilor clasice sau moderne
utilizate pentru aplicarea acrilatelor . Baza acrilica a PPMA avind o
grosime chiar minima , limiteaza spatiul oral incomodind miscarile
limbii si obrajilor , in timpul masticatiei si fonatiei .
Pealizarea PPM cu baza
metalica
 La realizarea PPM cu baza metalica sunt respectate
etapele clinico tehnice descrise anterior cu unele
deosebiri de detaliu referitoare la realizarea
modelului duplicat ; modelarea machetei bazei din
ceara pe model ; realizarea machetelor , canalelor
de turnare a tiparului si turnarea aliajului solicitat pe
modelul duplicat .
 Dupa prelucrarea mecanica a bazei metalice se vor
monta dintii in spatiile edentate solidarizindu-i cu
acrilat la baza metalica , dupa tehnicile cunoscute .
Realizarea PPM cu baza mixta
 Bazele mixte a PPM sunt deseori reprezentate de componenta metalica si
acrilata . In dependenta de modul de aplicare a acrilatului pe componenta
metalica , deosebim 2 varietati de baze mixte :
- componenta metalica are contact partial cu cimpul protetic , fiind utilizata
ca element de legatura intre seile protezei , iar extremitatile retentive sunt
situate in spatiile edentate si inglobate in acrilat asigurind contact cu
apofiza alveolara .
- componenta metalica este inglobata in intregime in acrilat si nu prezinta
contact cu fibromucoasa cimpului protetic .
Aceasta varietate de baza mixta este cunoscuta si baza cu armaturi
metalice, armaturile metalice sunt introduse in acrilat pentru marirea
rezistentei la rupere a acrilatului . In acest scop sunt folosite bare metalice ,
armaturi metalice sub forma de plase , insa pot fi utilizate si fibre de sticle ,
fibre poliamidice . PPM cu armaturi metalice in forma de plasa poseda o
rezistenta sporita si o elasticitate corespunzatoare .
Efectuat de :

1 calenici octavian 
2 besliu constantin 